Sunteți pe pagina 1din 18

SCHIZOFRENIA

Schizofrenia, o însoţitoare neplăcută


de viaţă - o viaţă fără însoţitori.
• Schizofrenia este o psihoza cronica, endogena,
procesuala, caracterizata printr-un cumul de
simptome intelectuale , stare delirant halucinatoare
nesistematizata cu tendinta la organizare autista ,
simptome affective si comportamentale, inlauntrul
carora se regasesc tulburarile fundamentale,
disociatia intrapsihica sau discoradanta ambivalenta,
bizarerii, impenetrabilitate, tulburari psihomotorii,
detasare cu transformarea globala a personalitatii cu
tendinta si evolutie catre un deficit demential in unele
cazuri, urmare a unei dismetabolii de neuromediatori
cu modificare de corp calos si ventriculi cerebrali.
Debutul poate fi – acut – in plina sanatate
imbracand aspectul unei nevroze
insidios – obsesivo fobica,
neuroasteniform, fara halucinatii,
individual devine izolat, isi schimba
preocuparile, e neglijent , ramane cu
privire fixa fiind rupt de realitate
medico-legal
Apare la varsta de 16-35 de ani dar poate
aparea si la 45-50 ani (debut tardiv).
Prevalenta 1%.
In functie de simptomatologie se
difernetiaza urmatoarele forme clinice:
• Schizofrenia paranoida – in care
predomina ideile delirante de persecutie,
urmarire, gelozie, metamorfoza sau mistico-
religioase. Ideile delirante sunt fragmentare. Cel
mai des sunt intalnite halucinatiile auditive
deobicei cu comentarii nefavorabile la adresa
pacientului, insa pot aparea toate tipurile tipurile
de halucinatii in functie de receptori. In timpul
episodului halucinator apare psihoanestezia si
nu se simte durere.(comportamentul lui Van
Gogh –care si-a taiat urechile pentru ca auzea
voci).
Schizofrenia catatonica –debuteaza in
jurul varstei de 20 de ani si se
caracterizeaza prin tulburari psihomotorii
cu negativism, mutism, streotipii,
catalepsie, flexibilitate ceroasa. Bolnavul
ramane ore in sir chiar si zile, in pozitii fixe
intr-o nemiscare completa in picioare sau
culcat cu “perna psihica”). In catatonia
motorie, bolnavul manifesta ecomimie,
ecopraxie, ecolalie, miscari streotipe,
tipete, vociferari.
• Schizofrenia hebefrenica e
forma cea mai severa, apare la varste
tinere.
• Deobicei pacientul e preocupat de
filozofie, idei de superioritate, idei
delirante de scurta durata, tendinta
pentru un studiu indelungat, tendinta
de izolare, manierisme, apare ras si
plans discordant. Evolutia e trenanta.
• Schizofrenia simpla prezinta
simptome de intensitate mult
mai mica dar cu prognostic
grav. Gandirea este autista, rar
populata de idei delirante, ideile
sunt inadecvate mergand pana
la salata de cuvinte. Rar apar
tulburari de perceptie.
Tratamentul trebuie sa fie complex
si cat mai repede instituit
• Tratament medicamentos –-neuroleptice tipice –
haloperidol, fluphenazina
• -Neuroleptice atipice, clozapina, risperidona,
olanzapina, quetiapina, ziprasidona.
• Ortotimizante – carbamazepina, lamotrigina
• Antidepresive – mianserin , serlift
• Anxiolitice – benzodiazepine
• Psihotone – encehabol, vitamine din clasa B
• Tratament psihosocial – terapie individuala,
terapie familiala, reabilitare socio-profesionala
Rolul asistentei in ingrijirea
pacientului cu schizofrenie
• Rolul asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia si a
recolta analize, ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului.
Mai mult, dupa tratamentul efectuat in perioada acuta a bolii, bolnavul va
fi orientat spre ergoterapie. Asistenta face parte din corpul medical, care
este obligat sa faca si educatia sanitara a bolnavilor si familiilor acestora,
in orele de vizita. O atentie deosebita trebuie sa se acorde relatiilor ce se
dau familiilor bolnavilor, in cazurile de urgenta psihiatrica, cadrele medii
sunt obligate a interveni bland, dar ferm, sa cunoasca bolnavul si
metodele cele mai eficace de a-1 linisti. Nu trebuie sa se uite ca, de
multe ori, bolnavii psihici disimuleaza Simptomele si nu le comunica
celor din jur sau simuleaza Simptome in scopuri diverse. Atitudinea
terapeutica ferma, adecvata fiecarui caz, se impune cu deosebire in
urgentele psihiatrice, unde starea psihica a bolnavilor pune deseori viata
lor si a celor din jur in pericol. 
• Instituirea precoce a tratamentului, imbunatateste prognosticul prin
• prevenirea deteriorarii. Asistenta de psihiatrie va consemna cu mare
atentie in planul de nursing nevoile acestor bolnavi in functie de
necesitati. Va trebuie sa colaboreze pacientul, sa-i arate incredere sa-l
trateze ca pe o persoana nu ca pe un bolnav, sa-i ofere atentie pozitiva,
aratandu-i ca il accepta si il apreciaza.
• Asigurarea conditiilor de mediu – camera
aerisita, linistita, temperatura 16-20 grade C. in
caz de aplicare contentiei mecanice la pacientilor
agitati, paturile trebuiesc prevazute cu gratii,
aparatori laterale captusite in asa fel sa nu se
produca lezarea pacientului.
• Alimentatia bolnavului in caz de negativism
alimentar, asistenta va recurge la alimentarea prin
sonda, sau pe cale parenterala. Bolnavul agitat
consuma o mare cantitate de energie, hidratarea
se incepe imediat ce bolnavul s-a calmat.
• Administrarea tratamentului conform indicatiei
medicului. Nu se vor lasa medicamente la
indemana pacientului. In cazul agitatiei,
administrarea tratamentului se face numai dupa
ce bolnavul a fost imobilizat.
• Psihoterapia, alaturi de medic asistenta
stabileste, participa si pregateste metodele de
psihoterapie speciala ca , psihoterapie
individuala, ergoterapie, meloterapia, consiliere,
etc.
• Igiena bolnavului, se schimba lenjeria de corp
si pat ori de cate ori este nevoie, va fi mobilizat
si incurajat sa isi faca toaleta singur.
• Urmarirea si notarea functiilor vitale.
Monotorizarea tensiunii, pulsului, temperatura,
respiratie, diureza, se face zilnic si ori de cate ori
este nevoie.
• Evaluarea raspunsului teraputic se face zilnic
iar schimbarile care survin trebuiesc anuntate
medicului.
• Se va pastra legatura cu apartinatorii, pentru a
putea apela la ei in anumite situatii.
• Ingrijirea acestor bolnavi necesita multa rabdare
si prezenta de spirit, curaj si munca de calitate.
Studiu de caz
• Pacienta in varsta de 34 de ani
este adusa in data de 06.03.2010 cu
salvarea in unitatea primire urgente
pentru bizarerii comportamentale,
halucinatii auditive, idei delirante cu
teme mistice, inapetenta, insomnii.
In urma examenului clinic general,
medicul pune diagnosticul de
schizofrenie paranoida se decide
internare si se stabileste schema de
tratament.
• Observatia initiala: pacient
subponderal, anorexic, cu
tegumente murdare, excitabilitate
motorie datorata halucinatiilor,
hipotermie, tinuta
necorespunzatoare vremii, facies
anxios, suspicios, evita
comunicarea, nu are constiinta
bolii.
• Sunt afectate aproape toate nevoile fundamentale.
• In functie de observatia initiala s-au formulat
urmatoarele probleme si surse de dificultate:
- dificultate in a respira datorata anxietatii,
- refuzul alimentar datorat ideilor delirante,
- insuficienta hidratare legata de neglijarea fizica si
psihica,
- refuzul de a face activitati fizice datorite lipsei
interesului,
- epuizare, insomnii datorate halucinatiilor si anxietatii,
- dezinteres fata de tinuta vestimentara datorata starii
depresiva,
- incapacitatea de a-si pastra sanatatea datorita
perceptiei realitatii mediului inconjurator
distorsionat,
- refuzul de a se conforma tratamentelor,
- alterarea mucoasei bucale prin deshidratare,
- dezinteres fata de masurile de igiena,
- comunicarea ineficienta la nivel afectiv,
- dezinteres de a indeplini activitati recreative,
- refuzul de a invata pe motiv de epuizare si
neacceptare a bolii.
Planul de interventii va cuprinde urmatoarele
actiuni:
• Pacientei i se va vorbi pe un ton calm, linistitor, dar
ferm, I se va cere consimantul instituirii terapiei
adecvate i se va explica importanta tratamentului, , Va
fi in primele zile de la internare supravegheata
continuu, pt observarea compliantei la tratament,
supravegherea alimentarii si hidratarii. Va fi incurajata
sa consume cat mai multe lichide. I se asigura
conditiile optime de microclimat, fara curenti de aer.
Mobilizarea se va face progresiv prin supunerea la
activitati usoare, si recreatoare. Se vor recolta
analizele uzuale, si se vor monotoriza functiile vitale.
In urmatoarele zile de internare, cand pacienta este
mai linistita si coopereaza va face ergoterpaie, si
psihoterapie de grup.
• Evolutie . Pacienta cooperanta,
reechilibrata psihic prezinta raspuns
favorabil la tratament,
simptomatologia se remite in 2
saptamani. A urmat tratament cu
neuroleptice, anxiolitice, psihotone,
ortotimizante. Psihoterapie.
• Se externeaza pe data de
21.03.2010 in stare ameliorata. Va
continua tramentul in ambulator
conform prescriptiei medicale.