Regenerarea urbană.

Concepte și provocări

Societățile s-au dezvoltat pe bază de descoperiri și invenții, de mișcări sociale și revoluții, care
au favorizat salturi calitative care au deschis noi ere și epoci.

Dezvoltarea agriculturii a creat condiții pentru ca oamenii să se grupeze în formațiuni (așezări)

tot mai extinse, au apărut centre ale comerțului, meșteșugurilor și ale puterii politice, care nu au nicio
legătura directă cu producția agricolă determinând o evoluție a civilizațiilor care a determinat dezvoltarea
orașelor într-o organizare socială și economică, complexă.

Orașul, pe parcursul timpului, are o dezvoltare dinamică, trecând de la orașele grecești care erau
orașe târguri, la orașe romane care au funcționat ca un conglomerat de orașe instalate de-a lungul
Mediteranei, care respectau Pax Romana1 și care se înconjurau de ziduri, integrând obstacole naturale,
la orașul comercial care trebuia să dezvolte apărarea, centralizând astfel funcțiile administrative și
militare, la orașul industrial, cu periferii formate din case precare, la orașul european în care vechiul
patrimoniu este modificat și reutilizat.

Progresele tehnice și descoperirile științifice dau naștere la revoluția industrială unde sunt folosite
noi energii, aburul, electricitatea, apar noi echipamente, astfel orașul devine din ce în ce mai complex
și determină creșterea vechilor orașe și crearea unor centre noi, s-a dezvoltat schimbul de produse
manufacturiere, astfel orașele și zonele agricole periferice au început să „conviețuiască” într-o
avantajoasă simbioză.

Dezvoltarea metodelor de producție în agricultură și industrie și a mijloacelor de transport,

conduc la depopularea satelor și determinând creșterea populației orașelor. Populația urbană s-a
dezvoltat mai mult decât cea rurală, revoluția industrială determinând o redistribuire a populației în
teritoriu.

Astfel, în secolul XIX, apar noile concepte ale puterii administrative despre dezvoltarea orașelor
care cresc în jurul vechilor lor centre, dispar spațiile libere, apar aglomerări de construcții în jurul locurilor
de muncă datorită construcțiilor dezvoltate printre fabrici de marii industriași care însă nu au servicii
igienice elementare sau spații publice, devenind repede de nelocuit. Aglomerarea în locuințe improprii

1
Benevolo, L. – Orașul în istoria Europei, Editura Polirom, București, 2003, p 20
a populației urbane cu venituri reduse, duce la apariția poluării și epidemiilor, care lovesc apoi orașul în
totalitatea sa.

Administrația orașelor a început să legifereze măsuri de igienă generală și organizare urbană

care să satisfacă nevoile identificate, pentru a îmbunătății mediu urban, a promovat trecerea de la
organizarea întâmplătoare la o cadru organizat de instalarea a clădirilor, spre exemplificare, în Franța
anilor 1850, s-a elaborat o legislație care prevedea că din comisia comunală trebuia să facă parte în
mod obligatoriu un arhitect și un medic.

S-au pus bazele unei dezvoltări a orașelor care a încercat rezolvarea problemelor care priveau
canalizarea, apa potabilă, propagarea epidemiilor, drumuri și căi ferate, executarea de alte lucrări
publice, determinând o creștere a valorii locuințelor, determină mutarea claselor sub medie în orașe
sărace.

A urmat transferarea spre periferie a industriei și a marilor întreprinderi, limitele orașelor se

măresc înglobând industria, iar locuirea, locul de muncă, mobilitatea și serviciile adiacente a acestora,
devin elemente importante în viața orașului.

În prezent mai mult de două treimi din populația Europei locuiește în zonele urbane, ceea ce
determină necesitatea găsirii de soluții pentru dezvoltarea teritorială a orașelor, mai ales că Europa este
cel mai urbanizat continent.

În România, inițial clădirile industriale au fost proiectate ca arhitectură “efemeră” legată de

ciclurile rapide de producție, încercările de a conserva edificiile industrial nefuncționale în prezent, situate
în interiorul orașelor, par a reprezenta un paradox2. Apariția bulevardelor bucureștene au fost influențate
de existența zonelor industriale, a zonelor de locuite sau a altor funcțiuni importante la nivelul orașului.
Istoric, zonele industriale apărute în perioada economiei bazate pe producție, au fost factori declanșatori
pentru oraș, prin apariția de noi funcțiuni, piețe, noi artere de circulație3.

În prezent aceste zonele industriale, zone de tip brownfield4, apărute în urma procesului de
dezindustrializare, sunt nefuncționale determinând declinul urban, prin apariția de zone cu suprafețe

2
Merciu et al.,2012
3
Lascu, 2011
4
Termenul de ‘sit brownfield’ înseamnă o proprietate reală a cărei expansiune, reutilizare, regenerare poate fi încurcată de prezenta
potențială a substanțelor poluante sau contaminate, producătoare de hazard” ( Congresul S.U.A., 2001 ).( K.R. Yount )
mari de teren intravilan nevalorificate, atât din motive financiare, cât și din alte motive politice sau
sociale.

Conform definiției promovate de rețeaua RESCUE – Regeneration of European Sites in Cities and
Urban Environments din anul 2005, regenerarea durabilă a siturilor brownfield reprezintă
managementul, reabilitarea și readucerea la starea de utilizare eficientă a resursei teritoriale
reprezentate de aceste terenuri, astfel încât să asigure realizarea și continuă satisfacere a nevoilor
umane pentru generațiile prezente și viitoare, prin mijloace care să nu degradeze mediul, viabile
economic, puternice instituțional și acceptabile la nivel social5.

Având în vedere caracterul complex al transformării bazei socio-economice a unor anumite zone
urbane, toate activitățile ceea ce stau la baza acestei transformări s-au grupat sub denumirea de
regenerare urbană, care definește transformarea zonelor vechi în noi forme funcționale și spațiale
durabile prin atragerea de noi activități, noi firme, modernizarea țesutului urban, îmbunătățind mediul
urban și diversificând structura socială6.

Termenul de “regenerare urbană” a fost introdus oficial în România prin intermediul Ordonanței
nr. 27 din 27 august 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul. Ordonanța a fost aprobată prin Legea nr. 242 din 2009.

Operațiunea de regenerare urbană integrată – intervenția la nivel urban care ”își propune să
optimizeze, să conserve și să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit,
patrimoniu, etc.) față de alte forme de intervenție în care, în tot acest capital urban, doar valoarea
terenului este prioritizată și conservată prin demolarea traumatizantă și prin înlocuirea restului întregului
capital urban și – cel mai lamentabil – social” (Declarația de la Toledo privind dezvoltarea urbană, 2010,
pct. 3).

Abordarea integrată a regenerării urbane presupune, conform Declarației de la Toledo7:

Multicriterialitate: coordonarea diferitelor aspecte (ale comunității locale, economice,

culturale și de mediu) pentru a oferi răspunsuri la fel de eficiente tuturor problemelor apărute;

5
Paraschiv și Nazarie, 2010
6
Spatial development glossary, European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional Planning (CEMAT),
2007, Territory and landscape, No. 2, Council of Europe Publishing.
7
MDRAP ANEXA 2 - Metodologie privind desfășurarea operațiunilor de regenerare urbană a zonelor construite protejate
 Management integrat: abordarea de manieră integrată a managementului operațiunii, prin
coordonarea diferitelor departamente responsabile cu aplicarea politicilor în domenii specifice,
coordonarea diferitelor instituții guvernamentale, autorități publice locale, precum și colaborarea cu toți
actorii implicați (organizații nonguvernamentale, investitori, antreprenori, locuitori);

Guvernanță participativă: Integrarea tuturor locuitorilor, atât organizați, cât și neorganizați,

în probleme ce privesc mediul lor de viață, inclusiv prin măsuri de combatere a segregării spațiale și
excluziunii sociale;

Abordare la scară urbană a zonei: abordarea la scara orașului a zonelor de regenerare,

pentru a multiplica efectele și a crea sinergii cu zonele învecinate;

Formularea explicită de politici locale: gândire strategică, pe termen lung, care să asigure
continuitatea eforturilor de regenerare și utilizarea eficientă a resurselor, dar care să fie flexibilă în
implementarea proiectelor specifice.

Pentru derularea procesului de regenerare urbană, MDRAP prin Metodologia privind desfășurarea
operațiunilor de regenerare urbană a zonelor construite protejate, trebuie respectate următoarele
principii de bază:

a) Conservarea caracterului și identității locului;

b) Revitalizarea durabilă, orientată spre piață, a patrimoniului construit;
c) Crearea parteneriatului local;
d) Planificarea integrată a operațiunilor.

Provocarea la care trebuie să se răspundă pentru a respecta principiile enunțate în procesul de

regenerare urbană integrată în România, este elaborarea analizei multicriterială, identificarea limitelor
precise ale acesteia și identificarea problemelor privind funcționarea și dezvoltarea acesteia, pe diverse
paliere de investigație.

Regenerarea urbană trebuie să respecte principiile enunțate anterior, și în mod ideal, fiecare
administrație locală ar trebui să identifice problemele locale în strânsă congruență cu identitatea locală,
astfel dezvoltând planuri de regenerare urbană a cartierelor din administrația lor, cu soluții integrate
dedicate pentru aceste cartiere.

O altă provocare a regenerării integrate este cea prin care modelarea spațiului urban,
întotdeauna să plece de la spațiul urban existent, de la caracteristicile acestuia, a locuitorilor săi de la
nevoile acestora având în vedere că un cartier trebuie să răspundă tuturor nevoilor, asigurării bunăstării
și o calitate crescută a vieții cetățenilor din comunitate.

Elaborarea unei planificări teritoriale care să înglobeze toate normativele în vigoare existente la
nivel local sau central, cu consultarea tuturor actorilor urbani pentru a putea stabilii o strategie și viziune
pe termen lung.

Abordarea integrată este necesară pentru a răspunde optim la toate problemele comunității
locale având în punctul de miră o sinergie a tuturor elementelor dezvoltării integrate.

La nivel european se consideră o dezvoltare integrată dacă sunt abordate simultan următoarele
domenii: infrastructură fizică urbană, domeniul economic și cel social.8

Implementarea strategiilor de dezvoltare urbană integrată, adoptând o viziune globală și

comprehensivă a orașului, asigurarea bunăstării și calității vieților cetățeniilor, dezvoltarea economică
locală, considerarea schimbărilor climatice, renovarea și îmbunătățirea fondului existent de locuințe,
atenție specială asupra “cartierelor defavorizate, în contextul orașului ca un tot unitar”9, creșterea
calității spațiilor publice a peisajelor va conduce la dezvoltarea unui oraș/cartier mai inteligent (SMART),
durabil și incluziv cu respectarea unor indicatori de sustenabilitate urbană.10

Orașele/cartierele din România se confruntă cu o serie de provocări comune, cu disfuncții majore

la nivel de mediu construit, ca urmare a unor procese de transformare suferite de țesutul urban.

Astfel, regenerarea este un proces complex ce necesită coordonare cu o serie de politici la nivel
regional și național dar care necesită și valorificarea experiențelor și energiilor locale, generate de actori
netradiționali ai dezvoltării urbane.

Regenerarea urbană se petrece azi în contextul competiției orașelor pentru atragerea de finanțări
publice și private și de reinventare a economiei locale.

Astfel, fiecare oraș/cartier în parte își stabilește propria strategie de regenerare urbană integrată
pentru a putea juca un rol cheie în îndeplinii obiectivelor UE, pentru ca dezvoltarea orașelor să determine
viitorul Europei.

8
Mădălina Moiceanu - Universitatea Valahia Târgoviște- AMENAJAREA TERITORIULUI SI DEZVOLTARE URBANA PE PLAN EUROPEAN
9
Carta de la Leipzig
10
Declarația de la Toledo 2010
 Exemplu:

CARTIER ANTIAERIANĂ- BUCUREȘTI

S T R A T E G I E - Obiective strategice :

 Integrarea in economia urbana a persoanelor cu statut social, profesional si financiar precar.

 Cresterea nivelului de educatie si reducerea analfabetismului populatiei din sectorul 5.
 Cresterea economiei locale de tip manufacturier.
 Cresterea suprafetei de spatiu verde pe cap de locuitor in Bucuresti – crearea unui mare parc
urban de loisir.
 Crearea unui coridor verde, traseu de patrundere a faunei in aceasta zona.
 Crearea unui parc natural cu zone de protectie permanenta a habitatului faunei.
 Realizarea unei infrastructuri de circulatie publica coerenta pe termen indelungat (autobuz
electric, tramvai).
 Cresterea nivelului de trai a zonei, implicit valorificarea potențialului economic, imobiliar, uman
în sectorul 5.
 Reconfigurarea tramei stradele, a circuitelor auto și pietonale la nivel local, respectiv
conexiunea la nivelul orasului.
 Incurajarea circulatiei cu bicicleta si a mijloacelor alternative de transport.
 Facilitarea implementarii programului de mobilitate urbana la nivelul capitalei.
 Dezvoltarea retelelor edilitare urbane, incurajarea investirii in tehnologii alternative care sa
sustina sustenabilitatea proiectului.
 Asigurarea de servicii de specialitate cu privire la calificare, recalificare profesionala, educatie
civica, educatie culturala, sanatate.
 Reducerea numarului persoanelor dependente de narcotice, substante toxice, prostitutie -
program de educare, sustinere psihologica, sustinere medicala.
 Reintegrarea spatiilor virane, neproductive din sectorul 5, sau cu functiuni necomplementare ce
provoaca divergente, contribuie la un mediu toxic, stagnand dezvoltarea zonei din punct de
vedere economic, imobiliar, educational, precum Antieriana, Ministerul Apararii Nationale,
depoul RATB, Tricolorul, fabrici dezafectate, fosta fabrica ROCAR.
 Atragerea prin acest proiect de investitori, parteneriate public / privat, care sa contribuie la
gentrificarea populatiei, la cresterea nivelului de trai, valorificarea potentialului economic,
imobiliar, educational, uman.
FUNCTIUNI:

Locuire

Complex de locuinte colective de necesitate si locuinte sociale cu functiuni complementare -

scoala, gradinita, after school, clinica medicala, centru de educare adulti, cladiri administrative
propriu-zise sau la parterul locuintelor colective.

Loisir

Parcul contribuie la cresterea lantului de spatii verzi al orasului, spatiu verde / cap de locuitor,
cu functiuni complementare de petrecere a timpului liber - sala polivalenta, teatru in aer liber,
sala de festivitati, gradina botanica si biodom, aquarium, cladiri de cult.
Recreatie

Centru cultural sportiv de agrement, terenuri de tenis de camp, mese de tenis de masa, fotbal,
handbal, basket, picnic.

Industrial

Ateliere cu activitati si arte mestesugaresti (cizmari, fierari, olari, florari, agricultura, functiuni
complementare de natura comerciala la nivel local), piata de desfacere, sere, hub start-up.

Social

Centre de orientare si educare profesionala. Centru de reabilitare (seringi, consultatii, analize),

reintegrare a persoanelor cu probleme clinica medicala de sustinere, program de ajutor,
cantina, azil de batrani.

Circulatie

Cartierul va beneficia de reteaua carosabila necesara pentru functionarea organismului urban,

cu toate categoriile de strazi, pietonale, alei, piste de biciclete. Instalarea statiilor de incarcare
pentru vehicule electrice si plantarea spatiilor verzi de-a lungul cailor de circulatie sunt directii
prioritare pentru scadeara nivelului de poluare a aerului, apei si solului din mediul urban.
DUPĂ:
Biografie:

Ruxandra Irina POPESCU - 2006 ISSN: 1842-5712 - THE EVOLUTION OF CITIES IN TIME
EVOLUŢIA ORAŞELOR ÎN TIMP

2010/C 267/07 - Avizul Comitetului Regiunilor privind rolul regenerării urbane în contextul
viitoarei dezvoltări urbane în Europa

Mădălina Moiceanu - Universitatea Valahia Târgoviște- AMENAJAREA TERITORIULUI SI

DEZVOLTARE URBANA PE PLAN EUROPEAN

DECLARAŢIA Toledo - REUNIUNEA INFORMALĂ MINISTERIALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA

URBANĂ, 22 iunie 2010

CITIES of TOMORROW -
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/citiesoftomorrow/citiesoftomorrow
_summary_ro.pdf

Alina Vărzaru - Revalorificarea vechilor situri industriale – primul pas către o dezvoltare
sustenabilă a orașelor în România RESCUE – Regeneration of European Sites in Cities and Urban
Environment
 Spatial development glossary, European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional
Planning (CEMAT), 2007, Territory and landscape, No. 2, Council of Europe Publishing.

MDRAP ANEXA 2 - Metodologie privind desfășurarea operațiunilor de regenerare urbană a

zonelor construite protejate

Ghid de regenerare urbană - ISBN 978-973-0-26715-0 – AMR și CIVICA