Sunteți pe pagina 1din 8

CUPRINS

1. NOȚIUNE ............................................................................... 3 - 4
2. PARTICIPANȚII ÎN PROCESUL PENAL ............................. 4
3. ORGANELE JUDICIARE ................................................... 4 - 6
4. AVOCATUL ............................................................................... 6
5. PĂRȚILE ............................................................................... 6 - 7
6. SUBIECȚII PROCESUALI PRINCIPALI .............................. 7
7. ALȚI SUBIECȚI PROCESUALI .............................................. 7
8. BIBLIOGRAFIE

1
1. NOȚIUNE
Procesul penal nu poate avea loc fără participarea, în afară organelor
judiciare mai sus analizate, și a unor persoane care au un interes în cauza (persoană
vătămată, persoană păgubita, învinuitul sau inculpatul s.a.) ori nu au niciun interes
personal, dar participarea lor este determinată de justă soluționare a cauzei penale
(martori, experți, interpreți, specialiști s.a.). În funcție de poziția procesuală pe care
o au, persoanele participante la procesul penal dobândesc anumite drepturi, dar și
obligații corelative acestora.
Dintre subiecții procesuali participanți la desfășurarea procesului penal, un
rol important îl au părțile, care pot fi definite că persoane fizice sau juridice, care
au drepturi și obligații ce izvorăsc în mod direct din exercitarea acțiunii penale și
acțiunii civile în cadrul procesului penal.
Procesul penal are două lături – penală și civilă. Părțile au calitatea
procesuală specifică laturii procesului penal în care își au localizate drepturile și
obligațiile legale. Vom întâlni astfel părți care au drepturi și obligații determinate
de exercitarea acțiunii penale (învinuitul sau inculpatul și partea vătămată) și părți
care au drepturi și obligații determinate de exercitarea acțiunii civile (partea civilă
și partea responsabilă civilmente).
Părțile în procesul penal au, de regulă, interese contrare. Astfel, învinuitul
sau inculpatul încearcă, de cele mai multe ori, să nege fapta săvârșită sau să
recunoască o contribuție cât mai redusă la săvârșirea ei, pentru a primi o sancțiune
penală cât mai mică și a suportă o despăgubire cât mai redusă către partea civilă,
iar partea vătămată sau partea civilă are inte-resul să se stabilească întregul adevăr
în cauza, pentru tragerea la răspundere penală, în mod corespunzător, a învinuitului
sau inculpatului sau pentru a fi despăgubită proporțional cu prejudiciul suferit în
urmă infracțiunii săvârșite.
În unele cauze penale, datorită împrejurărilor în care au fost săvârșite faptele
penale, pot fi întâlnite mai multe părți care au interese asema-natoare. Astfel, când
fapta săvârșită a afectat, din punct de vedere material, mai multe persoane
(incendierea unei porțiuni de pădure proprietatea mai multor persoane), pot există
mai multe persoane civile cu interese comune. De asemenea, când fapta penală a
fost săvârșită în mod nemijlocit de către mai mulți participanți, va există o
solidaritate a coautorilor. Pentru a există solidaritate procesuală, este necesar că și
judecarea cauzei să aibă loc în același timp pentru toate părțile.

2
Întrucât părțile, alături de organele judiciare, pot efectua acte pro¬cesuale,
ele beneficiază de drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru a și le putea
realiza.
Pentru că o persoană să fie parte în procesul penal, ea trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) partea civilă, partea responsabilă civilmente și inculpatul trebuie să aibă,
sub aspect civil, capacitate procesuală (legitimatio ad processum) atât de folosință,
cât și de exercițiu. Persoanele juridice care au calitatea de parte civilă dobândesc
capacitatea de folosință la dată autentificarii actului de constituire (statut sau
contract) ori de la dată actului de dispoziție care o înființează. Capacitatea de
exercițiu se dobândește din momentul înmatriculării lor la registrul comerțului.
În privința acțiunii civile, această se pornește și se exercită și din oficiu, când
persoană vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu
capacitate de exercițiu restrânsă [art. 17 alin. (1), art. 18 alin. (2) C.proc.pen.];
b) să existe un interes al părții, pentru a justifică astfel participarea să la
desfășurarea procesului penal;
c) dreptul părților care exercită acțiunea civilă să nu fie supus unui termen
sau unei condiții suspensive.

2. PARTICIPANȚII ÎN PROCESUL PENAL


Participanții în procesul penal nu trebuie confundați cu participanții din
dreptul penal (cei care participă la săvârșirea faptei: autor, coautor, instigator,
complice). Participanții în procesul penal sunt:
 ORGANELE JUDICIARE;
 AVOCATUL;
 PĂRȚILE;
 SUBIECȚII PROCESUALI PRINCIPALI;
 ALȚI SUBIECȚI PROCESUALI.

3. ORGANELE JUDICIARE
Organele judiciare sunt acele organe specializate ale statului care realizează
activitatea judiciară (art. 30 CPP)

3
 ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ;
 PROCUROR;
 JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI;
 JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ;
 INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI.

Organele de urmărire penală sunt reprezentate de organele de cercetare


penală și procuror. La rândul lor, organele de cercetare penală sunt:
-organele de cercetare penală ale poliției judiciare = lucrători specializaţi din
Ministerul Administraţiei şi Internelor anume desemnaţi în condiţiile legii speciale,
care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori avizul procurorului desemnat în acest sens;
-organele de cercetare penală speciale = ofiţeri anume desemnaţi în
condiţiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare
penală speciale îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală sub conducerea şi
supravegherea procurorului.

Procurorul este reprezentantul Ministerului Public și își desfășoară


activitatea în parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, contribuind la
desfășurarea procesului penal.

Judecătorul de drepturi și libertăți exercită funcția de dispoziție asupra


drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală și
este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia,
soluţionează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile,
contestaţiile sau orice alte sesizări privind:
 măsurile preventive;
 măsurile asigurătorii;
 măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu;
 actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege;
 încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de
supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii;

4
 procedura audierii anticipate;
 alte situaţii expres prevăzute de lege.
Judecătorul de drepturi și libertăți nu mai poate exercita o altă funcție
judiciară în desfășurarea aceluiași proces penal.

Judecătorul de camera preliminară este judecătorul care, în cadrul


instanţei, potrivit competenţei acesteia:
 verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;
 verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de
către organele de urmărire penală;
 soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere
în judecată;
 soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege.

Instanțele judecătorești exercită funcția de judecată. Sunt instanțe


judecătorești:
 judecătoriile;
 tribunalele;
 curțile de apel;
 Înalta Curte de Casație și Justiție.

4. AVOCATUL
Avocatul este persoana care asistă sau reprezintă părțile ori subiecții
procesuali în condițiile legii (31 CPP). Avocatul promovează şi apără drepturile,
libertăţile şi interesele legitime ale omului. Modalităţile prin care avocatul participă
la desfăşurarea procesului penal sunt:
 asistenţa juridică acordată părţilor sau subiecţilor procesuali principali;
 reprezentarea părţilor sau subiecţilor procesuali principali.

5
5. PĂRȚILE
Părțile sunt subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită
o acțiune judiciară (art. 32 CPP): inculpatul, partea civilă și partea responsabilă
civilmente.
În latura penală apare numai inculpatul, iar în latură civilă, pe lângă inculpat,
apar și partea civilă și partea responsabilă civilmente.
Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală
devine parte în procesul penal.
Partea civilă este persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul
procesului penal este parte în procesul penal. Au calitatea de parte civilă şi
succesorii persoanei prejudiciate, dacă exercită acţiunea civilă în cadrul procesului
penal.
Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării
judecătoreşti.Titularii acțiunii civile sunt: persoana vătămată și succesorii acesteia.
Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de
exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către
reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror şi are ca obiect, în funcţie de
interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Partea responsabilă civilmente reprezintă persoana care, potrivit legii civile,
are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură
sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă
în proces este parte în procesul penal.

6. SUBIECȚII PROCESUALI PRINCIPALI


Subiecții procesuali principali au aceleași drepturi și obligații ca părțile, cu
excepția celor pe care legea le acordă numai acestora (art. 33 CPP): suspectul și
persoana vătămată
Suspectul este persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în
cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.
Acesta nu este parte în proces, doar subiect procesual și are drepturile
prevăzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu prevede altfel.

6
Nu pot avea calitatea de suspect minorii sub 14 ani, statul și autoritățile
publice sau instituțiile publice, pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei
activități ce nu poate face obiectul domeniului privat.
Calitatea de suspect subzistă până se dispune începerea urmăririi penale in
personam.
Persoana vătămată reprezintă persoana care a suferit o vătămare fizică,
materială sau morală prin fapta penală.

7. ALȚI SUBIECȚI PROCESUALI


Alți subiecți procesuali, în afara suspectului și persoanei vătămate:
 martorul;
 expertul;
 interpretul;
 agentul procedural;
 organele speciale de constatare;
 orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi,
obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale.

7
BIBLIOGRAFIE

 SUPORT CURS ID/FR


 https://blog.avocatoo.ro/care-sunt-participantii-in-procesul-penal/
 https://lege5.ro/Gratuit/geztkobvha/participantii-in-procesul-penal-
codul-de-procedura-penala?dp=gqztimbzgaytm
 http://sorincurpan.ro/carti/participantii_in_procesul_penal_roman.pdf