Sunteți pe pagina 1din 13

IP USMF “Nicolae Testemițanu”

Referat la igienă
la tema “Sindromul burnout. Profilaxie.
Igiena muncii. Oboseala simplă.
Surmenajul”

Efectuat de studenta Spatari Anastasia


Profesor Bivol Natalia
Catedra de Igienă generală
M1808
Cuprins
1. Actualitatea temei
2. Sidromul burnout. Noțiuni
3. Cauze și simptome
4. Epuizare psihică la medici
5. Tratament
6. Prevenire
7. Concluzii
8. Bibliografie
1.Actualitatea temei

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de


epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special la persoanele a
căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu
oamenii. Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea
performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții
individului.
În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii
profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată.
Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul
medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Mai poate
afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali, terapeuții, avocații, jurnaliștii, dar și
pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent alți membrii ai familiei.
Burnout-ul este o stare emoțională dominată de oboseală, interes scazut,
frustrare, care interferează cu performanța la locul de muncă. Burnout-ul sau
epuizarea sunt văzute ca și rezultat al stresului cronic. Persoana care suferă de
burnout poate să-si piardă interesul și respectul pentru ceilalți și în general are o
percepție cinică, dezumanizată asupra oamenilor.
2.Sidromul burnout. Noțiuni

Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul


american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic
pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente,
profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment de
sacrificiu pentru ceilalți.

Sunt 3 dimensiuni ale sindromului burnout

Epuizarea emoțională
Persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită de energie,
simte că activitatea depusă a suprasolicitat -o și a rămas fără resurse.

Detașarea
Persoanele devin în timp pesimiste, cinice, resimt frustrare în legătură cu
activitatea lor, atitudinea lor pare indiferentă, detașată, uneori tind să se izoleze
sau să fugă de responsabilități.

Scăderea performanței
Scade stima de sine, încrederea în propriile capacități și realizări, subiecții
simt că ceea ce fac este neapreciat și nesemnificativ, scade capacitatea de
concentrare a atenției, creativitatea și spontaneitatea.
Deși clasificările internaționale ale maladiilor nu includ sindromul burnout
în categoria afecțiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experți
și foarte răspândit în societatea actuală.

Sindromul burnout se manifestă în mai multe etape. Acestea au fost descrise de


psihologii Freudenberger şi North. Etapele prin care o persoană trece până ajunge la
suprasolicitare sunt:

1. Nevoia (compulsivă) de afirmare – aceasta apare, în cele mai multe cazuri, la


începutul carierei sau după ce o persoană a schimbat locul de muncă. Individul încearcă
să se facă remarcat, să îşi dovedască valoarea la locul de muncă.

2. Mai multă muncă. Datorită acestei nevoie mari de afirmare, individul îşi
stabileşte obiective înalte care de obicei necesită mult efort.
3. Neglijarea nevoilor personale – având în vedere că individul îşi dedică foarte
mult din timpul său serviciului, nu mai are timp de familie, prieteni, nu se mai
odihneşte, Astfel, nevoile personale trec pe planul secund.

4. Apariţia situaţiilor conflictuale – neglijarea nevoilor personale va duce la


apariţia situaţiilor conflictuale cu persoanele din jur, individul simte că ceva în viaţa lui
nu este în regulă, dar nu poate spune exact ce.

5. Reevaluarea valorilor personale – individul ajunge să ignore orice nevoie


personală şi nu îşi mai face timp pentru hobby-uri sau micile plăceri ale vieţii.

6. Negarea problemelor – oboseala începe să îşi pună amprenta, individul nu mai


doreşte să interacţioneze cu oamenii din jur şi devine agresiv.

7. Retragerea – persoana se izolează, simte că nu mai are niciun scop în viaţă, îşi
pierde speranţa şi îşi găseşte evadarea în vicii.

8. Schimbarea comportamentului – persoanele din jurul individului (familia,


colegii sau alte persoane) încep să observe schimbările de comportament.

9. Depersonalizare – individul începe să se desconsidere, nu se mai vede valoros


sau util.

10. Sentimentul de gol interior – pentru a compensa cu faptul că nu mai


consideră locul de muncă o plăcere, individul recurge la alte acţiuni care îi pot da o
mică satisfacţie pe moment.

11. Depresia – indiferenţa acaparează gândirea individului, devine lipsit de


speranţă.

12. Burnout – se produce colapsul emotional şi fizic; în astfel de momente apar şi


gândurile suicidale; cu toate acestea sunt puţine cazurile în care se şi duce la bun sfârşit
planul suicidal.”
3.Cauze și simptome

Cauzele sindromului burnout

Cauze care țin de mediul profesional:

 Suprasolicitare și volum mare de muncă


 Presiunea timpului și programul de lucru prelungit
 Evenimente cu impact emoțional negativ (de exemplu moartea unui
pacient în cazul personalului medical)
 Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare
cu colegii

Cauze care țin de personalitate:

 Perfecționismul și nevoia excesivă de a deține controlul


 Așteptarea de recompense imediate, entuziasm și așteptări exagerate
la începutul carierei
 Stabilitatea emoțională scăzută, capacitatea slabă de adaptare și
rezistență la stres
 Neîncrederea în sine

Cauze care țin de stilul de viață :

 Insuficiența timpului liber


 Insuficiența implicării în activități relaxante și în activități sociale
 Lipsa suportului social și familial
 Nerespectarea timpului necesar de somn

Simptome

_ Simptome fizice: oboseala, tensiune, insomnie, probleme somatice,


energie scăzută, nerespectarea timpului necesar de somn
– Simptome emotionale si psihologice: plictiseala, sentiment de lipsa de
control si suprasolicitare, resentimente, vina, anxietate, incredere în sine
scăzută, frustrare, furie, lipsa de speranta, energie scazuta, iritabilitate.
– Simptome cognitive : atitudine negativa fata de munca si fata de oamenii
cu care lucreaza, neincredere in propria persoana, concentrare scazuta,
probleme de memorie, focalizare pe aspectele negative ale unei zile.
– Simptome interpersonale: evitarea colegilor, reducerea comunicarii in
familie si cu prietenii, izolare.
– Simptome de dezangajare: nepasare fata de sarcinile de serviciu,
detasarea fata de beneficiari, absente, dorinta de a renunta la locul de munca,
consum de droguri/alcool.
– Simptome legate de calitatea muncii: declin in calitatea muncii,
procrastinare, entuziasm scazut,interes scazut, motivatie scazuta, ineficienta,
comportamente ne-etice.
4.Epuizare psihică la medici
Prin prisma profesiei, medicii sunt expuși la foarte multe emoții puternice
precum: dorința de a-și salva pacienții, frustrare în cazul eșecului, neputința în fața
bolii, frica de a se îmbolnăvi, incertitudine în practica clinică sau dorința de a se
detașa și a evita aceste sentimente.
Medicii sunt expuși la factori de stres și în afara relației medic-pacient, precum
cerințele birocratice care sunt în creștere și în permanentă schimbare. Noțiunile
medicale avansează rapid, astfel că medicii trebuie să rămână la curent cu acestea
și să se adapteze rapid.
Expunerea cronică și severă la factori stresanți poate predispune și la o varietate
de tulburări mintale, precum: depresie, anxietate, oboseală, tulburări ale somnului,
abuz de alcool sau droguri, afectarea relațiilor personale, chiar suicid. Prevalența
depresiei și a sindromului „burnout” este mai mare în rândul cadrelor medicale
decât în populația generală, iar factorii de risc asociați depresiei sunt diferiți de cei
ai altor grupuri profesionale.
Sindromul „burnout” apare în contextul desfășurării activității profesionale într-
un mediu de lucru stresant caracterizat de: dezorganizare administrativă, lipsa
satisfacției individuale în rândul angajaților, incapacitatea de a oferi angajaților un
echilibru între viața profesională și cea familială, absența oportunităților de
dezvoltare profesională etc.
Raportul global realizat de către Medscape pe tema sindromului „burnout” în
rândul cadrelor medicale a inclus aproximativ 20.000 de medici din SUA și
Europa. Rezultatele au evidențiat o prevalență între 36-51% a sindromului
„burnout” și/sau depresiei. Epuizarea profesională a fost mai frecventă în Spania și
Portugalia, în timp ce depresia a fost semnificativ mai prezentă în rândul medicilor
germani, deși aceștia au raportat niveluri mai scăzute de „burnout”. Medicii din
Marea Britanie au declarat cel mai puțin prezența epuizării sau a depresiei. În ceea
ce privește principalii factori de risc, cel mai frecvent au fost incriminate
îndatoririle birocratice, fiind urmate de programul de lucru îndelungat.
Importanța atmosferei de la locul de muncă a fost subliniată într-un studiu
realizat în departamentul de primiri urgențe, care a observat că factorii
organizatorici sunt puternic asociați cu nivelul crescut de „burnout”, spre deosebire
de gravitatea patologiei pacienților. Factori precum relațiile tensionate între colegii
de muncă se asociază independent cu scorul ridicat de „burnout”, în timp ce
relațiile pozitive cu asistentele medicale se asociază cu un nivel scăzut.
Gradul satisfacției profesionale poate influența apariția sindromului „burnout” la
medici, însă relația dintre cele două este controversată. Unele studii au raportat
o corelație pozitivă între nivelul crescut de epuizare profesională și nivelul crescut
al satisfacției,iar altele care au arătat asocierea între nivelul scăzut al satisfacției și
un grad ridicat de „burnout”. Există unele observații care sugerează posibilitatea
existenței unei variații în timp a acestei relații.
Un studiu american realizat pe medici din toate specialitățile (n = 7.288) a
comparat gradul de epuizare și de satisfacție profesională cu media acestora din
populația generală americană. S-a observat că acestea variază în funcție de
specialitate, cele mai mari rate ale satisfacției înregistrându-se în rândul medicilor
dermatologi și pediatri, iar cele mai mici niveluri, la medicii chirurgi generaliști și
ginecologi. În mod neașteptat, cei care lucrau în specialitățile de chirurgie generală
și medicină internă, deși aveau printre cele mai mici niveluri ale satisfacției
profesionale, prezentau rate de „burnout” sub medie. În plus, specialități în care s-
au întâlnit rate crescute ale epuizării (precum neurologie), nu prezentau niveluri
atât de scăzute ale satisfacției.
Au fost identificați și o serie de factori modificabili care contribuie la apariția
sindromului „burnout”, cel mai des incriminat fiind afectarea vieții personale și
familiale.

Principalii factori care determină apariția sindromului “burnout” la medici – Raport Medscape
5.Tratament
Soluțiile se găsesc la îndemâna oricui și lipsa de motivație trebuie depășită
pentru a le căuta sau pentru a cere suportul celor apropiați sau al unui
specialist: psihiatru, psiholog, psihoterapeut.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi una din metodele utile de
tratament.
Este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă,
odihna suficientă, efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect
demonstrat de creștere a energiei, a rezistenței la stres și a performanțelor.
Delimitarea aspectelor și capacitatea de a stabili priorități pot duce la o
structurare a rolurilor persoanei și la o mai bună detașare de problemele
profesionale în timpul liber. Se recomandă acordarea de timp pentru activitățile
plăcute, hobby-uri, pasiuni, pentru dezvoltarea creativității și ieșirea din rutina de
zi cu zi.
Timpul petrecut cu familia și prietenii și activitățile sociale au și ele un efect de
“ reîncărcare a bateriilor” și nu trebuie neglijate. Este necesar deci un efort de a
analiza situația, de a stabili prioritățile și de a schimba situația într-o manieră care
să coincidă cu speranțele și dorințele personale.
La locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și sugestiilor de
schimbare într-o manieră asertivă; este benefică ieșirea din rutină, activitatea
diversificată, căutarea de provocări. În anumite situații soluția poate fi o schimbare
a locului de muncă sau a domeniului de activitate.
6.Prevenire

Pași în reducerea sau prevenirea burnout-ului

1. Simptomele - recunoasteti simptomele burnout-ului pentru a identifica in ce


masura va afecteaza functionarea sociala si profesionala.
2. Factorii de stres - identificati factorii de stres din viata dumneavoastra si
cautati modalitati de reducere a impactului acestora asupra starii dumneavoastra
emotionale.
3. Roluri - identificati rolurile pe care le aveti si timpul pe care il acordati
fiecaruia. Spre exemplu: rolul de angajat 50% din timp, rolul de sotie 10% din
timp, rolul de mama 20% din timp, rolul de fiica 7% din timp si rolul de persoana
care se relaxeaza 3%.
4. Identificati rolurile pe care vi le doriti si timpul pe care doriti sa il acordati
acestora. Spre exemplu: rolul de angajat 30% din timp, rolul de sotie 20% din timp,
rolul de mama 30% din timp, rolul de fiica 10% din timp si rolul de persoana care
se relaxeaza 10%.
5. Cautati un echilibru intre viata personala si cea profesionala - cautati solutii
pentru a modifica timpul alocat rolurilor importante pentru dumnevoastra.
6. Dezvoltati-va emotiile pozitive - puteti creste frecventa starilor emotionale
pozitive prin parcticarea unor exercitii de psihologie pozitiva. Spre exemplu
exercitiul recunostintei - notati in fiecare seara lucrurile pentru care sunteti
recunoscatori.
7. Implicati-va in activitati placute - identificati activitatile pe care va face
placere sa le faceti si incercati sa cresteti frecventa lor.
8. Dezvoltati relatii pozitive - gasiti modalitati de a mentine si dezvolta relatii
semnificative.
9. Sens - gasiti un sens al vietii care sa implice atat aspecte personale cat si
profesionale. Persoanele care gasesc un sens in munca pe care o fac sunt mult mai
productive, mai eficiente si mai apreciate la locul de munca.
10. Realizari - reaminti-va realizarile si implinirile pe plan profesional si
personal, si incercati sa mentineti un echilibru intre acestea.
7. Concluzii

Cât de mare este problema epuizării profesionale a medicilor?


Prevalența sindromului „burnout” în rândul medicilor este un fenomen global,
însă variază de-a lungul timpului, între țări, zonă rurală/urbană, între diversele
specialități, domeniul privat/public etc. Această mare variabilitate este de așteptat
deoarece factorii de risc depind de mediul de lucru, care la rândul său este
influențat de aceste variabile.
În acest an, rata prevalenței sindromului „burnout” la medici a scăzut sub 50%
pentru prima dată din anul 2011, conform celei de-a treia ediții a unui studiu trienal
realizat de către American Medical Association și Mayo Clinic. Anul trecut, 44%
dintre medicii americani au raportat cel puțin un simptom de epuizare, o scădere
semnificativă a procentului comparativ cu 54% în anul 2014. Cu toate acestea, în
aceași perioadă de timp, numărul medicilor care au raportat semne de depresie a
crescut de la 39.8% în 2014 la 41.7% în prezent.
„Progresul pe care ni-l arată acest studiu ne sugerează că suntem pe drumul cel
bun în ceea ce privește eforturile naționale pentru a contracara sindromul burnout
la medici, însă rămâne să depunem multă muncă pentru a obține schimbări
semnificative”, a declarat Dr. Barbara McAneny, președinte American Medical
Association.
8.Bibliografie
 https://raportuldegarda.ro/articol/ce-spun-studiile-sindrom-burnout-
medici/
 https://www.depresiv.ro/sindromul-burnout-epuizarea-emotionala-
psihica-fizica/
 https://www.csid.ro/health/sanatate/sindromul-burnout-simptome-si-
preventie-15538664
 https://primelestiri.md/ro/epuizare-psihica-tot-mai-multi-medici-sufera-
de-sindromul-burnout---89667.html
 http://www.estuar.org/despre-sanatatea-mintala/414-sindromul-burnout
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_burnout
 https://raportuldegarda.ro/articol/ce-spun-studiile-sindrom-burnout-
medici/
 https://bodygeek.ro/afla-daca-suferi-de-sindromul-burnout-daca-ai-o-
stare-de-epuizare-fizica-si-psihica
 http://carte.psihologie.md/sindromul-burn-out-tulburare-post-moderna/
 https://www.gandul.info/magazin/ce-este-sindromul-burnout-si-cum-
stim-ca-ne-afecteaza-15533935

S-ar putea să vă placă și