Sunteți pe pagina 1din 24
Poop = mpOm> e moow> moOD> yop SIMUL AK DOMENWE S34 Solutia cea mai eficienti de tratament # hiperte portale rimane: Suntul transjugular portosistemic intrahepatic Suntul Tansini Suntul McDermott . Suntul Warren Transplantul hepatic ‘Tratamenul profilactic al hemoragiilor de stres, care este considerat de electie datorita incidentei scizute a pneumoniei nosocomiale, este: Antagonistii de receptori histaminici Analogii de prostaglandine Sucralfatul . Inhibitor! de pompa de protoni Antiacidele Leziunea Dielafoy este de obicei localizati I . 26 em de jonctiunea gastroesofagian’ . 6 om de jonctiunea gastroesofagian’ 16 em de jonctiunea gastroesofagiana ._ 18 em de jonctiunea gastroesofagiand 36 cm de jonc{iunea gastroesofagiand Stadiul IVB conform stadializadrii cancerului de col uterin prezinti urmatoarea descriere: . Invazia organelor vecine . Tumora cu invazie parametrial . Tumord extinsd extrapelvin .Extensie in 1/3 inferior a vaginului Metastaze la distanya Controlul periodic dupa tratament in cancerul de col uterin consti in, CU EXCEPTIA: Examenul clinic al ariilor ganglionare superficiale . Sumar de urind si uroculturd Examen ginecologic cu valve ). Anamnez’ {DE REZIDENTIAT /ALAZAREA MEDICINA 6 A B. c. 12 D. E. 7. A. B, C. Stadiul | T2 NI MO D. E. 19 Examen Babes-Papanicolau . Tulpini inalt oncogene sunt: 18 53 81 . 30 Stadi Stadiul II B T4a NI MO . Stadiul IC T4b NO MO area cancerului colorectal include : . Stadiul I B T2 NI MO Stadiul III C T4b N2 MO 8. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului colorectal sunt urmatorii A. Dieta bogata in grasimi si straca in fibre B. Consumul de alcool si fumat C. Preparatele hormonale D. E. virale ( Human Papilloma Virus ) . Toate variantele de mai sus 9. Chimioterapia in tratamentul cancerului gastric: A. Este eficace posterior B. Urmareste o schema bine definita din punct de vedere terapeutic C. Include tiotepa, mitomicin -C sau 5- fluorouracil D. Contine citostatice specific cancerului gastric E, Nu se impune, deoarece in stadiile precoce ‘hu se pot gsi metastaze ganglionare gastric cu EXCEPTIA sunt : A. Anemia hipocroma microcitara este intalnita si in boala Biermer B. Anemi feripriva CC. VSH-ul poate fi crescut pana la 100mm/24h ipocroma microcitara este gi SIMULAREA EXAMENULUI DE REL? ay 14 APRILIE 2019 . UL SANATATE / SPECIALIZAREA *! DOME! D. Leucocitoza 15.000/mm* E, Scaderea haptoglobinei 11, Hormonoterapia in cancerul mamar include: A. Letrozol B. Fulvestran C. Tamoxifen D. Anastrozol E, Transtuzumab 12. Contraindicatie absolut ale tratamentului conservator in cancerul mamar este A. Macromastie B. Localizarea retroareolara a tumorii C. Macrocalcificari difuze D. Trimestrele II-III de sarcina E. Microcalcificari difuze 13, Apendicectomia este indicati si se facd, dupa racirea completa obtinuta prin tratament medicamentos, A. 3-6 zile B. 3-6 luni C. 1-2 saptamani D. 3-6 ore E, 1-2ani 14, Supravietuirea la 5 ani in stadiul 1B in cancerul de col uterin este de: A, 75-90% B. 40% C. 10% D. 65-80% E, 95-97.5% 15, Parametrele in cancerul de col uterin devin infiltrate inifial in regiunea: A. Medial B. Renala C. Laterala D. Ureterelor E. Peretelui pelvin € er & WCIN. ‘Seca 16, Stadializarea cancerului de col invaziv conform FIGO atribuie clasei HAL urmitoarele caracteris ici: A. Tumori cu invazie parametriala B. Carcinom invaziv limitat la col C. Invazie a doud treimi vaginale superioare, fark invazie parametrial’, <4 cm in diametra maxim } D. Invazie a doud treimi vaginale superioare, ard invazie parametriala, > 4 cm in diametra E. Invazie pani la peretele pelvin 17. Hidropsul vezicular se produce astfel: A. Inclavarea unui calcul Ia nivelul infundibulului ‘migrarea unui calcul voluminos in canalul cistic C. Prin migrarea calculilor in coledoc D. Prin migrarea unui calcul voluminos in duoden E. Prin migrarea unui calcul voluminos in duoden, printr-o comunicare neoformata numitd fistula bilio-digestiva B. 18, Caleulii veziculari se proiecteaza pe imaginea de profil in radiografia abdominal simpli: A. Medial fata de ficat B. Anterior de coloana C. Posterior fata de pancreas D. Posterior fata de coloana E. Postero-anterior de coloana 19, Semnul Courvoisier semnifica: ‘A. Exacerbarea durerii la decompresiunea brusca a abdomenului B. Palparea veziculei biliare destinse de volum, nedureroasd CC. Durere vie. in inspir profund, perceputa la intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal D. Palparea veziculei biliare destinse de volum, dureroasa E, Asociere febra, frison, cter SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENTIAT 14 APRILIE 2019 DON ANATAT ‘ OMENIUL SANATATE / SPECIALIZAREA MEDICINA 20. Celulele deteriorate se regenereazit é riorate gastrice se regenere: A. 15 zile, fiind un fa \ctor protect conse gastrice Pp for al mucoasei B. 5 zile, fiind - , find un factor protector al mui gastrice " a C. 7 2ile, fiind un factor protector al mucoasei gastrice D. 3 zile, fiind un factor de agresiune al mucoasei gastrice E. 21 zile, fiind un factor de agresiune al mucoasei gastrice 21, Hemostaza endoscopica in cadrul varicelor esofagiene sau gastrice rupte, alegeti afirmatia ADEVARATA: A. Ligatura elastic& este cea mai buna metoda B. Prima linie de tratament este sutura hemostatica a varicelor gastrice rupte C. Scleroterapia viscerelor este cea mai bund metodai D. Hemostaza endoscopica este prima linie de tratament E. Dac hemoragia s-a oprit dupa aplicarea tamponamentului cu sonda (Blakemore) $i balonas, nu mai € nevoie de tratament endoscopic, riscul resingerarii fiind minor (subS%) 22. Care este suntul care nu prezinta rise de encefalopatie hepato-portal (EHP) in cadrul hipertensiunii portale $i HDS: ‘A. Toate sunturile porto-sistemice au rise de EHP prin mecanism de ,,furt sangvin hepatic B, Suntul transjugular porto-sistemic intra- hepatic (TIPS) C. Suntul porto-sistemic troncular intre vase mari D. Suntul porto-sistemic troncular intre vase mici E. Suntul porto-sistemic radicular spleno-renal distal Warren 23, Regimul antimicrobian administrat ambulator in boala inflamato este format din: ‘A. Cefalosporine generatia III doza unica urmat’ de Doxiciclina 100mg de doud o Metronidazol 500mg de doua ori/zi per os, timp de 14 zile B. Cefalosporine generatia II doz unic8 urmatd de Doxiciclina 200mg de doua ori/zi si Metronidazol 500mg de dou’ ori/2i per os, timp de 14 zile C. Cefalosporine generatia II] doz unic& urmat& de Doxiciclina 300mg de doua ori/zi si Metronidazol 500mg de dou’ ori/zi per 0s, p de 14 zile D. Cefalosporine generatia II] doz unic& urmata de Doxiciclina 300mg de doua ori/zi gi Metronidazol 100mg de doua ori/zi per os, timp de 14 zile E. Cefalosporine generatia II] doz unicd urmata de Doxiciclina 100mg de doua ori/2i $i Metronidazol 500mg de doua ori/zi per os, timp de 7 zile ie pelvink 24, Durata tratamentului topic in infectiile genitale joase fungice este de: A. 20zile B. 16zile Cc. 4zile D. 1-2zile E, 7-14zile 25. Agentul etiologic in sifilisul genital este: Gardnerella vaginalis ‘Treponema pallidum Trichomonas vaginalis Chlamydia trachomatis Neisseria gonorthoeae POOP SIMULAREA EXAMENULC! MAT 14 APRILUE ‘ eN of . CaN DOMENIUL SANATATE / SPECIALS. ICINA seca” 26. Atunci cand creste mobilitatea corpului uterin faq de istm vorbim despre: A. Semnul Hegar B. Semnul Chadwick-Jacquemier C. Semnul Holzapfel D. Semnul Me Donald E. Semnul Goodell 27. Timpul 3 al manevrelor Leopold consti A, Palparea segmentului inferior si determina WA spatele fetal C. Prin aplicarea mainilor examinatorului simetric la dreapta si la stinga abdomenului inferior se stabileste diagnosticul de prezentatie D. Identificd partea fetala aflata la nivelul fundului uterin E. Palparea segmentului inferior si determina Partea prezentatd a fitului si mobilitatea ei deasupra strimtorii superioare 28. La o multipara, perceptia miscarilor active fetale are loc: A. La 14 16 siptimani B. La 16-18 saptamani C. La 18 ~20 saptamani D. La 20-22 siptamani E, La 22-24 saptamani 29. Examenul echografic transvaginal permite diagnosticul de sarcina incepand de la: A. 4~5 siptamani de amenoree B. 3—4 siptimani de amenoree C. 12 siptimani de amenoree D. 6-7 siptamani de amenoree E, 2~3 siptimani de amenoree 30. Partea retroduodenala a canalului coledoc se afla: A. Intre foitele omentului mare B. Anterior de peretele duodenului I C. Coboara printr-un sanj spat in parenchimul fejei posterioare a capului pancreasului D. intre foitele omentului mic E. Posterior de peretele duodenului I 31. Germenii implicati in etiologia litiazei vericulare, CU EXCEPTIA: A. Staphylococcus aureus B. Streptococcus viridans C. E. Coli si Klebsiella ( cei mai frecventi ) D. Pseudomonas E. Enterococcus 32. Colecistendeza in litiaza veziculei biliare semnificd: A. Drenajul intem al colecistului B. Indepartarea colecistului prin intermediul chirurgiei deschise C. Extragerea calculilor D. Drenajul extern al colecistului E. Indepartarea colecistului laparoscopic 33. Hemoragia digestiva infer ADEVARATE: A. Gold standard-ul” paraclinic colonoscopia old standard-u!” paraclinic este endoscopia digestiva superioara ra, afirmatii ~ Gold standard-ul” paraclinic este irigografia cu dublu contrast D. Colonoscopia virtuala (3D) este cea m: sensibila si ieftina metoda, avantajul major find prelevarea de biopsii E. Angiografia se recomands de rutina, mai ales in hemorgiile oculte maligne 34, Hematochezia reprezinti: A. Varsitura in zat de cafea B. Scaunul de culoare neagra, gudronata C. Un indiciu al hemoragiei digestive superioare in cantitate mica D. Un indiciu al hemoragiei digestive superioare in cantitate mare E, Pasajul de sdnge proaspat prin rect Domest Pate 35. Rectoragia este forma de ma leziunilor localizate in urmatoral al tubului digestiv: A. Colon drept B. Intestin subjire C. Colon transvers D. Rect E. Duoden 36. Criteriile unui prognostic favorabil pentru pacientii cu hemoragie digestivi sunt: A. Varsta sub 80 de ani B. Varsta sub 65 de ani CC. Presiunea sistolicd la 0 ora de la prezentare de peste 100 mmHg D. Presiunea sistolica la 0 ora de la prezentare de peste 80 mmHg E. Prezenta ascitei 37. Incidenta vulvovaginitei micotice sareii A. 5% B. 10% C. 15% D. 30% E. 50% impul este de aproximativ: 38. Tratamentul candidozei vaginale se poate face cu: A. Clotrimazol . B. Cotrimoxazol 38 C. Cefalosporina de generatia a Il-a D. in formele complicate cu anexita recidivaya se poate recurge chiar la tratament chirurgical (BIP) E. Prima linie de tratament este voriconazoly ‘ 39. Cauzele aparitiei calculilor autohtoni, CU EXCEPTL A. Stenoze coledociene inalte postoperatorii B. Pancreatita cefalica compresiva C. Stenoze Oddiene \ © NAMENULUI DE RE: {CIALIZAREA MEDICINA ADE! if 2019 D. Prezenta de diverticuli la nivelul colonului descendent Stricturi inflamatorii ale CBP (Ca Principale ) jiliare 40. Palparea vericulei biliare destinse de volum, nedureroase constituie semnul: ‘A. Beauperre B, Murphy C. Johnson D, Courvoisier-Terrier E. Troussaud 41. Exat rea cu valoare diagnostica mare in za veziculei biliare este: A. Colangiografia IRM B. Radiografia abdominala simpli C. Colecistografia percutana D. Colangiografia intravenoasd E. Colecistografia orala 42. Migrarea unui calcul voluminos in duoden produce: A. Colecistita acuta B. Hidrops vezicular C. Icter mecanic D. Ileus biliar E. Pancreatita acuta 43. Despre torsiunea unui fibrom uterin sunt adevarate urmatoarele: A. Durerea are un debut insidios B. Este specifica fibroamelor subseroase sesile C. Este specifica fibroamelor submucoase pediculate D. Nu poate fi declansata de vreun efort fizic E. Este insotitd de semne de iritatie peritoneala 44. Au efect in reducerea dimensiunilor nodului fibromatos urmatoarele tratamente: A. Agonistii GnRh B, Contraceptivele orale com C. Progestativele D. Tratamentul estrogenic ate DOMEN ity E. Leveonorgestrelul 45. Grosimea edometri nu trebuie si depseasea: A. 2mm B. 3mm Cc. 4mm D. 10mm E, 7mm 46. Grosimea endometriala in perioada de activitate hormonali genitala trebuie si fie sub: A. 4mm B. 14mm C. 6mm D. 10mm E, 20mm 47. in premonopauzi, in cazurile fara atipati celulare de hiperplazie endometriali, cura terapeuticd cu progestative este recomandati: A. De la3 pana la 6 luni B. 1-2 luni C. De la 6 pana fa 12 luni D. De la 12 pana la 24 de luni E. Dela$ pana la 8 luni 48. in postmenopauza, la cazurile fir fara surse tumorale de strogeni curu continuua cu progesteron este recomandati timp de: A. 6 luni B. 12 luni C. Hund D. 2 luni E. 3 luni i si 49. Biopsia de evaluare la pacientele cu hiperplazie endometrial in premenopauza, in cazurile fird atipii celulare cu dispozitiv intrauterin continudnd levonorgestrel se realizeaza la: A. 2 luni, cu indepartarea dispozitivului ‘CIALIZAREA MEDICINA u ams B. 1 luna, cu dispozitivul pe loc C. 6 luni, cu indepartarea dispo: 6 luni, cu dispozitivul pe loc E. 3 luni, cu dispozitivul pe loc 50. Antiinflamatoarele nesteroidiene in leiomiomatoza uterina: A. Au efect pe simptomatologia dureroasd. pelving, B. Au efect in reducerea nodurilor C. Au efect in ameliorarea sangerarilor uterin D. Induc atrofia endometrial E. Induc ameliorarea simptomatologici menstruale COMPLEMENT MULTIPLU 51. Antecedentele personale patologice medicale si chirurgicale cu influenfa directa asupra sarcinii sunt: A. Infectia cu virusul rubeolic B. Infectiile urinare C. Numarul de nasteri anterioare D. Infectia cu toxoplasma E. Nefropatiile 52. Frecventa consultatiilor prenatale este dupa cum urmeazi: ZA. Consultatie prenatala la trei luni pana la 25 siptimani de gestaie © Dowa consultafii lunar intre a 28-a si a 40-a saptimana de gestatie " Consultatie prenatala bilunar pana la 28 siptamani de gestatie D. Consultatie prenatala lunar pana la 28 saptiméni de gestatie i lunare intre a 28-a sia 40-a siptimdna de gestatie A. Coprocultura B. Glicemia DOMENIUL SANATAT Cc. Vsh D. Examenul bacteriologie al secrefiilor vaginale E, Hemoleucograma 54, Factorii de rise ai vaginozei bacteriene sunt urmitori A. Tratamentul cu antibiotice B. Fumatul C. Sexul oral D. Utilizarea dispozitivelor contraceptive intrauterine E. Diabetul zaharat C 55. Simptomatologia infectiei fungice est) reprezentati de: A. Sangerare abundenta 0 B. Leucoree densi C. Leucoree abundenta D. Leucoree branzoasa, aderenti de mucoasi E. Leucoree cu miros fetid 56. Simptomatologia de insofire a leucoreei specifice infectiei fungice este: \ A. Prurit vulvar intens B. Senzajia de arsura vulvara a CC. Dispareunie la intromisiune D. Disurie E. Poliurie \ 57. Principalele cauze de hemoragie digest superioard sunt - A. Ulcer peptic 6 B. Enterita radica CC. Malformatii arteriale D. Traumatice sau postoperatorii 8 E. Malformatii venoase 58, Melena este forma de manifestare a leziunilor caror segmente ale tubului igestiv: A. Colonul drept B. Rect {STMULARKEA EXAMENULUI DE REZIDENTIAT 14 APRILE E/ SPE 2019 SIALIZAREA MEDICINA. C. Colonul stang D. Intestinul subtire E. Diverticuli 59, Malformafiile care pot cauza hemoragie digestiva inferioara sunt: A. Fistule arteriovenoase B. Angiodisplazii C. Boala Crohn D. Rectocolita ulcerohemoragica E. Diverticuloz 60. Calculii veziculari pot genera urmatoarele complicatii, CU EXCEPTIA: ¢ Q Hidrops vezicular prin intermediul unei Fstule bilio-digestive @ Pancreatits acuta prin migrarea unui calcul in canalul hepatic comun C. Icter mecanie prin migrarea unui calcul in coledoc D. Ileus biliar prin migrarea unui calcul Q voluminos in duoden \ E, Hidrops vezicular prin migrarea unui calcul in coledoc oO 61. Litiaza veziculara oligosimptomatica se manifesta prin: A. Balonari post-prandiale B. Frisoane si febra C. Tulburari dispeptice corelate cu excesele alimentare D. Tulburari dispeptice ca manifestari secu dupa colica biliara E. Cefalee 5 fare 62. Modificdrile macroscopice din colecisttta acuta litiazicd includ: Depozite purulente parietale freevent vizibile ecografic Initial, aparitia falselor membrane 3 Exsudat sero-hemoragic intracolecistitic Colecist cu perete edematiat, eritematos Gangrena si necroza parietala in absena terapiei 4 APRIES DOMENIUL 63. Disfunctia multipli de organe (MODS) include: i Afectarea precoce a cortexului superficial renal Ocluzie intestinal mecanica Disfunctie hepatica tardiva Colecistita alitiazics intretinerea ei de catre celulele Kupffer hepatice p mow 64. Pancreatita acuta severd se caractet prin: Q ‘scor Ranson >6 B. Persistenta insuficienfetor de organ ~f ore C. Indicatia absolut pentru investigarea imagisticd a leziunilor pancreatice si peripancreatice in prima saptimana de boald Mortalitatea in jur de 50% cand insuficienta de organ multipla ( MODS) este prezenta din primele zile de boala O Frecventa mare a complicatiilor locale 65. Scopul Ranson in evaluarea severitifii Pancreatitei acute utilizeaza urmitorii parametrii la internare: A. Varsta >55 ani B. Calciu seric <8mg/dl Glicemia >180 mg/dl Leucocitoza >16.000/mm} Hipoxemie, cu PaO2 sub 60 mm Hg 66. Care din urmatoarele afirmafii este 2 ADEVARATA cu privire la apendiciti” A. Bacilii din genurile Bacteroides si Pseudomonas sunt agenfi mai putin freevenfi in etiologia apendic ql B. Corpolitii produc leziuni mecanice sou astfel porti de iesire dinspre foliculii limfatici NATAYE / SPECIALIZAREA MEDICINA we Bech C. Streptococcus viridans face parte din agenti patogeni incriminafi D. Este cea mai comuna urgenfd medicala E. Teoria enterogend incrimineza staza la nivel apendicular prin obstruarea cavitafii inchise « lui Dieulafoy 67. Precizati variantele adevarate privind manifestirile clinic in apendicita acuta: A. Este descris& pozitia antalgica cu coapsa dreapia in flexie si 0 usoara adductie Este descrisa pozifia antalgicd cu coapsa dreapta in flexie si 0 usoara abductie © Durere de tip colicativ cu debut bruse sau insiduos Durere de tip colicativ exagerbata de mers si tuse E. Durere discontinud la nivelul fosei iliace drepte 68. La examenul clinic al uinui pacient cu apendicita acuta se poate identifica : . Manevra Rowsing inceputd in fosa stanga este falsi Punctul Mac Bumey din zona triunghiulara dureroasa este descrisi de lacobovici este si el dureros . YF Semnul obturator-apendice pelvine si semnul iliopsoasului-apendice retrocecal sunt descrise ca fiind semen nedureroase Densitatea cutanata in fosa iliaca dreapta gi hemiabdomenul drept se intensificd la instalarea peritonitei (semnul Lanz) Durerea, hiperestezia cutanata si apararea musculard apar ca triada lui Dieulafoy jiaca 69, Diagnosticul Apendicitei presupune : A. Leucocitoza in jur de 10 000/mm} cu neutrofilie B. Leucocitoza in jur de 15-20 000/mm? C. Ecografia ce deceleaza matirea diamet: antero-posterior sub 8mm D. Ecografia care poate exclude afectiuni O ginecologice E. Ecografia abdominalai ce are o specificity de peste 81% 10. Dozele de iradiere recomandate de ghidurile ESMO 2010 SUNT : A, 46-50,4 Gy in fractie de 1,8- 2 Gy pentr Radioterapie de scurta durata B. 46-50,4 Gy in fractie de 1,5-2 Gy venir, Rdioterapia de scurta durata C. 46-50,4 Gy in fractie de 1,8- 2 Gy penty Radioterapie de lunga durata iS D. 25 Gy administrat in 5 fractii de céte 5 Gy pentru radioterapia de lung’ durata E. 25 Gy administrat in 5 fractii de céte $ Gy pentru radioterapia de scurta durata ‘71, Complicatiile cancerului colorectal inc{yde: A. Freeventa mai mare a ocluziilor intre urkftul splenic si joncfiunea recto-sigmoidian’ 6 Perforatiile juxtatumorale sunt specifice colonului stang C. Perforatiile diastatice sunt specifice colqpului drept D. Abcesul intraperitoneal se poduce la distant de procesul tumoral Coton drept este sediul cel mai frecvent al hemoragiilor mici, dar repetate 0 72. Tipurile endoscopice principale de cancer Bastric precoce sunt : Tipul | protruziv , cu grosime mai mica Ox dublul mucoasei Tipul II subdenivelat, cu fund granular gi contur tot timpul neregulat Tipul II supradenivelat, o bombare in platou de maxim 1 em } DE REZIDENTIAT 119 \LIZAREA MEDICINA D. Tipul II plat, o forma infiltrativa pura, cu modificari de culoare E. Tipul III sau erodat, mai putin adadne ca tipul TI subdenivelat 73. O tumora gastrici ce invadeaz seroasa stomacului, cu 5 ganglioni limfati perigastrici pozitivi si fir metastaze decelabile se incadreaz’ in: ‘A. T2N2 MO 3 NI MO Stadiul IIA. D. Stadiul IIB E. Stadiul 1 74. Apendicita nu trebuie confundata cu : A. Coleci (4 acuta: ureteral sting’ @ Adenits mezenterica Torsiune ovarian’ Invaginatia intestinala 75. Variantele false cu p1 plastronului apendicular datorita virulentei crescute a germenilor , sunt . 24-72 de ore de la debutul crizei . 12-24 de ore dupa criza 1-2 saptimani de la debutul crizei 1-2 sApvimani dupa criza Nici una din variantele de mai sus pop> e 76. Scorul Alvarado (utilizat in diagnosticarea apendicitelor ) de 4 poate insemna : Durere migratorie,febra, leucocitoza si apirare musculara in fosa iliacd dreapta B. Anorexic, durere migratorie si greturi 9 sans& medie de apendicita acuta Durere migratorie, leucocitoza si neutrofilie Febra, aparare musculara in fosa iliac dreapta si varsaturi SIMULAREA EXAMENULUI 14 APRILIE 201 - UL SANATATE / SPECIALIZARE A MEDICINA DOM! 77. O tumor’d mamara cu diametrul de 3 em, care invadeazi tegumentul supraiacent si este insofiti de ganglioni axilari mobili fara aspect de adenopatie in teritoriul ganglionilor mamari interni sau alte * metastaze dupa investigatia CT este clasificabila ca: A. T2N2 MO B. T3N2 MO Cc. T4N1 MO D. Stadiul IIB E. Stadiul IB 8 78. Testele genetice in cancerul mamar au urmitoarele caracteristici: A. Oncotype DX este utilizabil in cazul stadiului I sau Il ( carcino invaziv) B. Prosigna estimeaza riscul metastazirii la 10 ani pentru cancerele in stadiu pujin avansat C. Oncotype DX estimeaza riscul de recidiQ) al CDIS: D. Oncotype Dx nu estimeaza riscul de os al CDIS E. Mammostrat este disponibil doar pentru cancerele cu receptori hormonali negative 79, Factorii de rise descoperifi la examenul genital la prima consultatie prenatala pot fi: A. Condilomatoza vaginala B. Infertilitate C. Prolapsul genital D. Tumori anexiale (chisturi cu diametrul peste 5 cm) E. Septuri vaginale 80. Coeficientul de rise al nasterii premature Papiernik, ia in calcul urmatoarele: ‘A. Albuminurie B. 1 avort tardiv, 1 nastere prematurd CC. Munca obositoare D. Talie sub 1,50m si greutate sub 40kg E. Chiuretaje, uter cicatriceal 10 fe (£) 81. Cariotipul fetal cuprins in sfatul genetic oferit prenatal poate fi determinat prin urmitoarele examinari G Biopsia de vilozitati coriale Ecografie obstreticala Depistarea celulelor fetale in sngele matern Cordocenteza E, Evaluarea translucentei nucale 82. Alegeti afirmatiile ADEVARATE referitoare la posibilitatile de prevenire a patologiei genetice: A. Sunt numeroase Cuprind evitarea expunerii la factori teratogeni Sunt reduse Cuprind administrarea de acid folic 5 mg/zi preconceptional si in trimestrul I de sarcina pentru prevenirea anomaliilor de tub neural E, Cuprind administrarea de acid folic 50 mg/2i preconceptional si pe toat’ perioada sarcinii 33. Riscurile biopsiei de Sangerare vaginal Avort ‘ Malformatii ale membrelor (biopsie sub 9 sdiptaméni) D. Malformatii ale membrelor (biopsie pots siptimani) O Hipogenezie oromandibulars 84. Identificarea sporilor sau miceliilor in infectiile fungice se poate face prin examinarea: Preparatutui nativ cu solujie de KOH 10-20% B. Preparatului nativ cu solutie de NaCI 10-15% C. Frotiurilor colorate cu rogu de Congo 8 Frotiurilor colorate cu albastru de metilen Frot rilor colorate cu Giemsa 85. Izolarea tulpinilor de Candida in infectiile genitale fungice A. Este recomandata tuturor pacientelor asimptomatice zitati coriale sunt: DOMENIUL SA™ 4 Se realizeaza prin insaman(area pe medi Sabouraud C. Se realizeaza prin insimanfarea pe mediu! Nickerson D. Este rezervata pacientelor simptomatic care examenul nativ este negativ E. Este rezervata pacientelor simptomatice la care examenul nativ este pozitiv 86, Tratamentul topic in infectiile genitale fungice consti in administrarea de: Clotrimazol 8 Miconazol C. Amoxicilina D. Ampicilina Ketoconazol 87. in cazul formelor recurente de infectii genitale joase fungice se recomanda: Administrarea inifiala a unui preparat per os timp de 14 zile B, Terapie de intretinere de cel putin 6 luni Terapie de intrefinere de cel putin 3 nig) D. Terapie de intretinere de cel putin 2 luni E. Administrarea inifiald a unui preparat per as timp de 10 zile 88. Contraindicatiile absolute ale intubaty 0 Chirurgie nazala recenta Varice sau stricturi esofagiene Traumatisme severe ale fe{ei D. Ligatura elastic’ recentd a varicelor esofagiene o & Fractura de baza de eraniu 89. Cele mai folosite proceduri endoscopi® utilizate in varicele hemoragice sunt: Ligatura elastic& Scleroterapie Injectare cu adrenalina 1D, Argon plasma coagulare © Termocoagulare an RE2{DENTIAT \LIZAT.EA MEDICINA caracterizati de: . Hipotensiune ortostatica B. Un necesar de transfuzie de singe mai g de 100 ml/minut Un necesar de transfuzie de singe mai de 150 ml/minut Scderea hematocritului cu 6-8% E. Scdderea hematocritului cu 3-4% 91. Echografia in diagnosticul liti veziculare, afirmafiile ADEVARATE: |A. Aspect echografic caracteristic al cau: iperecogeni cu con de umbra anterior Reprezinta explorarea esenfiala in Sioseggiel litiazei veziculare C. Apreciazi ecogenitatea ficatului, grosimea perefilor colecistului ). Apreciaz’ dimensiunea si pozitia calculilor in VB ( vezicula biliara ) Apreciazé dimensiunea $i pozitia calculilor in CBP ( calea biliara principala ) 92. Triada Charcot cuprinde urmitoareld elemente: 6 Frisoane Icter . Cefalee Durere epigastric 8 Febri 93. Sindromul dispeptic din cadrul litiazei veziculare include: Gust amar post-prandial ). Varsaturi C. Balonari pre-prandial Cefalee Grequri Q 94, Sechestrarea masiva de fluide in spafiul IIT patologic in pancreaticd acuti sever @e« necesara: ‘A. Administrarea unor volume mici de fluide (2- 3 litrizi) SIMULAREA EXAMENULUS DE RE 14 APRILIE 2019 . NIUL SANATATE / SPECIALIZAREA MEDICINA DOM Administrarea unor volume mari de fluide (5- 10 litri/ziy C. Administra unoe volume mad de Aug ( Controlul presiunii venoase centrale (PVC) Controlul parametrilor hemodinamici si Q) 95, Persistenta fenomenelor toxice, a febrei, tahicardiei, hipotensiunii la doua se datoreazd: Infectia necrozelor 0 D. Infecfii urinare la distanga E. Remiterii fiziologice a bolii 9 15-20 litti/zi) respiratori 6 siptimini dupi debutul pacreatitei acute Infec{ii la distant’, de catere venos 6 Infec{ii pulmonare de distant’ 96. Precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatiti acuti prezinti urmitoarele componente: Anamnezi Examenul fizic complet C. Cresterea nivelelor serice ale enzimelor g pancreatice >3 ori valorile normale Cresterea nivelelor serice ale enzimelor pancreatice >2 ori valorile normale % E. Prezen{a febrei 97. Variantele minim-invazive in tratamenayl pancreatitei acute pot fi % A. Debridare si drenaj prin puncjie percutan sub ghidaj Computer Topografic (CT) Debridre si drenaj prin punetie percutan@jub ghidaj ecografic C. Laparotomie Debridare retro-peritoneala video-asistatd Laparoscopic 12 TIAT 98, Evolutia peritonitei este caracterizatil ‘A, Tahipneea datorat& hipocatabolismului este prin reflex nervos central ; Socul peritonitic apare dupa 2-3 zile Faza hiperdinamicd a rispunsului inflamator cuprinde tahicardie si hipotensiune arterial D. Este nesatisfticatoare in primele 6 ore E. Limitarea miscarilor respiratorii determinata de atelectazie 99, Alegefi afirmafiile corecte referitor la toaletarea cavitafii peritoneale, in caz gi peritonita: } Poate include o solutie diluaté de Betadi Se face cu 1 litru ser fiziologic cald Necesita lavaj peritoneal abundant D. Poate include utilizarea unei solujii dilui@)de Taurolidina (cu unele rezultate favorabile) E. Se face cu 2-3 litri ser fiziologic rece, provocand si vasoconstrictie, ce va limita sangeririle ¢ . _Referitor la peritonitele primitive, este adevirat cl: 100. Peritonita s a a adultului apare daQjra suprainfectirii lichidului de ascita ) Analiza lichidului din forma adultului evidentiazi polimorfonucleare peste 5O/mme C. Analiza lichidului din forma adultului evidentiaza pH basic 8 Complica frecvent dializa peritoneala Peritonita spontana a copilului apare in 0 contextul lupusului 101. in peritonite pot aparea, CU ° EXCEPTIA: Q Absenta zzomotelor intestinale la percufi Matitate deplasabila pe flancuri 9 © Extinderea matitatii hepatice in peritonitele prin perforajie D. Frisonul, ca marca a bacteriemiei E.,,Tipitul Douglasului* SIMULAREA EX’ 14 APRILIE DOMENIUL SANATATE / SPECIALIZAREA MEDICINA 102. Obstacolele intraluminale care pot cauza ocluzii mec: ple sunt: A. Calcul biliar B. Tumori C. Bride D. Hematoame E. Polip 103. Factorii care impun interventia chirurgicala in sindromul Ogilvie sunt: A. Triada letala (coagulopatie, alcaloza, hipotermie) Sindromul de compartiment abdominal Triada letala (coagulopatie, acidoza, hipotermie) D. Triada letala (coagulopatie, acidoza, hipertermie) E. Triada letala (coagulopatie, alcalozi, hipertermie) 104. __Tehnica cordocentezei presupune, cu EXCEPTIA: A. Vena sau artera ombilicald se identifica prin injectarea de ser fiziologic Daca placenta este anterioara se abordeazi o ansé izolata C. Insertia placentara a cordonului nu ¢ accesibila daca placenta este posterioard D. Administrarea Ig anti-Rh la pacientele Rh- negative {n insertia fundica a placentei acul trece prin placenta 105. _Biopsia vilozitatilor coriale, edi de abord (subtipu 9 Transabdominal { Abord lateral Transcervical ‘Transvaginal (necesard in anteversia uterina) ‘Transvaginal (necesard in uterul retroversat) 3B © REZiDENTIAT 106, Cei mai importanti agenti patogeni mplicafi in etiologia bolii inflamatorii pelvine sunt: G Chlamydia trachomatis Neisseria gonorrhoeae Treponema pallidum 3 Trichomonas vaginalis 8 Gardnerella vaginalis 107. Regimul standard in tratamentul infeetiei cu Trichomonas vaginalis este: 9 Administrarea de Metronidazol 2 Administrarea de Tinidazol Derivati de nitroimidazol 2g in doz uni Tratarea partenerilor sexuali g E. Administrarea de Penicilina 108. Diagnosticul paraclinical infectiijor genitale joase, afirmatiile false: 3 8 ‘Candida spp: identificarea miceliilor in preparatul nativ prelucrat cu solujie KOI |0- 20% ~ B. Candida spp: identificarea sporilor in preparatul nativ prelucrat cu solutie de hidroxil de sodiu 10% C. Gardnerella vaginalis: test olfactiv cu KOH 10% ( miros ., de peste”) Gardnerella vaginalis: test olfactiv cu solu de hidroxil de amoniu 10% ( miros .. de flori de tei”) Gardnerella vaginalis si Trichomonas vaginalis se dezvolta mai ales in mediu acid a 109, La pacientii varsnici cu fracturieg costale simple, administrarea de analge7fce majore, opiacee favorizeaz’: Hiperventilatia Catarul oculo-nazal Emfizemu! pulmonar Atelectaziile pulmonare Infectii brongice mooD> SIMULAREA EXAMENULUL i Bezauesy yen 14 APRILIE 2019 DOMENIUL SANATATE / SPECIALIZAREA MEDICINA 110. Alegefi afirmatiile FALSE referitoare la pneumotoracele sufocant: Intereseaza bronsiile care se inchid spontan Intereseaza bronsiile mai mari, care nu inchid spontan C. Intereseaza strict bronsiile mici @. Apare in rupturi pleuro-pulmonare extins E,_Apare in rupturi pleuro-pulmonare minogy we M1. Hemoragia postpartum sau postaborrtum secundare unui traumatism uterin face necesar: g Administrarea de ocitocice © Histerectomia C. Laparotomia exploratorie 8 Chirutajul uterin E. Anexectomia 112, Hemoragia diverticulari colica § Apare la persoane in varstd Este autolimitata de obicei O C. Apare la persoane tinere ). Este severa si recidivant E. Tratamentul endoscopic nu este recomandat 113. Cauze de hemoragii oculte sunt: A. Sprue celiac (dermatita herpetiforma) B. Varicele esofagiene in stadii avansate C. Sindromul Plummer-Vinson 0 D. .,Pseudoxantoma elasticum” E. SIDA (sarcomul Kaposi) 114. Cauzele infeefioase de hemoragle digestiva inferioara sunt: 8 Enterocolitele Enterita radica CC. Angiodisplaziile D. Rectolita ulcerohemoragica E. Diverticulitele 115. Opierdere de sange de 1500 ml in hemoragia digestiva superioar’ prezinti urmitoarele manifestiri clinice: A. Nu prezinté manifestari clinice deosebite 14 moOw> ie Poate produce socul hipovolemic Poate cauza decesul in hemoragiile fudroiante Poate produce socul cardiogen Nu prezinti manifestari clinice deosebite daca etiologia este o fistula aorto-enterica moae 116. Watermelon stomach, afirma: ADEVARATE: ; Este in legatura cu pancreatopatii severe Este in legaturd cu insuficienfa adrenal Este in legatura cu hipoclorhidrie sau aclorhidrie Poate fi asociat cu boli autoimune, cu opp Sg fenomen Raynaud E, Este in egaturd cu hepatopatii severe (%) 117. Scintigrafia biliara cu Technetiu in litiaza veziculei biliare furnizeaza 0 evaluare anatomicd si functionald a: Colecistului Splinei Ficatului Cailor biliare Duodenului 118, Semnul Murphy in litiaza vezi biliare reprezinti . Durere vie la expir normal A. B. Durere vie la inspir profund Cc. . Semn de obstructie neoplazica a caii biliare principale D. Durere perceputd la intersectia dreptilor © abdominali ce rebordul costal E. Semn de iritatie peritoneala 119.‘ Tratamentul specific in ileus biliar cuprinde: 0 A. Indepartarea colecistului B. Abordul laparascopic al fistulei 9 C. Enterorafie, reprezentand al doilea pas al tratamentului 6 D. Abordul chirurgical al fistulei E, Extragerea calculului printr-o enterotomie- longitudinala 120. lei acute trebuie sa excluda Apendicita acuta pe apendicele ascendent, subhepatic Infaret de miocard acut inferior Angina instabila Printzmetal Ulcerul duodenal in puseu dureros Colica reno-ureterali dreapti mOOD Pp 121. Biologic, colecistita acuta este caracterizata de: ® Cresteri ate transaminazelor B. Trombocitoza C. Ascensiunea leucocitara la valori de 18.000- 20.000/mm3 Scaderi ale transaminazelor Trombocitopenie 122. Pseudochistul pancreatic: Este 0 colectie lichidiana peripancreatica Este frecvent partial intrapancreatic Este frecvent in totalitate intrapancreatic Este mai rar, parfial sau in totalitate intrapancreatic Este delimitat de un perete bine definit poeP . \ m 123. Scorul Marshall modificat pent@m evaluarea gravitafii situatiilor clinice acorda 0 puncte pentru: 8 A. PaOn/FiO2> 400 - 8 Creatinina sericd <1,4 mg/dl Presiunea sistolicd a sngelui >90 mm Hg D. Creatinina serica 1,4-1,8 mg/dl E. Presiunea sistolicé <90 mm Hg, cu rispuns la administrarea de fluide 124. Conform scorului Marshall modificat pentru evaluarea gravi lor clinice, se acordi 3 puncte A. Presiunea sistolica a singelui <90 mm Hg, pH< 7,2 15 a ie ‘CIALIZAREA MEDICINA ‘ssck" B. Presiunea sistolica a singelui <90 mm Hg, pH<7,3 C. Creatinina seticd 3-6-4,9 mg/dl D. Creatinina serica > 4,9 mg/dl E. Raportul PaO2/FiO2 intre 101-200 125. Semnele de hipoperfuzie tisulara din socul aparut ca $i complicafie a pancreatitei acute sunt: . Acidoz’ Alcalozé . Oligurie . Edeme Alterarea senzoriului “moO wD> 126. Sindromul ARDS, aparut ca si complicatie a pancreatitei acute este caracterizat prin: ‘A. Hipoxemie refractari la administrarea de oxigen @ Hipoxemic care rispunde la administrargde oxigen pe masca Anomalii ale raportului ventilatie-perfuzg Edem interstitial si alveolar Cresterea capacitatii reziduale functionale Diagnos(icul diferential al B. Se face cu epilepsia abdominal C. Se face cu 4 grupuri de afeetiuni D. Include ocluzia intestinal E. Include meningo-mielite 128. in peritonite sunt adevarate afirmafiile urmatoare: Inspirul profund este practic imposibil Contractura abdominal are o mare valoare diagnosticd la pacientii asteni Manevra Blumberg are o specificitate inalta Pozitia antalgica este cu gambele flectate pe coapse si coapsele flectate pe abdomen pO wp 14 DOMENIUL SANATATE E. Se intalneste faciesul hipocratic 129, Examinarea lichidului in urma efectuarii unei punetii-lavaj peritoneal: A. Poate infirma diagnosticul in caz de rezultat negative B. Poate evidenia un exsudat C. Poate evidentia un transudat D. Nu poate orienta asupra unui diagnostic etiologic E. Poate stabil diagnosticul, dac& e pozitiva 130. Simptomele peritonitelor cuprind: A. Tranzitul pentru materii fecale si gaze se sisteaza in mod constant B. Diareea apare rar C. Anorexia este un simptom tardiv : D. Varsaturile sunt frecvente E. Durerea este un semn inconstant 131. Cele mai freevente cauze de ocluzii intestinale la adulfi sunt: § Qo Triada lui Rigler NU cuprinde: A. Calcul ectopic opac ® B. Varsaturi ® C. Pneumobilie D. Pneumoperitoneu E. Anse destinse » Volvusul intestinal Bridele E. Diverticulita 132. 133, in cazul oclu: subfire se practica: A. Scctiunea unei bride B. Devolvulare C. Enterografie D. Extragerea unui corp strain E. Adezioloza lor intestinului 16 PECIALIZAREA MEDICINA ak 134. intestinul insofeste de urn A. Perforatii diastatice B, Necroze C. Flegmonul piostercoral D. Infaretul enteromezenteric E. Agravarea socului hypovolemic Ocluzia mecanicd simpli a subfire, fard trata ent se oarele con 135. Urmatoarele afirmatii despre invaginafia intestinali sunt FALSE: O) ‘A. Consta in risucirea intestinului in jurul axului mezenteric B. Varietatea cea mai freeventd e la varsni C. Examenul elie pune in evidenta “budinyhy de invaginatie D. La adult este, de regula, secundara unei tumori E. Reprezinta un telescopaj al intestinului in Jumenul sau 136. Alegeti afirmatiile FALSE despre ocluziile dinamice: / A. Sunt paralitice, nu spastice YB. Activitatea motorie a intestinului este abolita integral Pot fi determinate de un obstacol pe lumenul intestinal Vascularizatia nu este compromisa 2E. Pot avea etiologie inflamatorie 137. Complieatiile ocluziilor ae includ: a) Sindromul Mendhelson b) Insuficienta renala acuta ©) Acidoza, in ocluziile jejunale 4) Insuficient& respiratorie e) Soc hipovolemic SIMCL DOMENIUL SANATAYE /s 138. __Reechilibrarea pacientilor eu | Peritonita; A. Necesitti medicatie vasopresoare dact pacientul e refractar la terapia hidricd B. Dopamina are o eficacitate mai mare decat noradrenalina pentru rezolvarea hipotensiunii la pacientul septic C. Necesité menjinerea Hb la 12-13 g/dL, D. incaz de hipovolemie, necesita rehidratare cu un inceput de minimum 1000 ml solutie coloizi in 30 min E. incaz de hipovolemie, necesita rehidratare cu un inceput de minimum 300-500 ml solutie cristaloizi in 30 min 139, fie: A. Monomicrobiene B. Prin perforatii traumatice (apendicita acuti) C. Cauzate frecvent de Bacteroides fragilis (dintre germenii anaerobi) D. Prin peritonita pelvina (piosalpinx) E. Fungice Peritonitele secundare NU pot si 140. Peritonita TB: ‘A. Se impune tratament chirurgical precoce B. Tratamentul tuberculostatic poate fi sufficient C. O caracteristica este contractura abdominal D. Poate debuta cu febra E. Poate debuta cu subfebrilitate 141. _Dece tipuri pot fi peritonitele primare? ‘A. Transmurale - prin perfora(ii ale organelor cavitare - Escherichia coli B. Hematogene - pneumococice CC. Hematogene - stafilococice D. Genitale - meningococice E, Multibacteriene din stadiile initiale 142, Referitor la peritoniti, alegeti afirmatiile corecte: A. Cea mai frecventi forma e cea secundara B, Este definita ca inflamatia acuta sau cronic& a seroasei peritoneale 7 Or: if) ALIZAR ‘Sscr" 4 MEDICINA C. Cele apendiculare reprezinta 50% din cele secundare D. E patologia cea mai frecvent intalnita in chirurgia de urgent E, Cea mai freeventa forma e cea primara 143. _La pacienfii varsnici cu fracturi costale simple, administrarea de analgezice majore, opiacee favorizeazi: pA. Hiperventilatia B. Catarul oculo-nazal CC. Emfizemul pulmonar #D. Atelectaziile pulmonare © E, Infectii brongice 144, Alegeti afirmatiile FALSE referitoare Ia pneumotoracele sufocant: ‘A. Intereseaza bronsiile care se inchid spontan B. Intereseaz& bronsiile mai mari, care nu se inchis spontan C. Intereseaza strict bronsiile mici D. Apare in rupturi pleuro-pulmonare extinse E. Apare in rupturi pleuro-pulmonare minore 145, Hemoragia postpartum sau postaborrtum secundare unui traumatism uterin face necesar: A. Administrarea de ocitocice B. Histerectomia C. Laparotomia exploratorie D. Chirutajul uterin E. Anexectomia 146. in evolutie, leziunile esofagului se complica cu: A. Fistule eso-bronsice B. Supurajii pleurale sau pulmonare CC. Supuratii mediastinale, uneori cu germeni anaerobi D. Fistule eso-traheale E, Pericardita supurativa 4 EXAMENULUI DE REZIDENTIAT 14 APRILIE 2019 DOMENIUL SANATATE / SPECIALIZAR) ULARE MEDICINA if i) (&) 147. Lichidul pleural in leziunile ductului toracic prezin{4 urmatoarele caracteristici: Laptos, vascos, fara miros Continut proteic <3 ¢% Confinut proteic >3 g %o Contiunut lipidic intre 0,5-5 g % pH alcalin POO > 148. Pe electrocardiogrami, in leziunile cardiace se inregistreaza: > Bradicardie Microvoltaj Aspect de leziune subepicardic’ in toate deviatiile Aspect de BRS Macrovoltaj . OUP mo 149, leziu Complicatiile postoperatorii in hepatice sunt: Necrozele hepatice Necrozele biliare Fistule biliare Colectii biliare perihepatice Rar Hemobilia moap> 150. Germenii care pot produce infec(ii grave post splenectomie sunt: Streptococcus pneumoniae Streptococcus pyogenes Neisseria meningitidis Haemophilus influenzae Haemophilus parainfluenzae mOOD> 151, Sindromul de compartiment abdominal este definit ca fiind: A. Cresterea presiunii intraabdominale >25 mmHg B, Cresterea presiu mmHg C. Disfunctia de organ: cord, plamén, rinichi traabdominale >20 18 D. Cresterea presiunii intraabdominale >15 mmHg E. Disfunetia de organ: cord, pkiman 152. in eziunile profunde descoperite la laparotomia exploratorie, controtul hemoragiei se face: A. Prin mesaj B. Prin tamponament cu sonda cu balonas (Foley) Cu ajutorul penselor vasculare Digital Prin manevra Pingle moa 153. Alegei mod hemoragiei digestive: Hematemezi Melanemezai Melena Hematochezie Melanochezie de manifestare a MOOD 154. Hemoragia digestiva poate surveni in tumorile maligne: Esofagiene Pancreatice Ampuloamele Vateriene Gastrice Hepatice mUOw> 155. Tratamentul profilactic al hemoragiilor de stres cuprind: Inhibitori de prostaglandine Antagonistii de receptori histaminici Inhibitori ai pompei de protoni Antiacidele Sucralfat mUOw> 156. _Intervengiile chirurgicale sugerate in hemoragiile de stres sunt ‘A. Vagotomia si piloropla hemostatic& cu sutura DOMENIUL SANA ” Vagotomia gi piloroplastia, fara su hemostatica Vagotomie si antrectomie Gastrectomie totala sau subtotald Proceduri de devascularizare gastrica, superioara celorlalte tipuri de interven{ii in urmitoarele, tipurile de radiculare utilizate pentru reducerea Presiunii portale: Suntul splenoreal distal Suntul Eck Suntul Tansini Suntul Warren . Suntul McDermott 158, Riscurile endoscopiei digestive superioare in fafa unui pacient cu HDS: A. Riscurile sunt mai mari in timpul unei examinari de urgenta B. Poate produce perforatie, hipotensiune arteriala C. Poate produce perforatie, hipertensiune arteriala D. Nu poate induce hemoragie E. Riscurile sunt mai mici in timpul unei examinari de urgenta 159, Indicatori ai unei hemora; afirmaii FALSE: A. Frecventa respiratorie peste 18/minut B. Tahicardia de efort C. Ortostaza D. Tahicardia de rep: E. Necesarul a 3 uni masive, (peste 100 bpm) de singe in total 160. Hemostaza endoscopic4 in HDS din UGD, afirmatii ADEVARATE: Se vor face 2 tentative de hemostazi endoscopica B. Se vor face 3 tentative de hemostaza endoscopica C. Injectarea de adrenalina sau alcool este 0 metoda ieftind si eficienti, dar cu rise de resangerare (20%) 19 1 DE REZIDENTIAT 2019 LALIZAI MEDICINA D. Dispovitivele termice (electrocoagularea, termocoagularea) sunt eficiente in HDS din artere medi. (diametru de 2-5 mm) E. Aplicarea de cleiuri de fibrina nu previne recidiva 161. Care sunt cei doi factori de rise major pentru hemoragia din ulcerele stres: A. Traumatismele membrelor inferioare B. Ventilajia mecanica peste 48h C. Coagulopatia D. Arsuri peste 30% din suprafafa corporal E. Boala cronica de rinichi 162. Alegeti afirmatiile ADEVARATE. referitoare la hemoragiile digestive: ‘A. Endoscopia este principalul mijloc de diagnostic B. Endoscopia nu conferd o modalitate de tratament C. Hemoragia digestiva acuta nu reprezinta 0 urgent& medico-chirurgi D. Sunt singerari care igi au originea in diverse segmente ale aparatului digestiv E. Majoritatea hemoragiilor inceteaz spontan 163. Alegeti, din urmitoarele, caracteristicile macrosco colecistului in colecistita acuta: A. Colecist de dimensiuni reduse B. Colecist destins C. Colecist mult marit in volum D. Peretele colecistului E. Peretele colecistului este edematiat 164, Alegeti afirmatiile ADEVARATE referitoare la sindromul postcolecistectomie: A. Cuprinde manifestarile patologice care apar dupa colecistectomie B, Poate fi explicat prin existenta unei concomitente patologii biliare nerecunoscute C. Poate fi explicat prin existenja unei patologii non-biliare care nu a fost diagnosticata SIMULAREA EXAMi> 14 AP’ D. Cuprinde manifestarile fiziologice care apar dupa colecistectomie E. Poate fi explicat prin necesitatea fiziologica de recuperare a organismului 165. in litiaza vericulei biliar Ecografia este explorarea de electie Declansarea simptomelor nu este influenfati de alimentajie Estrogenii au rol favorizant in formarea calculilor Radiografia de profil evidentiaza calculi situafi posterior de coloana vertebral Caleulii care conjin carbonat de calciu apar cel mai freevent p> pe m 66. Durerea in colecistita: Cedeazi la inspir profund Este neuropata Iradiaz in umarul drept Se amelioreazi postprandial Este generat’ poate apirea in manevra Murphy PoOODP 167. Neus biliar: A. Este o complicatie frecventd la pacientii neoplazici Radiografia abdominala deceleaza aerobilie Intervenfia chirurgicalé presupune inchiderea fistulei Se produce datorita unei fistule bilio-digestive Poate determina ocluzie intestinal& mo a 168. Despre drenajul axial sunt FALSE urmitoarele afirmati Tubul de dren este exteriorizat transhepatoparietal Realizeaz& o inchidere partial& a coledocotomiei Permite drenajul lichidului biliar pe o perioada limitata ‘Nu permite tratarea calculilor reziduali Combate staza biliars > w mo O49 VE / SPECIALIZAREA MEDICINA 20 awn 3 019 ie SSasca” 169. Ecografia abdominala transparieta Identifica cu precizie leziunile coledocului inferior . Determina prezenta metastazelor hepatice litate de pana la 90% coledocieni de peste 3-4mm > moos 170. tratamentul chirurgi Biliare Principale presupun, cu EXCEPTIA: A. Dezobstructia radiologica se utilizeaza in cazul in care tehnicile endoscopice esueazi, prin prezenta unei stenoze coledocieze inalte B. Sunt adresate litiazelor biliare coledociene simple C. Dezobstructia laparoscopica se face prin abordul direct al Caii Biliare Principale D. Dezobstructia endoscopica utilizeaza coledoscoape pentru vizualizarea calculilor migrati E. Dezobstructia laparoscopic in cazul angiocolitei ictero-uremigene realizeaz decomprimarea Caii Biliare Principale a7. Ampulomul vaterian se caracterizeazi prin, ca EXCEPTIA: A. Diagnosticul presupune efectuarea ERCP ( Colangio Pancreatografie Retrograda Endoscopic ) B. Diagnosticul cuprinde si efectuarea ecoendoscopiei C. Dureri moderate survenite dupa debutul icterului D. Debuteazé cu icter intens, apiretic, indolor E. Icter progresiv cu perioade de remisiune 172. Factorii etiologici metabolici din pancreatita acuti sunt, cu EXCEPTIA: A. Ingestia de alcool B. Tumorile pancreatice C. Poliarterita nodoasi D. Toxicele ’ SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENTIAT __ 4 APRILIE 2019 DOMENIUL SANATATE / SPE E. Traumatismele pancteatice 173. Factorii etiologici infectiosi din Pancreatita acuta sunt: Ascaridoza Perotidita epidermics Infectia cu virusul Coxackie Infectia cu Citomegalovirus Infectia cu visului HIV moOw> 174, apare: in patogeneza pacreatitei acute A. Activarea prematura a tripsinei in celulele acinare B. Agresiunea enzimaticd intrapancreatica, urmat de extindere extrapancreatica gi enzimatica C. Afectarea macrocirculatiei, cu aparitia trombozelor, hemoragiilor si a zonelor de necrozi D. Tromboza de vena si artera splenica 175. Scorul Ranson in pancreatita acuta, la internare evaculeazd urmatorii parametri: ‘A. Varsta mai mare de $5 de ani B. Leucocitoza mai putin de 16000/mm* C. LDH> 350 U/L D. ALT<250 UI/L E. Deficit baze >4 mEq/L 176. Suprainfectarea zonelor de necrozi de pacreatita acuta determina Sepsis Supuratie Soc septic in lipsa unui control eficient Remiterea spontana a infectici $oc septic chiar si cu un cotrol efficient mOOD> 21 |ALIZAREA MEDI 177. Epidemiologia pancreatitei acute: A, Formele usoare de pancreatita acuta au 0 incidenta de 85% B. Formele severe de pancreatiti acuta au 0 incinde{& de 15% C. Formele usoare de pancreatita acut& au 0 incidenfa de 60% D. Formele severe de pancreatitd acuta au 0 incidenta de 40% E. Insuficienfele de organ survin la 10% dintre pacienfii cu pancreatite acute usoare si la 50% dintre parinfii cu pancreatite acute severe 178. Sunt atribuite 2 puncte in Scorul Marshall urmitorilor parametrii si valori A. Creatinina sericd 134-169 pmol/L B. Raport PaOz/FiO2 201-300 C. Creatinina serica 1,9-3,6 mg/dl D. Creatinina seric& 170-310 umol/l E. Raport PaQx/FiO2 peste 400 179. Pacient 56 ani, alcoolic, obnubilat, hipotensiv (in ambulanta i s-au administrat fluide-fird rispuns), oliguric, cu edeme, hipoxemic, se tine cu miinile de abdomen, amilaze de 5 ori peste valoare normala, Ieucocite 15000/mm, glicemie 202mg/dl, ALT 300 UV/L (transaminaza glutapiruvica), LDH 300 UM/L. Echogratia abdominala de urgenfa releva: pancreas destins de volum, hipoecogen, fir ascigil, VB normali. Diagnostic pozitiv si etiolbfic, severitate: .. .. Pacient cu pancreatita acuta in soc . Etiologie: ingestie de alcool © ~. Ciroza hepatic’ decompensata si soc |. Scor Ranson 3 la intemnare, necesita reexaminarea parametrilor in 48h pomp SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENTIAT 14 APRILIE 2019 - DOMENIUL SANATATE / SPECIALIZAREA MEDICINA E, Scor Ranson 2 la internare, necesare reexaminarea parametrilor in 24h 180, Hipotermina, la un pacient cu traumatisme grave, se corecteaz’ prin: A. incalzirea blocului operator B, Administrarea iv. de fluide calde C. Administrarea de eritropoetina D. Administrarea de solutie Ringer lactat E. incdlzirea pacientului 181. Hemotoracele apare in lezarea: A. Lezarea vaselor intercostale -rar B. Lezarea cordului si marilor vase- in plagi grave C. Lezarea vaselor intercostale- frecvent D. Vaselor mamare interne -frecvent E. Vaselor mamare interne — rar 182. Toracotomia este indicati in: ‘A. O hemoragie initial >1000 ml B. Continuarea singerarii intr-un ritm de > 300 ml/ora timp de doua ore C. Continuarea singerarii intr-un ritm de > 300 mil/ord timp de trei ore D. O hemoragie initial > 1500 ml E. Continuarea sangerarii intr-un ritm de > 400 ml/ora timp de trei ore 183, in fracturile costale, tratamentul const’ in: Anestezia nervului intercostal, pe marginea inferioara a coastei Kinetoterapie respiratorie 2, Anestezia locala, in focarul de fractura ‘Anestezia nervului intercostal, pe marginea superioara a coastei Q)paniniswarea de analgezice majore 187, 22 =) 184, Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice acute consti in: A. Plastii cu materiale sintetice sau autogrefe B. Laparoscopie cu reducerea intraabdominala a vigcerelor herniate C. Refacerea diafragmului prin sutura gi plastii D. Laparotomie cu reducerea intraabdominala a viscerelor hemiate E, Refacerea diafragmului prin sutura si lambouri ariantele FALSE cu pri Ia leziunile aortice: ‘A. Apar mai freevent la nivelul arcului aortic, proximal de ligamentul arterial B. Rupturile complete ale aortei sunt de regula mortale C. Rupturile incomplete ale aortei intereseaza doar media si musculara arterei D. Rupturile incomplete ale aortei sunt urmate in timp de constituirea unor anevrisme E, Tratamentul de prima electie in rupturile traumatice ale aortei este sutura arterial 186. _Leziunile traumatice renale si ureterale se manifest prin: A. Soc hipovolemic in cazul rupturii sau avulsiei de pedicul renal B. Hematurie, simptomul cel mai constant C. Absena hematuriei, care exclude interesarea traumatica a rinichiului D. Aparitia unei mase la nivelul flancului in cazul rupturii sau avulsiei de pedicul renal Constituirea de urinom retroperitoneal in eziunile ureterale neglijate in traumatismele abdominale cu leziuni splenice: Se incearcd conservarea total’, sau partiala a organului, in special la batrani SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENTIAT ____ 14 APRILIE 2019 DOMENIUL SANATATE / SPECIALIZAREA MEDICINA B. Splenectomia e ste tratams ‘ima ae entul de prima es ine pri Hemostaza se obtine prin electrocoagulare, . Impachetarea splinei cu plasa resorbabil& . In situatii de splenectomie se practica auto- transplantul unor fragmente mici de splind in marele epliploon E. Se practic& vaccinarea in primele 14 zile 188. Semele socului hemoragie in hemoragiile digestive superioare sunt: A. Tegumente palide B. Tegumente transpirate calde C. Puls rapid slab perceptibil D. Hipertensiune arterial E. Tegumente transpirate reci 189. Manifestirile elinice ale unei hemoragii digestive superioare depind de: A. Ritmul singera B. Cantitatea de sange pierdut C. Continuarea singerarii sau recidiva ei D. Nivelul anterior al bilirubinei serice E. Varsta pacientului 190. Alegeti afirmatiile ADEVARATE referitoare la melanemezi: ‘A. Reprezint& varsitura in zat de cafea B. Indicd o hemoragie care si-a micsorat debitul sau a incetat C. Indicd 0 hemoragie activa, cu debit crescut D. Se datoreazi conversiei hemoglobinei in hematina de culoare maro sub acjiunea acidului gastric E. Se datoreaz& conversiei hemoglobinei in hematina de culoare maro sub actiunea sucului pancreatic 191. _Printre cauzele de hemobilie se numari: A. Traumatisme hepatice B. Colangiopancreatografia endoscopic& retrograda (ERCP) C. Pseudoanevrisme ale arterei splenice Coagulopatii Malformafii vasculare mo 192, _Testele de laborator pentru un pacient cu hemoragie digestiva includ: Hemoleucograma Fosfataza alcalin& Coagulograma ‘Complement serie Grup sanguin cu Rh FOOD> 193. ‘Alegeti afirmatiile ADEVARATE. referitoare la fistulele aorto-enterice: ‘A. Apar de obicei dup amplasarea unei proteze aortice, care erodeaza a 2-a portiune a duodenului B. Apar de obicei dupa amplasarea unei proteze aortice, care erodeaza a 3-a porfiune a duodenului C. Apar de obicei dupa amplasarea unei proteze aortice, care erodeaza prima portiune a duodenului D. Produc o hemoragie digestiva fudroaianta E. Produce o hemoragie heraldic’, in perioada de manifestare clinica, dup’ hemoragia masiva 194. Mecanismele fiziologice de apirare ale mucoasei gastrice sunt reprezentate de: A. Secrefia acidopeptica B. Secrefia de mucus si de bicarbonat C. Regenerarea rapida (3 zile) a celulelor deteriorate D. Producfie de prostaglandine endogene E. Sciiderea concentratiilor de fosfolipide 198. Contraindicatiile suntului transugular portosistemic intrahepatic sunt: A. Insuficienta cardiac& congestiva severa B, Cardiopatia ischemic& C. Tromboza venei porte cu transformarea ‘cavernomatoas’ D. Diabetul zaharat E. Ficatul polichistic SIMULAR ‘ APRULIE 2019 {SPE DOMENIUL SANAT. 196. portosistemice ‘A. Hepatita virala A B. Icter asociat cu ascita si cresterea amonemiei C. Hepatita virala B D. Ieter asociat cu ascita, edeme si atrofie hepatica Infectii respiratorii Contraindicafiile sunturilor nt: Ez 197. A. ptomele peritonitelor includ: Diareea apare rar B. Tranzitul pentru materii fecale gi gaze se sisteaz’ in mod constant C. Varsaturile sunt freevente D. Anorexia este un simptom tardiv E, Durerea este un semn inconstant 198. in peritonite pot aparea, ca manifestiri paraclinicie: A, Leucocitoz’ peste 12 000/mm3 sau Jeucopenie sub 4000/mm3 B. Glicemia usor sczuta, element comun C. Probe de coagulare afectate in special in fazele de inceput D. Hipopotasemie, dar hipereloremie si hipernatremie E. Hipocalcemie ca urmare a scaderii serice a parathormonului 199. Urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare sunt adevarate: Pot aparea posttraumatic Pot aparea in urma unor perforafi iatrogene ale tubului digestiv Contaminarea peritoneului se face frecvent pe cale hematogend . Contaminarea peritoneului este realizat direct Sunt de regulti monomicrobiene A. B. Cc. 24 L 58 REZADENTIAT ALIZAREA MEDICINA 200. Chimioterapia antimicrobiand a peritonitelor are urmitoarele caracteristici, cu EXCEPTIA: Beta-lactamii sunt mai activi in densititile bacteriene mari Aminoglicozidele funcjioneaza mai greu la pH-uri acide ste independent de prezenja tesutului necrotic Previne complicatiile supurative Potentialele redox sc&zute favorizeaza actiunea aminoglicozidelor