Sunteți pe pagina 1din 211

--------- -- -

Florin MARE� • Jana POPA • lonel llie CONT'

Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a

Filiera tehnologica
Profil TEHNIC
Calificarea profesionala
TEHNICIAN iN INSTALATII ' ELECTRICE


-- -
Florin MARE� Jana POPA lonel llie CONT
Ing. prof. gr. I Ing. prof. gr. I Dr. ing. prof. gr. I

APARATE ELECTRICE
Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a

Filiera tehnologica
Profit TEHNIC
Calificarea profesionala
TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE

Editura PAX AURA MUNDI


APARATE ELECTRICE 3

CUPRINS

Cap.1 Marimi nominale ale aparatelor electrice pag.5


1.1. Func\ii de baza pag.5
1.2 Marimile caracteristice ale aparatelor electrice pag. 7
1.3.Subansambluri constructive ale aparatelor electrice pag. 9
Fi§a de evaluare pag. 23
Cap. 2 Aparate electrice de joasa tensiune pag. 27
2.1. Clasificarea aparatelor electrice de joasa tensiune pag. 27
2.2. Aparate de conectare pag. 29
2.3. Aparate de comanda pag.40
2.4. Aparate de reglare pag.44
2.5.Aparate de semnalizare pag.5 2
2.6. Aparate de protec\ie pag.56
2.7. Aparate pentru automatizari pag. 65
2.8. Aparate pentru instala\ii electrice de iluminat §i prize pag.71
Fi§a de evaluare pag. 73
Cap. 3. Aparate electrice de medie §i inalta tensiune pag.81
3.1. Clasificarea aparatelor de medie §i Tnalta tensiune pag.81
3.2.Aparate de comuta\ie pag.8 2
Cap. 4. Alegerea aparatelor electrice pag. 103
4.1.Regimuri de func\ionare ale aparatelor electrice pag. 103
4.2.Solicitarile electrice §i electrodinamice pag.104
4.3.Fenomene care produc solicitari ale aparatelor electrice pag.109
4.4.Solicitari termice pag. 111
4.5.Uzura mecanica a aparatelor electrice prin funqionare Tndelungata pag.114
4.6. Solicitari datorate mediului Tn care lucreaza aparatele electrice pag. 115
Cap. 5. Alegerea aparatelor electrice de joasa tensiune pag.117
5.1. Alegerea §i utilizarea contactoarelor Tn circuitele electrice pag.119
5. 2.Alegerea Tntreruptoarelor pag. 1 23
5.3. Alegerea elementelor de protectie pag. 124
Laborator tehnologic pag.1 28
Lucrarea 1. ldentificarea elementelor componente ale aparatelor
electrice de joasa tensiune pag. 1 29
Fi§a de lucru 1.1.Contacte electrice pag. 135
Fi§a de lucru 1. 2. Electromagne\i pag.136
Fi§a de lucru 1.3. lzolatori, piese izolante pag. 137
Lucrarea 2. Aparate de conectare pag.139
Fi§a de lucru 2.1. lntreruptoare §i comutatoare cu came pag.144
Fi§a de lucru 2.2. Separatoare pag.145
4 AUXILIAR CURRICULAR

Fi�a de lucru 2.3. Separatoare de sarcina pag. 147


Fi�a de lucru 2.4. lnversoare de sens pag. 149
Fi�a de lucru 2.5. lntreruptoare diferen\iale, intreruptoare
automate pag. 150
Lucrarea 3. Aparate de protectie §i de reglaj pag. 152
Fi§a de lucru 3.1. Siguran\e fuzibile cu filet pag. 156
Fi§a de lucru 3.2. Siguran\e fuzibile de mare putere de rupere pag. 158
Fi§a de lucru 3.3. Blocuri de relee termice pag. 159
Fi�a de lucru 3.4. Declan§atoare electromagnelice pag. 160
Fi�a de lucru 3.5. Intreruptoare automate pag. 161
Fi�a de documentare 3.5. intreruptor automat Compact NS 630 pag. 162
Lucrarea 4. Aparate pentru pomirea §i reglarea ma§inilor electrice pag. 165
Fi�a de lucru 4.1. Butoane de comanda pag. 173
Fi�a de lucru 4.2. Limitatoare de cursa pag. 175
Fi�a de lucru 4.3. Contactoare pag. 176
Fi�a de lucru 4.4. lnversoare de sens manuale, automate pag. 179
Fi�a de lucru 4.5. Comutatoare stea - triunghi pag. 180
Lucrarea 5. Aparate de medie §i inalta tensiune pag. 181
Fi§a de lucru 5.1. Separatoare de medie §i inalta tensiune pag. 188
Fii?a de lucru 5.2. Descarcatoare pag. 189
Fi�a de lucru 5.3. intreruptoare automate de inalta tensiune pag. 190
Fi�a de lucru 5.4. Verificarea transfonnatoarelor de masura
de tensiune pag. 193
Fi�a de evaluare pag. 195
Simboluri grafice pentru scheme electrice pag. 198
Bibliografie pag.215

�a
APARATE ELECTRICE s
Cap, 1. MARIMI NOMINALE ALE APARATELOR ELECTRICE

1.1. FUNCTII DE BAZA

Prin aparat electric (franc, appareil electrique = aparat electric) intelegem un


dispozitiv sau un ansamblul de dispozitive electrice �i mecanice, destinat
comenzii, protectiei, reglarii �i controlului automat sau neautomat al functionarii
obiectelor si instalatiilor electrice sau neelectrice.

Func1iile specifice de baza ale aparatajului electric utihzat in instalaliile


de joasa tensiune sunt specificate in fig. 1.1.

SfPARARf
PROTECT/A flfCTRICA
PROTECT/A
I

I A MATfRIAlflOR SI I

PfRSOANfLOR ECH/PAMENTflOR
COMANDA $1 INTRERUPEREA DE URGEN jj'
Fi . 1.1. Functiile a aratelor electrice

1.1.1. Separarea
Separarea are drept scop izolarea unui circuit de orice sursa de energie
electrica. Aceasta functie trebuie asigurata de un'clispozitiv specific la ,nceputul
oricarei instala\ii, fiind necesara pentru asigurarea securitatii personalului de
intretinere
' . .
,nainte de interventiile in instalatie.
Aparatele de separare trebuie sa fie cu actiune omnipolara (actioneaza
asupra tuturor conductoarelor active �i asupra celui neutru) �i simultana (printr-o
singura manevra ac\ioneaza asupra tuturor conductoarelor).

1.1.2. Protec1ia electrica a materialelor


Aceasta func\ie permite ca aparatul sa poata evita sau limita efectele
distructive ale supracuren\ilor separand segmentul cu defect de restul instala\iei.
Protec\ia presupune doua aspecte, ce pot fi independente sau nu:
• detectarea defectului (a supracuren\ilor);
• intreruperea circuitului afectat.
6 AUXILIAR CURRICULAR

Observatie: aparatul de detectare a supracuren\ilor este de obicei


instalat pe toate conductoarele de faza; acestea nu provoaca neaparat �i
intreruperea circuitului.

1.1.3. Protectia persoanelor contra riscurilor electrice


in aceasta situa\ie aparatele au rolul de a evita pericolele, pentru fiin\ele
umane, datorate contactului cu piese metalice sub tensiune.
Exista doua ti uri de contacte ce t deveni ericuloase entru om:
Contactul direct Contactul indirect
contactul unei persoane cu o parte contactul unei persoane cu o parte
activll (orice parte conducatoare metalica ajunsa accidental sub
destinata a fi sub tensiune in serviciu tensiune (ca urmare a unui defect de
normal) a unui circuit electric. izolafie, de exemp/u). Tn acest caz. doar
lntr-un astfel de caz, intregul curent o parte din curentul de fuga parcurge
de fuga parcurge corpul uman. corpul uman. ramanand insa la fel de
ericulos.

0
1.1.4. Comanda functionala i;i intreruperea de urgenta
Aceste doua funqii permit interven\ii voluntare intr-o instala\ie electrica
sub tensiune.
• Comanda funcponala este destinata punerii sau scoaterii de sub
tensiune a instalatiilor sau receptoarelor.
Un aparat de comanda trebuie instalal fie la inceputul instala\iei, fie la
nivelul receptoarelor.
Aparatele ce indeplinesc aceasta func\ie pot fi ac\ionate manual (prin
interven\ja nemijlocita a operatorului asupra organului de ac\ionare), sau
semiautomat (telecomanda electrica).
APARATE ELECTRICE 7
• intreruperea de urgen1a este destinata scoaterii rapide de sub tensiune
a unui receptor sau unui circuit in caz de pericol.
Un astfel de aparat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- asigura intreruperea simultana a tuturor conductoarelor active;
- dispune de un organ de ac\ionare (buton, maneta, etc) u 9or identificabil 9i
accesibil (situat in zona receptoarelor de protejat).
- poate fi comandat de la distan\a prin intermediul unor dispozitive de oprire de
urgen\a (denumite 9i tip lovitura de pumn);

1.2. MARIMILE CARACTERISTICE APARATELOR ELECTRICE


Principalele marimi caracteristice, reprezentand 9i criterii de clasificare,
sunt: numarul de poli, felul curentului, tensiunea 9i curentul nominal, capacitatea
de comuta\ie nominala, curen\ii limita (termic 9i dinamic), serviciul nominal,
frecventa de conectare i robustetea mecanica.
Tensiunea nominala a unui aparat este valoarea standardizata de
tensiune entru care este construit acesta.

Pentru aparatele electrice se disting:


• tensiunea nominala de utilizare: ip 9310 DC5
tensiunea la care este folosit aparatul; �STAS 44 79 - 82
• tensiunea nominala de comanda: � PlimV=
tensiunea de alimentare a sistemului
de comanda de la distan\a a PlmkWlnlE!JA
aparatului(de exemplu, tensiunea de C
Un 250 V= fc307ti
alimentare a bobinei electromagnetului
de ac\ionare); Nr ; 1985
• tensiunea de izolare: tensiunea pentru MADE IN ROMANIA
care a fost dimensionat aparatul. •
Dintre cele trei categorii mentionate, tensiunea nomin_ala de izolare este
cea mai mare.

Tensiunile nominale au valori standardizate: aceasta inseamna ca valorile


respective sunt fixate prin standarde 9i ca lor le corespund condi\ii bine
precizate de incercare prin care sunt redate cat mai fidel solicitarile reale, din
exploatare.
Standardizare marimilor nominale ale aparatelor electrice este necesara
deoarece nu se pot proiecta 9i construi aparate pentru fiecare situa\ie de
utilizare in parte: gama valorilor standardizate poate raspunde(acoperitor)
oricaror condi\ii concrete.
Valorile standardizate ale tensiunilor normale sunt prezentate in tabelul
1.1 (conform SR - CEI - 939 / 95):
8 AUXILIAR CURRICULAR

Tabelul 1 1
c.a. M* 60 250 380 500 660 800 1000
1200 -
de
izolare c.c. M 60 250 440 600 800
��
I. T lkVJ 6 10 20 110 220 400 750
::!� de c.c. M 34 36 48 60 110 220 -
�:§
�o utilizare c.a. M* 250 380 440 500 660 750 1000
� de c.a. M* 12 18 24 36 42 127 220
comanda c.c. M 12 - 24 - 48 60 220
• valori intre faze.

Curentul nominal este eel mai mare curent pe care ii poate suporta un
aparat timp indelungat, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa
deoaseasca limitele imouse de norme.

Curentut nominal al unui aparat se define§te din considerente termice de


aceea, se mai nume§te §i curent nominal termic .,,
Valorile standardizate ale curentului nominal termic al aparatelor de joasa
tensiune sunt (tabelul 1.2):
Tabelul 1 2
2 2.5 3,15 4 6,3 8 10 16
20 25 31,5 40 63 80 100 160
200
-
250 315 400 630 800 1000 1600
2000 2500 3150 4000 - - -
Curentul nominal de utilizare se stabile§te de constructor in func\ie de
diver§i parametri (tensiunea de utilizare, mediu etc.) §i este indicat in
cataloagele de aparate electrice.
Curentul limita termic este curentul (valoarea efectiva) pe care un aparat
de conectare in stare complet inchisa ii poate suporta un timp determinat in
condi\ii prestabilite, fara ca nici un element component sa depa§easca limitele
de temperatura admise.
Curentul limita dinamic este valoarea de varf a curentului celui mai mare
pe care un aparat de conectare ii poate suporta, in pozi\ia inchis, din punct de
vedere al solicitarilor electromagnetice in condijii prescrise de intrebuin\are,
func\ionare §i limp.
Capacitatea de rupere nominala a unui aparat de Tntrerupere reprezinta
eel mai mare curent, exprimat in kiloamperi, pe care ii poate intrerupe aparatul,
ramanand in stare de func\ionare, atunci cand la bornele sale este aplicata o
tensiune egala cu tensiunea sa nominala.
Curentul de rupere al unui aparat este curentul pe care-I poate intrerupe
acel aparat, la o tensiune de restabilire convenita, in condi\ii prescrise de
func\ionare, la o frecven\a data §i la un factor de putere dat.
APARATE ELECTRICE 9
Curentul de inchidere al unui aparat de conectare este valoarea curentului
de inchidere virtual (posibil) in condi\ii prescrise de func\ionare.
Frecvenfa de conectare indica numarul de cicluri pe care le efectueaza
un aparat, intr-o ora.
Un ciclu cuprinde urmatoarea succesiune de operatii/faze:

[ c:011ec:ture ) + ftmc(io11are + dec:onec:ture + (pauza )


Frecventa de conectare este corelata cu uzura mecanica, insa ia in calcul §i:
• incalzirea provocata de - curentul de pornire;
- curentul de func\ionare,
• efectele supratensiunii care insotesc deconectarea;
• racirea, pe durata pauzei.

Serviciul nominal poate fi: de durata (peste 8 ore), intermitent §i de


scurta durata.
ln instalatiile
. electrice o marime electrica, de care trebuie sa se tina
' seama
este puterea electrica.
ln retelele electrice de curent alternativ se intalnesc urmatoarele puteri:
• puterea aparenta - S = UI (in c.a. rnonifazat) sau S = .fiu1 (in c.a.
trifazat) [VA];
• puterea acliva - P = Ulcosqi (in c.a. monifazat) sau P = ✓3 • U ·I· cosip
(in c.a. trifazat) [W];
• putere reacliva - Q = Uisinqi (in c.a. monifazat) sau Q = ✓3 • U •I• sin ip
(in c.a. trifazat) [var).

ObseNa\ie: pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent


alternativ de inalta tensiune, se folose§te mai frecvent, in locul notiunii de
.capacitate de rupere nominala", notiunea de .,putere de rupere nominala".
Aceasta este data de rela\ia: P, = ✓3 · U,, • I, ,
in care: P, este puterea de rupere, exprimata in MVA, Un - tensiunea nominala
a aparatului, in kV §i I, - curentul de rupere, in kA.

1.3. SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE ALE APARATELOR ELECTRICE

1.3.1. Calea de curent


I Prin cale de curent se intelege o portiune de circuit delimitata de doua puncte.
Aparatele electrice seNesc la realizarea unor legaturi electrice dintre doua
puncte ale circuitelor electrice.
IO AUXILIAR CURRICULAR

Circuit electric
Circuit electric �

Fig. 1.2. Schema bloc de interconectare intr-un circuit electric

lnterconexiunea dintre doua cai de curent se stabile�te prin intermediul


unui contact electric.
Rolul contactelor �i al pieselor de contact, in construc\ia aparatelor
electrice, este de a conecta �i conduce curentul electric, prin diile de curent,
astfel incat acesta sa poata parcurge nestingherit circuitul respectiv.

Realizarea continuilalii circuitului electric se poate obtine prin sudare, lipire,


stran ere cu uruburi sau rin sim la a asarea a elementelor de contact.

Strangerea cu �uruburi reprezinta cea mai raspandita legatura de contact,


in acela�i timp fiind o legatura de durata.
Este cunoscuta clasificarea contactelor din punct de vedere func\ional. Se
poate trage concluzia ca in construc\ia aparatelor electrice se regasesc
contacte fixe �i contacte mobile (fig. 1.3).

JiJ
m UI/J

Materialele folosite pentru constru�ia contactelor electrice trebuie sa


indeplineasca urmatoarele condi\ii:
sa aibli o conductivitate termicli ( l[ s·cm·
calo ] ) mare;

_!_[-
C

sa aiba conductivitatea electrica ( = r 1


-]) mare;
p nm
sa aiba o duritate mare pentru a rezista la �ocuri;
APARATE ELECTRICE 11
sa aiba o intre\inere simpla §i U§0ara;
sa nu oxideze §i sa nu fie atacate de agenti chimici,
- temperatura lor de topire sa fie inalta, pentru a rezista arcului electric;
sa fie U§or de prelucrat §i sa aiba pret de cost redus.
Ca materiale utilizate la constructia contactelor sunt folosite: cuprul,
bronzul, alama, aluminiul, ar intul i anumite alia·e.

Contacte fixe Contacte mobile Contacte alunecatoare


Fig. 1.4. Tipuri de contacte

ingrijirea §i supravegherea periodica a contactelor reprezinta o conditie


strict necesara pentru asigurarea unei bune functionari a instalatiei, dat fiind ca
in timpul functionarii se produc, inevitabil, o inrauta\ire a starii contactelor.
Astfel, din cauza arcului electric apar pe suprafata contactului gauri si perlari
(fig. 1.5). Daca perlarile nu sunt prea pronuntate ele se pot inlatura prin pilire,
fara a se atinge partea din suprafata ramasa nealterata.

Fig. 1.5. Contacte perlate

1.3.2. Mecanismul de actionare


0 parte a aparatajulu{ de joasa tensiune are in componenja sa mecanisme
de actionare (indexare).
Aceste mecanisme servesc la deplasarea unor contacte sau sisteme de
contacte in vederea inchiderii §i deschiderii circuitelor electrice. Sunt utilizate
mecanisme care sa deserveasca urmatoarele tipuri de aparate electrice:
- comutatoare cu came;
- comutatoare stea - triunghi;
- inversoare de sens;
- comutatoare voltmetrice;
- controlere,
- intreruptoare automate;
12 AUXILIAR CURRICULAR

- intreruptoare diferen\iale;
- declan�atoare;
- demaroare �i variatoare etc.

Fig. 1.6. a - Mecanism de indexare pentru comutatorul cu came: 1 - cama;


2 -rola; 3 - axul de manevrare; 4 -resort; b - Mecanismul cu genunchi al
intreruptorului automat: 1 -suport contact; 2 -genunchi; 3 -resort genunchi;
4 - clichet; 5 - parghie de declan�are.

Tntreruptoarele automate pot avea doua tipuri de mecanisme: cu genunchi


(fig. 1.6.b) �i cu cliche\i (fig. 1.7). lndiferent de tipul de mecanism acesta se va
verifica din punct de vedere al efortului de declan�are.

Fig. 1.7. Mecanism cu cliche\i al unui intreruptor automat: 1 -clichet de


aga\are; 2 -clichet intermediar; 3 - clichet de declan�are, 4 - resort;
5 - caseta mecanism.

Tntreruptoarele de joasa tensiune pot fi actionate manual, cu


electromagnet �i cu motor. fntreruptoarele aqionate manual au două pozi\ii
stabile inchis - deschis �i una intermediara corespunzatoare declan�arii prin
protec\ie (fig. 1.8).
Tn aparatura modulara, cea care este utilizata tot mai frecvent, in ultimul
limp, in domeniul electric, comutarea se realizeaza cu ajutorul unor manete care
pot fi manevrate prin basculare respectiv prin rota\ie.
.... ·1

V./>..

APARATE ELECTRICE

inchis Descl1is Protectie


Fi . 1.8. Mecanism de actionare al intreru torului de ·oasa tensiune

1.3.3. Sistemul de izolatie


lzolarea aparatelor electrice de mediul exterior, de operator respective de
paf\ile aflate sub tensiune se realizeaza cu ajutorul carcaselor !}i cuvelor.
Carcasele �i cuvele aparatelor electrice se folosesc la:
¢ aparate protejate contra prafului !}i apei avand contactele in aer;
¢ aparatele cu contactele in ulei ;
utoase.

Mecanisme de manevrare

1.3.3.1. Carcasele aparatelor in aer


Aceste carcase (fig. 1.10) se executa din masa plastica termorigida
(bachelita) sau termoplasta (relon) precum §i din metal (tabla de otel, siluminiu
sau fonta). Pentru a asigura etan!}area, garnitura se lipe!}te de capac cu lac
adeziv. Carcasele de metal trebuie curatate de oxid !}i revopsite periodic.
Vopsirea se face cu nitroemail (duco) sau cu vopsea imitatie de lovitura de
ciocan ( hammerschlag ).
14 AUXILIAR CURRICULAR

Fig. 1.1 O. Carcase aparate: a - carcasa cupla; b - carcasa demaror


electromagnetic; c - carcasa antiex doza de derivatie.

1.3.3.2. Carcasele aparatelor Tn ulei


Aceste carcase se executa din bachelita sau metal (tabla de otel, siluminiu
sau fonta). Din timp Tn limp se verifrca stare garniturilor de etan�are. Daca apar
scurgeri de ulei se inlocuiesc garniturile cu cauciuc rezistent la ulei (perbunan
sau neopren) sau cu �nur de bumbac. Uneori pot aparea pierderi de ulei
datorita perforarii cuvei de tabla.

1.3.3.3. Carcasele aparatelor antiexplozive �i antigrizutoase


Carcasele acestor aparate (fig. 1.10. c) au o construc\ie diferita in

-
func\ie de tipul de protectie utilizat.

Carcasele antideflagrante se executa din tabla de otel, siluminiu sau fonta.


0 gama larga de aparate sunt prevazute cu accesorii de izolare. Din gama
acestor accesorii enumeram: capace de borne, separatoare de faza, ecrane de
izola\ie, accesorii de izolare etan�abile etc. (fig. 1.11).
Separatoarele de faza sunt accesorii care permit maxima izolare pentru
conexiunile de forta. Se monteaza la intreruptoare, opera\ie executata u�or �i
fara probleme tehnice deosebite. Ecranele izolante sunt accesorii care asigura
izolarea intre panou �i partea de forta, ele putand fr utilizate in combina\ie cu
capacele de borne sau cu separatoarele de faza.
APARATE ELECTRICE 15

000 CJ
1.3.4. Sistemul de fixare lji de protectie
Fixarea aparaturii electrice se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive de
fixare, dispozilive care au rolul de a prinde aparatele electrice pe panouri, in
dulapuri speciale, in loca\ii bine definite.
Fixarea ate fi facuta in interior, exterior sau

e atina functionala

Aparatura modulara poate fi fixata pe �ine, pe platina func\ionala sau cu


a·ut

ntreruptor debro�abil Montaj pe Montaj in decupajul


e soclu contra anou unui anou electric
16 AUXILIAR CURRICULAR

Func\ie de tipul aparatului §i de rolul pe care-I are in circuit, montarea se


poate face debro§abil, pe §asiu, pe contrapanou sau in decupajul unui panou
electric (fig. 1.14).
Rolul §asiului de debro§are (fig. 1.15) este de a permite montajul
aparatului electric in instala\ia electrica cu facilitatea accesului la scoaterea sau
montarea in circui� atunci cand se impun anumite opera\ii de intretinere sau reparare.

..
1.3.5. Termobimetale
Bimetalele sunt formate din doua metale cu ooeficient de dilatare diferit. Cele
doua metale sunt presate la cald sau sudate, dupa care urmeaza o laminare la
cald.

lE I a,

o
a,
l!: ==J (lJ

-ill
w--ili-
w ·. . �
I

i b1
Fig. 1.17. Termobimetale - forme constructive:
a - bimetale lamelare (a, - lamela dreapta; a2 - lamela in forma de U; a 3 - lamela cu
decupare longitudinala �i crestaturi de col\, pentru u�urarea montajului); b,. b2 -
bimetale disc; c,, c2 - bimetale spirale �i elicoidale; d - bimetal - element component al
releului termic ti TSA 63 A
APARATE ELECTRICE 17
Bimetalele au proprietatea de a-�i schimba forma sub actiunea caldurii.
incalzind un bimetal, stratul cu coeficient de eilatare mai mare· 1 tinde sa se
alungeasca, iar eel cu coeficient de dilatare mai mic se opune acestei alungiri.
Ca urmare se produce o incovoiere (fig. 1.17) in exteriorul curbei, fiind partea cu
coeficientul de dilatare mai mare. Sageata x a bimetalului putand avea valori
insemnate, utilizarile acestor bimetale sunt foarte variate.
Bimetalele se. pot folosi in construc\ia releelor termice, a releelor
indicatoare, a limitatoarelor automate, a termoregulatoarelor, a elementelor de
temporizare etc.

1.3.6. Miezuri magnetice


Tn mediul electrotehnic este intalnita foarte des expresia ,,miez
feromagnetic". Aceasta sintagma are o corespondenta fizica �i. evident,
electrotehnica, in sintagma ,,circuit magnetic". Tn\elegem prin circuit magnetic
un sistem de medii prin care se inchide un flux magnetic.
In general, circuitul magnetic este format din mai multe pafti, cu sec\iuni �i
proprieta\i magnetice diferite.
Circuitele magnetice sunt realizate din materiale feromagnetice, la care
permeabilitatea magnetica este mult mai mare decat permeabilitatea magnetica
a aerului.
Tn practica, circuitele magnetice sunt 1ntalnite la transformatoarele
electrice, atat monofazate, cat �i trifazate, la ma�inile electrice rotative, precum
�i la bobinele unor electromagne\i cu aplicabilitate tehnica specifica.

,,
lndiferent de tipul aplicabilita\ii, miezul magnetic care poarta o infa�urare
se nume�te coloana, iar miezul care face legatura dintre coloane �i armaturi, se
nume te ·u _,_,..___.;..,_-�-------
fi . 1.19.

1rcuit magnetic Fig. 1.19. Circuit magnetic pentru transformatoare


i electrice rotative electrice: 1 - coloana; 2 - infa urari; 3 - ·u
18 AUXILIAR CURRICULAR

Forma constructiva a circuitului magnetic depinde de destina\ia lui:


- la ma�inile electrice rotative, circuitul magnetic este sediul campului
magnetic prin intermediul caruia se realizeaza conversia electromagnetica a
energiei (anumite paf\i pot fi confeqionate din fier electrotehnic masiv, in cazul
ma�inilor de c.c., fie din tole electrotehnice, in cazul ma�inilor de c.a.) (fig. 1.18);
- la bobine de c.a. �i transformatoare, circuitul magnetic (fig. 1.19) se
realizeaza din tole electrotehnice. Aceste tole sunt prevazute cu crestaturi, cu o
anumita forma constructiva, in care sunl amplasate infa�urarile respective, de
inductie sau inductoare. Grosimea tolelor difera de la circuit la circuit, fiind
cuprinsa intre 0,2 �i 2 mm.

1.3.7. Electromagnet!
Electromagne\ii utiliza\i in construc\ia aparatelor pot avea diferite forme, in
func\ie de marimea cursei �i caracteristica foflei, care reprezinta condi\ii impuse.
in general, valoarea curentului absorbit de bobina trebuie sa fie cat mai mica,
electromagnetul trebuind sa aiba un consum mic de energie �i sa funqioneze in
condipi bune la variatii ale tensiunii.

. 1.20. Diferite forme de electroma

Principalul criteriu de clasificare a electromagne\ilor utiliza\i la constructia


aparatelor este felul tensiunii de alimentare a bobinei, forma geometrica a
miezului magnetic sau felul mi�carii armaturii mobile (transla\ie sau rota\ie).

Electromagnetii de curent continuu au o constru9ie foarte simpla �i


sunt formati dintr-un miez de o\el rnasiv, pe care se a�eaza o bobina alirnentata
in.curent continuu �i o armatura mobila in forma de clapeta.
La electrornagnepi de curent continuu, curentul absorbit de bobina nu
variaza deloc cu intrefierul, ci este practic constant.
Cand bobina electromagnetului nu mai este alimentata, armatura mobila
mai poate ti menfinuta atrasa, datorita fenomenului de remanenfa magnetica.
Acest fenomen este rnai accentual la electromagne\ii de curent continuu �i
poate fi prevenit prin utilizarea unui intrefier suplimentar.
APARATE ELECTRICE 19
Electromagnetii de curent alternativ sunt confectionati din pachete de
tabla silicioasa (fig. 1.20), pentru a se impiedica aparitia curenfilor turbionari i?i
deci ere terea ierderilor in tier.

b C d

Fig. 1.21. Metode de fixare a spirei in scurtcircuit la electromagne\ii de curent


alternativ: a - fixare cu ajutorul unei agrafe de tabla; b i?i c - fixare prin
�temuirea spirei de cupru; d - fixare prin i?temuirea miezului magnetic; e - fixare
cu ajutorul unui adeziv elastic; 1 - miez magnetic; 2 - spira de cupru masiv;
3 - s ira in scurtcircuit din lita sudata.

Forta portanta a unui electromagnet de curent alternativ variaza cu


patratul valorii curentului ce strabate bobina. Aceasta forta este o marime
variabila in timp, osciland de 100 de ori pe secunda intre valoarea maxima i?i
zero, ceea ce face ca magnetul sa vibreze, producand uneori un zgomot foarte
suparator. Varia\ia in timp a fortei portante mare�te �i pericolul de desprindere a
armaturii, la scaderi accidentale ale tensiunii.
Pentru a se reduce aceste deficiente, se introduc in armaturile magne\ilor
monofaza\i de curent alternativ, in vecinatatea planului de lipire a armaturilor,
spire in scurtcircuit (fig. 1.21), al caror rol este acela de a reduce zgomotul i?i
pericolul de desprindere.

1.3.8. Camere de stingere


Prin camera de stingere se intelege o camera de material izolant sau
izolata electric fa\a de restul circuitului, amplasata in zona de formare a arcului
electric de intrerupere i?i conceputa astfel incat sa impiedice contactul arcului
electric cu alte pafti ale aparatelor �i sa favorizeze stingerea acestuia.
lndiferent de tipul contactului, la separarea contactelor unui aparat electric
se succeda intr-un timp foarte scurt urmatoarele fenomene (fig. 1.22):
-pe masura ce contactele se fndeparteaza, suprafafa• reala de contact
scade foarte mult, ajungandu-se ca intregul curent din circuit sa treaca printr-un
singur punct de contact;
20 AUXILIAR CURRICULAR

- in acest punct de contact, densitatea de curent este atat de mare incat


metalul este incalzit pana ta topire;
- indepartand mai mull contactele puntea de metal lichid se subfiaza $i, in
cele din urma, datorita incalzirli din ce in ce mai marl provocate de trecerea
curentului, se vaporizeaza;
- existents, intr-un spafiu foarte redus, a unei cantita/i marl de vaporl
metalici §i a unor electrozi putemic incalzifi creeaza condifiile apari/iei fntre
contacte a unui arc electric, prln care curentul din circuit continua sa circule. In
aceasta situa/ie, aerul - considerat in mod obi§nuit izolant - devine conducator
de electricitate.

Fig. 1.22. Etapele de formare a arcului electric de Tntrerupere:


a - contacte rnchlse: curentul electric trece prin mai multe puncte de contact; b -
contacte in curs de deschidere: a ramas un singur punct de contact, care concentreazll
toate liniile de curent; c - contactele fn primul moment al deschiderii: curentul continull
sll treacll printr-o punte de metal lichid; d - contactele deschise: din puntea de metal
lichid s-a format un arc electric: 1 - puncte de contact; 2 - piesele de contact; 3 - punte
de metal lichid· 4 - arc electric.

Ca metode de stingere a arcului electric sunt folosite:


- cre1?terea lungimii arcului electric;
- racirea coloanei de arc;
- divizarea arcului electric (stingere prin grlltare deionice) (fig. 1.23).

Fi . 1.23. Divizarea arcului electric


APARATE ELECTRICE 21
$tingerea arcului electric (fig. 1.24) in aparatele de comuta\je reprezinta o
cursa intre procesele de ionizare 9 i cele de deionizare, in timpul careia se
urmaresc franarea proceselor de ionizare 9i favorizarea celor de deionizare.

Fig. 1.24.
Reprezentarea schematica a unui
aparat simplu de intrerupere
prevazut cu intrerupere dubla:
1 - cama;
2- rola;
3 - contacte fixe;
4 - contacte mobile;
5 - resort;
6 - organ de ac\ionare a camei;
7 - cursa echipajului mobil.

Camerele de stingere limiteaza �i izoleaza spatiul de formare 9 i stingere a


arcului electric �i permite evacuarea cantitatii de caldura dezvoltata in coloana
arcului electric.
Camerele de stingere se executa intotdeauna din materiale electroizolante
cu mare rezistenta la temperaturi ridicate (termoceramit, azbociment, placi de
azbest) in care sunt plasate placutele feromagnetice conform figurii 1.23.
Principiul de stingere descris este frecvent utilizat la stingerea arcului
electric c.a. in contactoarele �i intrerupatoarele de joasa tensiune.

erea arcului electric in camera de stin ere a intreru


r

22 AUXILIAR CURRICULAR

1.3.9. Elemente arcuitoare

Diferitele condi\ii legate de


principiul de func\ionare al
fiecarui aparat in parte impun
adesea folosirea unor piese cu
proprieta\i arcuitoare, constituite �
de obicei din resorturi metalice.
Cele mai frecvente utilizari
ale elementelor arcuitoare, in
construc1ia aparatelor electrice, '
sun!:
- asigurarea presiunii de
contact;
- deschiderea brusca a
aparatelor de conectare prin
acumulare de energie in timpul
inchiderii;
- amortizarea mi§clirii unor
organe la capatul cursei; Fig. 1.26. Resorturi din o\el. Forme
- legarea elastica intre constructive
diferite organe ale unor
mecanisme;
- pre/uarea jocurilor de dilatare;
- asigurarea piuli/elor fmpotriva de§urubarii.
Cele mai folosite materiale pentru realizarea elementelor arcuitoare sun!:
- unele aliaje pe baza de cupru, cu proprieta\i elastice (alama, tombacul
Cu-Zn, bronzurile pe baza de staniu, bronzurile cu beriliu);
- otelurile speciale pentru arcuri;
- cauciucul �i unele materiale plastice.
Forma pe care o iau elementele arcuitoare folosite in construC1ia
aparatelor electrice poate fi foarte diferita, ea trebuind sa se Tncadreze cat mai
bine in ansamblul constructiei.
Oricat ar fi insa in detaliu aceasta forma, ea se incadreaza in general intr-
una dintre urmatoarele forme de baza (fig. 1.26):
- resorturi lamelare;
- resorturi elicoidale;
- resorturi spirale;
- resorturi-disc.
APARATE ELECTRICE 23

?
? Fl�A DE EVALUARE

....,
c:::
<t:
3
<t:
....,
:::>

1. Privi\i cu aten\ie imaginea de mai jos

PROTECT/A ELECTRICA
PROTECT/A I
I

A MATERIALELOR SI
PERSOANELOR
I

ECHIPAMENTELOR
COMANDA $1 INTRERUPEREA DE URGEN ;4
Utilizand cuvintele cheie: functii, separare, comanda §i intrerupere, protectie
electrica, protectla persoanelor, realizati o prezentare verbala a imaginii de
mai sus cu specificarea functiilor de baza ale unui aparat electric din dotarea
laboratorului.

2. Preciza\i (verbal §i scris) tipurile de elemente de contact prezentate in


figura de mai jos, precum §i condi\iile pe care trebuie sa le indeplineasca
rnaterialele din care sunt confe ionate.

llll
'_//
24 AUXILIAR CURRICULAR

3. Scrie\l in caiete litera corespunzAtoare rAspunsului corect:


3.1. Dintre tensiunile nominale de utilizare,de comanda si de izolare,
caracteristice unui aparat, cea mai mare valoare o are tensiunea:
a) de comandA;
b) de utilizare;
c) de izolare;
d) de comandA �i de utilizare.
3.2. Tensiunea nominala de izolare pentru aparatele de joasa tensiune �i
curent altemativ este de maxim:
a) 500V;
b) 1000 V;
C) 3000 V;
d) 750V.
3.3. Serviciul continuu (de duratA) este eel in care contactele principale ale
aparatului sunt strabatute de curent f.!lra intrerupere, un Interval de timp mal
mare de:
a) 2 ore;
b) 360 min;
c) 8 ore;
d) nu contezA timpul.
3.4. Pentru intreruperea arculul electric de curent alternativ, camerele de
stingere sunt prevazute cu placute deionice din:
a) cupru;
b) otel;
c) nichel;
d) wolfram.
3.5. Rolul spirei in scurtcircuit la electromagnetii de curent altemativ consta in:
a) reducerea vibra\iei armaturii mobile;
b) cre�terea for\ei medii de atrac\ie a arm.!lturii mobile ;
c) mic�orarea for\ei medii de atrac\le a arm.!lturii mobile;
d) nu influen\eazA funqionarea circuitului magnetic.
4. Transcrieti in caiete cifra corespunzatoare fiecarui enun\ �i nota\i in dreptul ei
litera A. dac.!I aprecia\i ca enuntul este adev.!lrat sau lilera F,dac.!I aprecia\i c.!I
enuntul este fals.
Curentul nominal este eel mai mare curent pe care TI poate suporta un
aparat timp indelungat, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa
deo.!lseasc.!I limitele imouse de norme.
lzolarea aparatelor electrice de mediul exterior, de operator, respectiv de
o.!lrtile aflate sub tensiune, se realizeaz;:i cu alutorul izolatoarelor.
Circuitele magnetice sunt realizate din rnateriale feromagnetioe, la care
permeabilitatea magnetica este mult mai mare decal permeabilitatea
maonetic.!I a aerului.
APARATE ELECTRICE 25
i-icalzind un bimetal, stratul cu coeficient de dilatare mai mare se opune
acestei alungiri, iar eel cu coeficient de dilatare mai mic tinde sa se
alunaeasca.
Fof1a portanta a unui electromagnet de curent alternativ este o marime
�stanta in timo.

5. in coloana A sunt redate cateva tipuri de contacte electrice. Tn coloana B


denumirea acestor contate. Scrieti in caiete asocierile dintre cifrele din coloana
A i literele cores unzatoare din coloana B.
A B
Contacte mobile
a
(Contactor)

b Contacte fixe

3 Contacte tip
C
"lalea"intreruptor IT

Contact alunecator
d
(pantograf)

e Contact indirect

Contact alunecator
f
(Perie - colector)
26 AUXILIAR CURRICULAR

6. Electromagnetii de curent alternativ sunt confec\iona\i din pachete de tabla


silicioasa pentru a se 1'mpiedica apari\ia curen/ilor turbionari lji deci creljterea
pierderilor 1'n fier. 1n tabelul de mai jos, coloana A, sunt reprezentate cinci
metode de fixarea a spirei 1'n scurtcircuit la electromagnetii de curent alternativ.
in coloana B sun! enumerate denumirile acestor met�de. Scrieti 1'n caiete
asocierile dintre literele din coloana A i cifrele cores unzatoare din coloana B.
A B
fixare prin l}temuirea spirei de cupru

... J _,

3 '
fixare prin l}temuirea miez4!ui ·magnetic

5 ••
flxamu ajuton,11, \jnui l}urub . r-.
� '\J o
'9
6 fixare cu ajutorul unui adeziv elastic
Semnifica\ia cifrelor din desenele coloanei A este urmatoarea: 1 - miez
ma netic; 2 - s ira de cu ru masiv; 3 - s ira 1'n scurtcircuit din lita sudata.
APARATE ELECTRICE 27
Cap. 2. APARATE ELECTRICE DE JOAS.A. TENSIUNE

2.1. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Aparatele electrice au elementele func\ionale


parcurse de curentul electric ele putand realiza:
n::hiderea, deschiderea sau comanda circuitelor
electrice, protectia sau masurarea parametrilor.
Oistingem urmatoarele clase de aparate electrice:
- aparat electric de ac(ionare - aparatul care
determina punerea Tn mi�care a ma�inilor sau
instala\iilor;
- aparat electric de comanda - aparat care
determina
variatia unor marimi electrice sau neelectrice
�i astfel contribuie la comanda unui proces;
aparat de conectare - aparatul care
determina Tnchiderea, deschiderea sau
comutarea unor circuite electrice;
aparat electric de masura - aparatul folosit
pentru masurarea unor marimi electrice directe sau
neelectrice indirecte, prin intermediul marimilor
electrice;
- aparat electric de protec(ie - aparat electric care
serve�te la protec\ia
instala\iilor electrice la
supratensiuni, curen\i de
scurtcircuit sau
supracuren\i;
aparat electric de reg/are -
aparatul care serve�te la reglarea unui proces
tehnic prin modificarea programata a unei marimi
electrice sau neelectrice.

in func\ie de utilizare, aparatele


electrice pot fi clasificate astfel:
aparate industriale - destinate
instala\iilor electrice industriale
de putere;
aparate pentru instala\ii - aparate destinate instala\iilor de mica putere.

O clasificare a aparatelor industriale poate fi facuta conform tabelului 2.1.


28 AUXILIAR CURRICULAR
Tabelul 2. 1 .
Utilizarea Tlpul
Denumirea aparatului
aoaratului aoaratulul
Comutator stea - triunghi
lnversor de sens
Comutator de numi:ir de poll
MANUAL Autotransformator de pornire
Reostate de pornire �i reglaj
Comanda Reostat de excita\ie
motoarelor Controlere
electrlce Contactoare de c.c.
Contactoare de c.a.
Disjunctoare
AUTOMAT
Comutatoare stea - triunghi
lnversoare de sens
Comutatoare de ooli

.
Siguran\e fuzibile
CU TNLOCUIRE
Protectia Descarcatoare
motoarelor �i Blocuri de relee termice I

retelelor CU ARMARE
Contactoare cu relee
electrice MANUALASAU
Tntreruptoare diferen\iale
AUTOMATA
Tntreruptoare automate
Butoane
Chei
MANUALE
Tntreruptoare
Comutatoare
Actionari Microintreruptoare
Limitatoare
AUTOMATE Relee
Ventile
Electromaqneti
OPTICE Lamoi
Semnalizc'iri Hupe
ACUSTICE Sonerii
Buzere

Aparatele destinate instala\iilor de mice\ putere, aparatele pentru instala\ii


de iluminat �i prize, se ctasificc'i dupii tabelul 2.2.
Pentru a se asigura buna func\ionare a acestor aparate trebuie si:i fie
respectate toate condi\iile tehnice impuse de proiectant, condi\ii specifice
instala\iei electrice, mediului in care functioneaza �i a fluxului tehnologic in care
se afli:i instala\ia, respectiv aparatajul.
APARATE ELECTRICE 29
Tabelul 2.2
Cu parghie
Cu came
intreruptoare Unipolare
Bipolare
II Unipolar dublu
Cu came
Seara
Comutatoare
Cruce
Serie
Prize-fi§e Bipolare simple
Cuple Bioolare cu contact de orotectie
Pentru sonerii
Butoane Pentru lumina
Pentru semnalizare

2.2. APARATE DE CONECTARE

lntreruptoare cu parghie - Tntreruptoare cu came - separatoare - separatoare


de sarcina - prize/fi�e industriale - contactoare - contactoare cu relee -
demaroare intreru toare automate - intreru toare diferen iale - dis·unctoare

Aparatele de conectare sunt destinate in special pentru conectarea �i


deconectarea circuitelor de distribu\ie �i de alimentare a receptoarelor. Din
aceasta clasa tac parte aparate care pot fi manevrate manual sau automat. Se
disting diverse moduri de comanda asupra aparatelor de comuta\ie:
Q manuala, realizata prin interven\ia umana;
Q automata, realizata fara interven\ia umana, in condi\ii predeterminate;
Q directa, realizata dintr-un punct situat pe aparat sau in imediata vecinatate a
acestuia;
Q la distan\a (telecomanda), dintr-un punct indepartat fa\a de aparatul
comandat.

2.2.1. Yntreruptoare cu parghie

La intreruptoarele - parghie inchiderea �i deschiderea circuitului se realizeaza


cu a·utorul unui contact mobil in forma de bra cu ar hie.
Aceste aparate sunt destinate a conecta �i intrerupe manual un circuit de
lumina �i forta in re\ele de joasa tensiune.
Montarea acestor intreruptoare cu parghie se face in serie cu siguran\e
fuzibile (fig. 2. 1 ).
30 AUXILIAR CURRICULAR
intreruptoarele - pArghie pot realiza intreruperea unui curent dat fiind
utilizarea efectului de suflaj magnetic in aer liber (fig. 2.2.a).

d Mulnlilart \lonolilari

Fig. 2.1. ntreruptor - pArghie: a) carcasa; b) pozi\ie deschisll; c) pozqie


inchisa: 1 - carcasa; 2 - cu\ite; 3 - furca; 4 - dispoziliv de inchidere; 5 - borne
de acces; d schema electrica.

lndiferent de forma gamei constructive, intreruptoarele - pArghie au doua


pozi\ii de functionare vizibi le (fig. 2.1. b, c).

Fig. 2.2.
a - efectul de suflaj magnetic la
intreruptor; b - schema eiedrica a
� parghie; C - schema
11odialaa�pii!rglie;
d - 1101tarea �parghie
a in cirrut.

Tntreruptoarele cu parghie sunt montate in circuit numai in serie cu


siguran\ele fuzibile, dat fiind faptul ca aceste aparate sunt destinate numai
functiei de conectare - deconectare (fig. 2.2).

2.2.2. intreruptoare cu came

lntreruptoarele cu came sunt aparate electrice alclltuite dintr-un numar variabil


de clli de curent identice, alllturate. Deschiderea §i inchiderea contactelor
mobile este posibila prin actionarea unui ax central comun.

intreruptoarele cu came (fig. 2.3.) sunt intalnite in instala\iile electrice sub


diferite forrne constructive. Posibilitatea de adaugare a unor etaje suplimentare,
de combinare a cailor de curent, race ca aceste intreruptoare sa fie constituite
ca aparate de sine statatoare ca: inversoare de sens, comutatoare voltmetrice,
comutatoare de numar de poli, comutatoare stea - triunghi.
APARATE ELECTRICE 31

Fig. 2.3. lntreruptoare (comutatoare) cu came.

Functionarea acestor aparate se bazeaza pe deplasarea unei came in


aeptul unui contact. Cama va inchide sau deschide acest contact, printr-o
oeplasare rectilinie a tijei comutatorului.
Comutatoarele cu came sunt construite in variante cu unul, doua sau trei
eiaje, la curen\i nominali de func\ionare intre 20 $i 1 00A, cu montaj pe U$a
:abloului sau pe $ina omega, cu comuta\ie standard 0-1 sau 1-0-11.
Montarea acestor aparate in circuit se face conform schemelor electrice,
;aticularizate functie de sco ul utilizarii fi . 2.4 .

11
J*IS4�

OI _J 1 - etaj
0 60 LIL2LJ� !70 90

O2 - 2 - etai ll5 ISO 135


03 3 - etaj
04 4 - etaj F,:.;.:,...'-,-�,_,.,-,. I
0S �....,1..-1-..i-;µ� J
06 ARl-++-ld--1;
l-f'-"l,,..,.._+-H--1 f
07
���-1.-il-l--l i
OS
H-f+-101dv'I I!::
Comutator cu o sin

30(1 0 60 1
I 1--..._� 23
1--4�41;
-,-.IE-�;
HAI'��
l--�1.-,1 s4
1--t--� 67
H'-.:.i.-,i:
Hrt�:r I-- �:
......
l--"-"1.-.1 JO
11
H�-,i:! ...._..__,.__. 12
He.it:� :t
L.....1---IC_,., 16
13
1--i,-,- ::
16

Fi . 2.4. Comutatoare cu came

rate destinate inchiderii/deschiderii circuitelor electrice Ii site de sarcina.


32 AUXILIAR CURRICULAR
Separatorul se· caracterizeaza prin:
• inchidere !}i deschidere manual!i, cu viteza
dependenta de operator;
• doua pozi\ii de repaus (inchis - deschis);
• in pozitia deschis, eviden\iabila in mod clar
(fie prin dispozitive de semnalizare, fie vizibil
cu ochiul), realizeaza o distan\a de izolare
corespunzatoare, care asigur!i proteqia
personalului la interven\ia in instala\ia din
aval; Seoarator
• nu poate fi manevrat in sarcina, ci numai in gol;
• realizeaza funC1ia de separare;
• suporta limp nelimitat curen\ii normali !}i, pentru scurt limp, curen\i de
suprasarcina !}i de scurtcircuil, pana la eliminarea acestora de catre
aparate specializate din circuit.

\I
... 3$n'ffl

inchis de toleranta deschis vedere

Func\iile a dou.Ji aparate, separatoare !}i intreruptoare, sunt preluate de


noua gama de aparate cunoscute sub denumirea de intreruptoare -
se aratoare.

Aceste aparate (fig. 2.6.1.) permit realizarea func\iilor cunoscute, de


inchidere deschidere a unui circuit sub sarcin!i, eliminand montarea a doua
aparate distincte, separatorul !}i intreruptorul.
APARATE ELECTRICE 33
Tntreruptorul - separator poate fi realizat cu dispozitiv de comanda laterala
(fig. 2.6.2.a) §i cu dispozitiv de comanda frontala (fig. 2.6.2.b).

Comanda laterala Coman Comanda centrala


Fi . 2.6.2. lntreru aratoare.

Tntreruptoarele - separatoare pot fi executate pentru a fi comandate din


exteriorul sau interiorul tablourilor de comanda sau a dulapurilor de distribu\ie.
Schema electrica a unui intreruptor - separator care are in compunerea sa §i
· urante fuzibile de mare utere de ru ere este redata in fi ura 2.7.

- =:::-�
'-r7
@, ch...........:
f..J"

� @ :...........t11
":; -
-

7 �·;:.:
-_If

-Pj,--t_ � = -
-Pj I 1 �

---"P/..---+.::::=.=.::1-�
urante: a - b; c - schema electrica.

Separatoare de sarclnii

Aparate destinate inchiderii/deschiderii circuitelor electrice sub sarcina.

Separatorul de sarcina este caracterizat prin:


inchidere §i deschidere manuala, in general cu viteza independenta de
operator;
doua pozi\ii de repaus (inchis, deschis);
suporta §i intrerupe curen\i nominali, inclusiv curen\i de suprasarcina;
poate fi manevrat in sarcina;
suporta, un timp specificat, curen\i de scurtcircuit, pana la eliminarea
acestora de catre alte aparate specializate inseriate in circuit,
realizeaza func\iile de comuta\ie func\ionala §i separare.
AUXILIAR CURRICULAR

J I

.-
Fig. 2.8. Separator de sarcina

2.2.5. Prize - fo;e industriale

Conectarea la re\eaua eleclrica de joasa tensiune a consumatorilor mobili se


realizeaza cu a·utorul rizelor i fi elor industriale, res ectiv cu a·utorul cu lelor.

Prizele §i fi§ele industriale (fig. 2.9), spre deosebire de cele destinate


instala\iilor electrice interioare, sunt, de regula, utilizate pentru racordarea
consumatorilor trifaza\i. Ca atare aceste prize sunt prevazute cu doua contacte
de protecJie.
Montarea prizelor se va face aparent §i in locatii care sa nu puna in pericol
atat personalul operator cat §i instala\iile aferente.
Pentru medii speciale, exploatari miniere, cariere de nisip etc. se vor utiliza prize
revazute cu se arator cu bloca· uran e fuzibile.


.J
Prize - fi§e §i cuple

2.2.6. Contactoare

Contactoarele §i ruptoarele sunt aparate care servesc la stabilirea, intreruperea


sau comutarea diferitelor circuite electrice.
AUXILIAR CURRICULAR
-j- rrt'(A I

2 - contacte principale,
3 - contacte auxiliare
normal inchise -Nl,
4 - contacte auxiliare
normal deschlse -ND,
5 - armdturd mobild,
6 - carcasd,
7 - bornele bobinei.

F O'.t
JUr
<

W g-Er-esE'ci{'l

r
tl
4
t*
7.
ri*i:::::]-]i: V

Contactor RG - '10 A
2.1f . Contactoare

?!r:tr.de serviciu a contacteloreste egale cu 1110...1/s din durata de serviciu


.ir.ritur ;;;.;;i:

Un de
a*rl,n:ane de
eEc[t'rc6 a I

m*'i de fur
:En€ceazi
regimuri grere de rucru, se recomandd, pentru a se evita 3:-j"C poate
. ,in uzura
rapide a contactelor, sd fie ales un contactor supradimensionat. Aceste
De reguli, contactoarele se monteazd in circuit insotite :xf,slffi,lrtatea
de relee.
2.2.6. Demaroare ?-Z-V. intre

linrenu
,.E Ed S
-.
LIAR CURRICULAR
APARATE ELECTRICE 37

1 - bobina,
� 2 - contacte principale,
3 - contacte auxiliare
normal lnchise -NI,
4 - contacte auxiliare
normal deschise -ND,
• 5 - armatura mobila,
� 6 - carcasa,
7 - bornele bobinei.

uri de demaroare; schema electrica

ln plus, fata de contactoarele electrice, demaroarele asigura protectia la

i"'""'
suprasarcina a motoarelor electrice trifazate care actioneaza diverse utila·e.
w-- -
Q
��
�@b
u,i.a

n durata de serviciu
circuitul comandat.

Montarea demaroarelor
Un demaror se compune din carcasa izolanta, capacul prevazut cu
:utoane de ac\ionare, blocul de relee termice §i presgarniturile. Schema
eiectrica a unui demaror este prezentata in figura 2.13. Pentru semnalizarea
sarii de func\ionare a motorului se folosesc contactele auxiliare. Daca se
:niecteaza butoane in paralel cu butoanele de pornire §i oprire ale demarorului,
a se evita uzura amci poate fi realizata comanda de la distan\a a acelui motor.
sionat. Aceste aparate sunt U§Or de manevrat, _nu necesita reglaje §i au
de relee. :osibilitatea montarii in spa\ii cu mediu divers (fig. 2.14).

2.2.7. intreruptoare automate, diferentiale §i combinate

motoarelor electrice. lntreruptoarele automate sunt aparate electrice de comuta\ie utilizate la


-nchiderea §i deschiderea circuitelor electrice, pentru stabilirea sau intreruperea
38 AUXILIAR CURRICULAR

curentului electric din circuitul considerat. Aceste aparate por fi ac\ionate de


diferite tipuri de dispozitive de ac\ionare. Constructiv, intreruptoarele automate
pot fi de joasa tensiune (fig. 2.15) §i medie tensiune (fig. 2.16).

'! �
if)
!
� �-:i':l,,.;:----

·-
..
cu ((

toare automate de ·oasa tensiune.

Tntreruptoarele automate sunt prevazute cu dispozitive de protec\ie, care


comanda automat deschiderea circuitului in anumite condi\ii prescrise (de ex., la
cre§terea intensita\ii curentului peste o anumita valoare sau la scurtcircuit, la
scaderea sub o anumita valoare limita a tensiunii, impedan\ei sau a altui
parametru al circuitului). intreruptoarele automate pot fi comandate de operator
pentru stabilirea sau intreruperea curentului de sarcina. intreruptoarele
automate sunt de tip disjunctor, avand numai dec!an§atoare automate.
Tntreruptoarele automate de putere sunt realizate pentru a proteja re\elele
de distribu\ie de joasa tensiune, pentru a proteja motoarele electrice §i pentru
protec\ia impotriva defectelor de punere la pamant.
La intreruptorul compact principiul de stingere a arcului electric este bazat
pe cuplul rotaliv, ceea ce confera aparatelor o putere de rupere mare, intr-un
volum mic.

La aceste aparate, chiar §i dupa declan§are la un curent de scurtcircuit


maxim, intreruptorul automat i�i pastreaza caracteristicile.
APARATE ELECTRICE 39

b C
Fig. 2.17. intreruptor automat modular. Principiul
de stingere a arcului electric; scheme electrice
I pentru intreruptoare cu: a - un pol, b - 1 + N poli,
�.,...=,- c - 3 poli, d - intreruptoare automate modulare
2.2.9. Disjunctoare
Disjunctoarele monobloc asigura proteqia completa a circuitelor terminale
:;uprasarcina §i defect de izola\ie), protec\ia persoanelor impotriva contactelor
--c.recte (30 sau 300 mA) sau directe (30 mA) §i a instala\iilor electrice
�potriva incendiilor (300 mA). Cu sensibilitatea de 30 mA se asiguri:i o
se ectivitate verticala totala daca sunt instalate in aval de un dispozitiv
; 'eren\ial selectiv de 300 mA. Este insensibil la declan§arile intempestive
:atorate supratensiunilor tranzitorii (descarcAri, comanda aparatelor de
:c-nuta\ie din circuitul primar, etc.).

:.:i1icalii:
Comanda §i protec\ia circuitelor la suprasarcina §i scurtcircuit in instala\ii
casnice §i in sistemele de distribu\ie a energiei electrice in domeniul
comercial i;;i industrial.
Comanda §i protec\ia circuitelor de distribu\ie terminala la suprasarcina
§i scurtcircuit in domeniul casnic, comercial §i agricol.
Comanda §i protec\ia la suprasarcina a circuitelor de curent continuu
ex: iluminat de siguran\a, comanda automata, telefonie).

-----'.�....:..:. =.=.=_ ._=. =�����


Protec ia motoarelor cu comanda ==locala manuala.=--
;��:. --=.iii�7
• •• 11_ t> 1
• 1:l_ -,) )

-
••
Fig. 2.18. Oisjunctoare magnetotermice: cu prag de declan§are magnetica.
Contactoare - disjunctoare in cofret
40 AUXILIAR CURRICULAR

2.2.10. Contactoare cu disjunctoare


Aceste aparate sunt realizate pentru a conecta �i deconecta un
consumator, asigurand, in acela�i limp, �i prote�ia la suprasarcina. Protectia se
realizeaza cu ajutorul unor dispozitive care comanda automat deschiderea
circuitului in anumite condi\ii prestabilite. Dispozitivele pot fi: magnetotermice,
cu declan�are magnetica, electronice etc. Contactoarele cu disjunctoare (fig.
2.18) pot Ii realizate prin insumarea unor componente separate sau in cofret,
ob\inand un aparat de sine statator cu func\ii multiple.

;:,:·;;----
-
-.. .
If_ Jill

I) . . •

... ...... ..... -.

uri de dis·unctoare

2.3. APARATE DE COMANDA

Comutatoare stea - triunghi - autotransformatoare de pornire - inversoare de


sens - comutatoare de numar de oli - demaroare

2.3.1. Comutatoare stea -triunghl


Tn instala\iile trifazate, pentru mi�carea unor utilaje, sunt folosil motoarele
electrice asincron cu rotorul in scurtcircuit. Pentru a se putea reduce curentul
absorbit in timpul pornirilor (pomiri dese, de regula), se folosesc comutatoare
stea-triunghi, pentru comanda pornirii �i opririi.
Aceste comutatoare sunt utilizate numai la motoarele care au bobinajul
statoric realizat ca sa poata fi conectat in triunghi, la func\ionarea normala.
APARATE ELECTRICE 41

uuu

Schema electrica
. 2.20. Schema electrica de conectare a unui comutator stea-triun

Conectarea celor �ase capete ale infa�urarii statorice se face conform


schemei din fig. 2.20.

Autotransformator trifazat, din:iensiuni Autotransformator


· Schema electrica
abaritice monofazat

2.3.2. Autotransformatoare de pornire


Autotransformatoarele sunt utilizate la pornirea motoarelor electrice.
Tn figura 2.21.a este reprezentata montarea autotransformatorului, AT, in
acuitul statoric al unui motor asincron trifazat. Schema electrica a
artotransformatorului este redata in figura 2.21.b.

2.3.3. lnversoare de sens


lnversarea sensului de rota\ie a motoarelor electrice poate fi facuta daca:
la motoarele asincrone trifazate se schimba, la circuitul de alimentare,
doua faze intre ele;
la motoarele de curent continuu se schimba, polaritatea circuitului de
aimentare.
APARATE ELECTRICE 43
2.3.4. Comutatoare de nu mar de poli
Construc\ia comutatorului de numar de poli este identica cu a
oomutatoarelor cu came. Prin pozi\ionare contactelor �i a camelor, comutatorul
aJ came poate realiza conexiuni care fac posibila comutarea numarului de poli
la motoarele asincrone trifazate. Comutarea numarului de perechi de poli da
posibilitatea modificarii turatiei motorului Tn doua - trei trepte fixe. 0 astfel de
schema eleclrica de schimbare a numam\ui de perecl"li de po\i la un motor
asincron trifazat cu Tnfa urare Dahlander, este rezentata Tn fi . 2.24.
uuu r---�--1
• 0 1 2 ,

.+-4-----:-r-o-vTf'i--J 01
LI L2L3 300 0 60
I
.._____..-oT
l--lc---,l'--'I 32
t--f--'!- 4
s
1--1-'-6
7
�-- 9 8

,__.......,.........,,111
10

,__,__.._. 12
13
1--i.--,.1'--"114
15
...._,__,.__. 16

2.3.5. Demaroare
Demaroarele sunt folosite Tn circuitele de comanda ale motoarelor de
curent alternativ. Ele fac posibila comanda directa, comanda Tn doua sensuri,
comanda tern orizata a motoarelor asincrone trifazate.

pentru comanda intr-ur:i pentru comanda in dou�


vedere
sens sensuri
44 AUXIL.IAR CURRICULAR
2.4. APARATE DE REGLARE

Rezistente fixe - reostate - reostate de pornire - reostate de excita\ie -


oontrolere - relee
2.4.1. Reostate, rezlstente fixe, reostate de pornire, reostate de excltatie
Tn lnstala\iile electrice de fo(\a, comandli sau interioare sunt utilizate
rezistoare electrice, intalnite in literatura de specialitate sub denumirea de
rezisten\e, reostate de pomire sau reglare. Aceste aparate sunt montate in
circuitele respective pentru a facilita pornirea sau reglarea parametrilor
consumatorilor din avalul instala iei.

. 2.26. Rezistoare fixe - variabile


Rezisten\ele de pornire sun! utilizate in schemele unde se dore�te
mic�orarea valorii curenlului de pomire, curent care poate atinge valori foarte marl.

ST/\TOR

"
KtO!,,'T.4.T

Fig. 2.27. Montarea rezisten\elor de Fig. 2.28. Baterie de rezisten\e


pornire in circuitele motoarelor (re21sten\a de pomire pentru motor
electrice de curent altemativ asincron cu rotorul bobinat
APARATE ELECTRICE 45
Aceste rezistente au o incarcare mare (sunt utilizate numai la pornirea
� consumatori, timpul de conectare fiind limitat, de regula cateva zeci de
secunde) �i ca atare pot fi realizate la dimensiuni reduse.
Rezisten\ele de reglare, dat fiind solicitarea lor pe termen nedefinit, au
:fmensiuni mari. Pentru racirea lor se apeleaza fie la o ventilare naturala, fie la
.ma fortata.
M'aterialul din care sunt confec\ionate aceste rezisten\e depinde de
'!Jarimea intensita\ii curentului pe care trebuie sa-1 suporte, respectiv de regimul
2 incarcare.
Putem enumera cateva materiale din care sunt confec\ionate aceste
l!E!Zisten\e:
benzi sau conductor rotund din material rezistiv (aliaje speciale cu mare
rezistivitate). spiralizate sau infa�urate pe supof1i ceramici;
tabla silicioasa decupata;
elemente turnate din fonta.

Asamblarea rezisten\elor poate fi ordonata in rezisten\e singulare sau


gupate. Gruparea este realizata in ,,cutii de rezisten\e" sau ,.baterii de
rezistente".
Reglarea parametrilor nominali ai unor consumatori - in cazul
generatoarelor electrice de curent continuu sau de curent alternativ, parametrul
rrodificat este curentul de excita\ie �i implicit tensiunea electrica - se poate face
;irin introducerea sau scoaterea de rezisten\e din circuit. Rezisten\ele utilizate in
acest scop sunt grupate in reostate de excita\ie.

2.4.2. Controlere
Controlerul este un comutator cu schema complexa. utilizat in circuite de
pomire, de reglaj sau de comanda. Controlerul (fig. 2.30,a) are un numar mare
de pozi\ii �i de contacte fixe 1, care se inchid sau se deschid prin intermediul
unui tambur 2, pe care sunt a�ezate o serie de piese de contact 3 sau prin
nermediul unor came a�ezate pe un ax (fig. 2.30,b). Conexiunile pe care le
;,oate face un controler se reprezinta fie prin reprezentarea desfa�urata a
oomelor legate la contactele fixe �i a pieselor de contact de pe tambur
46 AUXILIAR CURRICULAR

{fig.2.30,a}, fie printr-un tablou in care printr-o cruce sau un punct se indi
contactele inchise la o anumita pozi\ie a controlerului {fig.2.30,b}.
Controlerele sunt folosite la pomirea, oprirea, inversarea sensului de me
�i la reglajul vitezei motoarelor diferitelor utilaje(tramvaie, locomotive electri
sonde ac ionate electric, trolii, oduri rulante macarale etc. .

Fig. 2.30. Controler:


a - cu tambur:
1 - contact fix; 2 - tambur;
3 - piese de contact;
s b-cu came:
1 - contact;
2-cama:
3 - axul camelor;
4 - parghie de ac\ionare a
contactului;
h 5-arc.

Controlerul are o serie de borne (legate la contactele fixe) notate d


exemplu 1,2,3,4,5, ...,15,C 1 ,C,C2,A,,A,A2. Pe pozi\ia O a controlerului borna
vine in contact cu o piesa de contact scurta a tamburului, borna 2 in contact d
asemenea cu o alta pies11 de contact scurt11, cele dou11 piese de contact fiind i
legatur11 electrica: rezult11 ca pe pozi\ia O sunt aduse in contact bornele 1 �i
ale controlerului, lucru marcat cu o stelu\11 in reprezentarea din figura 2.31.b. T
mod analog se citesc �i celelalle conexiuni efectuate de controler: de exempl
pe pozi\iile 1,2,3,4,5,6,7 stanga, bomele c1 �i c vin in contact cu doua piese d�
contact legate impreuna, deci pe aceste pozi\ii c1 �i c sunt in contact, lucru d
asemenea indicat rin stelu e e fi ura 2.31,b.
-,o S TA N G A DREAPTA
--�NG, 11 n
3 i2 1 0 � , 3 � 71 r 13 2 1 C �f
34 s
• ••••
..
POZITIE 76 5 6• 1
•• ••••

,m
1- 2

•••••,.
I
3 4
•••••
J- 4 - 5-6 ••••
3- 4 - 5
7- 8 - 9 ••
•• • •••"
1 -11 -12
1 -14-15 •••••••
"· -c
•• • •• •• ••••••
m•••
C c.
A,.-A -
III I
A- I I I

a - tabloul contactelor b -schema desfa urata a contactelor


Fi . 2.31. Re rezentarea conexiunilor efectuate de un controler:
APARATE ELECTRICE 47
2A.3. Relee
lnstalatiile electrice au Tn compunerea lor diferite tipuri de relee. Acestea
au rolul de interveni Tn functionarea instalatiei atunci cand apar depa�iri a
paran:etrilor instalatiei (tensiune, curent, frecventa etc.).
In protectia instalatiilor sunt utilizate relee (fig. 2.32):
- electrice (actionate de o marime electrica);
- termice (ac1ionate de o marime termica);
- mecanice de nivel sau de presiune.
Relee de mai sus pot fi temporizate, atunci cand conditiile de exploatarea
a nstalatiei o cer.

Relee:
Releul este un dispozitiv care poate realiza un contact - pe cale mecanica,
.-i cazul comutatiei cu contacte sau pe cale electronica, Tn cazul comutatiei
statice - ce poate fi Tnchis sau deschis in mod brusc de un semnal de comanda.
Releul electric este un aparat electric, care sub actiunea unei marimi de
intrare produce variatia brusca - in salt - a marimii de ie�ire, la o anumita
valoare a marimii de intrare.
Functionarea releelor are la baza doar doua stari distincte: inchis - deschis,
Eleu aflandu-se intr-o stare sau alta, dupa valoarea semnalului de comanda.
Releele electrice pot fi clasificate din punct de vedere al marimii care le
�eaza, in relee electromagnetice, relee de inductie, relee electrodinamice,
IIE!lee electrice termice, relee electronice.
Clasificarea releelor du a criterii functionale
• magnetoelectrice;
• electromagnetice;
Dllpa principiul de
• electrodinamice;
lllnqionare a
• de induc\ie;
allmentelor sensibile
• magnetice;
• electrotermice.
• relee cu contacte;
Dllpa principiul de • relee fara contacte (varia\ie brusca a inductivita\ii,
lllnqionare a
capacita\ii electrice, bazate pe amplificatoare electrice,
alamentelor executoare
electroma netice - relee ma netice i electronice .
48 AUXILIAR CURRICULAR

• curent;
• tensiune;
Dupa caracterul
• putere;
parametrilor de int.rare • frecven\a;
• tim .
• primare - conectate direct Tn circuitul de comanda (intrare);
• secundare conectate prin intermedi
convertoarelor;
Dupa modul de legare a • intermediare - ac\ionate prin intermediul elementel
elementului sensibil
de execu\ie ale altor relee, avand destina\i
amplificarii semnalului §i distribuirii lui pe mai mull
canale. l
Dupa modul de actionare • cu ac\iune directa;
asupra obiectului • cu ac\iune indirecta.
1-"
comandat
=== :..:.._------1----,---,-,..,.,-
• de protec(ie :--a--,--;----;----...,.-,-,-,--,-;-:--=-:II
sislemelor energetice (mai ales rele
:
G
secundare cu ac\iune indirecta - parcurse de curen
mici de ordinul amperului);
• de comandti a ac/ionikilor electrice (mai ales relee
Dupa destinatie primare cu ac\iune directa §i indirecta - parcurse de
curen\i de ordinul zecilor de amperi);
• de automatizfJri §i telecomunica/ii (primare sa
secundare, cu actiune directa - valoarea curentilor
· de
intrare i ie ire sub un am er .
2.4.3.1. Relee electromagnetice
Releele electromagnetice (fig. 2.33.a) au ca principiu de func\ionare
atrac\ia unei piese metalice in interiorul unui camp magnetic, camp creat de un
curent electric.
12
Forta de atrac\ie a armaturii mobile este data de expresia: F = k-
152

electroma netice electronice

Tn general aceste relee se utilizeaza ca relee auxiliare.


APARATE ELECTRICE 49
Releele electromagnetice au ca organ principal un mecanism
efectromagnetic (electromagnet cu armatura mobila) care cumuleaza functia
de element sensibil §i element comparator (intermediar); Tn consecin{a,
caracteristicile stabilite la electromagne\ii de curent continuu §i curent
alternativ sunt valabile, dupa caz, §i la releele electromagnetice.
Se deosebesc doua tipuri de relee electromagnetice:
- neutre - actiunea mecanismului electromagnetic este independenta de sensul
so'.lenatiei bobinei de excitatie;
- polarizate - cand depinde de sensul solena\iei.

2.4.3.2. Relee de inductie 1


Principiul de functionare a releelor de inductie (fig. 2.34.) se bazeaza pe
bta electrodinamica ce ia na§tere datorita inducerii, intr-o piesa met:alica (disc
de aluminiu sau cupru), a curentilor turbionari. Releul de inductie func{ioneaza
datorita celor doua fluxuri alternative, decalate Tn timp §i in spa\iu.

Fig. 2.34. Relee de inductie.

2.A.3.3. Relee electrodinamice


la baza functionarii acestui r�leu sta existenta cuplului electrodinamic
;sodus prin interactiunea campurilor electromagnetice ale celor doua bobine,
ma fixa §i alta mobila, ambele parcurse de curenti electrici diferiti. Releul
ilnqioneaza atat Tn curent continuu cat §i Tn curent alternativ. Prin rotatia axului
se va realiza inchiderea §i deschiderea unui contact (fig. 2.33.b.).

2.4.3.4. Relee electrice termice


La baza function'arii releelor termice sta modificarea proprietatilor fizice ale
axpurilor datorita incalzirii. Cel mai simplu releu termic consta dintr-un tub de
stida Tnchis, prevazut cu doi electrozi, in interiorul tubului gasindu-se mercur.
b:hiderea contactului are loc ca urmare a dilatatiei mercurului, in momentul fn
care nivelul mercurului aduce in contact electric cei doi electrozi.
Cele mai raspandite relee termice sunt releele cu bimetal. Dupa modul in
care se realizeaza incalzirea bimetalului se deosebesc relee cu incalzire
directa, indirecta §i mixta. La cele cu incalzire directa curentul electric trece prin
· l, iar la cele cu Tncalzire indirecta bimetalul este incalzit de la un rezistor.
!Jimeta
lD'I care trece curentul electric.
50 AUXILIAR CURRICULAR

Releele termice sun! utilizate, in


special, la protectia motoarelor
electrice impotriva supracurenjilor de
durata.
Trecerea unui curent electric printr-un
bimetal va face ca lamela bimetalica, . '
sa se deplaseze. Constructiv aceste

.a:o
. : ·•
relee sunt realizate cu fir cald - , or
(fig.2.35.a) sau cu lama bimetalica (fig.
2.35.b).
Fig. 2.35. Principiul de
func ionare a releelor termice

2.4.3.5. Relee �i declan�atoare de tenslune �i curent


Releele i;;i declan�atoarele (fig. 2.36) de tensiune nula, sun!,
electromagneji prevazuti cu o paleta sau un miez mobil. Atala timp cat
tensiunea este mai mare decal 0,7 din tensiunea nonmala paleta sau miezul
mobil sun! atrase. Cand tensiunea scade sub valoarea men\ionata, foria
electromagnetului scade pana cand paleta va fi eliberata i;;i prin aceasta se
provoaca declan�area intreruptorului. Eliberarea paletei se face sub ac\iunea
unui resort antagonist. Regland foria acestui resort se poate ob\ine reglajul
tensiunii de eliberare a electromagnetului. Electromagnetul este prevazut cu o
bobina de tensiune care trebuie sa func\ioneze la o temperatura care sa nu
depai;;easca limita admisibila pentru izola\ia conductorului i;;i la o tensiune care
depai;;ei;;te cu 5 % tensiunea nominala. Totu§i fie din cauza cre§terii accidentale
a tensiunii peste aceasta valoare, fie din cauza deteriorarii izola\ier
conductorului datorita vibra\iilor, eel mai frecvent defect care apare este
scurtcircuitarea spirelor bobinei §i arderea ei. Tn aceste cazuri este necesara
refacerea bobinei cu diametrul conductorului §i cu numarul de spi�
corespunzatoare tensiunii de func\ionare.
Un alt defect care poate sa apara la declan�atoarele de tensiune nula ii
constituie apari\ia fenomenului de lipire al paletei mobile pe miezul fix, ca
urmare a magnetismului remanent. Tn cazul apari\iei acestui fenomen, este
necesar sa se creeze un mic intrefier pe miezul eel mai apropiat de axul in jurul
caruia se rote§le miezul mobil (vezi fig. 2.34)
Tn componen\a intreruptoarelor electrice se regasesc declan§aloare de
tensiune minima sau maxima, precum §i declan§atoare de curent maxim.
Un declan§ator de tensiune poate fi ulilizat pentru declan§area
intreruptorului prin intenmediul unui semnal de comanda. Declani;;atorul de
tensiune minima declan§eaza intreruptorul cand comanda scade sub un prag
de declan§are. De regula pragul de declani;;are poate fi prestabilit la o valoarea
cuprinsa intre 0,35 §i 0,7 din tensiunea nominala. Declan§atorul de tensiune
APARATE ELECTRICE 51
maxima declan§eaza Tntreruptorul cand tensiunea de comanda cre§te peste 0,7
din tensiunea nominala. Tn ambele situa,ii, intreruptorul poate fi inchis numai
du a resetarea locala sau rintr-unul din dis ozitivele de control de la distan a.

Fi

2.4.3.6. Relee de timp


Releele de timp (fig. 2.37) sunt aparate care sunt utilizate Tn instala\iile
de automatizare §i control pentru realizarea anumitor temporizari impuse de
necesitatile functionale ale schemelor electrice. Releele de timp se obtin din
relee electroma netice la care sunt ata ate mecanisme de tern orizare.

Fig. 2.37.
Relee de temporizare
electronice

Temporizarea releelor electromagnetice (actionarea intarziata) se ob�ne prin


marirea duratei necesare de cre§tere a fof1ei de atraqie a electromagnetului pana
la valoarea fof1ei rezistente §i prin marirea duratei de mi§care a echipajului mobil al
releului; acest lucru se poate realiza prin marirea constantei de timp a circuitului
electric a bobinei de excita�e §i prin amortizoare ata§ate echipajului mobil.
0 caracteristica principala a releelor electromagnetice este caracteristica
temporala - durata de actionare a releului la Tnchidere §i deschidere.
52 AUXILIAR CURRICULAR

2.5. APARATE DE SEMNALIZARE


2.5.1. Uimpi de semnalizare
Prezenta sau lipsa tensiunii in instala\iile electrice poate fi semnalizat�
optic cu ajutorul lampilor de semnalizare.
in tablourile de comanda, in segmente specifice unor ramuri industriale
sunt necesare semnalizari care sa indice prezen\a sau lipsa unor marimi
electrice sau neelectrice, in general a unor parametri masurabili. Aceste
semnalizari sunt posibile daca se apeleaza la aparate de semnalizare pozi\ionate
individual sau in tablouri sino lice fi . 2.38 .

cu LED integral cu bee cu alimentare cu transformator


directa
Fi . 2.38. Lam i de semnalizare
Montarea acestor lampi de semnalizare se face func\ie de cerin\e (fig. 2.39).
[ ('()11.P�RI Corpuri CAPETE
I "'nd.i
LA\JPI Cl/ LLD l!\'T�GR,\T
pentru 1ampi cu bee

Cu lentlle montate
)IO�TJII:

CO�li.XIV�E PlUV $URl IILRI

t'O�li.,ll"'i[PRI.\CO�ECTORI
0 0
?'\(;?'\I?°)
"P "J>lot•il·
V VV
CVS LE�•l'ILE SEl'AK.\TE
Cu transformator
conoxiune prin ,uruburi
Fi . 2.39. Montarea lam ilor de semnalizare
APARATE ELECTRICE 53
Alimentarea acestor lampi de semnalizare se poate face direct sau prin
.-itermediul unor transformatoare de tensiun

In schemele electrice aceste lampi sunt simbolizate conform standardului


in vigoare ca in figura 2.40.
2.5.2. Butoane §i selectoare cu lampa de semnalizare integrata
Butoanele cu lampi de semnalizare sunt utilizate in tablourile de comanda
ntru comenzi urmate de semnalizari o tice a acestor comenzi.

Cu bee cu alimentare directa cu transformator


. 2. 41. Butoane cu lam i de semnalizare
Selectoare

cu maneta cu crosa
Fi . 2. 42. Selectoare cu lam a de semnalizare

tN®f\-
150Vmox
I
a b C d e
Fig. 2. 43 Biblioteca de scheme:
a) Buton cu lampa de semnalizare cu bee Contact N/O+N/C; b) Selector cu 2 pozi\ii
fixe §i cu lampa de semnalizare cu LED Contact N/O+N/C; c) Buton cu lampa de
I semnalizare cu bee sau cu LED (Contact N/O+N/C); d) Buton cu lampl:i de semnalizare
cu LED - (N/O+N/C); e Buton cu lam a de semnalizare cu LED - Contact N/O+N/C.
54 AUXILIAR CURRICULAR
2.5.3. Manipulatoare
Manipulatoarele {fig. 2.44) sunt aparate utilizate pentru a facilita comenzi
multiple cu o singura maneta care se mi�ca in patru grade de libertate. Aceste
aparate sunt utilizate, de regula pentru instala\ii de ridicat de transport sau de
manipulare.

0 D
@�-1-@@-L@
I t
Manipulatoare cu 2 direc\ii: fl!ra Manipulatoare cu 4 direqii: f.lrl! revenire, cu
revenire cu revenire revenire
Fl . 2.45. Schema electrica a mani ulatoarelor

2.5.4. Cutii suspendate cu butoane


Aoeste aparate sunt asamblate in cutii speciale avand drept scop
comanda unor motoare care actioneaza instala ii de ridicat.

r
Blocate
Blocate mecanic
mecanic tntre intre ele + Cutii suspendate cu
ele Oprire de butoane, cu izola\ie dubll!
urgen\l! cu �i comandl! intuitiv.l
blocare
Pentru comanda motoarelor
de ridicare, cu 1 viteza
Fi . 2.46. Cutii SUS endate
APARATE ELECTRICE 55
Functie de tipul comenzilor care se aplica instala\iei de ridicat aceste
zi :::iarate sunt construite intr-o gama tipodimensionala redata in figura 2.46.
:e
e 2.5.5. Balize luminoase
Balizele luminoase (fig. 2.47) sunt aparate care servesc la semnalizarea
_ 1noasa a unor situa\ii punctuale dependente de fluxurile tehnologice. Balizele
,.,,
s_1t utilizate pentru a semnaliza sau a indica anumite pozi\ii topogeometrice.
-::este aparate pot fi concepute pentru o semnalizate permanenta sau

'
-:ermitenta. Ele ot fi montate ozi iona fix sau e utila·e care se de laseaza.

Balize luminoase cu semnalizare


Ba/ize luminoase cu oglinda rotativa
intermitenta sau int
Fi uri de balize luminoase

2.5.6. Hu e sonerii buzere

I
Sonerii de 85 dB cu
func(ionare
sirene buzere
semiautomata sau
intermitenta
Fl . 2.47. Sirene, sonerii, buzere
56 AUXILIAR CURRICULAR

2.6. APARATE DE PROTECTIE

2.6.1. Sigurante fuzibile


Cele mai simple aparate de protectie a circuitelor electrice impotriva
curen\ilor de scurtcircuit sunt siguran\ele fuzibile (fig. 2.48).

Elementele fuzibile sunt acelea care fac posibila realizarea functiei de


protectie. Constructiv, elementele fuzibile sunt realizate dintr-un fir sau o banda
sub\ire de metal, cu sec\iune aleasa astfel incat sa se topeasca la trecerea unui
curent mai mare decal curentul admis de instala\ie.
Din punct de vedere constructiv, siguran\ele fuzibile pot fi: normale cu file!,
mignon, auto, de mare putere de rupere, de medie tensiune.
Siguran\ele fuzibile cu filet sunt alcatuite din trei pafli distincte: soclul,
capacul $i patronul fuzibil propriu-zis.

b
Fig. 2.49. Siguran\e fuzibile cu file!:
a - 1 - Siguran\a fuzlblla tip LFi - 25 A; 2 - corp siguran/ll; 3 - patron fuzib1I; 4 - corp izolant,
5 - inel; 6 - capac siguran/a. b - schema electricll a slguran/ei fuzlbile. c - 1 - Slguran\a
fuzlbila tip LS - 25 A; 2 - corp izolant; 3 - patron fuzibil; 5 - inel; 6 - capac slguran/ll;
d - sec1June prin patronul fuzibil al unei siguran/e fuzibile cu filet-25 A: 1 - corp po,telan; 2 - fir
fuzibil; 3- firul indicatorului; 4 - nisi fin· 5 ca ac de contact· 6 - indicator de func ionare.
58 AUXILIAR CURRICULAR

Cele mai multe relee termice sunt dotate cu compensatoare


temperatura, care permite asigurarea unei zone de insensibilitate fa\a
varia\iile de temperatura ale mediului ambiant (fig. 2.53).

. 2. 53.

Blocurile de relee termice sunt montate in circuitele electrice impreuna


contactoarele electrice, fie prin interconexiuni directe, fie facand corp comun
acestea (fig. 2.54).
Blocurile de relee termice trebuie sa respecte condi\iile impuse
standardele in vigoare cu privire la protec\ia motoarelor electrice:

- sa nu declan§eze in timp de doua ore la un curent egal cu 1,05 I, (I,


curentul reglat);
- sa declan§eze in limp de doua ore la un curent egal cu 1,2 I,;
- sa declan§eze la un curent egal cu 61r, intr-un limp mai mare de 2 secu
la releele pentru porniri u§oare §i mai mare de 5 secunde la releele pen
porniri grele.

Blocurile de relee sunt compensate termic, pot fi rearmate manual


automat, sun! prevazute cu elemente de vizualizare a declan§arii, ele fii
concepute pentru curent alternativ sau continuu.
J.:>ARATE ELECTRICE 59

Fi . 2.54. Montarea blocurilor tennice.

? -2 Separatoare cu sigurante
Separatoarele cu siguran\e sunt aparate electrice fonnate d1ntr-un

-= �-ator �i siguran\e fuzibile comasate in aceea�i structura. Aceste aparate au


.a f,mc\ie: separare �i protec\ie. Functie de c1rcuitele electrice, ace!:te sun!
....._ .:are intr-o gama tipodimensionala corespunzatoare parametrilor re\elei
e �-
·u

IU
• 0 •
..
..
1d

..
Se aratoare cu si uran e
6 AUXILIAR CURRICULAR
2.6.3. Descarcatoare
Sunt situa\ii cand instala\ia electrica, pentru scurt limp, sufera modificari
ale valorilor tensiunii nominale. Perturba\iile se datoreaza unor supratensiuni.
Aceste supratensiuni devin periculoase daca se repeta sau daca persista.
Supratensiunile pot provoca strapungerea sau contumarea izola�ilor
pieselor active ale aparatelor. Oeosebim urmatoarele categorii de supratensiuni:
- supratensiuni atmosferice;
- supratensiuni de comuta\ie;
- supratensiuni de punere la pamant.
Se impune ca instala\ia sa fie protejata impotriva acestor supratensiuni.
Printre metodele de protejare a instala\iilor electrice de supratensiuni se
regasesc �i utilizarea aparatelor de protec1ie.
Folosirea aparatelor de prolec1ie face ca arcul electric sa fie amorsat.
limitand astfel valoarea de varf a tensiunii electrice.
Cele mai utilizate aparte de protec\ie contra supratensiunilor sunt:
eclatoarele, descarcatoarele tubulare, descarcatoarele cu rezisten\a variabila �i
descarcatoarele modulare.

. 2.56. Descarcatoare de ·oasa tensiune.

Descarcatoarele sunt dispozitive destinate sa limiteze supratensiunile


tranzitorii prin dirijarea spre pamant a supracuren\ilor, limitand astfel
amplitudinea supratensiunil la o valoare nepericuloasa pentru instala\ii �i aparate.
Descarcatorul ca aparat de protec1ie impotriva supratensiunilor este
construit pentru a realiza doua func\ii: de limitare a supratensiunii �i de
APARATE ELECTRICE 61
nrerupere automata a legaturii cu pamantul, restabilind astfel izola\ia conductei
anediat ce a disparut supratensiunea.
Oescarcatorul debro�abil PRO (fig. 2.57) permite inlocuirea rapida a
cartu elor distruse.

Fi . 2.57. Oescarcatoare debro abile PRO


Oescarcatoarele debro�abile cu semnalizare (PRO 65r, PRO 40r)
semna1izeaza starea cartu§ului. Ele sunt destinate protec\iei echipamentelor
drltr-o re\ea electrica de distribu\ie in sistem TN-S sau TNC.

Sunt destinate protec\ie


echipamentelor racordate la o
re\ea telefonica analogica
(telefon, fax, modem, etc.), din
re\elele numerice, pentru re\elele
de automatizari sau pentru
retelele informatice sau de date.
Fig. 2.58. Oescarcatoare de
Descarcatoare PRC paralele �I PRC serie
·oasa tensiune

ura 2.59

Fig. 2.59. Montarea descarcatoarelor


in circuitele alternative monofazate.
62 AUXILIAR CURRICULAR

2.6.5. Relee de protectie

2.6.5.1. Relee maximale de curent


Din punct de vedre constructiv, aceste relee sunt relee electromagneti
Ele sunt alcatuite dintr-un electromagnet (fig.2.60).
Principiul de funcfionare: Cand curentul din bobina electromagnetul
depa�e�te o anumita valoare, armatura mobila a electromagnetului este atras
Forta electromagnetica de atractie a armaturii mobile este propo'iionala
patratul curentului care trece prin bobina 1. Datorita acestui fapt, relee
electromagnetice pot fi folosile atat in curent continuu clit �i in curent alternativ
Reg/area curentului la care armatura mobila este atrasa se executa pri
modificarea fot1ei antagoniste F 1 , data de un resort 3 �i prin varia�a intrefierulu'
Pentru reg/ajul la beneficiar, releul este prevazut cu un buton de reglare �i cu
scara r lata in am eri sau in multi Ii ai curentului nominal.

I
I
Releul maximal de curent Releul minimal de tensiune
1 - bobina electromagnetului; 2 - armlitura mobilli; 3 - parghie; 4 - resort antagonist;
C - conlact mobil; Cf - contact fix.
Fi . 2.60. Relee electroma netice maximale i minimale
Armatura mobila 2 ac\ioneaza direct sau prin intermediul unor parghii
asupra contactelor fixe C, �i mobile Cm. Domeniul de reglare al releului
electromagnetic in cazul protec!iei la scurtcircuit este de (5 - 10)1. pentru
prote�ia motoarelor �i (3 - 6) 1. pentru protectia re\elelor.

2.6.5.2. Relee minimale de tenslune


Releele minimale de tensiune sunt relee electromagnetice (fig.2.60)
care actioneaza pentru o anumita valoare a tensiunii aplicate la bomele bobinei.
Tn' unele cazuri, releul este prevazut cu posibilitatea de reglare a
tensiunii de reglare a tensiunii de declan�are, precum �i cu un dispozitiv
de temporizare, care face ca deschiderea releului sa se faca dupa un
timp prereglat, de obicei cuprins intre O �i 5s. Reinchiderea se produce
instantaneu. Dispozitivul de temporizare poate fi un mecanism de ceasomic sau,
pentru un curent conlinuu, un dispoziliv de temporizare cu condensator.
APARATE ELECTRICE 63
Releele de tensiune minima apartinand intreruptoarelor automate trebuie
sa indeplineasca urmatoarele condi(ii de func(ionare:
- sa anclan§eze la tensiunea de minimum 0,85 Un ;
sa retina armatura mobila la 0,7 Un ;
sa se deschida comandand declan§area intrerupatorului automat atunci
cand tensiunea bobinei ajunge la minimum 0,35 Un pentru curent altemativ
§i la 0, 15 Un pentru curent conlinuu.
Releul de minima tensiune este conectat intre douri faze sau intre faz{J §i nu/.
:: Re/eul de minima tensiune protejeaza numai la scaderea tensiunii.
2..6.6. Declam;atoare
lndiferent de varianta constructiva, in componen\a intreruptoarelor
aJiOmate, pe langa mecanismul de ac\ionare, circuitul principal de curent,
:amera de stingere, piesele electroizolante §i cutia aparatului, se afla §i
eementele de protectie OT - declan§ator termic, DE - declan§ator
�omagnetic, DTm - declan§ator de tensiune minima §i declan§ator de
�hidere fi .2.61 ..

C.-k ...
J>(:tlO"IIC�•n•e
C!JttupllOf

---�__,,.",..
.:.-:e
�-tr\41-«
e

DTa:, D,d.,.a«TWM\f
minima l(IIOflt.a,u dac.a
�t�(�llllrt
)).­
O..C.----.ute>ISK
Oa�•�-

torului automat
64 AUXILIAR CURRICULAR

Aceste declan§atoare impreuna cu accesoriile aparatului


auxiliare, transformatoare de curent, blocuri diferen\iale) permit
aparatului pentru func\iile cunoscute. inchidere - deschidere,
comutatie.
Declan§atoarele magneto - termice TM, permit protec\ia la suprasarci
(o proteqie terrnica cu prag reglabil), la scurtcircuit (protec\ie magnetica cu pr
de declan§are fix sau reglabil, Tn functie de calibru).

Aparatura modulara, care se impune tot mai mull pe pia\a energetica,


adus ca noutate o gam.li diversa de dectan§atoare magneto - terrnice

l
electronice.
r Im TM 250D

�=-=
2SOA/4-0'C

9 8
I !
X 250A x 250A Ir Im

Fi . 2. 62. neto-termic

Declan§atoru/ magneto-termic TM (fig. 2.62) are I, reglajul pragului d


declan§are a protec/iei la suprasarcina, Im reg/ajul pragului de declan§are
protec/iei la scurtcircuit. Pragurile de declan§are a protec/iilor se regleaza
utilizand comutatoare.
Proteqia la suprasarcina cu prag I, reglabil de la 0,8 la 1 x In, Protec\ia la
scurtcircuit cu prag de declan§are fix sau reglabil (5-10) In .
Declan§atoare TM 1. : 16 25 32 40 50 63 80 100 125 160 A.

-
3

• •s
2
.. ••
0
1 prag de declan§are a protec�ei la suprasarcina (LTD). I, = 0,4 ... 1xln; 2 temporizarea la
Ir Im

declan§area proteqiei ta suprasarcina (LTD): temporizarea este la 90 - 180 s la 1.5 1,: 5 - 7,5 s la
6 I,; 3.2 - 5 s la 7,2 I,; 3 prag de declan§are a protectiei la scurtcircuit (STD), Im = (2 - 10)1,; 4
temporizarea la declan§area protec\iel la scurtcircuit (STD). limp de 40 ms fAra sa declan§eze
limp total de declan�re (rupere) 60 ms: 5 prag de declan,are a protec�ei la scurtcircuH
instantanee 1, > 111.: 6 rizll de test; 7 indicarea sarcinii.
M'ARATE ELECTRICE 65
La declan§atoarele electronice protec\ia la scurtcircuit este temporizata §i
mtantanee in doua variante:
• protec,ie cu temporizare cu prag de declan§are reglabil §i temporizare fixa a
declan§arii;
• protec,ie instantarnee cu prag fix de declan§are.
Pragurile de declan§are a protec\iilor se regleaza utilizand comutatoare
twezi fig. 2.63).

Declan§atorul de deschidere reprezinta din


punct de vedere constructiv un electromagnet,
al carui echipaj mobil deplasandu-se in
momentul alimentarii bobinei provoaca
declan§area mecanismului de deschidere al
aparatului. Mi§carea echipajului mobil trebuie
sa se produca la alimentarea bobinei cu 70%
dst tensiunea nominala. Declan§atorul de
deschidere trebuie sa func\ioneze corect
pentru orice tensiune cuprinsa intre 70% §i
110% din tensiunea · nominala de alimentare
de comanda §i in orice condi\ii de func\ionare
inclusiv in cazul intreruperii curen\ilor de
scurtcircuit.

Fi . 2.64. Bobina de declan are

2.7. APARATE PENTRU AUTOMATIZARI

2..7.1. Butoane de comanda


in instala\iile electrice de comanda §i automatizare sunt utilizate, pentru
amanda CX)l'ltrolul §i semnalizarea anumitor marimi electrice, butoane de oomanda.
Exista o gama variata de butoane de comanda care satisfac cerin\ele
anpuse de schemele electrice §i electronice care deservesc procesele
lehnologice.
Simbolizarea aoestor butoane se face conform sfandardelor in vigoare (fig. 2.65).
Pentru gama aparatelor modulare, butoanele electrice, pot fi ob\inute prin
i'lterschimbabilitate, apeland la gama de auxiliare §i componente adecvate (fig. 2.66).
Butoanele de comanda sunt destinate in special pentru comanda voita de
la distan\a a contactoarelor, aparate care sunt utilizate la pornirea motoarelor
electrice.
Butoanele de comanda sunt prevazute cu unul sau mai multe grupuri de
contacte ND §i NI. Bornele acestor contacte sunt marcate cu cifre: pare pentru
ND §i impare pentru NI.
66 AUXILIAR CURRICULAij

�t

e
b

➔ 4 �t
f g
a - buton simplu contact N/O; b -
h

buton simplu contact N/C; c - buton tip


.ciuperca", pentru oprire de urgen\a,
cu revenire (contact N/O); d - buton tip
.ciuperca", pentru oprire de urgen\a,
tip"apasa -trage· (contact N/C);
e - buton tip .,apasa - trage", pentru oprire de urgen1a. deblocare rapida (contact N/0 •
N/C); f - buton tip ,.apasa - trage", pentru oprire de urgen1a, deblocare prin roti
{contact N/C); g - buton tip .apasa - trage•, pentru oprire de urgen1a. h - buton dubl
contact N/O + N/C.
Fi . 2.65. Simbolurile butoanelor electrice

Fig. 2.66.
Montarea
butoanelor
electrice de
comanda
.\PARATE ELECTRICE 67
Butonul dublu de aqionare se utilizeaza pentru comanda de pornire �i
:-:�·e in instala\iile electrice de automatizare. Tn carcasa aparatului se afla un
:;_·on ND �i un buton NI cu pol comun care poate fi separat la nevoie de catre
::,;�eficiar.

Selectoare
+ Selectoarele sunt butoane de comanda care permit comanda selectata.
��tru selectare se folosesc chei sau manete.

Deblocare cu cheie Cu mane.a


Fi . 2.68. Selectoare

Butoanele de comanda in execu\ie capsulala sun! utilizate in medii


�,ede, cu raf sau care im une rote·area de a en i climatici.


0

2 7.2. Mlcrointreruptoare
Microintreruptoarele constituie unul dintre cele mai
�· iz.ate elemente de automatizare, fiind foarte des folosite ca
r-aductoare de pozitie �i cursa (fig. 2. 70) intrand �i ca
'H!mente de comutare intr-o serie intreaga de alte
"aductoare.
Pentru a u�ura utilizarea microintreruptoarelor. ele se
Fig. 2.70
:reaza cu diferite elemente cinematice care permit varia\ia
68 AUXILIAR CURRICULAR

for\ei de ac\ionare, a modului de ac\ionare §i a cursei in limite largi.


La montarea microintreruptoarelor trebuie urmari\i urmatorii parametri:
- spa\iul de montare disponibil;
- caracteristicile electrice (tensiune §i curentul nominal);
- caracteristicile mecanice (for\a de ac\ionare, cursa, viteza d
deplasare a organului de ac\ionare §i frecven\a de ac\ionare);
- posibilita\ile de legare la borne (cu §Urub sau cu lipitura);
- modul de fixare;
- mediul ambiant.
Ca aparate miniaturale de comanda, microintreruptoarele cu ac\ionar
instantanee, sunt caracterizate printr-o mare capacitate de comutare, realizat
intr-un gabarit redus.

8 -

A 8.---�
lame/a elastica - detaliu
e/emente
componente schema cinematica
Fi g. 2. 71. Microintreruptor cu lamela elastica in T: A - bra\ul lung al lamelei, B - bra\
scurt al lamelei elastice, C - contact leit, D - boma de intrare �i punct de fixare a lamelei
elastice, E i F - contacte fixe. G - tift de ac ionare.

Microintreruptoarele se utilizeaza la automatizarea organelor mobile ale


mai;;inilor-unelte, lucrand in spatii cu umiditate sporita §i praf. Aparatele pot Ii
ac\ionate prin cama sau patin�. lnchiderea sau deschiderea contactului se
realizeaza printr-un mecanism cu lamela arcuitoare. Se fabrica in variante
neprotejate §i protejate impotriva ac\iunii prafului §i umidita\ii.
Problema esen\iala in realizarea unui microintreruptor este aceea de a se
realiza un mecanism compact §i robust, care sa realizeze transformarea ac\iunii
lente a organului de comanda intr-o acjiune brusca §i neta de schimbare a
pozi\iei contactelor1.
Microintreruptoarele se realizeaza atat cu acjionare directa, cat i;;i cu acjionare
prin elemente cinematice (rola, parghie, bila etc.). Se executa de asemenea in
variante normal acjionate (A) §i normal neacjionate (NA), cum §i in grupuri de unul
sau doua aparate (dublu ).
Utilizarea principala a microintreruptoarelor este ca element de comanda
acfionat mecanic, pentru comanda inchiderii §i deschiderii contactelor care
deservesc instala\ii complexe de mecanizare �i automatizare. Din aceasta cauza
microintreruptoarele sunt realizate constructiv intr-o gama variata (fig. 2.72, 2.73, 2.74).
APARATE ELECTRICE 69
2.7 .3. Limitatoare
Limitatoarele de cursa sunt aparate de conectare care intrerup sau stabilesc
circuite sub actiunea unui element mecanic al instala\iei, aflat in mi�care.
Se mai numesc §i intreruptoare de sfar§it de cursa §i din aceasta denumire
rezulta mai clar ca sunt aparate care intrerup sau stabilesc circuite sub ac\iunea
unui element aflat in mi§care §i aparjinand instala\iei ac\ionate electric. De
exemplu, in instala\iile cu elemente (piese) in mi§care, ac;tionate electric, cum
sunt: ascensoare, instala\i de ridicat, ma§ini unelte, poduri rulante, ma§ini de
ambalat etc., se impune condi\ia fie de a intrerupe automat ac1ionarea intregii
instala\ii, daca elementul in mi§care a depa§it zona de deplasare permisa, fie de
a comanda o anumita succesiune de opera\ii, in func\ie de pozi\ia unor piese in
mi§care. De exemplu:
- la podurile rulante este necesar sa se opreasca automat actionarea
podului, in cazul in care, din cauza unui defect sau din neaten\ia manipulantului,
podul se apropie prea mult de marginea caii de rulare, riscand sa loveasca
anumite obiecte aflate in acea zona;
- la ascensoare este, de asemenea, necesar sa se opreasca automat
motorul de antrenare a cabinei, atunci cand, datorita unui defect de instala\ie,
cabina urea depa§ind u§a ultimului etaj sau coboara sub nivelul celei mai de jos U§i;
- la ma§inile-unelte de tipul rabotezelor este necesar sa se comande automat
la ca atul fiecarei curse, inversarea sensului de mers al mesei rt-rutit.

Fig. 2.73.
Fig. 2.74. Limitatoare cu levier (cu
Fig. 2.72. Limitatoare Limitatoare cu
rola, cu levier §i rola deviata §i cu
cu mi§care rectilinie mi§care
rola ranforsata)
un hiulara

ln multe utilizari, comanda automata a opririi motorului de antrenare,


respectiv inversarea sensului de rotatie a acestuia sau declan§area intr-o
anumita succesiune a unui lant de opera\ii, ac\ionate electric, se realizeaza cu
aparate intreruptoare numite limitatoare de cursa.
Limitatoarele de cursa se executa in doua variante constructive: - pentru
circuite primare (directe) §i - pentru circuite secundare (indirecte).
Limitatoarele realizeaza comenzi numai sub actiunea unui element
mecanic din instala\ie. Din aceasta cauza limitatoarele se pot clasifica, in func\ie
de mi§carea elementului mecanic, astfel:
70 AUXILIAR CURRICULAR
2.7.4. Componente pentru aplicatii de securitate

Limitatoare de cursii ntru iitoare de resiune

Limitatoarele de cursa cu cheie lamelara sunt montate


in carcasa de plastic cu dubl<'i izolare. Au cap
orientabil. lntrarea de cablu se face prin presetupa.
Aceste limitatoare sunt realizate cu cheie lamelara. Ct.
levier cotit la drea ta, cu axa rotativa.
lntrerupatoare ci.
pedal/:! cu manevra
pozitiva de eliberare.

Fig. 2.75. Limitatoare


de cursa pentru
aplica\ii de securitate.
intrerupatoare cu
edala

Fig. 2.76. lntreruptoare pentru oprire


de urgen\a prin cablu.

.... •�...,

..�-• a­

Fig. 2.77. Tntrupatoare de presiune


APARATE ELECTRICE 71
2.8. APARATE PENTRU INSTALATII
' ELECTRICE DE ILUMINAT �I PRIZE
J 2.8.1. Aparate pentru instalatii electrice de iluminat l}i prize
Defini\ie: Prizele au rolul de a asigura sursa de aljmentare cu energie
electrica a oricarui fel de aparat, utilaj, ma§ina care. lucrea�a cu energie
electrica. Prizele fac parte din instala\ia fixa, contactele lor fiihd permanent sub
tensiune.

Prizele sunt folosite pentru alimentarea separatoarelor mobile(lampi de


masa, aparate electrice) se construiesc fara contacte de protec\ie. Cele cu
contacte de protectie se folosesc in incaperi cu pardoseala neizolata
(mozaic),se leaga printr-un conductor din cupru, de minimum 2.5mm2 de cea
mai apropiata conducta metalica pentru apa, caldura sau la nulul firidei de
bran§ament(cofret). Legaturile se fac prin lipiri sau printr-o bra\ara metalica.Ca
�i in cazul intrerupatoarelor, prizele nu se monteaza i'n camere de baie. Prizele
pentru ma�inile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa
chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de
separare, cu o putere de eel mult 15 W. Acest transformator are bobinajul
secundar separat de eel primar §i se monteaza ingropat intr-un loc neaccesibil,
avand carcasa legata la pamant. in camerele de locuit §i in birouri prizele se
fixeaza la o inal\ime de o, 15-0,30m de la pardoseala. Tn incaperi de locuit cu
pardoseala neizolata (bucatarii)inaltimea de montare a prizelor va fi de 1.20-
1.40m. in cre�e. gradini\e , camere' de copii, prizele se momeaza la o distanta
de 1.50m inaltime de la pardoseala.
Tntreruptoarele utilizate in instala\iile electrice interioare sunt realizate
pentru montaj sub tencuiala respectiv pe tencuiala. O clasificare a acestor
aparate poate fi facuta prin prisma utilizarii ca aparate ce satisfac numai un
receptor sau mai multe receptoare.
72 AUXILIAR CURRICULAR

Montarea aoestor aparate se face confonn normativelor in vigoare care


stipuleaza atat inal\imea la care sa fie pozi\ionate cat �i climatul in care au
acces aceste intreruptoare.
Pentru aparatele montate sub tencuiala se apeleaza la doze de aparat
care fac posibila izolarea aparatului atat fa\a de instala\ie dit �i fa\a de utilizator.

e tencuiala, sub tencuiala.


Pentru montarea aparatelor sub tencuiala se parcurg o serie de etape care
fac posibila montarea in circuit a prizei, respectiv a intreruptorului (fig. 2.80).
L-------­
PE---+--.---+--

Fi . 2.80.
APARATE ELECTRICE 73

Fl�.A DE EVALUARE

1. Privi\i cu aten\ie imaginea de mai jos.


Utilizand cuvintele cheie: contactor, bobina, circuit
magnetic, carcasa, spira 1n circuit, contacte 9i bachelita,
realiza\i o prezentare verbala a imaginii identificand 9i
elementele componente ale aparatului electric.

2. Preciza\i (verbal �i scris) tipurile de sigurante fuzibile prezentate 1n figura


de mai ·os, identificand elementele com

b C

3. Scrieti rn caiete litera corespunzatoare raspunsului corect:


3.1. Comanda automata a motoarelor electrice asincrone poate fi facuta cu
ajutorul:
a) contactoarelor de c.c.;
b) contactoarelor de c.a.;
74 AUXILIAR CURRICULAR
c) controlerelor;
d) intreruptoarelor de iluminat.
3.2. Protec\ia motoarelor §i a re\elelor electrice poate fi facuta cu ajutorul:
a) siguranjelor fuzibile, descarcatoarelor, blocurilor de relee termice;
b) microintreruptoarelor, releelor electromagne\ilor, contactoarelor;
c) intreruptoarelor diferen\iale, microintreruptoarelor, contactoarelor;
d) descarcatoarelor, butoanelor, comutatoarelor stea-triunghi.
3.3. Soneriile §i lampile de semnalizare fac parte din categoria aparatelor:
a) de semnalizare acustica;
b) de semnalizare optica;
c) de semnalizare;
d) de ac\ionare.
3.4. Preciza\i care func\ie nu este caracteristica separatorului electric:
a) inchidere §i deschidere manuala, cu viteza dependenta de operator;
b) in pozi\ia deschis, realizeaza o distanta de izolare corespunzatoar
care asigura protec\ia personalului la interven\ia in instala\ia din av
c) suporta limp nelimitat curen\ii normali §i, pentru scurt limp, curen\i
suprasarcina §i de scurtcircuit, pilna la eliminarea acestora de ca
aparate specializate din circuit;
d) poate fi manevrat in sarcina, cat §i in gol.
3.5. Separatorul de sarcina este caracterizat prin:
a) inchidere §i deschidere manuata, in general cu viteza foarte ma
dictata de operator;
b) are o singura pozi\ie de lucru;
c) suporta §i intrerupe curen� nominati, inclusiv curen� de suprasarcina;
d) nu poate fi manevrat in sarcina.
3.6. Tntr-un circuit sub sarcina ordinea manevrarii separatorului in raport cu
intreruptorului de sarcina este:
a) intreruptor - separator, la deschidere respectiv, separator
intreruptor la inchidere;
b) intreruptor - separator, la deschidere respectiv, intreruptor
separator la inchidere;
c) separator - intreruptor la deschidere respectiv, separator
intreruptor la inchidere;
d) intreruptor - separator, la inchidere respectiv, separator - intrerupt
la deschidere.
3. 7. Tnchiderea §i deschiderea circuitelor realizata, automat, prin deplasar
contactelor mobile sub ac\iunea unei forle electromecanice este o fun
caracteristica:
a) contactoarelor;
b) separatoarelor;
c) intreruptoarelor cu came;
d) intreruptoarelor cu pilrghie.
APARATE ELECTRICE 75
3.7. Demaroarele sunt aparate electrice care fac parte din clasa aparatelor de
comanda, utilizate:
a) pentru pornirea directa a motoarelor electrice;
b) pentru pornirea indirecta a motoarelor;
c) pentru separarea vizibila a doua circuite;
d) pentru protectia la suprasarcini a circuitelor.
3.8. lntreruptoarele automate de putere sunt realizate pentru a:
a) comanda automat motoarele electrice;
b) proteja retelele de distribu\ie de joasa tensiune sau a motoarelor
electrice;
c) proteja la scurtcircuit instalatiile din amonte;
d) proteja la suprasarcina consumatorii din amonte.
l.9. Comutatoarele stea-triunghi sunt aparate folosite la:
a) pomirea intr-un singur sens a motoarelor de c.c.;
b) pornirea intr-un singur sens a motoarelor de c.a.;
c) reducerea curentului absorbit la pornire de catre motoarele
asincrone;
d) lnversarea sensului de rota\ie a motoarelor asincrone.
l.10. lnversorul de sens este un comutator cu came utilizat la:
a) schimbarea sensului de rota\ie la motoarele electrice trifazate prin
inversarea a doua faze de alimentare intre ele;
b) schimbarea sensului de rota\ie la motoarele electrice trifazate prin
inversarea a fazelor de alimentare intre ele;
c) schimbarea sensului de rotatie la motoarele electrice de curent
continuu prin inversarea a doua faze, din cele trei faze de alimentare,
intre ele;
d) schimbarea numarului de poli.
3.11. Comutatoarele de numar de poli sunt aparate utilizate:
a) la modificarea numarului de poli la motoarele asincrone trifazate;
b) la modificarea numarului de poli la motoarele de curent continuu;
c) pornirea intr-un singur sens a motoarelor electrice;
d) pornirea in doua sensuri a motoarelor de curent continuu.
3.12. Prizele �i fisele industriale sunt aparate de:
a) protectie;
b) conectare manuala;
c) pornire �i reglare a ma�inilor electrice;
d) racordare a receptoarelor mobile la retea.
3.13. Din punct de vedere al protectiei muncii ac\ionarea aparatelor de
comutatie:
a) este mai periculoasa la conectare;
b) este mai periculoasa la deconectare;
c) este la fel de periculoasa in ambele cazuri;
d) nu are importan\a.
76 AUXILIAR CURRICULAR
3.14. Microintreruptoarele au:
a} frecventa mica de conectare;
b} frecven\a mare de conectare;
c) frecven\a mare de conectare �i durata de serviciu mici:i;
d} frecven\a mare de conectare �i durata de serviciu foarte mare.
3.15. Releul termic asiguraa protec\ie la:
a) supratensiuni;
b} supracuren\i, indiferenl de durata �i valoarea acestora;
c} supraincalzirea mediului;
d} supracuren\i mici, (1,2-6}In ,

4. Transcrieti in caiete cifra corespunzatoare fiecarui enun\ �i nola\i in dreptul


litera A, daca aprecia\i ca enun\ul este adevarat sau litera F,daca aprecia\i ca
enun ul este fals.
La intreruptoarele - parghie inchiderea �i deschiderea circuitului se
realizeaza cu a·utorul unui contact mobil in forma de bra cu ar hie.
Aparatele de conectare sun! destinate in special pentru conectarea �i
deconectarea circuitelor de distributie i de alimentare a rece toarelor.

lndiferent de forma gamei constructive, intreruptoarele - parghie au trei


ozi ii de functionare vizibile.
Func\ionarea intreruptoarelor cu came se bazeaza pe deplasarea unei
came in dreptul unui contact. Cama va inchide sau deschide acest
contact, rintr-o de lasare rectilinie a ti'ei comutatorului

5.1. Tn coloana A sunt redate cateva tipuri de contacte electrice. Tn coloana B


denumirea aoestor contate. Scrieti in caiete asocierile dintre cifrele din coloana
A i literele cores unzatoare din coloana B.
A B

1 a Tntreruptor cu parghie

Tntreruptor cu came pentru


2 b
pornirea si oprirea
motoarelor electrice
APARATE ELECTRICE 77

3 C lnversor de sens

Comutator cu 7 pozi\ii - pentru


cuplarea infa�urarilor
4 d
transformatorului.

Comutator voltmetric
5 e

52.

Tntreruptor separator cu
1 a
comanda frontala

Separator de sarcina
2 b
78 AUXILIAR CURRICULAR

3 c Separator de medie tensiune

4 d Tntreruptor - separator

5 e Separator cu siguran\e

5.3.
A B

1 Tntreruptor diferen\ial
a

••
2
• b Tntreruptoare automate de putere

3 c Contactor
APARATE ELECTRICE 79

d Disjunctoare magnetotermice

s •• e
Demaror

5.4. Tn coloana A sun! redate scheme electrioe de coneotarea a aparatelor


electrice manuale in circuit. in coloana B denumirea acestor scheme. Scr1eti in
caiete asocierile dintre cifrele din coloana A �i lilerele corespunzatoare din
ooloana B.
A B

Comulator vollmetric
1 a

Comutator cu o singura
2 b pozi\ie

�;·
• M
o I
i-tt :t
... j
i
O 1
> lnversor de sens
�:
0
3 0 •

0t·
0 S
0 '
0 '
0 '
80 AUXILIAR CURRICULAR

,\
L,H HJ
O A
0I .100 0 60
Il
> ''
I
01
0.1 >< 'IC I
�;-
"ef

-
t;
O•
� •'IC Comutator de numar de
4 >- II
" '• 1
0 d poli (Dahlander)
X II
"
II
300*60
ll
X
.. 2'. ",·
II
ou-..

,.
12
13
�� 14

X 15

.......*"''
' .
u.., Jl*,s
LIU U X
,..,,
t.M.J •

"'°' ' .,..,.. l11 �


I
. .,.,),�

rtl-o.1- ..
l!S
IKO IJ5
1-o'' ,.

. '••
Ht ... ». t

" ..
5 )(
I
: e Comutator stea - triunghi
[""
"""
01
" •,
-0-�
l)c)c

, •• I'
,,
0 IO
L..-o II I)<
X
""
I
)( )(
0 ll
)', )( It

5.5. in coloana A sun! redate scheme electrice ale butoanelor electrice. k


coloana B denumirea acestor scheme. Scrieti in caiete asocierile dintre cifrele
din coloana A si literele coresounzatoare din coloana B.
A B

1 _,.
IN� .. ,I •·f a
Buton cu lampa de semnalizare cu
LED - Contact N/O+N/C.
250Vmo><
I
�.
---.. IfI
I 2 -
Buton cu lampa de semnalizare cu

1�
2 DEL®-fW b bee Contact N/O+N/C
:!

3 IN� --I f C
Selector cu 2 pozi\ii fixe �i cu lampl
de semnalizare cu LED Contact

�L+tr:
� N/O+N/C
6V

Buton cu lampa de semnalizare cu


4 d
:E� bee sau cu LED (Contact N/O+N/C)

OEL\6,,. \ --If Buton cu lampa de semnalizare cu

I
5 e LED - (N/O+N/C)
APARATE ELECTRICE 81
3. APARATE ELECTRICE DE MEDIE �I INALTA TENSIUNE

Producerea, transformarea, transportul la distan\e mari, distribuirea §i


utilizarea energiei electrice se realizeaza prin intermediul unui echipament
electric extrem de variat. in figura 3.1 sunt prezentate principalele faze prin care
trece ener ia electrica de la roducator la consumator.

TRANSPORT

. 3.1. Structura sistemului. ener etic

in toate etapele acestei tehnologii, aparatele electrice de inalta tensiune


joaca un rol deosebit de important in ansamblul echipamentului electric, prin
care sistemul electroenergetic asigura alimentarea cu energie electrica atat a
intreprinderilor industriale, cat §i a consumatorilor casnici §i edilitari.
Se numesc aparale electrice de medie !}i inalta tensiune acele aparate
care indeplinesc func\ii in re\elele electrice peste 1 kV.
Aceste aparate asigura un anumit regim sau o schema dorita de
functionare a instalatiilor electrice de inalta tensiune, efectuand comenzi de
conectare, de deconectare sau de comutare a circuitelor electrice, cu sau fara
curent, asigurand protec\ia acestor instala\ii impotriva unor regimuri de
func\ionare anormale, masurand sau controland marimile fizice caracteristice
func\ionarii sistemului energetic.

3.1. Clasificarea aparatelor electrice de medie !}I inalta tensiune


In func\ie de destina\ia pe care o au §i de func\iile pe care acestea le
indeplinesc, aparatele electrice de inalta tensiune se pot clasifica dupa cum
urmeaza:
• Aparate de comuta\ie:
- separatoare;
- separatoare de sarcina;
- sec\ionoare;
82 AUXILIAR CURRICULAR
- scurtcircuitoare;
- intreruptoare.
• Aparate de protec\ie �i limitare a tensiunilor sau curen\ilor:
eclatoare;
- descarcatoare tubulare;
- descarcatoare cu rezisten\a variabila;
- siguran\e fuzibile;
- bobine de reactanta;
• Aparate de masurai �i de control:
- transformatoare de masura de tensiune;
- transformatoare de masura de curent;
- indicatoare de tensiune.
• Complete de aparate:
- celule prefabricate;
- tablouri de distribu\ie;
- statii capsulate.
Tn afara 'de clasificarea aparatelor conform func\iilor pe care le indeplinesc,
acestea pot fi categorisite in: aparate de exterior �i de interior, in aparate de
curent continuu �i de curent alternativ, in aparate cu diferite grade de protec\ie
(deschise, antigrizutoase, capsulate etc.).
Trebuie avut in vedere insa ca, datorita marii diversita\i a acestor aparate,
o clasificare perfecta a lor se face foarte greu sau este chiar imposibil de facut.

3.2. Aparate de comutatie

Aparatele de comuta\ie pot fi automate sau neautomate. · Aparatele de


comuta\ie neautomate sunt de exemplu separatoarele care servesc la
inchiderea �i deschiderea circuitelor electrice, iar aparate de comuta\ie
automate sunt intreruptoarele, separatoarele de sarcina, contactoarele,
scurtcircuitoarele, sectionerele etc. care servesc la comutarea automata a
circuitelor, independeni de voin\a personalului de deservire �i in func\ie de felul
circuitului in care sunt incluse.
Conectarile �i deconectarile automate �i neautomate ale aparatelor de
comuta\ie sunt realizate cu ajutorul diferitelor tipuri de dispozitive de ac\ionare, a
caror func\ionare se bazeaza pe efectuarea unui lucru mecanic prin
transformarea energiei de provenien\e variate in energie mecanica.

3.2.1. Separatoare
Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectarii §i
deconectarii circuitelor sub tensiune, dar fara sarcina, separarea fiind vizibila §i
cu suficienta izola/ie, pentru ca, pe circuitul deconectat, personalul de intre\inere
sa poata executa lucrari in deplina siguran\a.
Separatoarele realizeaza intreruperea prin deschiderea unui cu\it mobil de
contact. Acesta separa astfel doua contacte fixe, la care sunt racordate, prin
borne, caile de curent ale circuitelor comandate.
APARATE ELECTRICE 83
in func\ie de condi\iile de uti,izare se deosebesc mai multe tipuri de
separatoare, care pot fi grupate dupa diferite criterii:
► Dupa tensiunea nominala, se deosebesc: separatoare de 1, 3, 6, 10, 20, 35,
60, 220, 400, 500 �i 750 kV.
► Dupa intensitatea nominala, se deosebesc: separatoare de 200, 400, 630,
1250, 1500, 2000, 3150, 6000 A.
► 0upa felul instal31iei, se deosebesc: se;>aratoare de interior �i separatoare de exterior.
► 0upa modul de deplasare a cu�telor, separatoarele se impart in: separatoare lip
a hie i :;e aratoare ti rotaliv, se aratoare ant raf, semi ant rat.

-==
-"
:...11----.. -- "

Se ratoare rotative
Simoolul
separatorului

Separatoare tip parghie Separatoare


pantograf
Fi . 3.2. Separatoare

Orice separator este alcatuit din urmatoarele elemente componente:


• caile conductoare de curent,
• elementele izolante;
• soclul cu elemente auxiliare;
• dispozitivul de ac\ionare.

3.2.1.1. Separatoare de sarcina


Separatoarele de sarcina sunt utilizate in instalatii de medie tensiune,
capabile sa intrerupa sarcina nominala a unui circuit �i care in pozi\ia deschisa
84 AUXILIAR CURRICULAR

asiQura o distanta minima intre contactul fix �i eel mobil, intocmai ca


separatorul. Consumatorii care sunt deconectati au curen\i de sarcina mici
Tntreruperea curen\ilor de scurtcircuit este preluata de siguran\ele fuzibile sau
de un intreruptor automat din amonte.
Separatoarele de sarcina (fig.3.2.b) au camerele de stingere cu pere�
in u ti cu autoformare de aze cu autocom resie.

Separatorul de sarcina se poate monta in orice


pozi\ie, recomandandu-se insa, din considerente de
comoditate in controlul §i exploatarea aparatului,
m · · latoarele in ·· ·

Separatorul de sarcina este utilizat in urmatoarele


cazuri:
• conectarea §i deconectarea bateriilor de condensatoare
pana la puteri de circa 1200 kVAr §i 20 kV;
• inlocuirea intreruptorului in punctele re\elei unde
puterea de scurtcircuit este relativ redusa;
• ca aparat de conectare in re\elele buclate, avand rolul de a
inchide sau deschide buda la sarcina nominala de trecere;
• la conectarea §i deconectarea liniilor in gol §i a
cablurilor in gol, caz in care puterea de rupere este
sensibil mai mica decal in cazul intreruperii sarcinilor
nominale.
Oeoarece, in general, separatorul de sarcina (fig.
3.4.) are capacitatea de deconectare mai mica decat
puterea de scurtcircuit, rezulta ca prolec\ia impotriva Fla. 3.4.
scurtcircuitelor, in re\elele puternice, revine
intreruptorului sau siguran\ei fuzibile.
APARATE ELECTRICE 85
3.2.1.2. Dispozitive pentru ac\ionarea separatoarelor
A(;\ionarea separatoarelor se face manual sau prin servomotor. Separatoarele
::ientru tensiuni cuprinse intre 3 §i 1 o kV §i curen,i de 200 - 1000 A se manevreaza
·r general cu ajutorul unor dispozitive de ac,ionare manuala.
Clasificarea dispozitivelor pentru ac\ionarea manuala a separatoarelor se
::oate face dupa urmatoarele criterii:

, ' • PrlJini ($tling1) prntru actionarc.-;


Dupa constructia • Di�poz.irwc.- cu pargh,c;
dispozitivului • Di.polih.e cu 1ransmisic rrin melc roatJ melc.,t!:
'- • n,spo1111\c cu ,"OL1n

Dupa felul instala\iei in • Dispouuvc pc.-nlnl 1ns1.1b1ii 1ntc:noare;


care sunt montate
• Oisp,:w1iw pcntru i11Smk,1ii ex1crioaie.

Dupii prezenta comutatorulu • o,spoz,lh-.: Br.i oomulalor ck $C1t!R&hx=:


de semnalizare • Oispnziti1·c cu .:oonut�ror de scmnaUzare

Dispozitivele de ac\ionare manuale (de tip AMI - 2,3,4 sau 5) sunt foarte
:::omode Tn exploatare §i se folosesc mai ales la separatoarele de medie
:ensiune de curen\i relativi mici. Cuplarea dispozitivelor de ac\ionare manuala la
separatoare se poate face direct sau indirect (fig. 3.5).

Fig. 3.5.
Dispozitive de
ac,ionare pentru
separatoare

Dispozitivele de ac,ionare cu arc tip AC, pentru separatoare, se folosesc


:>entru separatoarele de sarcina STIS 1 0 - 20 kV/400 A.
Dispozitivele pneumatice se executa in urmatoarele tipuri: AP - 2 §i AP - 3
cu cate doua pistoane solidarizate §i AP - 4 §i AP - 5 cu dublu piston.
86 AUXILIAR CURRICULAR

Dispozitivele de ac\ionare cu servomotor de tip ASE sunt destinate pen


inchiderea §i men\inerea in aceste pozi\ii a separatoarelor de exterior de 110
220 �i 400 kV, cu sau fara cu\ite de punere la pamflnt, mono sau tripolare,
deschidere in plan orizontal.

Contactele a Formarea arcului �i


deschise. Curentul slingerea sa prin
Circuit sub sarcinll Circuit deschis
va circula prin efect de suflaj
circuitul secundar b ma netic
\
Fig. 3.6. Dispozitive de ac ionare pentru intreruptoare: fazele inlreruperii arculu.
electric: a - contacte; b camera de stingere; c - suflarea vaporilor sub presiune
d - bobina; e - coloana de racire.

3.2.2. intreruptoare

Tntreruptoarele sunt aparate electrice de comuta \ie destinate sii


stabileasca, sa suporte §i sa i'ntrerupa curen\ii de sarcina §i de defect (in conditi.
specifice) care apar in rejelele de transformare §i distribujie a energiei electrice.
Ele sunt destinate a lucra in medii ambiante cu climat normal sau tropical.
Tntreruptoarele automate de inalta tensiune trebuie sa fie astfel construite.
incflt sa satisfaca urmatoarele condi �i:
• Id )llpotie wllC1tinko tamf¢C ak ,"'W'tntllor JC' scn 1c1u. utf�-t in.;;i,t U'le.llorc:a .J. ,i.MW l.ntrt
Jmutc-lc adml$C:
111 po:.i(ia 111£1/11'.s • .s.l 1;upu1rc: �hc1t£t1lc lcmuce }i dmJunit.-c ,ilt cdL>t ma, nllfl 4"Ull."flli de. $1,:1.ittcm.:u1C cart P"l
l(',ri fn -•!,cu l«pc<IJ''·
• sa a,lJUrc ,,o� t;ldor condooo.,n:, de- t"lt1,.ii1. 31Cil i:11,.i ck- J"ttdc IC#atc la JXbn.i.01, cru �
Cuc,

.,.,t' '" JM.IH(mt:


SI o..tiurr o l:.oJ•r, sufirlf'Nl4i (nrre:

I•
pa,·,11,, Ctlli,/IU'tlJllr, Jc, �u,rnl,; pdr(l/1' lfftfllliU ,•
In po:ifiu d�ii;cl,ft • nsu, ,,. '"''""' .ir '1fm,nor/•::r:
• <0111aur/;• tlr.,rl1isf' 111.- aet1llfli�'ifi,:r.

"I''"'
In ti•pul llnh,dl'rfi ,,-u rctt/1:,e:, 11 Uurrn,f>trr ,.,,,u'J,) ,, .,Fgursi n t'u�11(ilor. dr lo ,..,11,,.11,• Ji1uru 1"l1'f, p/Jnl Ju w,lorllt
,,u,xim, ulr c11nH(llc;r Jr 1,,•Mrfc irc11it, ,·,u JHII d i1t i,ohll•tit.
APARATE ELECTRICE 87
intreruptoarele pot executa atat opera\ia de inchidere sau intrerupere a
circuitului in mod voit, la comanda unui operator, cat §i intreruperea automata,
la comanda data de un declan§ator care supravegheaza func\ionarea corecta a
instala\iei. Satisfacerea condi\iilor de mai sus este asigurata daca marimile
nominale, curentul, tensiunea §i puterea de rupere, sunt alese corect.
Executia intreruptoarelor se face in variante mono, bi sau tripolare,
actionate cu· unul sau trei mecanisme de ac\ionare. intreruptoarele tripolare sunt
destinate retelelor electrice trifazate cu neutrul izolat, compensat sau efectiv
legat la pa�ant, iar cele mono §i bipolare se folosesc pe re\elele pentru
traqiune electrica.

3.2.2.1. Principiul de functionare !ji metode de stingere a arcului electric in


intreruptoarele automate de inalta tensiune

La deschiderea unui intreruptor automat de inalta tensiune se constata ca la


inceputul mi§carii de separare a contactelor acestea raman un anumit limp inca in
atingere, dar suprafa\a reala de contact scade din ce in ce mai mutt, pana cand
densitatea de curent pe suprafa\a de contact ramasa este atat de mare, incat se
produce o topire §i o vaporizare locala a metalului de contact. Temperatura foarte
inalta a pieselor de contact, in regiunea in care se produce separarea lor, determina
ionizarea termica putemica a mediului izolant inconjurator (aer, ulei etc.), ceea ce are
ca urmare amorsarea unui arc intre contacte, imediat dupa separarea acestora.
A intrerupe circuitul inseamna tocmai a stinge in limp suficient de scurt arcul
astfel format intre contacte.
Racirea §i dezionizarea coloanei arcului electric se pot obtine prin diferite
metode, printre care:
► cufundarea arcului electric intr-un mediu izolant cu mare capacitate termica
(ulei, apa, hidrogen);
► deplasarea rapida §i lungirea arcului intr-un mediu rece neionizat;
► suflarea unui jet de lichid sau de gaze proaspete, neionizate, asupra arcului;
► racirea arcului prin contact direct cu pere\ii reci de mare capacitate termica;
► destinderea brusca a gazelor din coloana de arc.
Practic, la toate fntreruptoarele de fnalta tensiune se folosesc in acela§i timp
cateva dintre metodele de stingere precedente, deosebirile dintre diferitele solu\ii
constructive constand mai ales in faptul ca se da importanta mai mare unei anumite
metode de stingere a arcului, precum §i in felul in care se realizeaza practic dispozitivul
de stingere (fig. 3.6.). ,
in afara de parametrii electrici (tensiune nominala, curent nominal §i
putere de rupere), diferitele intreruptoare automate de inalta tensiune se
88 AUXILIAR CURRICULAR

deosebesc intre ele, in primul rand, prin mediul de stingere a arcului, care poate
fi lichid sau gazes.

in func\ie de aoe§ti
parametri, intreruptoarele
Fig. 3.6. Sec\iune prin polul intreruptorului de inalta tensiune se pot
10 220 kV/1600 A. clasifica in:

► intreruptoare cu stingere in medlu llchid:


- cu ulei mull;
- cu ulei pu\in;
- cu a a ex ansina .

Fig. 3.7. ntreruptoare bipolare cu ulei pu\in §i rupere multipla (ortojector)


10 110/1600 cu un MOP: a -vedere; b -ansamblu de doua camere de stingere:
1 - contact mobil; 2 - biela de ac\ionare a contactului mobil; 3 - piston de
ac\ionare cu ulei sub presiune; 4 - carter; 5 - resort spiral care line contactele
a;
in pozitia .Tnchis" sau ,,deschis"; 6 - contact fix tuli c - semn conven ional

intreruptoarele cu ulei au fost concepute, ini\ial, cu ulei mull §i cu camere


de stingere a arcului electric.
APARATE ELECTRICE 89
Pe parcursul dezvoltarii
sistemului energetic aceste
intreruptoare au fost modificate,
reu1;,indu-se ca, in volume mici de
ulei 1;,i camere cu suflaj transversal,
longitudinal sau mixt, sa se atinga
performan\e apreciabile ce le fac sa
fie folosite intr-o gama foarte larga
de tensiuni 1;,i puteri de rupere.
lntreroptoare/e cu ulei pufin de medie
tensiune de tip 10 sun! foarte raspandite in
Romania, ele fiind destinate montarii in 1,m:::.....as.:,____......."-_;,_;'I'"-----'�"---"=
i'lstala\iile interioare la tensiuni de 10, 15 �i Fig. 3.8. Tntreruptor cu ulei pu\in tip
20 kV, fiind dimensionate pentru curen\i 10 20 kV/630 A 1;,i mecanismul de
ac\ionare de tip MR1 - cu resort
oominali de 400, 630, 1250 �i 2500 A (vezi !'---------------'
iig. 3.8.).

► Tntreruptoare cu stingere in mediu gazos.:


- cu aer comprimat;
- cu autocompresie;
- cu autoformare de gaze;
- cu hexafluorura de sulf (SF6).
intreruptoarele cu aer comprimat, in compara\ie cu intreruptoarele cu
.Jei mull sau chiar cu cele cu ulei pu\in, ofera urmatoarele avantaje:
• siguran\a buna in exploatare prin evitarea incendiilor �i a exploziilor;
• aei!UI comprimat se ob�ne relaliv � 1;,i este in acela§i timp §i un bun iz.olant
• stingerea rapida a arcului electric este asigurata independent de valoarea
curentului de rupere;
• uzura redusa a contactelor;
• greutate redusa a intreruptorului;
• intre\inere u1;,oara;
• folosirea aerului comprimat atat pentru stingerea arcului electric, cat 1;,i
pentru ac\ionarea intreruptorului.
Un progres tehnic s-a ob\inut in construc\ia intreruptoarelor de Tnalta
:ensiune prin folosirea gazelor electronegative 1;,i in special a hexafluorurii de sulf.
La intreruptoarele cu SF6 arcul electric este stins cu ajutorul unui jet gazos
:e hexafluorura de sulf (SF6), iar partea activa a intreruptorului, deci camera de
sfngere, se gase1;,te in hexafluorura de sulf la o presiune de 3 at atat in pozi\ia
bchis, cat 1;,i in pozi\ia deschis.
Tn prezent intreruptoarele cu SF6 (figura 3.9.) au penetrat pe pia\a
=Mrgetica datorita avantajelor tehnico-economice.
90 AUXILIAR CURRICULAR

..........
,_
-
....

tor de inalta tensiune cu hexafluorura de suit - SF6

► intreru toare cu intreru ere in vid.

Fi . 3.1 o. intreru tor de inalta tensiune cu vid

n ultimul limp se dil o importan\il tot mai


mare intreruptoarelor cu vid, la care
sistemul de contacte este amplasat in vid
inaintat {fig. 3.10.). Principiul de
func\ionare al unui intreruptor in vid este
extrem de simplu: la separarea contactelor
arcul electric vaporizeazil metalul
electrozilor; vaporii metalici difuzeazil rapid
in vid �i apoi se condenseazil in contact cu
pere\ii recipientului (vidul se reface
imediat, aparatul fiind din nou in stare de
fu nctionare

3.2.2.2. intreruptoare de medie tensiune


Aceste aparate sunt utilizate in posturile de transformare �i de distribu\ie
avand rotul de a intrerupe circuitele sub tensiune.
APARATE ELECTRICE 91
Aparatele pot suporta curenji a caror valoare este impusa de consumator.
"':reruptoarele sunt concepute pentru a putea conecta sau deconecta
:onsumatorii sub sarcina.

3.2.2.3. Dispozitive de actionare pentru intreruptoare


Aceste sunt ansamble distincte sau incluse in intreruptoare, asigurand
:omuta\ia acestora. Pe baza datelor din normele uzuale, aceste dispozitive
asigura transmiterea, in urma comenzii manuale sau electrice (automate sau
,oite), a energiei de ac\ionare, la contactele mobile ale intreruptorului. Energia
;iusa in joc de aceste dispozitive asigura imprimarea vitezei prescrise a
�ntactelor fi . 3.12 ..

Fi . 3.12. Dis ozitiv de ac ionare: eta ele inchiderii i deschiderii contactului

De asemenea dispozitivele de ac\ionare trebuie sa men\ina intreruptorul


blocat in po;zi\ia inchis �i deschis - dupa caz, in toate condi\iile din exploatare
vibrajii, trepida\ii, trecerea curentului de scurtcircuit de �oc).
lntreruptoarele cu ulei pu\in folosesc mecanisme cu motor electric �i cu
acumulare de energie in resort tip MR, MRL, MRI, MRI - 0 (fig. 3.13.).
intreruptoarele ortojectoare folosesc dispozitive de ac\ionare cu motor
electric �i acumulare de energie intr-o baterie de ulei + azot sub presiune de tip MOP.
92 AUXILIAR CURRICULAR

• • M

Fig. 3.13. Dispozitiv de ac\ionare cu motor electric §i cu


acumulare de ener ie in resort ti MR

3.2.3. Aparate de protectie §i limitare a tensiunilor §i curentilor


Aparatele de protec\ie a circuitelor �i instala\iilor electrice §i de limitare a
curen�lor §i tensiunilor sunt: siguran\ele fuzibile, eclatoarele de prote�e.
descarcatoarele tubulare, descarcatoarele cu rezisten\e variabile, care servesc ca
mijloace de protec\ie contra supracuren\ilor sau supratensiunilor, iar bobinele de
reactan\a §i impidoarele servesc ca mijloace de limitare a curen\ilor sau tensiunilor.

3.2.3.1. Descarditoare
Descarcatoarele sunt aparate destinate a proteja echipamentul electric
impotriva supratensiunilor atmosferice �i uneori impotriva supratensiunilor de
comuta\ie (interne).
Func\ionarea unui descarcator consta din:
• amorsarea coloanei dielectrice in cazul apari\iei unei supratensiunl care
depa�e�te nivelul de izola\ie al descarcatorului;
• conducerea la pamant a unui curent de impuls, denumit �i curent de
scurgere, care limiteaza supratensiunea in instala\ie;
• in final stingerea arcului electric.
Stingerea este detenninata de rezisten\a neliniara a carei valoare cre§te
pe masura ce valoarea supratensiunii scade. Trebuie men\ionat ca o data cu
conducerea supratensiunii la pamant prin descarcator trece un curent de
inso(ire la frecven\a industriala, a carui valoare depinde de modul de tratare a
neutrului in re\eaua considerata.
Pentru protectia impotriva supratensiunilor pe linii, deci in afara sta\iilor,
este economic sa se foloseasca descarcatoare tubulare cu material gazogen,
de tipul celui schi\at in figura 3.14.
Descarcatoarele cu rezistenta variabila constau dintr-un izolator de poflelan
in care sunt introduse elementele active ale descarcatorului: discurile de eclatoare,
din cupru sau alama, puse Tn paralel cu rezisten\ele de $Untare $i discurile serie din
rezisten\ele neliniare.
Functionarea descarcatorului cu rezistente variabile se caracterizea:..� ;:,tin
urmatoarele etape de lucru:
• strapungerea coloanei dielectrice dintre electrozii eclatoarelor Tn cazul
apari\iei unei unde de supratensiune ce depa$e$te nivelul de izola\ie al
descarcatorului;
• curentul de impuls aparut este condus la pamant, limitandu-se
supratensiunea atmosferica in instala\ii.
Cand descarcarea s-a terminat, prin eclator trece numai curentul de
inso\ire produs de tensiunea re\elei a carei valoare este mutt mai mica decat
cea a undei de supratensiune. Ca urmare, rezisten\a electrica a discurilor de
carborund cre$te, curentul de Tnso\ire T$i reduce mutt valoarea, astfel incat la
rima trecere rin zero se stin e.

12JW

a
Tr
'i.

d
Fi . 3.15. Montarea descarcatoarelor in circuitele electrice

Montarea descarcatoarelor intr-o re\ea etectrica se face astfel (fig. 3.15):


a) Tntre neutrul unui transformator $i pamant. 0 unda de supratensiune care ar
94 AUXILIAR CURRICULAR

patrunde in transformator se poate reflecta in locul de modificare a


impedan\ei, adica in punctul neutru.
b) intre linia aeriana §i pamant, in posturile de transformare rurale, pentru a
limita supratensiunile atmosferice §i a proteja transformatorul.
c) La intrarea unei linii aeriene intr-o statie de conexiuni sau de transformare.
d) La conexiunea prin cablu a unui motor electric.

3.2.3.2. Eclatoare
Eclatoarele sunt cele mai simple aparate pentru protejarea instalatiilor
impotriva supratensiunilor atmosferice.
Constructiv, ele constau dintr-un interval distruptiv avand un electrod
racordat la o faza a echipamentului electric, iar al doilea electrod este pus la
pamant. Schema unui interval de protectie cu coarne este indicata in figura 3.16.
Unda de supratensiune ce apare la descarcarea atmosferica strapunge
intervalul distruptiv §i, prin arcul electric ce se formeaza, este dirijata spre
pamant. Curentul de insotire, de frecventa industriala, ramane in continuare §i
dupa disparitia curentului de impuls produs de unda de supratensiune, punand
astfel instala\ia electrica la pamant. Daca reteaua electrica functioneaza cu
neutrul pus la pamant, atunci descarcarea electrica produce un scurtcircuit la
pamant care este lichidat de protec\ia retelei. Daca reteaua functioneaza cu
neutrul izolat, strapungerea intervalului distruptiv duce la punerea la pamant a
re\elei. in func\ie de capacitatea §i inductanta retelei electrice, punerea la
amant oate deveni instabila.
Fig. 3.16. Eclator

Dis. dtfr ourma,,


�-;fi<are a elrnrocd"

Principiul de functionare al eclatoarelor este foarte simplu, constand in


amorsarea arcului intre electrozi, daca tensiunea depa§e§te un nivel impus.
Arcul creat intre electrozi se dezvolta conducand la scurgerea supratensiunii liniei.
APARATE ELECTRICE 95
Unele eclatoare con\in intre cei doi electrozi o vergea (tija) cu scopul de a
:>reveni scurtcircuitele datorate sta\ionarii pasarilor pe electrozi.
Reglarea distan\ei dintre electrozi conduce la ajustarea nivelului de prote9ie.

3.2.3.3. Slgurante fuzibile


Siguran\ele fuzibile sun! aparate care asigura protec\ia instala\iilor electrice
inpotriva curen\ilor de scurtcircuit prin topirea unei par\i a caii de curent.
Din punct de vedere constructiv (fig. 3.17.) o siguran\a de inalta tensiune
c:onsta dintr-un patron izolant, terminal la capete cu doua armaturi metalice, in
nteriorul caruia se afla fuzibilul metalic legal de cele doua armaturi. Pentru a u�ura
stingerea arcului, interiorul patronului izolant este umplut cu un material solid (nisip
de cuart) sau este captu�it cu materiale solide generatoare de gaze (fibre, diferite

':
I

::f
'

��:� -

Patronul se fixeaza pe izolatorul suport rigidizat pe un cilindru metalic.


Elementul fuzibil al siguran\ei se conecteaza in serie cu circuitul instala\iei
orotejate prin intermediul bornelor de legatura �i este topit direct de curen\ii de
scurtcircuit sau de suprasarcina care ii strabat. Dupa stingerea arcului electric
aparut in procesul de fuziune a elementului, circuitul se intrerupe, protejand
astfel instala\ia din aval. Ulterior fuzibilul ars este inlocuit, siguranta putand fi
astfel utilizata din nou.
Parametrii principali ai siguran\elor de inalta tens1une, in afara de
:ensiunea nominala, sunt: curentul nominal al patronului, curentul nominal al
fuzibilului �i puterea limita de rupere a siguran\ei.
Conform normelor de incercare, fuzibilele siguran\elor pentru prote9ia
circuitelor principale trebuie sa se topeasca dupa o ora de funqionare la un curent
egal cu 1,3 1 0 in mai plJ\in de o ora la un curent de 2 10•
Siguran\elor fuzibile peniru protec\ia transformatoarelor de tensiune
trebuie sa Ii se topeasca firul fuzibil la un curent cuprins intire 0,6...1,8 A pe o
durata de 1 min.
96 AUXILIAR CURRICULAR

3.2.3. Aparate de masurat §i de control


Pentru o exploatare in bune condi\ii a sistemului energetic sunt necesare
aparate de masurat marimi electrice: curent, tensiune, putere, energie.
frecven\ii etc., aparate de protecjie in vederea asiguriirii unei functionari corec
intr-un regim anormal sau de avarie din instala\ie, aparate de reglare automatl
care realizeaza reglarea tensiunii, a frecvenjei etc. Adaptarea sistemelor
masurat, protec\ie �i reglare la intreaga gama a valorilor curen\ilor �i tensiunil
dintr-un sistem energetic nu se justifica din punct de vedere economic.
Aparatele de masurat §i control se utilizeaza pentru alimentarea circuitel
secundare de masurare §i protectie sau fac parte din aceste circuite.

Fi . 3.18. Transformatoare de masura de tensiune

3.2.3.1. Transformatoare de masurii de tenslune


Transformatoarele de tensiune alimenteaza sistemele de
a aratelor de masurat, rotectie i re tare.


P,

Faza
Faza nul)
Fig. 3.19. Schema de principiu a unui transformator monofazat de tensiune:
modalita\i de conectare a aparatelor de masura {voltmetru, contor de energie
activa, wattmetru etc.
APARATE ELECTRICE 97
Ca mod de func\ionare, transformatoarele de tensiune (fig. 3.18.) nu se
deosebesc de cele de fof\a, avand doar o putere mult mai mica, o tensiune de
scurtcircuit redusa §i un raport de transformare mull mai exact §i mai constant la
varia\ii de sarcina.
Transformatoarele de masura de tensiune realizeaza o separa\ie galvanica
intre partea primara §i cea secundara, asigurand o protec\ie a personalului
operator din statii §i posturi de transformare.
lnfa§urare� primara este conectata in paralel cu circuitul a carui tensiune
se transforma. La bornele infa§urarii secundare se conecteaza bobinele
aparatelor de masurat (voltmetre, wattmetre, varmetre, contoare de energie
activa §i reactiva) §i ale releelor. Conectarea acestor aparate se face in paralel
(fig. 3.19.).
Transformatorul de masura de tensiune are tensiunea nominala primara
conform STAS 4323/80, in kV.i: 0,38; 0,4; 0,5; 0,66; (3); (5); 6; 10; (15); 20;
30); 35; (60/ ✓3); 220/✓3; 400/✓3 (valorile in paranteza sunt tolerate).
Tensiunea secundara nominala conform STAS 4323/80 poate lua valorile:
• pentru infa§urarea secundara principala 100 sau 100/ ✓3 V;
• pentru infa§urar�a set;umlara auxiliara 100/3 sau 100 V.
Puterea de ie§ire nominala are valorile: 10, 15, 25, 30, 50, 75,150, 200 VA.

Clasa de exactitate este: 0,2, 0,5, 1, 2.

In sectoarele economice §i energetice sunt intalnite urmatoarele variante


constructive:
• transformatoare de joasa tensiune tip TIB - destinate pentru masurari,
protec\ie §i semnalizare in instala\iile electrice interioare cu tensiunea intre
faze cuprinsa intre 0,38 §i 0,66 kV la frecven\a de 50 Hz;
• transformatoare de medie tensiune in ra§ini de turnare tip TIRMo - TIRBo
- destinate pentru masurari, protec\ie §i semnalizare in instala\iile electrice
interioare cu tensiunea intre faze de 6 - 10 - 20 - 35 kV la frecven\<3 de 50 Hz;
• transformatoare de inalta tensiune in ulei tip TEMU - 110 kV - destinate
pentru masurari, protec\ie §i semnalizare in instala\iile electrice exterioare
cu tensiunea intre faze de 110 kV la frecven\a de 50 Hz;
• transformatoare de inalta tensiune, capacitive tip TECU - 110 - 220 - 400
kV - destinate pentru masurari, protec\ie §i legaturi de comunica\ie prin
curen\i de inalta frecven\a, in instala\iile electrice exterioare cu tensiunea
Tntre faze de 110 - 220 - 400 kV la frecven\a de 50 Hz.

Schema electrica §i modalitatea de conectare in circuit a transformatorului


de masura de tensiune sunt redate in figura 3.20.
In retelele de foarte inalta tensiune sunt folosite transformatoarele de
:ensiune capacitive.
98 AUXILIAR CURRICULAR

z z

P, I', r,
"' P:
Pl

S,
S.:

Fi . 3.19. Scheme de montare a transformatoarelor de masura de tensiune

3.2.3.2. Transformatoare de masura de curent


Rolul transformatoarelor de curent (fig. 3.21) este de a alimenta bobinele
de curent ale a aratelor de masurat i rotec ie din instalatiile electrice .

. 3.21. Transformatoare de masura de curent

infii§urarea primara a transformatorului se monteaza in serie cu circuitul


care se masoara. Tnfa§urarea secundara alimenteaza numai circuitul aparatului
de masurat (ampermetru, bobina de curent a wattmetrului, bobina de curent a
contorului, bobina de curent a releului de protec\ie etc.). Daca infii§urarea
secundara alimenteaza mai multe aparate, acestea se vor conecta in serie, ca
in fig. 3.22.
Curentul primar al transformatorului de masura este determinat numai de
varia\iile de sarcinii din circuitul primar, fiind independent de numarul §i de
caracteristicile aparatelor conectate la fnfii§urarea secundara. La varia\ii ale
curentului primar, variaza proporjional �i curentul secundar, astfel inciit
aparatele de masurat dau o indica\ie proporjionala cu curentul primar.
APARATE ELECTRICE 99
Transformatoarele de curent se construiesc intotdeauna ca transformatoare
monofazate cu infa�urari separate. montate pe un miez magnetic comun,
functionand du a rinci iul transformatoarelor de fo a.

Fig. 3.22. Conectarea aparatelor de masurat in secundarul transformatorului de


masura de curent

Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de curent sunt: tensiunea


nominala, curentul nominal primar, curentul nominal secundar, raportul nominal
de transformare, puterea nominals, clasa de precizie, curentul limita termic,
curentul limita dinamic, cifra de supracurent.

Foarte important!

Pentru transformatorul de curent este ca infa�urarea secundara sa fie


lotdeauna in sarcina (transformatorul sa aiba conectat un aparat de masurat). Tn
caz contrar, la bornele circuitului secundar pot aparea tensiuni periculoase.
Daca nu este conectata nici o sarcintJ sau bobina unui aparat de masurat este
Intreruptl'J, atunci secundarul transformatorului de curent se va scurtcircuita.

Valorile standardizate pentru primarul transformatorului de curent sunt: 5,


10, (12,5), 15, 20, (25), 30, 40, 50, (60), 75 A precum �i multiplii zecimali ai
acestor valori (in paranteza, valorile tolerate).
Tn secundarul transformatorului, conform standardelor in vigoare, valoarea
rurentului poate fi: 1 A, 2 A �i 5 A.
Constructiv, transformatoarele de curent sunt realizate pentru instala\ii cu
:ensiune joasa (tip CIS - CIT - CIRS - GIRT - CITi - CITu - CIBo - CITRo -
CITRi), cu tensiune medie (tip CIRS - CIRTo - CIRTos - CIRTi - CESU) �i cu
:ensiune inaltl! (tip CESU in ulei).

3.2.4. C omplete de aparate


Sistemul electroenergetic reprezinta ansamblul instala\iilor de producere,
:ransport, distribu\ie �i utilizare a energiei electrice interconectate intr-un anumit
;m §i avand un regim comun §i continuu de producere �i consum al energiei
electrice (fig. 3.22.).
100 AUXILIAR CURRICULAR

6(10)kl"

LEA

Fi . 3.23. Schema sistemului electroener etic

in structura acestui sistem consumatorul este format din totalitatea


receptoarelor electrice dintr-un anumit spa\iu sau dintr-o unitate economica
legate printr-un scop tehnologic func\ional.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorului se realizeaza de la
sta\ia SSE a sistemului electroenergetic prin racordul de inalta tensiune, care
poate fi o linie electrica aeriana sau subterana (fig. 3.23. ).
Pentru tensiuni de alimentare de peste 20 kV, ST este o sta\ie de
transformare sau poate fi o sta\ie de distribu\ie, SD.
Posturile de transformare sunt interpuse pentru a alimenta tablourile de
distribu\ie TG, care la randul lor vor distribui energia electrica la consumator prin
intermediul tablourilor de distribu\ie TD.
Echiparea acestor sta\ii §i tablouri de distribu\ie se face \inandu-se seama
de parametrii nominali ai consumatorului.
In general aceste sta\ii §i tablouri au in componen\a lor celule prefabricate.
3.2.4.1. Celule prefabricate
Celulele prefabricate metalice inchise cu un singur sistem de bare sau cu
dublu sistem de bare sun! destinate distribu\iilor energetice de interior cu
tensiunea nominala de 1 - 10 kV §i curentul nominal pana la 4000 A sau cu
tensiunea nominala de 20 kV §i curentul nominal pana la 1250 A, puterea de
rupere pana la 250 MVA la 6 kV §i pana la 500 MVA la 10 - 20 kV §i frecven\a
50 Hz. De regula, celulele sunt formate dintr-o cabina metalica in care este
amplasat aparatajul de medie §i joasa tensiune pentru distribu\ie, manevra,
comanda, proteqie §i semnalizare, corespunzator tipului de celula.
APARATE ELECTRICE I 01

L -1
Fi . 3.24. Substatie de transformare 35/10 kV 2x6300 kVA

3.2.4.2. Tablouri de distributie


Pentru posturile de transformare sunt utilizate cutii de distribu\ie sau
:ablouri de distribu\ie. Aceste tablouri sunt echipate cu un intreruptor general
de tip OROMAX) debro�abil sau fix, un separator avand curentul nominal egal
cu eel al intreruptorului general. un bloc de masurare trifazata a energiei
electrice pe intrare, coloane de alimentare a consumatorilor, un bloc de
a'1mentare pentru iluminat public �i un bloc de masurare trifazata a energiei
::onsumate la iluminatul ublic fi . 3.25 .

Fi . 3.25. Tablouri enerale de distribu ie de 0,4 kV


102 AUXILIAR CURRICULAR

Tabloul de distributie din figura 3.24 este un ansamblu de dulap


electrice cuplate intre ele: Tn dulapuri sunt montate placi sau cadre cu apara
electrice (de comutare, protec1ie, masura, comanda, semnalizare etc.
elemente de conexiune §i izolare, care constituie impreuna o unitate func\iona ·
ca abila sa asi ure distribu ia ener iei la consumatori.
'
r- - - --- -
,-: t� -1
; ) �•
,��
I /\ "'

Fi . 3.26. Tablouri enerale de distribu ie de 0,4 kV. Schema electrica

3.2.4.3. Celule capsulate


Distribuirea consumatorilor pe zone §i puteri a dus la o cerinta tot ma
stringenta de a reduce timpul de execu\ie a posturilor de distributie de medie �
joasa tensiune. in acest sens s-a
renun\at la posturile de distribu\ie
zidite, care necesitau un velum mare
de munca de proiectare §i o perioada
lunga de executie pe §antier,
folosindu-se in schimb celule de
distribu\ie tipizate, prefabricate, ceea
ce simplifica munca de proiectare a
instala\iilor, reduce mull timpul de
realizare a instala\iilor electrice pe
§antier §i determina o siguran\a mai
mare in exploatare.
Din punct de vedere al solu\iilor
constructive deosebim: celule
capsulate nedebro§abile, celule
debro§abile §i celule capsulate in
ra§ini.
lndiferent de tipul celulei, in
componenta acesteia intra aparatajul
care sa deserveasca sta\ia careia ii
este subordonata.
:..c>ARATE ELECTRICE 103
Cap. 4. ALEGEREA APARATELOR ELECTRICE
• REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE APARATELE ELECTRICE
in func\ionarea aparaielor, atat in condi\ii normale de serviciu cat �i in caz
CE avarii, fiecare dintre elementele componente este supus unor anumite
n::ita-,ri la care trebuie sa rezisle in bune condi\ii un limp indelungat.
Aceste solicitari sunt produse de marimile electrice curent �i tensiune fiind
'cilari electrice sau dielectrice (tensiunea este cauza), solicitari termice
::r.:iduse de curent), solicitari electrodinamice (curen\ii de scurtcircuil fiind
::a.z.a) §i solicitari ale arcului electric (cauza fiind ac\iunea combinata a
c::..---entului �i tensiunii).
Furnizarea energiei electrice oricarui consumator se face cu respectarea
cerin/e numite condi\ii de calitate impuse marimilor electrice lensiune,
a:-.en\a, putere. Condi/iile de calitate in alimentarea cu energie electrica a
::::rsumatorilor se refera la condi\iile pe care trebute sa le 'indeplineasca
�ile electrice dar �i condi\ii referitoare la continuitatea alimentarii
:::r.sumatorilor. Continuitatea alimentarii consumatorilor este caracterizata de
ll.."ata unei intreruperi a furnizarii energiei, intrerupere datorata in general unui
Jc:.:rtcircuit. Din acest motiv spunem ca intr-o instala\ie electrica exista o
ropere scurta, daca durata acesteia este sub un minut sau intrerupere de
Ulla durata daca se depa�e�te un minut. Cauza cea mai frecventa a
r.reroperilor o constituie existen/a unui scurtcircuit. Tensiunea furnizata
::axlal\i consumatori are f/uctua(ii /ente sau rapide.
Varia\ia lenta a tensiunii presupune pe o durata mare o valoare efectiva a
cr.siunii relativ constanta. Peste aceste varia\ii lente se pot suprapune fluctua(ii
"=CJde caracterizate prin durata §i amplitudine. Din punct de vedere al
..-,;ilitudinii aceste fluctua\ii pot fi minore, incadrandu-se in limitele admise de
s:andardele na\ionale, goluri de tensiune, pierderi de tensiune �i supratensiuni.
Doua cazuri extreme intereseaza din punct de vedere al solicitarilor
:roouse �i anume intreruperile ce au cauza scurtcircuitele �i supratensiunile.
::.sg1murile tranzitorii se produc fie prin inchiderea sau deschiderea (coneclarea
SZJ deconectarea) unor circuite prin intermediul aparatelor de comuta\ie, fie in
:::azul in care parametrii circuitului variaza brusc datorila unor condi\ii deosebite
=e 'ucru sau avarii - suprasarcinile �i scurtcircuitele.
Ca urmare, procese/e de comutafie care se realizeaza in circuite, in re\ele,
:::... ajutorul aparatelor de comutalie sun! procese care conduc /a regimuri
-,=11zitorii caracterizate fie prin curenfi anormali, fie prin tensiuni anormale. in
:::nciuzie trebuie sa se cunoasca regimurile de func\ionare ale aparatelor
:?ectrice.
La aparate e/ectrice se cunosc urmatoarele regimuri de funcfionare:
, Regim de functionare de scurta durata -func\ionarea in regim pe o
.;..:rata determinata sub cea necesara alingerii echilibrului termic, urmata de o
104 AUXILIAR CURRICULAR

perioada de repaus suficienta revenirii la temperatura mediului de racire.


Aparatele func\ionand in acest regim au un numar mic de manevrari, intervahl
intre 2 ac\ionari fiind suficient de mare ca temperatura aparatului sa revina la
temperatura ambianta. Tn aces! regim functioneaza: electromagnetoarele
reostatele de pornire pentru motoare mari etc.
► Regim de functionare intermitent. Tn cadrul unui ciclu de functionare
apar perioade de functionare t §i perioade de pauza p. Raportul dintre perioada
de func\ionare t §i durata totala a ciclului t+p se nume§te durata relativa de
conectare §i este exprimata in procente. Regimul de func\ionare intermitel1
oate fi: uniform, eriodic sau neuniform fi . 4.1 a,b,c .

In acest regim func\ioneaza contactoarele care ac\ioneaza ascensoare,


poduri rulante, instala\ii frigorifice, echipamentele pentru ma§ini-unelte §i sta\ii
de pompare etc.
► Regim de functionare permanent. (continuu):
- func\ionare in regim constant pe durata suficienta atingerii echilibrului termic
Acest regim se caracterizeaza prin func\ionarea indelungata sub curent,
piesele conductoare atingand temperatura de regim.
Aparatele care func\ioneaza in acest regim sunt: intreruptoarele automate
pentru protec\ia liniilor, intreruptoarele automate pentru protectia
transformatoarelor etc.
Tn tratarea ce urmeaza sun! prezentate solicitarile la care sunt supuse
aparatele electrice in func\ie de regimurile de func\ionare .

4.2. SOLICITARI ELECTRICE �I ELECTRODINAMICE


Utilizarea multilaterala a aparatelor electrice impune o mare diversitate de
condi\ii §i regimuri de func\ionare.
Curentul electric are o serie de efecte: efect termic, efect luminos, efect
magnetic, efect chimic, efect fiziologic, efect piezoelectric, efect Hall, efect
pelicular etc.
APARATE ELECTRICE 105

SOLTCIT,iRJLE

-
4PARATELOR ELECTRIC£

<.<.>UCJT.iRJ SOUCITARI aJ.11P/.£.Yr D.�TOR.fft


£U-:CTRICt: JIEDIL'LUJ DE LU(.'RCI

In condi\ii de exploatare, izola\ia interna §i extema a aparatelor electrice


este solicitata in rimul rand la:
tensiunea de serviciu;
supratensiuni temporare;
supratensiuni de comuta/ie;
supratensiuni atmosferice.
Aceste solicitari electrice se intalnesc in
'orme foarte variate la toate aparatele electrice, rolul
�ola\iei aparatelor fiind tocmai acela de a rezista
:iericolului de strapungere sau conturnare, un astfel
de accident putand avea urmari foarte grave in
nstala\ii (securitate. incendii, electrocutarii).

in func\ionarea aparatelor, atilt in regim normal de serviciu cat §i in caz de


avarii, fiecare dintre elementele componente este supus unor anumite solicitari,
a care trebuie sa reziste in bune condi\ii. Amintim aici solicitarile etectrlce �i
electrodinamice.
t/·£C1E
• n,sn'R\IRI.'
!>Tltil'LSl;CRI.'
DtTERJIJR.IRl.1 llClLl[/£1 l'RJ.\
H:l \I}!! 1,U 4 Rlt,m:1,4111 fl/H.tc HtH L ll.I
l\iUl f,IJIRl,'A < 111.◄t'11.Rf.'l{I(IJO!UIJ<· H/t I'
'11( )O>LfU:.4111 IJ"!\TI \ILJ t,t 1/(Jl.tTIJ
• IIUOlllc ARF.A ,4,,f'F.Ut,ll I
• l/0/1/fKA#Lt C'tl'i!POHTlllOIJW<L

PIES£ S<Jl/C/T.1TE, iN SPECUL, l:."Ll:.'CTRI<:


P/C..\t: /LOU.\ ff.' C.J,\J/,RE/.1:' l)f: STIA'GI-.RE, CIRCUJTf.'Lf: MA<JNEl'ICf.
Fi . 4.3. Solicitari electrice

4.2.1. So/icitarea e/ectrica este cea la care este supus un izolant electric
atunci cand doua regiuni ale sale se afla la poten\iale diferite (fig. 4.4.).
Tensiunea U aplicata intre cele doua regiuni tinde sa formeze o cale
conductoare de curent, fie prin strapungerea, fie prin conturnarea jzolantului.
106 AUXILIAR CURRICULAR

Prin strapungere se in\elege formarea unui canal conductor


electricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazes.
Formarea unui canal conductor pe suprafa\a unui izolant solid reprezi
conturnarea.

1
---.2

C
2 .,.,.
Fig. 4.4. Solicitarea electrica a unui izolant:
1 - izolant; 2 - electrozi; U - tensiunea aplicata; C - linie de conturnare
su rafata izolantului; S - linie de stra un ere rin izolant.

Apari\ia unei tensiuni mai mari (supratensiune) favorizeaza


conturnarii.
Din ansamblul unui aparat sunt solicitate electric: izola{ia, dispozitivele
stingere a arcului electric, circuitele magnetice.
Solicitarile electrice cele mai intense sunt suportate de izotafie. Solicitari
electrice ale izola\iei, chiar daca nu due la strapungere sau conturnare, produc
serie de fenomene, care determina, treptat, deteriorarea izola\iei.
Deoarece conturnarea �i/sau strapungerea aparatelor pot provoca
perturbari grave �i pagube mari, se iau masuri deosebite pentru a se evita
producerea lor:
- dimensionarea corecta a izola\iei;
protejarea instala\iei electrice impotriva supratensiunilor;
alegerea unor fonne constructive �i a unor tehnotogii de execu\ie adecvate
pentru izotatoare, astfel incat sa se evite trasele scurte de conturnare
suprafe\ele rugoase in care se acumuleaza cu u�urin\a praful �i umiditarea
(de exemptu, izolatoarele ceramice au forme puternic nervurate �i sun1
glazurate ).

4.2.1.1. Forta magnetica


Campul magnetic exercita forte magnelice.
Daca dispunem de un electromagnet (sau un magnet permanent) ca in
figura 4.5, constatam ca armatura mobila este atrasa de armatura fixa cu o forta
care are expresia:

[NJ
APARATE ELECTRICE 107
unde: B - induqia magnetica [T];
A - suprafala polului electromagnetului [m2J;
Jlo - permeabilitatea magnetica absoluta a vidului µ0 = 411' -10- 1[;]

Arnuiwrii
mohilci

•����T�
,..
Suprofara A a
'----,;po/11/ui ttlec1m111ag11ew/11/

4.1.2. Forte electromagnetice


Fof1a F care se exercita asupra unui conductor, parcurs de curent, situat

- -
"intr-un camp magnetic se nume�te fo,ta electromagnetica sau forta lui Laplace.
.
Expresia foflei electromagnetice este: F,. = ii x B
unde: i - este inte nsitatea curentului electric care strabate conductorul;
I - lungimea segmentului de conductor orientata in sensul
curentului;
B - induc\ia magnetica a unui camp uniform.
Sensul fof1ei lui Laplace (electromagnetica) se poate determina cu regula
ourghiului drept (mainii drepte).

Fig. 4.6 Galvanometru magnetoelectric:a - vedere paf1iala; b - explicativa la


oducerea cu lului activ format de fo a F

Galvanometrul magnetoelectric (inventat de Ampere) este o aplica\ie a


ntei electromagnetice (fig. 4.6). Daca spirele bobinei sunt parcurse de curentul
108 AUXILIAR CURRICULAR

i, atunci asupra unei laturi de bobina de lungime I se va exercita fof1a lui


Laplace: F = NiBI

4.1.3. Solicitari electrodlnamice


Tn regim normal de func;tionare a aparatelor, solicitarile mecanice datorate
fortelor electrodinamice sunt mici. Tn cazuri de accidente insa, in instala\ie pot
sa apara curen\i de scurtcircuit de mii §i zeci de mii de amperi, asupra cailor
conductoare de curent ale aparatelor se exercita fo'1e de atrac\ie sau
respingere de mii sau chiar zeci de mii de newtoni, ceea ce solicita mecanic
intregul aparat �i. indeosebi, caile conductoare de curent §i izola\ia de sus\inere
a acestora.
Tn cazul a doua conductoare paralele strabatute respectiv de curen\ii /1 §i
/2, fortele sunt de atrac\ie c:lnd curen\ii sunt de acela§i sens §i de respingere
cand curen\ii sunt de sensuri contrare (fig. 4.7).
Fof1a electrodinamica (sau forta lui Ampere)are valoarea data de rela\ia:
F = 2,0411 1, _!: · 10-'[daN]
a
Prin bobine, de regula, circula acela§i curent, in consecin\a: 11 = 12 = I

deci: F=l,041' }. -10-•[daN],


a
in care: este curentul de scurtcircuit de §OC care strabate cele doua
conductoare, in A;
). - lungimea de conductor luata in considera\ie (de exemplu,
distan\a dintre doua izolatoare-suport), in m;
a - distan\a dintre conductoare, in m.

l:olf11or
suporl

b
Fig. 4.7. Fof1e electrodinamice intre conductoare paralele:
a - curen\i in acela§i sens; b - curen\i in sens contrar; c - bare conductoare de
curent sustinute de izolatoare - su ort.

Cele mai frecvente defecte rntalnite, provocate de efectul fof1elor


electrodinamice, sunt:
APARATE ELECTRICE 109
• indoirea conductoare/or $i, prin aceasta, reducerea distan\elor de izola\ie;
• slabirea legaturilor $i chiar desprinderea conductoarelor din legaturi;
• slabirea presarii pe contacte, care poate determina sudarea contactelor;
• distrugerea prin solicitare mecanica a izolatoarelor-suport;
• deschiderea separatoarelor sub sarcina, lucru deosebit de grav, care poate
produce scurtcircuite in instala\ie $i deteriorari importante ale acesteia;
• deformarea borne/or.

4.3. FENOMENE CARE PRODUC SOLICIT.ARI ALE APARATELOR ELECTRICE

4.3.1. Arcul electric


In aparatele electrice, arcul electric inso\e$1e orice modificare a starii on
configura\iei circuitului, cu condi\ia ca tensiunea $i curentul sa depa$easd
anumite valori, numite valori limita, $i care sunt interdependente
La inchiderea contactelor aflate sub tensiune, arcul electric se formeaza
atunci cand spa\iul izolator dintre contacte, din ce in ce mai mic, pc�,e f
strapuns de tensiunea respectiva: acest arc se stinge prin atingerea contactelor.
La deschiderea contactelor sub sarcina, curentul ce trecea prin circuit,
linde sa se men\ina $i in continuare prin mediul riintre contacte �i, circulii prin
coloana de arc: pentru stingerea arcului de deschidere se iau milisuri
constructive speciale.
Dintre cele doua situa\ii prezentate, mai periculoasa este prima deoarece
impotriva arcului de inchidere nu se iau masuri speciale $i daca acesta dureaza
prea mult se poate produce deteriorarea aparatului.
Metodele de stingere a arcului electric vor \ine seama de condi\iile in care
se produce acest arc $i de felul curentului (continuu sau alternativ).

Supracurenti
Supracuren\ii sunt curen\i mai mari decat curentul nominal. Orice
supracurent se caracterizeaza prin marime $i durata.

De retinut:
Mclisurile de protec\ie impotriva supracuren\ilor constau in:
• evitarea conectarii consumatorilor de putere direct la retea, prin utilizarea
unor rezisten\e inseriate ori prin incarcarea treptatili la sarcinili nominala;
• utilizarea aparatelor de proteqie pentru deconectarea circuitelor defecte
sau supraincarcate;
• verificarea starii izola iei entru a reveni defectele rave.
110 AUXILIAR CURRICULAR
• m:mf1..·,r pnxt•�e ,. uornu, e, f t"U1tut1t1f1�
DE FOAIITE
SCURTA DUR.ATA • w1l0ilfCil: (6... JO JI.
• d11r<1l<1 .5 m.t .JO ms

IN CONDITIJ DE DEFECT GRAV

• c11re11/i de .tcwu,rc,dt:
SUPRACURENTI D£SCURTA • mloorc ,h• :t'd t/(J kilorm1peri:
._____ __....,--� DURAT,i
• dumrd dr ordmul .�tt'undelor

� lN CO!'l'J)fT/1 NORMAL£ I
• cu1't!11/i Je JN>rnin• a motom·t•for:
• n1l0l1r, (J... 7)111 :
• duna,I Js... IJs.

L...----+I DE LUNG1i • lnsofnc de/f!Cftl� u.-fOOI'¥' sou t'_tplootart¥t


DURAT,i iucor,:rtU (fimt:fio,rar.• ;,, do11ci (o:o;
• \Y1loaM (l.1... 1)1•.

racuren i

Supratensiuni
Supratensiunile sunt tensiunile mai mari dec;jt tensiunea nominala.
Ca §i supracuren\ii se caracterizeaza prin valoare §i durata; in plus,
su ratensiunile se mai caracterizeaza i rin forma de variatie.
ATMOSFERICE
• fon,4: lllld4 d• ,o,: (m- I/mil w,/J:
• voloaro: �tkvolfl;
• <Nr<IJ4• xd tk �
• fon,t4: GllaJwcl ""fr<cv-11 -.-
DECOMUTATIE • ...i-.: (l_JJV,,;
• /h,ral4: t:4kw, Mi1fHamlle.

DEPUNERE • fan,,!: oJtmwc4 cvf,w-.-/0 tk $0/b;


• 'WUDOIY:(J.1..• 1,1)rJ.;
LA PAM.ANT • duNlll: ....,,__

De rei;nut:
Masurile de protec\ie impotriva supratensiunilor constau in:
• utilizarea unor aparate de protec\ie prin care supratensiunile sunt anihilate prin
amorsarea unui arc electric;
• asigurarea constructiva impotriva punerii accidentale la pamant a liniilor de
trans ort chiar daca se ru e cablul, sa nu vina Tn contact cu amantul .
APARATE ELECTRICE 11 I

4.4. SOLICITARI TERMICE


Solicitari/e termice sunt solicitarile care determina apari\ia tensiunilor
interne intr-un corp in absen\a unor fo£1e exterioare, ca urmare a faptului ca, in
condi\ii reale de func\ionare, orioe piesa este supusa unui regim de variatie de
temperatura.

4.4.1. Cauzele aparitiei solicitarilor termice


Cantitatea de caldura Q reprezinta cantitatea cu care variaza energia
11tema a unui sistem (termodinamic), aflat in interaqiune cu un altul, cand
uansferul de energie are loc numai prin mi�care microfizica. Deci, caldura este
o forma de energie.
in S.I., cantitatea de caldura se masoara in joule. Mai este tolerata
unitatea calorie �i mulliplul ei kilocaloria (1 cal= 4, 1855 J).
Prin izvoare sau surse de caldura (termice) in\elegem corpuri, sisteme
fizice care au limp indelungat temperaturi mull mai mari decal ale altor cc,:puri,
� care, aflate in interactiune cu aceste corpuri, le transmit o parte din energia
lor termica (ex.: stelele ,Soarele - surse cosmice; Pamantul �i mijloacele
artificiale realizate de om).

TrPFRI ( \l.ZE
♦ Condl\iile de lucru:
• tensiuni inteme produse de varia\ii • varia!ia temperaturii med,olui;
de temperaturli in sisteme cu • funqionarea in sisteme tehnice cu varia�e de
dilatlin Tmpiedicare: lemperatura.
♦ frecarea - fenomen ce lnso\e�to absolut toate
• tens11Jni inteme in piese care au fenomenete flZice �i In urma cAruia corpurie
suferil raciri inegale. allate in contact se lnclitzesc.
+ efecte!e tennice ate curentului e!ecille

SOLICTTARI TER\HCE
EXF.:VlPLE
EFECTE caz:me;
• cxistm\:i uoor 1crunan1 nceunoscute, care sc ndaug.\ motoarc u:rm,cc:
cclor de Juen" dcci marcsc pcricolul de rupere; rcac1oarc:
prod11CC!C3 de dcfonnatii; turbine cu abur sau cu gaz.,:
modifo:arca car.1c1cris1icilor mcC.Jnice ale m:11�rialelor: S<:utUI na,clor eosmicc in
pcrioada de lnnsarc s:iu
produccrca de fisuri sub actiunca unor agenp corozh�;
a1eri7arc;
produccrcn de efcc1c fotOCl:ISlicc daunatoarc ,cdcrii. $irtelc sudnle de cute feral�;
In sticlclc op1ice (permit vizualizarea 1cnsfonilor In poduri mctnlicc;
sistcmc) • conduc1c de nbur, c1c.
Fi . 4.10. Solicitari termice
112 AUXILIAR CURRICULAR

Caldura apare ca urmare a:


• A rderii 1111ui combustibil;
• Freciirii int re douii corpuri;
• Reac{iilor chimice exotermice $i a reac{iilor 11ucleare;
• Trecerii a,remului electric pri11tr-u11 co11duc1or (efectul Joule)
4.4.2. Transmisia caldurii
Caldura este energia transmisa de la un corp la attul datorita diferen\ei
de temperatura dintre ele. Aces! transfer de caldura are loc prin trei mecanisme
distincle:
• Prin conveefie transferul are Joe la suprafa\a de contact dintre un solid §i un
fluid {lichid sau gaz). Transmisia caldurii se face cu ajutorul curen\ilor de fluid
naturali sau artificiali. Mi§carea paf1ilor unui fluid are Joe pe verticala.
Tn procesul convectiv, transportul temperaturii din zonele mai calde spre
cele mai reci are Joe simultan cu transportul de masa {fig. 4.11 ).
Tn cazul agentului termic pompat Tn calorifere convectia este fortata.
• Conducfia termica in interiorul materialelor se bazeazii pe transferul de
energie care are Joe la ciocnirile sau interacfiunile dintre atomii sau molecu/ele
acestora.

-
r

-- ---- �

_) n ·e, ti£ u ,J ·,1


r

Oe§i particulele insele nu sunl transportate, caldura este transmisa de la o


particula la alta, deoarece particulele cu energie inalta excita particulele de
energie joasa spre un nivel energic ridicat.
in S.I. conductivilatea lermica se masoara in watt I metru · kelvin {w/m K).
Orice obiect poate servi drept "punte" pe care caldura trece de la un corp
mai cald la altul mai pu\in cald. 0 astfel de punte este, de exemplu, linguri\a
cufundata in paharul cu ceai fierbinte. Capatul linguri\ei necufundat in pahar
devine cald chiar dupa o secunda. Deci, metalul din care este confectionata •
linguri\a este bun conducator de caldura.
APARATE ELECTRICE 113

1·=-s Fig. 4.12. Explicitara la


conduc\ia termica

Cele mai bune conducatoare de caldura sunt cuprul (390 w / m K) �i


argintul (420 w / m · K). Ele conduc caldura de douii ori mai bine decal fierul.
Dintre conducatoarele rele de caldura (izolatoare termice) fac parte
lemnul, caramida, sticla, masele plastice, Jana, etc. Din aceste materiale se fac
pere\ii caselor, ai sobelor §i racitoarelor.
Lichidele au o conductibilitate termica de sute de ori mai mica decat a
metalelor, iar gazele de 20000 ori mai mica.
Cel mai bun izolator termic este vidul. in vid nu exista agen\i de transmisie
a caldurii, iar conductibilitatea termica este minima. Vasele numite "termos" se
bazeaza tocmai pe folosirea vidului. Ele se intrebuin\eaza nu numai pentru
pastrarea alimentelor calde sau reci, ci §i in §tiin\a sau tehnica. in acest caz ele
se numesc, dupa numele inventatorului, vase "dewar". in aceste vase se
transporta aerul, azotul �i oxigenul lichid.

• Radiatia termicii se deosebe§te in principiu de celelalte doua procese de


transfer de caldura prin aceea ca nu este necesar un purtator material de
caldura pentru transmiterea caldurii. in cazul radia\iei termice, este vorba de
unde electromagnetice cu lungimi de unda in domeniul infraro§u, a caror
energie provine din energia internii a corpurilor.
Undele electromagnetice emise de catre corpuri sunt absorbite paf'\ial de
impactul cu alte corpuri §i transformate din nou in energie interna.
Acest mod de transfer de caldura se realizeaza fara contact intre cele
doua cor uri.

Fig. 4.13. Explicitara la radia\ia


termica
114 AUXILIAR CURRICULAR

Solicitarile termice ale cailor de curent sunt determinate de caracteru


proceselor interne de dezvoltare a caldurii (datorita pierderilor generate in masc
lor) $i de sursele de caldura apropiate.
in exploatarea aparatelor electrice, adesea func\ionarea lor ese
intermitenta ceea ce inseamna ca dupa o perioada de incarcare urmeaza =
perioada de pauza, limp in care aparatul se race$te (cu alte cuvinte sarcina
aparatului variaza periodic).
Capacitatea cailor de curent de a suporta solicitarile termice ale curentif..J
limp oricat de lung fara ca incalzirea diferitelor patii ale acestuia sa depa$easca
temperaturile maxima admisibile stabilite prin standarde, este exprimata prr
valoarea curentului nominal.
Capacitatea cailor de curent de a suporta solicitarile termice ale curen\ikJ"
de scurtcircuit pentru o durata data fara deteriorari sensibile, se nume�
stabilitate termica a cailor de curent $i se exprima prin curentul de stabilit�
termica.

4.5. UZURA MECANICA A APARATELOR ELECTRICE PRIN FUNCTIONARE


iNDELUNGATA

Prin func\ionare indelungata, piesele in mi$care ala aparatelor se uzeaza


treptat, ajungand in cele din urma la un stadiu de uzura care nu mai permita
runc\ionarea corecta a aparatului. Uzurile mecanice ce apar mai frecvefl'
amintim:
• uzura prin functionare indelungata a lagarelor;
• uzura prin frecare a camelor diferitelor mecanisme;
• uzura prin frecare sau lovire a diferitelor clicheti de zavorare;
• rupere prin indoiri repetate a legaturilor elastice;
• tasarea armaturilor electromagne\ilor, prin lovirea relativ brusca a acestora
la inchidere, etc.
Pentru a asigura aparatelor o funqionare de durata cat mai mare $i a se
ob\ine intervale cat mai mari intre revizii $i repara\ii, se prescriu prin norme
anumite condi\ii de robuste\e mecanica.
Masurile care se iau in vederea asigurarii unei robuste\i mecanice
satisfacatoare a aparatelor, se refera mai ales la:
reducerea numarului §i mase pieselor in mi§care;
studierea deosebita a lagarelor;
alegerea atenta a materialelor pentru ob/inerea unor coeficien/i mici de
frecare (in cazul a 2 piese care trebuie sa alunece una pe alta, se prefera ca
una dintre piese sa fie din material plastic $i, in orice caz, se evita ca ambele
piese sa fie din acela$i metal);
- alegerea §i tratarea deosebit de ingrijita a materialului pentru resoarte
cliche/i §i mecanisme
ARATE ELECTRICE
ide caracterul a aparatelor la probe de uzurd, in vederea depistdtrii
supunerea sistematicd
lerate in masa slabe.

LUCREAZA RPRRRTEIT
4.6. SOLICITARI DATORATE MEDIULUIiN CARE
ELECTRICE

qYl:.it':^Ilfi?:t::?.f
in timpul funclionarii lor, aparatele electrice .t"tt praful,
rit"i,-J* sunt: umiditatea, radialiile solare,
,''i.,i"?ili"r'lg;.,
corosivi etc. Rceqtia,'acliondnd asupra unor elem"ni?- lu1tl!|",1
[i,""*i ;;i##'i";;1i;.;;"; necorectd sau scoaterea ror din
tune.
Ceamaimareparteaaparatelorseconstruiescpentruafunclionain
caracteristici:
ii normaleadici in aer, inir-un mediu cu urmdtoarele
plesiunea atmosfericd in jur de 760 torr,
de 35...40oC,
temperatura medie J" io6c, iar temperatura maximd
,*iiitut" normali (63% cu umiditate relativd)'
altitudinea Pind la 1000 m,
- lipsd de praf 9i substante corosive'
"ui;;;*[',"'o1l"r;;i;;ri;.;se construiesc obienurt
-L:^^.. numai pentru interior,
dar giin acest cazin mai -idmulte variante:
- aparate Oestinate funclioneze in centrale--9 :j'ti^:]:^"'11?;"#13
aparate se
p"rr,inrrur de exploalare este [utin numeros dar calificat' Aceste normal se
construiesc in o"t.r,ita, adici, av6nd partjle care in mod
"*""*i"
aflisubtensiune,neprotejateimpotrivaatingeriaccidentale;
- aparate in clpsulata, destinatJ, sa tulcJrar'191e in mediu industrial
unde ele pot veni In'contact cu un personal numeros 9i mai pulin calificat'
"*""r[i" iar
se inchid in carcase
pericolul de lovire al aparatului este mare. Aceste aparate
plastice cu
de fonti, din tabta l" LJ"i, J, aliaje de aluminiu sau din materiale
i
mare rezistenta mecani"a, p"nttu fi protejate impotriva
loviturilor qi pentru a
t" infatrtu pelicolul de electrocutare a personalului'
Aparateletrebuiesdfieconstruiteastfelinc6tsipoatSsuportafSrS
defecliuni solicitiri timp indelungat'

Simboluri uzuale. lndicele de protectie lP


proteclie oferit de un
Codul lp (lnteinational Protection) indica gradul de
echipament pentru: ^{^ nnrinr rrnaco.
periculoase'
- protectia oamenilor contra contactului direct cu componente
- proteclia materialelor contra influentelor externe'
Este compus din literele lP urmate de doui cifre cu
semnificatie independentd'
dupi cum urmeazd'.
- prima cifrS caracterizeazd gradul de proteclie a oamenilor impotriva
accesului la pd(i p"ii-rtous" gi iripotriva
pitrundeiii corpurilor strdine solide'
-Adouacitrainoicagradul'deproteclieimpotrivapdtrunderiiapei'
116 AUXILIAR CURRICULAR

Prima cifrii A doua cifrii


PROTECTIA iMPOTRIVA CORPURILOR $OLIDE PROTECTIA iMPOTRIVA PiiTRUNDERII APEi
O farii protec\ie O tara protectie
1 protec\ie Tmpotriva corpurilor solide 1 protec\ie impotriva caderii verticale a
mai mari de 50 mm icaturilor de a a
2 2 protec\ie impotriva cMerii picaturilor
protec\ie impotriva corpurilor solide
mai mari de 12 mm sub o inclinare de max 1 5° fa\a de
verticala
3 protec\ie impotriva corpurilor solide 3 prolec\ie impotriva apei de ploaie, cu
mai mari de 2.5 mm o inclinare de pana la 60° fa\a de
verticala
4 protec\ie impotriva corpurilor solide 4 protec\ie impotriva proiectarii de apa
mai mari de 1mm din toate direc iile
5 5 protec\ie impotriva jetului de apa din
protec\ie impotriva prafului
orice directie
6 rotectie totala impotriva rafului 6 prolec ie im otriva valurilor marii
7 protec\ie Tmpotriva apei in cazul
imersiunii tern orare
8 protectie impotriva apei in cazul
imersiunii sub resiune
APARATE ELECTRICE 117
CAP 5. ALEGEREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA
TENSIUNE

Func\ionarea in bune condi\ii a consumatorilor electrici depinde de tipurile


de aparate care sunt in stare sa realizeze parametrii circuitului. Pentru aceasta
sunt folosite aparate de comuta\ie §i de protec�e. pe langa alte tipuri de
aparate.
Fiecare aparat prezinta anumite particularila\i de func\ionare.

Se aratorul
inchidere $i deschidere, vizual, de catre
operator;
- are doua pozi\ii de repaus;
- nu poate fi IT'anevrat in sarcina;
- realizeaza func\ia de separare;
- suporta limp nelimitat curen\ii nominali §i, pentru
scurt limp, curen\ii de suprasarcina §i de
scurtcircuit.

intreruptorul (separatorul de sarcina)

- inchidere §i deschidere, vizual, de catre operator;


- are doua pozi\ii de repaus;
- supo,ia �i 'intrcrupe curen\i nominali, inclusiv curen\i
de suprasarcina;
- suporta, un timp specificat, curen\i de scurtcircuit,
pana la eliminarea acestora de catre alte aparate
specializate inseriate in circuit;
- realizeaza func\iile de comuta\ie func\ionala.
lntreruptorul de putere (disjunctor)
inchidere manuala sau prin acumulare de energie
intr-un resort, cu viteza independenta de operator; 811111
are doua pozi\ii de repaus; men\inerea 1n pozi\ie
inchis se realizeaza printr-un mecanism cu zavor;
deschidere voita - manual sau automat;
prin echipare cu declan§atoare, indepline§te simultan
func\iile de comuta\ie de putere §i de protec1ie;
poate fi conceput sa realizeze §i funcVa de separare;
stabile§te §i intrerupe curen\i normali, inclusiv curen\i
de suprasarcina; intrerupe curen\i de scurtcircuit;
I I8 AUXILIAR CURRICULAR
- suporta, un limp specificat, curenli de scurtcircuit, pana la eliminarea
acestora de catre aparatul respectiv;
- numar posibil de manevre relativ redus, datorita construqiei mecanice.

Contactorul

ac\ionare exclusiv prin electromagnet


(inchidere - deschidere, la comanda);

-
o singura pozi\ie de repaus,
men\inerea in pozi\ia ac\ionat fiind
asigurata de catre electromagnet;
stabile§le, suporta §i intrerupe curen\i
nominali §i de suprasarcina;
- suporta, un limp specificat, curen\i de
scurtcircuit, pana la eliminarea
acestora de catre alte aparate
specializate inseriate in circuit;
asocial cu relee adecvate, indepline§le
atat func\ia de comu1a1ie func\ionala,
cat $i func\ia de protec\ie la
suprasarcina;
- poate fi folosit ca aparat auxiliar de
comanda;
- frecven\a de conectare foarte mare.

Asocialii de aparate
Func\ie de anumite cerin\e legate de comuta\ie $i de protec\ie, se pot face
asocieri diverse de aparate cu func\ii specifice, care se completeaza func\ional:

- contactor + relee de protec\ie;


- contactor + siguran\e fuzibile;
- intreruptor + siguran\e fuzibile;
intreruptor de putere + sigurante fuzibile;
APARATE ELECTRICE 119
Aparate integrate, cu functii multiple
Solu\iile practice sunt:
separator+ siguran\e incorporate (siguran\e pe fiecare pol);
- intreruptor - separator;
intreruptor + siguran\e incorporate;
intreruptor de putere (disjunctor) - contactor;
intreruptor de putere (disjunctor) - contactor - separator;
- demaror (starter) - ansamblu de aparate care asigura pornirea �i oprirea
unui motor, precum �i protec\ia acestuia in caz de suprasarcina.

Separator cu
siguran\e
incorporate

,
.·:·
·.--...
'
••-·-••--
' •.•.,

. ,.

--
�!" !"

- -: ...
,:
"!"••·••.r:••

Demaroare

5.1. ALEGEREA �I UTILIZAREA CONTACTOARELOR iN CIRCUITELE


ELECTRICE

Contactoarele electromagnetice sunt clasificate interna\ional (CEI 158/1)


dupa categoria de utilizare.
Fiecarei categorii de utilizare ii corespund condi\ii tehnice prin care se
stabile�te sarcina comutata (recomandarea CEI 947 - 4 - 1/1990). Condi\iile
tehnice precizeaza valoarea curentului intrerupt le (de suprasarcina) fa\a de
curentul nominal le, durata relativa de trecere a curentului, precum �i numarul
de comutari pe ora. in acest sens distingem opt categorii de utilizare notate AC
- 1 7 8 astfel:
120 AUXILIAR CURRICULAR

"'
C:
=e<ll ·­
·r; (J :,
-ro c<ll
<ll -
� :,
Categoria � Ur/Un Utilizare

a. ro :5
:, :5 (J
(/) 0

AC-1 1,5In 1, 1 50 Sarcini slab inductive, cuptoare cu arc


AC-2 41n 1,1 50 Motoare asincrone bobinate
Motoare asincrone pornire 9i
AC-3 Bin 1,1 50
inclusiv impulsuri

Pornire franare motor asincron cu rotor


AC-4 1Qin 1,1 50
colivie
31n Comanda lampilor cu descarcare
CE!
AC-5 1,05 947-4.
1,51n 111990 Comanda lampilor cu incandescenta
Comanda transformatoarelor
AC-6 a a a
Comanda bateriilor de condensatoare
Sarcini mici inductive pentru aparate
1,51n 1,05
AC-7 a casnice
Bin 1,05 Motoare pentru aparate casnice
Comanda motoarelor cu compresor pentru
61n 1,05 a frigider cu rearmare manuala dupa
declan 9are
AC-8
Comanda motoarelor cu compresor pentru
61n 1,05 a frigider cu rearmare automata dupa
declan9 are
Nola:
• -valori precizate de CEI 947-4-1/1990;
U,- tensiunea de restabilire la frecven\a industriala;
Un- tensiunea nominala.
Fiecarei categorii de utilizare i se definesc condi!ii de conectare 9i
deconectare corespunzatoare 9 i anume:
• Curent intrerupt de contactor (10) - func\ie de categoria de utilizare;
• Curent termic al contactorului {lu,) - reprezinta valoarea efectiva a
curentului suportat de aparat !imp de 8h fara ca incalzirea cailor de curent sa
depa9easca limita admisa;
APARATE ELECTRICE 121
• Curent temporar admis - reprezinla valoarea maxima a curenlului
suporlal de ca lea de cu rent a contc:1ctorului limp de 1 s - 1 Omin fara r.a incalzirea
cailor de curent sa depa�easca limita admisa;
• Puterea de inchidere (PdF) - cure'."lul pe care conlnr.J:>rul poate sa-1
inchida fara a apare sudarea contactelor (\!aloarea erecliva\;
• Puterea de rupere (PdC) - valoarea curentului int,erupt de contaclor fara
a produce uzura exagerala a contaclelor (arcul sa nu di$truga conlactele);
• Tensiunea nominala (U0) - reprezinla valoarea efectiva a tensiunii dintre
caile de curent.
• Tensiunea de comanda - reprezinla valoarea tensiunii aplicate
eleclromagnetului;
• Tensiunea de izolare (tensiunea de reslabilire) (U1) - rcprezinta valoarea
maxima a tensiunii aplicata inlre contacle limp de 1 minut fara a slrapunge
dielectricul, U;$1500V;
• Puterea nominala - pentru pornirea motoarelor - reprezinta pulerea unui
motor alimentat de contactor la tensiunea nominala;
• Durata re/;:,tiva de lrecere a curentului-(durata conectarii DC) reprezinla
raportul dintre durata de trecere (let,) a curentului �i durata unui ciclu (Tc) �i are
valorile standardizate: 15, 25, 40 �i 60%;
• lmpedanfa caii de curent la 50 Hz la valoarea curentului nominal;
• Numarul de comutari pe ora sau frecventa comutarilor fc - definita de
num5rul de cicluri de manevra suportate de caile de curent fara distrugerea
clectrica a contactelor;
• Durata de via{a mecanica - definita de numarul de cicluri de manevra
suportate de caile de curent fara distrugerea mecanica a contactelor;
• Temperatura ambianta �i altitudinea.

iciile de functionare ale contactoarelor


Aceste servicii de funclionare sunt:
o Serviciul de lunga durata S1 (de 8 ore) definit de curentul termic
o Serviciul de scurta durata S2 caracterizat printr-o durata a cuplarii si una de
r".!paus astfel incat calea de curenl sa ajunga la temperatura mediului ambiant
.Acest serviciu este caracterizat prin valorile nominale 10, 30, 60, 90 min.
o Serviciul intermitent periodic S3 este caracterizat prin durata conectarii si
numarul de manevre pe ora efecluale (fc=1/Tc fig.4.2 ) . in acest serviciu se
define�te capacitatea unui contactor de a efectua cu certiludine un numar de
cicluri pe ora.
La func1ionarea in serviciile S2 �i S3 curentul suportat de calea de curenl
a unui contactor poate fi mai ridicat decal curentul de la functionarea in serviciul S1.
Tncalzirea cail de curent Tn serviciu S3 este d�pcndenta de durata
conectarii.
122 AUXILIAR CURRICULAR

Cunoscand categoria de utilizare a contactorului func\ie de tipti


consumatorului se poate alege contactorul. Alegerea acestuia implica:
► definirea tensiunii nomina/e de utilizare ce se alege func\ie de valoarea
nominala a tensiunii de linie a re\elei. Aceasta reprezinta tensiunea dintre caile
de curent i;,i poate avea valoarea 60,250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef.
► definirea tensiunii de comanda ce reprezinta valoarea efectiva a tensiurli
ce se aplica blocului de comanda. Valorile acestor tensiuni sunt standardizate
putand efectua comanda atat in c.a. cat i;li in c.c. (24, 48, 11 O, 380, 500 Ve.a. �
24,48, 60, 110,220,440 Vc.c).
► alegerea curentului maxim suporlat de aparat (practic tipul aparatuluf
ceea ce implica determinarea prin calcul func\ie de puterea consumatorului a
curentului suportat de caile de curent. Func\ie de valoarea acestui curent se
alege valoarea curentului nominal al contactorului ce trebuie sa fie superioara
celei din calcul. Curenlul nominal a/ contaclorului reprezinla va/oarea efecliva a
curenlului suporlal de aparal limp de 8h fara ca incalzirea cailor de curent sa
depa§easca limita admisa.
Constructorii de aparate (inclusiv firmele romanei;lli) prin recomandarile
CE/ produc contactoare cu urmatoarele valori ale curen\ilor nominali: 10, 32, 63.
125, 250, 400 A.
Alegerea contactoarelor este dependenta de:
o Variabilele de intrare: tensiunea nominala a re\elei, natura curentului.
frecventa;
o Variabilele de ie§ire : natura receptorului, puterea acestuia, randamentul,
defazajul, tensiunea de alimentare, frecventa comutarilor.
fn func\ie de acei;lti factori se dete�mina caracteristicile de utilizare ale
unui contactor:
• curentul nominal - 10 ;
• tensiunea nominala - u.;
• categoria de utilizare;
• numarul ciclurilor de manevra.

Alegerea comp/eta a aparalului implica


• Tipul aparatului: numarul de poli, natura curentului, numarul de manevre
• Curentul nominal al aparatului: (1 111 , 10), ceea ce implica determinarea prin
calcul func\ie de puterea consumatorului a curentului suportat de caile de
curent. Func\ie de valoarea acestui curent se alege valoarea curentului nominal
al contactorului ce trebuie sa fie superioara celei din calcul. Curentul nominal al
contacloru/ui l,h reprezinla valoarea efectiva a curentului suporlat de aparal limp
de Bh fara ca incalzirea cailor de curenl sa depa§easca limita admisa.
Constructorii de aparate (inclusiv firmele romanei;lti) prin recomandarile CEI
produc contactoare cu urmatoarele valori ale curentilor nominali: 10, 32, 63,
125,250, 400
APARATE ELECTRICE 123
• Tensiunea de utilizare (U e) ; ce se alege func\ie de valoarea nominala a
tensiunii de linie a re\elei. Aceasta reprezinta tensiunea dintre caile de curent 9i
poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef.
• Tipul circuitului de comanda 9i definirea tensiunii de comanda ce reprezinta
valoarea efectiva a tensiunii ce se aplica blocului de comanda. Valorile acestor
tensiuni sunt standardizate putand efectua comanda atat in c.a. cat 9i in c.c.
• Numarul contactelor auxiliare: instantanee 9i temporizate;
• Gradul de protecfie al aparatului (IP xx).
• Ca/culul curentului rntrerupt de aparat :
P.
- curentul nominal al motorului: I • =
✓3 · U,, · cos <p · 77
- curentul intrerupt l, = 6 · I.,
Curba numarului de conectari este de 0.1 milioane conectari fara revizie.
Curentului maxim suportat de aparat trebuie sa fie mai mare decal curentul
intrerupt.

5.2. ALEGEREA iNTRERUP.ATOARELOR

Alegerea intrerupatoarelor in instala\iile electrice se face in primul rand


in func\ie de capacitatea de rupere a acestora. Din acest motiv intrerupatoarele
de joasa tensiune se incadreaza in 4 mari categorii:
1. intrerupatoare cu capacitate mica de rupere I, < 3KA cunoscute sub
denumirea de intrerupatoare automate mici sau intrerupatoare pentru instala\ii
interioare;
2. Tntrerupatoare compacte (trifazate) cu capacitate medie de rupere
3. Tntrerupatoare de mare putere de rupere C,>50KA
4. intrerupatoare limitatoare ce acopera intreaga gama a capacita\ilor de rupere
C,e(1 - 100)KA. \

Cunoscand capacitatea de rupere functie de tipul consumatorului se


poate alege intrerupatorul. Alegerea acestuia implica:
► definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege func\ie de valoarea
nominala a tensiunii de linie a re\elei. Aceasta reprezinta tensiunea dintre caile
de curent 9i poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef.
► alegerea curentului maxim suporlat de aparat (practic tipul aparatului)
ceea ce implica determinarea prin calcul func\ie de puterea consumatorului a
curentului absorbit. Func\ie de valoarea acestui curent se alege valoarea
curentului nominal al intrerupatorului ce trebuie sa fie superioara celei din
calcul. Curentul nominal al i'ntrerupatoru/ui reprezinta valoarea efectiva a
curentului suporlat de aparat timp de 8h fara ca incalzirea liniilor de curent sa
depa§easca limita admisa intrerupatorului echipat cu dec/an§atoare
124 AUXILIAR CURRICULAR

electromagnetice §i declan§aloare termice �i se alege curentul de reglaj termic


I R runqie de curentul consumatorului �i curentul declan�atorului electromagnetic
(in general valoarea acestui curent este de 10I R. dar anumite tipuri de
intrerupatoare au gama de reglaj 4 - 1 0I R)-
► alegerea tensiunii de comanda (numai pentru intrerupatoarele ac\ionate
cu electromagne� sau motor electric) ce reprezinta valoarea efectiva a tensiunii
ce se aplica blocului de comanda. Valorile acestor tensiuni sunt standardizate
putand efectua comanda atat in c.a. cat �i in c.c. 24, 48, 110, 380, 500 Ve.a.
respectiv 24, 48, 60, 110, 220, 440 Vc.c.
intreruptoarele manuale se aleg in funqie de curentul nominal �i de eel de
rupere, iar cele automate in func\ie de curentul nominal, adica:
1_ >le

/,. �le
1,,,, � le
in care:
1nm - curentul nominal al intreruptorului manual;
I ,.,, - curentul de rupere al intreruptorului manual;
Ina - curentul nominal al intreruptorului automat.
Pentru intreruptoarele manuale trebuie puse ambele condi\ii, deoarece
intreruptoarele cu parghie au curentul de rupere mai mic decal eel nominal, iar
cele cu came au curentul de rupere mai mare decal eel nominal.
Caracteristicile standardizate indicate pe placu\a indicaloarea unui
intrerupator (disjunctor) sunt:
o U,: tensiune nominala de izola\ie
o U,mp: tensiune de \inere la impuls
o lcu : capacitate de rupere ullima, pentru diferite valori ale tensiunii de
utilizare Ue
o cat: categorie de utilizare
o low: curent de scurta durata admisibil
o lea: capacitate de rupere in serviciu
o 10 : curent nominal
o Simbolul electric cu aptitudine de sec\ionare.

5.3. ALEGEREA ELEMENTELOR DE PROTECTIE

5.3.1. Alegerea elementelor de protec\ie la supracuren\ii mari


Protejarea circuitelor �i a coloanelor de fo'1a la supracuren\i mari se
realizeaza, in majorilatea cazurilor, prin siguran\e fuzibile, cu excep\ja
motoarelor mari �i a liniilor, unde se utilizeaza intreruptoare automate inzestrate
cu relee electromagnetice.
APARATE ELECTRICE 125
• Dimensionarea siqurantelor fuzibile pentru protejarea circuitelor se
face linandu-se seama de regimurile de scurta durata la pornire �i de la defect
(scurtcircuit), care produc curen\i mari.
Este necesar ca sa se determine valoarea nominala a siguran\ei fuzibile
ln a�a fel Tncat la pornirea directa siguran\a fuzibila sa se topeasca in 8 s, iar la
pornirea in stea-triunghi in 40s. Astfel, din caracteristica de timp a fuzibilului se
pot citii valorile duratelor de topire (t), in func\ie de curentul de topire /. Se face
raportul dintre curentul de topire �i curentul nominal al siguran\ei fuzibile Ip
( .!_ = K), valorile fiind date in tabelul de mai jos.
IF
Coeficientii K oentru timoii de tooire a fuzibililor
1 2 3 4 5 6 7 8
. t o()
1h 20min 40s 8s 4,5s 2,4s
J
K=- 1,3 1,6 1,8 2,0 2,5 3 4
J r-

Pentru ca fuzibilul sa nu se topeasca, trebuie ca Ip</, adica curentul sa fie


mai mic decal curentul de topire l n,a :
.!.... = K
l f.
sau / = K -J,
deci,
I,, <K·l,
�i rezulta condi\ia de dimensionare in func\ie de curentul de pornire, adica:
J
I >2.
F K
La pornire directa, K = 2,5, la pornirea stea-triunghi K = 2, iar la pornirea
cu reostat K = 1,6.
Pe de alla parte, in cazul scurtcircuitului, conductorul nu trebuie sa se
incalzeasca peste limita admisa, de aceea siguran\a fuzibila trebuie sa se
topeasca inainte ca curentul defect sa atinga de trei ori Tncarcarea maxima
admisa Tn conductor I,,.,,, adica: IF $ 3 • I ,,,• .
Pentru protejarea coloanelor, condi\iile sunt asemanatoare, insa
suplimentar trebuie realizata �i verificarea in func\ie de curentul nominal, la
coloanele ce alimenteaza un numar mai mare de receptoare, adica:
[ J > f,nu, .
F > C; JF I F � 31,,UI
K '
in care: lcmax este curentul maxim pe coloana, K = 2.
126 AUXILIAR CURRICULAR

-J '380 V. SOIi:
-
'/ - J '180 100 1/z
/1.,
F1 ... F3 F1 ... F3
r;- !
�lse
..
.. ..
r 7 Q1 .,
1. .

[1
!Q1
' :F2
I I
F1 F3
i
OT
I j K1
�I> DE

b
3
Proteqia motorului cu: siguran\e cu relee Protec\ia liniilor §i a circuitelor
termice §i electromagnetice, cu declan§atoare cu siguran\e fuzibile
termice i electroma netice

• Dimensionarea releelor electromagnetice


Alegerea §i reglajul releelor electromagnetice la circuitele motoarelor de
mare putere se fac in func�e de condi\iile de pornire: IRliM � 1,2/ §i de
,
protejare a se�unii la scurtcircuit : I REM S 4,5/.., (relee cu aqionare
instantanee).
in care: - 1- este curentul de reglaj al releelor electromagnetice;
- Ip §i I ma au semnifica\iile cunoscute.
Alegerea §i reglajul releelor electromagnetice pentru coloanele
tablourilor generale se fac in funclie de acelea§i condi\ii, in felul urmator :
fu.w �1.21,..,; [REM S4,5I,.. ; /REM Sl,5[..,
in rela�ile de mai sus, l cmax este curentul maxim pe coloana.
Releele electromagnetice se utilizeaza in schemele de distribu\ie ce
servesc consumatori importan\i, pentru care trebuie sa se realizeze o prote�e
sigura din punctul de vedere al selectivitalii.
5.3.2. Alegerea elementelor de protectie la supracurenti mici
Protejarea circuitelor de alimentare a motoarelor la curen\i de
suprasarcina de valori mici se realizeaza prin relee termice care, la depa§irea
curentului de reglaj, aqioneaza asupra circuitului de comanda a contactorului.
APARATE ELECTRICE 127
Releele termice se caracterizeaza prin curentul nominal INRT (10A, 32 A,
63 A, 400 A) §i curentul de serviciu I, al elementelor termice care variaza intr-o
;ama foarte larga (0, 19; 0,29; 0,40 ...400 A). De asemenea, ele se pot regla

I
·11Ire 0,6 ... 1 *Is.

Q4 Q4 � lsc
� lsc
'' ''
'' '
'' '
'

F1 :F2 F3
I

03 :1

-�

In func\ie de valoarea curentului de calcul se alege releul termic


corespunzator astfel: J NRr > Ic; Is � Ic; I Rr = 1c
in care s-a notat cu 11n curentul de reglaj, a carui valoare se indica prin proiect
dar se verifica la func\ionarea normala a motorului in sarcina.
De asemenea, intre curentul de serviciu /5 §i curentul nominal al
siguran\ei fuzibile trebuie sa existe o rela\ie determinata din analiza timpilor de
lucru ai releelor §i de topire a siguranjelor fuzibile, in sensul urmator: la
supracurenli mari trebuie sa se topeasca sigurantele fuzibile §i sa nu se
declan§eze releul termic. Tabelul de mai jos indica aceasta legatura.
Valorile maxime ale siguran{elor fuzibile pentru diver§i curen{i de serviciu ai
re/eelor termice le ate in serie
0,19 0,29 0,4 0,55 0,75 1 1,3 1,8 2,4 3,3 4,5 6

0,5 0,8 2 2 4 4 6 6 10 15 20 20

8 11 15 20 25 32 40 63 100 150 250 400

25 35 50 63 80 100 125 200 315 400 630 800

'\
12S AUXILIAR CURRICULAR
APARATE ELECTRICE 129

LUCRAREA 1
l>ENTIFICAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE APARATELOR
ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Competente
Q identificarea elementelor componente ale aparatelor electrice de joasa tensiune;
Q precizarea rolului func\ional al elementelor componente;
Q specificarea materialului din care este confec\ionat elementul component.
Q respectarea normelor de igiena §i de protec\ia muncii

Fi§a de documentare
Contacte electrice
in construc\ia tuturor aparatelor electrice se gasesc contacte electrice.
Acestea asigura "legatura" dintre doua pof1iuni de circuit. Contactul se
realizeaza cu a·utorul a eel utin doua iese de contact.

contact ermanent ere contact de alunecare

Dupa modul de realizare a imbinarii de contact, se deosebesc trei tipuri de


contacte (fig.1.1.): contacte permanente (fixe); contacte de intrerupere; contacte
de alunecare (glisante).
Contactele permanente raman intotdeauna inchise, indiferent daca
func\ioneaza sau nu instala\ia electrica, avand numai rolul de a realiza
130 AUXILIAR CURRICULAR

continuitatea circuitului. Ele realizeaza imbinarea mecanica a conductoarelor.


de obicei prin strangere cu �uruburi.
Contactele de fntrerupere sunt folosite pentru stabilirea
circuitelor. Legatura intre conductoare se realizeaza practic
apasare, cu ajutorul unor resorturi (arcuri)
La intreruptoarele electrice automate, contactele electrice sunt de doua
feluri: principa/e §i secundare.
Contactele de alunecare (fig.1.2) au rolul de a stabili un circuit electric intra
doua piese de contact (dintre care una se deplaseaza iar cealalta ramane

a
imobila) (de exemplu: intre perii �i inele la ma�inile de curent alternativ cu inele.
intre perii �i colector la ma�inile de curent continuu, intre troleu �i firul de cale
tramvaie, troleibuze i locomotive electrice .

Forma pieselor de contact difera foarte mull de la un aparat la altul, dar


oricare ar fi aceasta, contactele se incadreaza, din punct de vedere al
aspectului geometric al suprafe\ei de contact, in unul dintre urmatoarele trei
tipuri:
contacte plane (de suprafa/�) (fig.1.3);
contacte liniare;
contacle punctiforme.
Contactele plane se folosesc, indeosebi, la imbinarea barelor colectoare
(fig. 1.3), la legaturi de conductoare prin papuci �i drept contact de lucru la
unele separatoare �i siguran\e.

Fi . 1.3. Contacte lane


APARATE ELECTRICE 131
.
Contactele liniare sunt acelea la care contactul electric se ob!ine prin
::,res1une §I frecare. Este fom,a de contact cea mai des 1ntalnita la aparatele de
:uren\i "tari". Ca forme specializate de contacte liniare, se rntalnesc contactele
deget, la/ea §i perie.

Contacte plane fixe legatura <re concc,cr ,ri recrrrd' m, ""''-., · ,.,_�,,,,_.. ..,..,.
:ontact folosind papuci.

Contactele - deget servesc atat drept contact de lucru, cat §i drept contact de
·�pere. Contactele - deget se executa intotdeauna din cupru tare, prin presare
a cald rn matri e sau rin taiere din refile laminate. fi .1.4 .

Contactele perie se ob\in prin inmanuncherea unui pachet de foi din material
conductor avand o elasticitate foarte buna (tombac sau bronz fosforos).

Contactele punctiforme sunt contacte de presiune fara frecare la


·nchidere; ele prezinta avantajul unei construc\ii simple §i a necesita\ii unei
apasari reduse pentru contact. Sunt folosite drept contacte de intrerupere, la
::ea mai mare parte a aparatelor electrice de joasa tensiune, sub forma de nituri
sau pastile. Se folose§te argint pentru curen\i mici, materiale sinterizate pentru
Ct.Jren\i mijlocii §i mari (fig. 1.5).

Pentru a fi bun ca material de contact. un metal sau aliai trebuie:


sc!i aib/J conductibilitate etectrica §i conductibilitatea termica foarte bune;
sa aibl1 duritate suficienta;
sa nu se oxideze §i sa nu fie atacat de agen(ii chimici;
ca temperatura sa de topire sa fie cat mai ridicata;
sa fie U§Or de prelucrat §i sa aiba cost redus.
Ca materiale pentru contacte sunt folosite: cuprul, argintul, materiale dure,
materiale sinterizate.
132 AUXILIAR CURRICULAR

I - co111,1cr co111ac10r
TCAl25A
1- rontactfix co111acto
tip RGIOOA
J - COlllacl Ji.,· COlll(l(/0
/IC 40A
4 - contact jb: co111t1c10,.
ti/> TCA JOA
5 - contact mobil
CQ/1/(IC/OJ' tip TCA JOA
6 - contacte planefixe
7 - contaclefi.rn co,wCtfJ/f
8- conUlcte plane
comutator cu c:tw1e
9 - CM/Ori p/a11 - fitii
PapucPTR 1017
JO- co111,,c1 pap 11ci (Jx.
elc)
I I - coll/act plan (pi<•s0

\
sig11ra11/llJuzihil,1)
J2 - J)OJ)IIC 4X2,8
13 - cc111ac1 ll/1rerup1or ,
'-

14 - co11tnc1 jlx contacti.


Fi .1.5 Tipuri de contacte TCA 10,1.

Electromagneti
Electromagne\ii utiliza\i 1'n construc\ia aparatelor pot avea diferite forme ir
functie de marimea cursei $i caracteristica fortei, care reprezinta conditii impuse
In general, valoarea curentului absorbit de bobina trebuie sa fie cat mai mica
electromagnetul trebuind sa aiba un consum mic de energie $i sa func\ioneze 1r;
condi\ii bune la varia\ii ale tensiunii.
Principalul criteriu de clasificare a electromagne\ilor utiliza\i la construc\ia
aparatelor este felul tensiunii de alimentare a bobinei, forma geometrica a
miezului ma netic sau felul mi carii armaturii mobile translatie sau rotatie .

Rl-l3A2
24 Vee
,•,(Q!J.:.o.00,IJ
340!l

Fig. 1.6 Miezuri magnetice: Electromagnet de curent alternativ (vedere:


1 - s ira; 2 - flan a de 1'm achetare ; Electroma net de curent continuu.

Fo1a portanta a unui electromagnet de curent alternativ variaza cu


patratul valorii curentului ce strabate bobina. Aceasta fofla este o marime
APARATE ELECTRICE 133
variabila in limp, osciland de 100 de ori pe secunda in'.re valoarea maxima $i
zero, ceea ce face ca magnetul sa vibreze, producand uneori un zgomol foarte
suparalor. Varia\ia in limp a fof1ei portanle mare$te $i pericolul de desprindere a
armalurii, la scaderi accidentale ale tensiunii.
Penlru a se reduce acesle deficien\e, se inlroduc in armalurile magne\ilor
monofaza\i de curent alternativ, in vecinatalea planului de lipire a armaturilor,
spire in scurtcircuit (fig. 1. 7), al caror rol esle de a reduce zgomotul $i pericolul
de des rindere.

LJ

□�
____..J

b C d C
3

Qi
Fig. 1.7. Melode de fixare a spirei in scurtcircuit la electromagne\ii de curent
alternativ: a - fixare cu ajutorul unei agrafe de tabla; b $i c - fixare prin
$1emuirea spirei de cupru; d - fixare prin $lemuirea miezului magnetic; e -
fixare cu ajutorul unui adeziv elastic; 1 -mie7 magnetic; 2-spira de cupru masiv;
3 -s ira in scurtcircuit din Ii a sudata.

lzolatoare $i piese izolante


Se numesc izolatoare, elementele de instala\ie sau paf1ile de aparat special
construite ntru a sustine mecanic i a asi ura izolarea electlica a cailor de curent.

Fig. 1.8. lzolatoare de interior $i exterior pentru sta\ii $i aparate de medie


tensiune.
134 AUXILIAR CURRICULAR

Ele trebuie sa faca fa\a solicitarilor termice provocate de curen\ii de regim �


scurtcircuit pentru care au fest dimensionate elementele conducatoare de
curent.
Elementele izolatoare folosite pentru aparate electrice sunt foarte variate.
in construqia aparatelor electrice sunt utilizate o serie de piese din material
electroizolant cu scopul de a proteja par\ile interioare ale aparatului impotriva
agen\ilor atmosferici sau de atingere a acestor par\i aflate sub tensiune. Piesele
electroizolante au rol de izolare a parjilor aflate sub tensiune sau de fixare a
unor elemente componente din aparatul respectiv. Exista o gama variata de
piese electroizolante.

Materialele din care sunt


confec\ionate aceste piese sunt :
- stic/a;
- ra§ini de tumare (po/istirenul,
plexiglasul, polietilena, policlorura
de vinil, pertinaxul, textolitul,
sticlotextoli/ul etc.);
mase ceramice (porfelanul, stearitul,
terrnoceramitul, mase ceramice
aluminoase);
- lemnu/;
hartia;
- azbocimentul ;
- c/ingheritul;
- pre§panul etc.

Fig. 1.9. Piese electroizolante componente ale aparatelor electrice de joasa §i


medie tensiune.

in figura 1.9 sunt redate cateva piese electroizolante componente ale


aparatelor electrice de joasa §i medie tensiune.

Fl§e de lucru
� Fl$A DE LUCRU 1.1- contacte e/ectrice
� Fl$A DE LUCRU 1.2- electromagnefi;
� R$A DE LUCRU 1.3 - izolatori, piese e/ectroizo/ante;

Nomenclatorul aparatelor
O contacte electrice permanente;
8 contacte electrice de rupere;
APARATE ELECTRICE 135
D contacte electrice de alunecare;
O electromagne\i de curent continuu;
ti electromagne\i de curent alternativ;
o izolatori electrici;
9 piese electroizolante.

\4od de lucru
Elevii vor primi fi�ele de lucru dupa care vor alege elementele componente
a e diferitelor aparate electrice. Vor sorta �i clasifica aceste elemente
:omponente. in tabelele corespunzatoare fi�elor de lucru vor fi trecute toate
: esele componente cerute de catre cadrul didactic. Elevul va motiva pentru
:ecare piesa in parte destina\ia, materialul, denumirea, codul etc., elementului
:omponent studiat.

5. Tabel cu rezultate, observatii �i concluzii

Fl�A DE LUCRU 1.1


CONTACTE ELECTRICE

1. Examina i cu aten ie urmatoarele contacte ermanente din fi . 1.1.1:

Fi . 1.1.1. Contacte ermanente

Utilizand cuvintele cheie: conductor flexibil, clema, izolatie, conductor


masiv FY, contact permanent, realizati o prezentare verbala a imaginilor de
rnai sus cu specificarea realizarii contactului.

2.
136 AUXILIAR CURRICULAR

Preciza\i unde pot fi regasite, ca elemente componente ale aparatelor


electrice, tipurile de contacte de rupere din fig. 1.1.2.
in ligura 1.1.2. semnifica\ia cifrelor 1 �i 2 esle: cu\it, respectiv furcii.
ldentifica\i aparatul de inaltii tensiune care este previizut cu aceste elemente.

2. Tn fig.1.1.3. sunt redate contacte de alunecare. Utilizand cuvintele cheie: fir,


lamele, perie, colector, pantograf, realiza\i o prezentare verbala a imaginilor
de mai os.
_______ -:JI-,___

. 1.1.3. Contacte de alunecare.


a b C

3. lndica\i care sunt condi\iile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele


folosite la construcjia contactelor electrice. Enumera\i cele mai importante
materiale utilizate in constric\ia contactelor unui intreruptor de putere.

Fl!$A DE LUCRU 1.2


ELECTROMAGNET!
1. Examina\i cu aten\ie figura 1.2.1. Preciza\i ce fel de electromagnet este
reprezentat.
APARATE ELECTRICE 137

2 ldentifica!i elementele componente ale acestui electromagnet. Men1ionati ce


-:: are spira in scurtcircuit.

3 in figura 1.2.2. sunt reda\i electromagne\i componen\i ai aparatelor electrice.


.:entifica!i ace�t1 electromagne\i �i preciza\i ce aparate au in componen\a lor
:iurile de electromagne!i prezente in figura 1.2.2.

(
.. '/'

. 1.2.2. Utilizari ale electroma

4. Face\i referiri la tipurile de materiale utilizate ca miezuri magnetice, ce


constituie circuitul feromagnetic al unui electromagnet.

Fl�A DE LUCRU 1.3


IZOLATORI, PIESE ELECTROIZOLANTE

1. Examina\i cu aten!ie izolatorii din figura 1.3.1. Descrie\i din ce materiale sunt
realiza\i ace�ti izolatori �i indica\i unde sunt utiliza\i.

138 AUXILIAR CURRICULAR

Fi . 1.3.1. lzolatori

-
2. in figura 1.3.2 sunt reprezentate piese izolante ale aparatelor electrice de
·oasli tensiune. Numerotati aceste iese electroizolante i com feta i tabelul 1.3.

-
0

Nr.
Fi . 1.3.2. Piese electroizolante.

Component
I
Material din care
Tabelul 1.3.
Denumire Observa!ii
izolator al a aratului este confec iona
1.
2
3...
APARATE ELECTRICE 139

LUCRAREA2
APARATE DE CONECTARE
1. Competente
c:> recunoa�terea schemei electrice a aparatului dintr-o diversitate de aparate;
c:> precizarea rolului aparatului in instala\ia electrica;
c:> indicarea modului cum se monteaza aceste aparate in instala\ii �i cum se
exploateaza in timpul func\ionarii;
c:> montarea �i demontarea in parti componente ale aparatelor;
c:> localizarea defectelor ce apar in aparatele electrice;
c:> identificarea elementelor componente ale aparatelor electrice;
c:> precizarea materialelor din care sunt realizale piesele componente ale
aparatelor electrice;
c:> respectarea normelor de igiena �i protec\ia muncii in timpul exploatarii
aparatelor electrice.

2. Fi�a de documentare

Comutatoare cu came
intreruptoarele �i comutatoarele cu came (fig. 2.1) sun! aparate utilizate
pentru inchiderea �i deschiderea circuitelor de comanda, semnalizare, iluminat
i entru ac ionarea ma inilor electrice.


Din punct de vedere constructiv aceste aparate sun! alcatuite dintr-un
numar variabil de elemente de cu cai de curent identice. Deschiderea �i
inchiderea contactelor mobile este realizata prin ac\ionarea unui ax central
comun. Pe ax sun! montate numai ni�te came din material izolant care, rotindu­
se odata cu axul de ac\ionare, determina separarea sau apropierea contactelor

p 8-.··\ -. -C).- �, u'


0 ;1;:-)
� ' ,(·J
,;:J.'
Ii . 2.2.

r':\ Lv
,\:.__:) � (:'\ ✓• •

, � ; \ ;

Fi . 2.2. Forme constructive de came.


140 AUXILIAR CURRICULAR

Viteza de deschidere a contactelor depinde de viteza de manevrare a


operatorului.
Fiecare comutator este univoc determinat printr-un simbol. Simbolul
define�te un anumit comutator din punct de vedere al tipului, al numarului de
pozi�i �i al numarului sau de ordine. Pentru exemplificare s-a ales simbolul:
C.16. 04. 50. 002.
a b c d
a carui semnifica!ie este urmatoarea:
grupul a - reprezinta curentul nominal al comutatorului, 16 A;
grupul b - reprezinta numarul de etaje al comutatorului, 4;
grupul c - reprezinta numarul de pozi\ii ferme, 5 sau cu revenire - 0;
grupul d - indica numarul de ordine al schemei electrice.

.!.,.. Cmmi
'4, Rt:surt penlru n·uh=an_•a
.fortt'I tft• C-UlllllCI

n-3,
__,. Cont11c-1 moh1/
(j) (i,n/,ll"/ fi_r

(j) Pw,e i:r,/111111•

Fig. 2.3. Reprezentarea schematica a principiului de func!ionare a unui


comutator cu came

Comutatorul cu came se compune in esen\a din trei paf1i distincte:


1> dispozitivul de sacadare;
1> placile de etaj cu contacte fixe �i mobile;
1> manere �i placi frontale.
Placile de etaj cu contactele fixe �i mobile pe care se gasesc montate
contactele fixe ale comutatorului sunt dispuse una peste alta �i sunt in numar
diferit de la un comutator la altul. Mi�carea de translatie a contactelor mobile se
realizeaza prin intermediul piesei glisante, care este ac\ionata de cama prin
intermediul rolei. Fofla de apasare in contact este data de arcuri. Camele de
diverse profile sunt ac\ionate prin intermediul axului comutatorului pe care se
fixeaza manerul de ac\ionare.

Separatoare
Separatoarele (fig. 2.4.) sunt aparate cu ajutorul carora se inchid sau se
deschid circuite electrice care nu sunt sub sarcina, deoarece ele nu au
capacitatea de a intrerupe decal curen�i electrici foarte mici (de marimea unui
curent de mers in gol al unui transformator de putere).
APARATE ELECTRICE 141

Fig. 2.4. Separator de joasa tensiune: 1 - dispozitiv de ac\ionare; 2 - soclu de


fixare a elementelor; 3 - izolator ; 4 - arcuri pentru asigurarea presiunii pe
contact; 5 - contacte mobile; 6 - contacte fixe· 7 - borne entru contactele fixe.

Separatorul are menirea de a asigura observarea de la distan\a a starii


circuitului: inchis sau deschis.
Separatoarele sc monteaza intr t1 diferlte portiuni ale instala\iilor electrice, in
scopul separarii lor la efectuarea unor lucrari la care este necesara intreruperea
tensiunii. La montarea separatoarelor se va avea o deosebita grija ca barele de
legatura sa fie imbinate corect. Pentru ca aparatul sa nu se deschida
intamplator sau de la sine, se va manta un dispozitiv de blocare in pozi\ia inchis
care sa nu poata fi indepartat decal in momentul cand intreruptorut automat din
ava\ esle deschis.
Dispozitivele de ac\ionare tip AMI, AME sunt destinate pentru a ac\iona
manual un separator de interior sau de exterior.
intreruptoare diferentiale
Tntreruptoarele automate sun\ aparate electrice de comuta\ie utilizate la
inchiderea �i deschiderea circuitelor electrice, pentru stabilirea sau intreruperea
curentului electric din circuitul considerat. Aceste aparate por fi ac\ionate de
diferite tipuri de dispozitive de ac\ionare. Constructiv, intreruptoarele automate
ot fi de ·oasa tensiune fi . 2.4 i medie tensiune fi . 2.7 .

·O ·o
.... ' 1 SIIIITAI ---­
..
a
�(/;::r,4,J

-
C•-.oLi1

r=tn
,.,.I
,
.,:,_ ((
i::1c \j

� • ...
Fi . 2.4. lntreru
142 AUXILIAR CURRICULAR

Tntreruptoarele automate sunt prevazute cu dispozitive de protec\ie, care


comanda automat deschiderea circuitului in anumite condi\ii prescrise (de ex., la
cre§terea intensita\ii curentului peste o anumita valoare sau la scurtcircuit, la
scaderea sub o anumita valoare limita a tensiunii, impedan\ei sau a altui
parametru al circuitului). lntreruptoarele automate pot fi comandate de operator
pentru stabilirea sau intreruperea curentului de sarcina. lntreruptoarele
automate sunt de tip disjunctor, avand numai declan§atoare automate
Tntreruptoarele automate de putere sunt realizate pentru a proteja re\elele
de distribu\ie de joasa tensiune, pentru a proteja motoarele electrice §i pentru
protec\ia impotriva defectelor de punere la pamant.
La intreruptorul compact principiul de stingere a arcului electric este bazat
pe cuplul rotativ, ceea ce confera aparatelor o putere de rupere mare, intr-un
volum mic.

a b c d
Fig. 2.5. Tntreruptor automat modular. Principiul
de stingere a arcului electric; scheme electrice
pentru intreruptoare cu: a - un pol, b - 1 + N poli,
c - 3 poli, d - intreruptoare automate modulare

intreruptoare automate
Spre deosebire de contactoare, intreruptoarele automate se
caracterizeaza prin faptul ca, odata inchise contactele principale, ele sunt
men/inute in pozifia " inchis " cu ajutorul unui zavor mecanic numit " broasca ·;
acesta blocheaza la sfar§itul cursei de inchidere contactele mobile, asigurand
presiunea necesara in contacte, §i le mentine in aceasta pozitie un limp oricat
de lung, fara vreun consum suplimenta; de energie. Tntreruptorul automat
ramane in aceasta pozi\ie pana cand, la comanda voita a unui operator sau la
comanda automata a unui releu de protec\ie, se indeparteaza zavorul mecanic,
eliberand contactele mobile, care se deschid cu mare viteza sub actiunea unor
reostate puternice.
Tnchiderea intreruptoarelor automate se poate realiza prin diferite metode, ca:
• apasare - de catre un operator - a unui buton de inchidere, metoda folosita
la aparatele de curenti nominali mici;
• acfionarea unui manete;
APARATE ELECTRICE 143
• folos,rea unui electromagnet de ac/ionare;

-
folosirea unui dis ozitiv de aclionare cu acumulare de enen ie in resort

• ...
....
•• ... ' '•
"' -
,-- -
0 6') 8 0 Ii tl

�--....
'iiiiiiii'
',. '
�-.
ll,U
::::

&
• • •.
0
Fi . 2.6. lntreru toare automate

Data fiind varietatea mare a domeniilor de ulilizare, se intalne�te �i o


varietate a solutiilor constructive de intreruptoare automate {fig.2.5.). Se pot
distinge totu§i cinci categorii de asemenea aparate, �1 anume:
intreruptoare automate monopalare;
intreruptoare automate tripolare comandate prin buton;
intreruptoare automate in construc;\1e deschisii;
intreruptoare automate capsulate;
intreru toare automate 1im1tatoare.

.2

••

tft
1
DE I >

DO - Oedanfator do oosCllld<Jn> OTm-<leclan�lor do tonStUne mm,m;I


OT - Ooc/an.ator torm,c. DE - docfa11;a1or elecuom.gner,c. A B C
Fig. 2.7. lntreruptor de sarcina de 100 A: a - vedere: 1- releu termic, 2 - axul
declan�torului; 3 - maneta de ac;\ionare, 4 - mecanismul de anclan�re �i
declan§are, 5 - contact mobil, 6 - camera de stingere; 7 - contact fix,; 8 -
carcasa; b - schema electrica.

intreruptoarele automate se folosesc indeosebi in urmatoarele situa\ii :


►► ca intreruptor principal pentru protec;\ia liniilor §i a instala!ilor electrice ;
►► ca aparat normal de conectare $i protec/ie al unor consumatori carora le
corespund curenfii mari de serviciu §i puteri de scurtcircuit importante ;
144 AUXILIAR CURRICULAR

►► ca aparat normal de conectare acolo unde trebuie evitata deschiderea


automata a aparatului la scaderea tensiunii sau la dispari/ia acesteia;
►► ca aparat normal de conectare acolo unde acesta suporta vibra/ii §i §OCUn
mecanice importante.
Oricare ar fi varianta construcliva de intreruptor automat. el este construit
din urmatoarele elemente principale:
➔ circuilul principal de curent format din: contacle principale, contacte de
rupere. bobina de suflaj magnetic, coarne de sunaj §i borne de racord la circuiM
exterior, majoritalea realizate din profile de cupru electrolilic, protejate sau nu
impotriva coroziunilor;
➔ camerele de stingere a arcului electric;
➔ piesele izolante pentru sus\inerea cailor de curent §i separarea fazelor,
realizate de obicei prin presare din rli§ini fenolice;
➔ mecanismul de ac/ionare §i zavorare, realizat din table §i profile de o\el
lralale in mod special pentru a face fa\a uzurilor §i coroziunilor;
➔ culia aparatului, executata din tabla de o\el la aparatele mari §i din ra§iri
fenolice la aparatele mici �i la intreruptoarele tip . compact;
➔ elementele de protec{ie impotriva supratensiunilor (relee termice �
electromagnelice);
➔ elementele accesorii: bobine de declan�re, relee, transformatoare de
curent, contacte auxiliare etc.
Schema electrica
.. F1$A DE LUCRU 2.1 - intreruptoare §i comutatoare cu came;
.. Fl$A DE LUCRU 2.2 - separatoare; separatoare de sarcina;
.. F1$A DE LUCRU 2.3 -separatoare de sarcina;
►► Fl$A DE LUCRU 2.4 - inversoare de sens;
.., Fl$A DE LUCRU 2.5 - intreruptoare diferenpale, intreruptoare automate.
Nomenclatorul aparatelor
intreruptoare cu parghie; intreruptoare �i comutatoare cu came; separatoare;
intreruptoare de sarcina; inversoare de sens; intreruptoare diferen\iale.

Fl$A DE LUCRU 2.1


iNTRERUPTOARE $1 COMUTATOARE CU CAME
1. Urmari\i cu aten\ie imaginea din figura 2.1.1. Preciza\i unde sunt
utilizate aceste comutatoare cu came.
APARATE ELECTRICE 145

2. Descrie\i ce semnifica\ie au cifrele din fig.2.1.2.

3. Desena\i schema electrica a unui comutator cu came.

Fl$A DE LUCRU 2.2


SEPARATOARE

1. Pentru separatorul din fig. 2.2.1.


146 AUXILIAR CURRICULAR

Fig. 2.2.1. Separator de joasa tensiune.

completa\i tabelul 2.2.1 cu datele corespunzatoare.

Tabelul 2 2 1
Aoarat:
Materialul din care este
Element Denumire Observatii
confectionat
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

2. Desena\i schema electrica a unui separator trifazat de joasa tensiune.

3. Urmari\i cu aten\ie modalitatea de realizare a unui separator utilizanc


module corespunzatoare. Realiza\i, in laborator, un separator utilizand elemente
adecvate.
APARATE ELECTRICE 147

10 �

.,
l,o • �

6
le
.
Is

Fl�A DE LUCRU 2.3


SEPARATOARE DE SARCINA

1. Preciza\i rolul separatorului intr-un circuit electric.

2. Desena\i simbolul sparatorului de sarcina.

3. Da\i exemple de circuite care folosesc separatorul de sarcina.


148 AUXILIAR CURRICULAR

4. Completa\i tabelul 2.3.1 cu datele corespunzatoare:


Tabelul 2. 31
.
Aoarat:
Element Materialul din care este
Denumire Observa\ii
confectionat
1.
2.
3.
4.
5.
APARATE ELECTRICE 149

Fl$A OE LUCRU 2.4


INVERSOARE DE SENS

1. Completa\i figura 2.4.1 pentru a putea realiza inversarea sensului de rota\ie


la un motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit.

2. Pentru a schimba sensul de rota\ie a unui motor asincron se utilizeaza


schema din fig. 2.4.2

11--+--..--­
u--+-+-..--

-:� ---
rj;, ·c 1--11--if--.
x-x

Fi . 2.4. 1. I nversor de sens.

l
0
I

e:
300*60
2
3
300 0 60 4
5
u V
6

Fig. 2.4.2.
l50 AUXILIAR CURRICULAR

Fl�A DE LUCRU 2.5


iNTRERUPTOARE DIFERENTIALE, iNTRERUPTOARE AUTOMATE
Ct.EM.\ Q)
(:ARCASA f#E!Mf'l.A.MA6'-A �

CUCHET@

8UTON ACllONARE @

·' ,.._
.I
CLICHE? iNYEftMEowt ( 5
,:f

.. ..
CONTA.CT r.408l. (6'
:t· �)� .✓

�-:.__ J"•J CA-WERA.0£S1\NGERI; AARCutUI EL!.CffUC (1)

1!�

....
CONTI.CtflX CU P.AMIA DE D!RIJAAE A �CUlUt f:lf.CTRIC (

OEClAJ,I.SA'tORUI. El.ECTROMAGNETIC OE @J
$U�RACUREI.U CU UM£LA(la.•.ETA1.ICA
CONTACT SUPUMENJAR (,c«50rlu) 6°01

,;;°'l
. ' i.. •
.... OECU.tiSATOR OE. l'EN$1UNf MINIMAj.cte$0f1Y} @
Oi
l
OECU.NSATOR OE LA DISTA:NTAlacDISOO'MI

. "
© -·
.....

@•

...•

..,.�
- • - .,
@ t) g tMrempto� svnl de$:.1c'ltt cotWJJnl 5i de<:cnectaOI orcu1b!lo1 cieC:tt'ioo preo.im st
& �tlciaooS,t�a ie0,1ra®d0 S;JP,3SJ:<:ina StSOJrtcircuil. Ca,i\lClensb<:tpoM:1pM&
� ' r�, n9"'h� de utc.3ff 220V CA.. 3.'tOV CA
...
"'·, � � • Numarulde :,oli, 1 1.3,4
lo
:::1 ..
_. •·
"' • Car.1C1elisUci dededoosire ll'litltn'�fl'I! si modt.11 de t:frilare:

..... 'j 0

&
!ll, .. c»n,1 B .. o.irenl de ded3n$alt ,n dOl'nef...t 3 • 5 In ; ubi.a!e la ?'Qter..'lla 1mor la1191 61 a
<(i ..,.___
<I ,.
gE:ner31oa•e
• Curt>a C • e..,ren! <»dcd�u'l-sare .t1 dorncooA $ .. 11) tn: utlza1e 13 prOleci,., ca!)':uriloc l\l
conwma!Ofior su111dard
C'Jl'ba O CUfenl de cedans-1re in domer,u1 10 • 20 tn uHiz;;ate !a proteet12
CX'lflSI.IMatook>f CUCC!Ofl1m;lfedeparnire
• (:.)pacita«tanomina!;aden.,pete· 4 5kA.6kA, 1011:A

Fig. 2.5.1. intreruptor diferen\ial, elemente componente


APARATE ELECTRICE 151

- - ... • I I "
1 1 l
(g\


m·m·m

1r.11
-----
_!)

I._
"' _.--. ..,-
l8I

1 Pi
....... - -

�-�


.. '
lb

' t� !i'

.
-
's •

0) C».C ,.._., 9 C,t,P.\C 0 .Ii' PLA$TIC PE.�.. IORNE

®Cl.E>IA 10 8°"-"A CU lAJ.IELA 81 �OAUC4

� CAJtCASA NEJ-4'1..AWABU
-
11 SISTEM CU COkTACl£ 11011..[

©COl,"!ACT[Fllr

1'5 U.l\lf.HT C"t C,lP.�


-
12
13
DlCLA'tS.!ORO( rt.'ISl.,.'llflrC&t. .�

O.sPOZJT.'I PfJrfTRU COtl.A�OA OE LA OISlAHT.\


lllitlric c.accuodu
I'
-
6 SIJffJIIJR, PENTltU CLEVE 14 CONTACT At.In.wt:•�

-! 1":4i�U.S1™;(JllA.RC RECTRICI 15 OECLA.'ISAJOlt Dl l.A OISTA.llftA I.IICCllliDdlll

ta RE.ME"1-,.. or C0tW.·'IRltAE 16 0-SPOZJTl'i P(VTRIJ CON.\ltl'OA lOC.AU • lt'l�,il 1kc•om.t

Fig. 2.5.2. Tntreruptor automat, elemente componente


-
152 AUXILIAR CURRICULAR

LUCRAREA3
APARATE DE PROTECf/E $1 REGLAJ

1. Competente
Q recunoa$1erea schemei electrice a aparatului dintr-o diversitate de aparate·
Q precizarea rolului aparatului in instalatia electrica;
Q indicarea modului cum se monteaza aceste aparate in instala\ii $i cum 2
exploateaza in timpul func\ionarii;
Q montarea $i demontarea in pat;i componente ale aparatelor;
Q localizarea defectelor ce apar in aparatele electrioe;
Q identificarea elementelor componente ale aparatelor electrice;
Q precizarea materialelor din care sunt realizate piesele componente �
aparatelor electrice;
Q respectarea normelor de igiena $i protec\ia muncii in timpul exploatari
aparatelor electrice.

2. Fi$.'i de documentare

Siguranfe fuzibile
Siguran\ele fuzibile obi$nuite folosite foarte mull in instala\iile electrice sum
aparate de prote9ie cele mai simple $i in general cele mai eficace.
Siguran\ele fuzibile sunt alcatuite din trei pat;i distincte: soclul, capacul �
atronul fuzibil ro riu-zis.

Ti LF - le atura fa a Ti LS - le atura s ate Patron fuzibil


Fig. 3.1. Siguran\e fuzibile cu file!: c - sectiune prin patronul fuzibil al unei
siguran1e fuzibile cu filet-25 A: 1 - corp pot;elan; 2 - fir fuzibil; 3 - firul
indicatorului; 4 - nisi fin ; 5 ca ac de contact; 6 - indicator de functionare;
FR CURRICULAR

soclurile sunt ra rAndur ror de trei feruri ?n functie


de care difer6 - gi
montarea fiecdruia: -,J-g- ., regdturi spate; LF - cu r"giir;"a fa{d .
!, ^-..- |]gr.frn{et"fuzibire
scurtcircuitelor.
sunt cei" #i slmpre ,pr;;;" 9i MpR
protectie impotriva
Ele cuprind, in principiu, elemente iriio-iri'constand
dintr-un fir
ai;il i#i j#; ili
t
t3y. g. bandd subtire de metar, cu'secriunea astrei
lrsitate de aparate; strdbdtute de un curent mai mare decdt
intrerupind astfer circuitur protejal, in care
,dri.il'i;trhtig ;.;j;;r#;
i ""rsunt,montiie in ,"n".
i instalalii gi cum se Din punct de vedere constructiv, siguranter" pot ii,
cu filet gi cu furci.
,rli,-mignon, normale
plor; Siguranlele cu filet sunt construite in doui variante:
cu tegdturd spafe LS
i
i-
gi cu legdturd fala LF.
Ftflce;
le componente ale
I
I

[t timpul
I
exploatdrii

iile electrice sunt

soclul, capacul gi

capacul filetat al siguranlei trebuie bine ingurubat pentru


de apdsare cerutd de con[act.
a asigura fo(a

Siguran{ele
Drguranlere fuzibite
tuzibile de mare putere de rupere se vor monta
vertical' Introducerea.gi scoaterea siguranlei din in plan
furci se-race cu ajutorul unui
mdner izolant care as.igurd manipurariaftripericor
oe Jectrocutare.
siguranlere cu firet tip LFi se construieic in gil, (trb"rur
3.1):
Patron fuzibil
I fuzibil al unei
Tabelul 3.1.
154 AUXILIAR CURRICULAR

Daca se dorel}le o protec\ie a motoarelor electrice se vor folosi sigu,..---....


fuzibile a caror fuzibile trebuie corelate cu puterea motoarelor, conform tabe -
(tabelul 3.3):
Tabelul 3.:
P kW 2,2 5,5 7,5 15 22 30 55 75 110 160 25C
Siguran\li
lentil A
6 16 20 36 45 63 160 225 350 500 63.

Relee termice
Releele termice sunt folosite pentru a semnaliza sau a scoate din functE
anumita parte a unei instala\ii la care temperatura a crescut peste o anur"3
limita, sau a scazut sub o anumita limita stabilita ini\ial.
De obicei protec\ia motoarelor electrice impotriva suprasarcinilor eS2
asigurata prin relee termice, iar protec\ia impotriva scurtcircuitelor prin re�
electromagnetice.
Folosirea releelor termice l}i electromagnetice pentru intrerupe-;;a
circuitului, urmare§te limitarea efectelor daunatoare ale curentului marit, crea·
urma unui defect, a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit.
iJ' Releele termice nu ac\ioneaza imediat ce valoarea curentului cre�te =
dupa o anumita perioada de limp, care este invers propo�ionala cu curentul, =­
cat valoarea acestuia este mai mare cu atat intervalul de limp este mai IT'":
Releele termice se grupeaza in blocuri, cuprinzand atatea relee cate cira..;:
trebuie protejate. in afara releelor propriu-zise, blocurile de relee cuprind �i ;
mecanism prin intermediul caruia releele provoaca deschiderea unui conta=

-p·p-
electric.
- - .
-
-
::

;
-♦

Reglajul protec\iei la releul termic se face in limita: IRr = ( 0,6- 1)/,

Standardele in vigoare impun urmatoarele condi\ii releelor termioe destina:,;


protec\iei motoarelor electrice:
sa nu declan§eZe in timp de doua ore la un curent egal cu 1,05 I "'"'°';
APARATE ELECTRICE 155
sa declan§eze in timp de doua ore la un curent ega/ cu 1,2 I motor:
sa declan§eze la un curent egal cu 61 motor, intr-un timp > 2secunde.
in instala\iile electrice un releu termic este reprezentat schematic ca in fig. 4.4.

Declan§atoare e/ectromagnetice
Pentru prevenirea deteriorarii instala\iei este necesar ca ea sa fie
:revazuta cu relee de protectie care sa actioneze rapid, izoland partea defecta.
-
, acest tel poate fi restabilit regimul nor�al de func\ionare 9i poate fi evitata
=-strugerea elementului defect.
Releele de protec\le se clasifica dupa mai multe criterii:
> dupa marimea electrica de ac\ionare releele pot fi de curent, de tensiune, de
::tttere etc.;
> dupa principiul constructiv deosebim relee termice, relee electromagnetice,
-elee de induc\ie 9i relee intermediare.
Releele sunt dispozitive care controleaza o marime (tensiune, curent,
'recven\a, timp, temperatura etc.), iar la depa9irea unei valori minime sau
-,,axime a acesteia, deschid sau inchid un contact electric dintr-un circuit de
comanda. l
Re eele pot fi deci asociate contactoarelor electromagnetice, comandand
deschiderea contactorului prin intreruperea alimentarii bobinei.
Spre deosebire de relee, declan 9atoarele, in cazul depa 9irii valorii
stabilite, comanda direct mecanismul de declan 9are al unui intreruptor automat.
Declan§atoarele electromagnetice sunt electromagne\i cu infa9urarea
strabatuta de curentul principal sau de un curent propof\ional cu acesta, de tip
solenoid deschis sau clapeta.
Declan§atoarele sunt aparate de protec(ie care lucreaza direct asupra
mecanismului de zavorare a intreruptorului automat �i nu prin intermediul unui
dispozitiv. in consecin\a, la intreruptoarele automate, declan 9 atoarele comanda
deschiderea acestora prin intermediul unui electromagnet de declan 9 are sau a
unui releu de tensiune minima.
Releele electromagnetice pot realiza atat protec\ia la suprasarcina cat 9i
protec\ia la scurtcircuit. Releele electromagnetice pot constitui elemente
separate cu posibilitatea de a deconecta prin contactul lor intreruptorul
instala\iei careia ii apaf\in, fie ca pot face parte integranta dintr-un intreruptor
automat.
Tn construc\ia intreruptoarelor automate pentru protec\ia motoarelor este
obligatorie prezen\a unui declan§ator de tensiune minima care deschide
intreruptorul la dispari\ia tensiunii sau la scaderea ei sub o anumita valoare 9i
impiedica inchiderea Tntreruptorului atat limp cat tensiunea nu a atins o valoare
suficienta.
156 AUXILIAR CURRICULAR

Rolul aoestui declan�ator este de a impiedica inchiderea neoontrola:i


intreruptorului dupa o intrerupere mai indelungata a tensiunii, care a dus
oprirea motorului $i a ma$inii antrenate.
Condi\iile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca un declan�ator
tensiune minima sun!:
sa nu depa$easca temperatura admisibila la 1,05 U;
sa nu inchida la 0,85 U (indeplinirea acestei obliga\ii in stare calda impune ca
stare reoe sa se Tnchida la circa 0,8 U);
sa se deschida intre 0,7 $i 0,35 u.

in unele cazuri releul este prevazut cu posibilitatea de reglare a ten


de declan�are, precum $i cu dispozitiv de temporizare, care face
deschiderea releului sa se produca dupa un limp prereglat, de obicei cup
intre 0 �i 5 secunde.

Releul de tensiune minima este conectat intre doua faze sau intre faza $i rn

Utilizarea releului de tensiune minima impiedica pornirea nea$1eptata


motorului protejat, deconectat in urma scaderii tensiunii de alimentare suh
anumita valoare. Acest fapt reduce �ocul de curent in re\ea la reveniraa
tensiunii �i protejeaza personalul din exploatare impotriva accidentelor.

3. Schema electrica
» Ff$A DE LUCRU 3.1 - siguranfe fuzibife cu fifet;
» Ff$A DE LUCRU 3.2 - siguranfe fuzibife de mare putere de rupere;
» Ff$A DE LUCRU 3.3 - refee termice;
» Ff$A DE LUCRU 3.4 - decfan$atoare efectromagnetice;
» Ff$A DE LUCRU 3.5 - 7ntreruptoare automate;

4. Nomenclatorul aparatelor
siguran\e fuzibile;
relee termice;
declan$atoare electromagnetice;
intreruptoare automate.

Fl�A OE LUCRU 3.1


SIGURANTE FUZIBILE CU FILET

1. ln figura 3.1.1 este redata o siguran\a fuzibila cu filet. Preciza\i ce tip de


siguranta este redata in figura �i completa\i tabelul 3.1.1
APARATE ELECTRICE 157

l 'f��lj
"""0�
03-13

Fi

I Element I 1 2 3 4
I
Tabelul 3.1.1.
5 6

I
Denumire

Element
Denumire I 7 8 9
I 10
I 11 12

2. Desena\i simbolul siguran\ei fuzibile.

3. Tn figura 3.1.3 este redata o siguran\a fuzibilc'! cu ................ tip........ .


Preciza\i ce semnifica\ie au cifrele din figure'!.

Fig. 3.1.3. Siguran\a fuzibila Fig. 3.1.4. Elemente de siguran\e


fuzibile

4. Preciza\i semnifica\ja cifrelor din figura 3.1.4.


158 AUXILIAR CURRICULAR

Fl�A DE LUCRU 3.2


SIGURANTE
' FUZIBILE DE MARE PUTERE DE RUPERE

MPR

Tabel 3 21
Rener DENUMIRE MATERIAL CARACTERISTICI OBS.
a.
b.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

2. Desena\i simbolul unei siguran\e de mare putere de rupere.


3. Trece\i in tabelul 3.2.2 gama curen\ilor fuzibilului pentru patronul respectiv
folosindu-va de scara curen\ilor nominali pentru siguran\e prezentata mai jos.
Tabelul 3 2 2
SUPORT PATRON
CURENT COD TIP FUZ/8/L
SIST 101 411 NT 00-406 4 - ..... A
SIST 150 412 NT 0 -407 6- ..... A
SIST 201 413 NT1 - 408 36- ..... A
SIST 400 414 NT2 -409 224- ..... A
SIST 630 415 NT3 - 410 .............. A
APARATE ELECTRICE 159

4. Seara curen\ilor nominali pentru fuzibilul siguran\ei este urmatoarea:


�4; 6;10; 16; 20;25; 35;50; 63;80; 100;125; 160; 200;224;250;300;315;
355;400;500;630 A
Preciza\i ce siguran\e corespund proteqiei motoarelor electrice a carer
:i..-tere este indicata in tabelul 3.2.3.
Tabelul 3.2.3
P kW 2,2 5 5 7,5 15 22 30 55 75 110 160 250
Slguran\a
enta A

Fl�A DE LUCRU 3.3


BLOCURI DE RELEE TERMICE

1. in figura 3.3.1 este reprezentat principiul de func!ionare a unui re/eu


');fmic $i vedere in blocul de relee tip TSA. inscrie\i in tabelul 3.3.1 datele
:orespunzatoare.

-+( 3 I

®·n�a--,
II

a "
Fig. 3.3.1. Bloc de relee termice tip TSA.
Tabel 3 3 1.
I Nr. DENUMIRE MATERIAL CARACTERISTICI OBS.

' b.1
b.2
b.3
b.4
b.5
b.6
b.7
b.8
b.9
160 AUXILIAR CURRICULAR

2. Complela\i Tn tabelul 3.3.2. domeniile curen\ilor termici pentru fiecare


bloc de releu termic ajutllndu-va de scara curen\ilor I, prezentata mai jos.
Tabelul 3.3.2.
TSA-10 TSA-16 TSA-32 TSAW-400/630 TSAW-PG-630
3670 3671 3872 3678A- 3677 3679
10 16 32 400 630 630

Seara curentilor I,; 0,4; 0,55; 0,75; 1; 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 4,5; 6; 8; 11; 16; 20;
25; 32; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 320; 400; 500; 580; 630; 700;,
800A
3. Oesena\i simbolul unui releu termic.

Fl�A DE LUCRU 3.4


DECLAN�ATOARE ELECTROMAGNETICE
in figura 3.4.1 este redata schema de principiu a releului electromagnetic a
declan§alorului de deschidere folosit la un Tntreruptor automat. Men\iona\i in
dreptul cifrelor din tabelul 3.4 denumirile corespunzatoare ale par\ilor
com onente.
r----------,
''
,.
''
'
��-..
''I-
s:
: L/1-,'1..-J

Fig. 3.4. 1. Fig. 3.4.2. Oeclan§ator de tensiune


Schema de principiu a unui minimli. Schema electrica
releu secundar.

Fig. 3.4.3.
C1 Declan�ator
pentru curent de
utilizare.
Schema electrica
C2
APARATE ELECTRICE 161
·are Tabelul 3.4
Nr. DENUMIRE ROL Observatii
.2. 1.
2.
3.
4.
5.
DD
7;
);
,----..T-• Anmc,,ru,obia
d<d,,,uare
T..,,.,.,,,...
dee._.,. Rn«,
Bobina

Tub P\o,.joc-•
ulei
0t� ffl9Ct0 4tttmic: l>«w>,ato, hidro-_.;c
1000-4000A �A
Fi . 3.4.4.

Fl�A DE LUCRU 3.5


INTRERUPTOARE AUTOMATE

b c d e
Fi . 3.5.1. ntreru toare automate

1. Utilizand cataloagele urmatoarelor firme: Merlin Gerin, Modicon,


Schneider, Telemecanique, identifica\i caracteristicile tehnice ale
intreruptoarelor automate din figura 3.5.1.
162 AUXILIAR CURRICULAR

2. Preciza\i semnifica\ia cifrelor din figura 3.5.2

' . . . . . ...
'' ' ''' ' . . . . . .. . . . . . . . ' .
''' ' '

Fig. 3.5.2 Tntreruptoare automat


monopolar - sec\iune.

Fl$A DE DOCUMENTARE 3.5


INTRERUPTOR AUTOMAT Compact NS 630
lndiferent de varianta constructiva, un intreruptor automal este conslruil din
urmatoarele elemente componente:
• mecanismul de ac/ionare §i zavorare realizat din o\el tratat;
• circuitul principal de curent format din: contacte principale §i borne de racord
la circuitul exterior realizate din profil de cupru argintat;
• camere de stingere din materiale refractare ce limiteaza §i izoleaza spa\iul de
formare §i stingere a arcului electric §i permite evacuarea cantita\ii de
caldura dezvoltata in coloana arcului electric;
• piese izolate pentru sus\inerea cailor de curent §i separarea fazelor. Piesele
izolante se executa din materiale ceramice (pof1elan pentru siguran\e
fuzibile, stealit pentru aparate electrocalorice, etc.), materiale termorigide
(bachelita pentru piese fara solicitari mecanice sau termice deosebite),
materiale cu umplutura anorganica- mica, azbest - pentru piese cu solicitari
termice deosebite, polistireni cu fibra de sticla - pentru solicitari la arc §i
materiale plastice(PVC - pentru carcase, prize, poliamide §i polistireni
pentru capace transparente (plexiglas) din rc'i§ini fenolice;
• cutia aparatului executata din tabla la intreruptoarele mari iar la cele de tip
"compact" din ra§ini fenolice;
APARATE ELECTRICE 163
• elemente de protecfie: OT, DE, instantanee sau temporizate, DTm;
• elemente accesorii precum blocuri de declan�are, contacte auxiliare,
transformatoare de curent.

pu�,

ffl=
c.,
"

••
Cor:Wl/U ,.;,(1.ncA"
""'WMl,ot

Fi . 3.5.3 lntreru toare automat Com act NS 630 A. Panorama


166 AUXILIAR CURRICULAR

Bornele butoanelor sunt marcate cu numere cu sot pentru cont


. normal deschise �i cu numere f{Jra so/ pentru contactele normal i
(incepfmd cu cifra 2).
Butoanele de comanda sunt ~ac\ionate numai manual. Ele au o si
pozi\ie stabila, la care revin indata ce butonul nu mai este actionat; de a
prin butoanele de comanda se dau numai comenzi de scurta durata. A
buton de comanda poate fi insa prevazut cu mai mulle contacte, astfel i
printr-o singura apasare, sa comande mai multe circuite, pe unele inchizand
�i pe allele deschizandu-le.
Din punctul de vedere al numarului de butoane grupate pe aceea$i pl
se deosebesc:
>- butoane de comanda simple, folosite pentru lnchiderea sau deschiderea
circuit de comanda sau de semnalizare;
>- butoane de comanda duble, folosite indeosebi pentru comanda la distan\3
motoarelor electrice normale;
>- butoane de comanda triple, folosite indeosebi pentru comanda la distan\3
motoarelor cu doua sensuri de rota\ie sau a agregatelor de ridicat;
>- butoane de comanda multiple.
Chei de comandii
Cheile de comanda sunt aparate care servesc numai la conectarea
circuitelor de comand{J. Cheile de comanda se aseam�na, constructiv, foarte
mull cu intreruptoarele - pachet, deosebindu-se de acestea mai ales prin faplLI
ca au curentul nominal mai mic (2 ...6 A) $i puterea de rupere miC$Orati
corespunzator, astfel incat nu pot servi direct ca aparate de conectare a unar
circuite de putere, ci numai ca aparate de oonectare a circuitelor de comanda..
indeplinind aceea$i fun9ie ca butoanele de comanda.
Cheile cie comanda se mai aseamana cu butoanele de comanda $i prin
faptul ca $i in acest caz comanda se executa voit, de catre un operator.
0 alta deosebire fa\a de butoanele de comanda, este aceea ca in limp ce
butoanele de comanda stabilesc de obicei un singur circuit, cheile de comanda
pot inchide concomitant mai multe circuite (de comand{J, de semnalizare, de
z{Jvorare etc.).

Microintreruptoare
Microintreruptoarele (fig. 4.2) reprezinta aparate miniaturale de comanda cu
ac\ionare instantanee caracterizate printr-o mare capacitate de comutare,
realizata intr-un gabarit redus.
Ca aparate miniaturale de comanda, microintreruptoarele cu ac\ionare
instantanee, sunt caracterizate printr-o mare capacitate de comutare, realizata
intr-un gabarit redus.
APARATE ELECTRICE 167

··E;)·········--······
·c
A B·L..-----'
Jame/a elastic§ - detaliu
elemente
componente schema cinematica
Fig. 4.2. Microinlreruptor cu lame!.\! elastica in T: A - bra\ul lung al lamelei, B - bra\ul
scurt al lamelei elastice, C·-eontact leit, D - borna de inlrare $i punct de fixare a lamelei
elastice, E i F - conlacle fixe, G - lift de ac ionare.

Microintreruptoarele se utilizeaza la automatizarea organelor mobile ale


ma$inilor-unelte, lucrand in spatii cu umiditate sporita $i praf. Aparatele pot fi
ac\ionate prin cami! sau patini lnchiderea sau deschiderea contactului se
realizeaza printr-un mecanism cu lamela arcuitoare.

Limitatoare de cursa
Limitatoarele de cursa (fig. 4.3) sunt aparate de conectare care tntrerup
sau stabilesc circuite sub ac\iunea unui element mecanic al instala\iei, aflat in
mi care.

Limitatoare

Astfel, in instala\iile cu piese in mi$Care, ac\ionate electric, cum sunt :


ma$ini - unelte, poduri rulante, ascensoare, instala\i de ridicat, ma$ini de
ambalat etc. , apare in mod frecvent necesitatea fie de a intrerupe automat
ac\ionarea intregii instala\ii, cand cursa organelor in mi$care a depa$i! zona de
deplasare permisa. fie de a comanda o anumita succesiune de opera\ii, in
func\ie de pozi\ia unor piese in mi$Care. De exemplu:
:!: la podurile rulante este necesar sa se opreasca automat ac\ionarea podului,

in cazul in care, din cauza unui defect sau din neaten\ia manipulantului, podul
se apropie prea mutt de marginea caii de rulare. riscand sa loveasca anumite
obiecte aflate in acea zona;
168 AUXILIAR CURRICULAR
:?: la ascensoare este, de asemenea, necesar sa se opreasca automat m
de antrenare a cabinei, atunci cand, datorita unui defect de instala\ie,
urea depa§ind U§a ultimului etaj sau coboara sub nivelul celei mai de jos �
:?: la ma§ini -unelte de tipul rabotezelor este necesar sa se comande a
la capatul fiecarei curse, inversarea sensului de mers al mesei port - cu\it.

Lampi $i casete de semnalizare, butoane cu lampi de semnalizare

Lampi de semnalizare. Montate pe


panouri §i pupitre de comanda se
utilizeaza pentru semnalizarea
luminoasa a pozi\iei de func\ionare a
aparatelor de comanda, pentru a indica
situa\iile normale sau anormale din
instala\ia supravegheata (fig. 4.4). Se
executa in mai multe variante
constructive(lampi normale, lampi de
control, casete de semnalizare.).
Fi . 4.4. Lam i de semnalizare
Casetele de semnalizare sunt tot lampi de semnalizare, avand cutia
dimensiuni mai mari §i o placa frontala din sticla opaca pe care se pot a
anumite inscrip\ii, in scopul de a U§ura supravegherea regimului de func\io
a instala\iei.

Reostate de pornire §i excitafie


Reostatele de pornire sun! utilizate la pornirea motoarelor electrice dare!
posibilitatea reducerii curentului de pornire, a carui valoare depa§e§te 6l,,.
Aceste sun! folosite numai in limpul pornirii, incarcarea lor fiind mull mai m�
decal a reostatelor de reglaj. Tn consecin\a ele au dimensiuni mai reduse.
Reostatele de reglare, spre deosebire de rezisten\ele de pornire, si.n
solicitate permanent ele avand dimensiuni mai mari. Aceste reostate stn
utilizate pentru a se ob\ine o reglare a tensiunii sau o modificare a curentului[�
cazul ma§inii de curent continuu se modifica curentul de excita\ie). Aceste
reostate sun! cunoscute sub denumirea de reostat de excitatie.
Construe/iv reostatul de excitafie se compune dintr-o placa izolanta, �
obicei din marmura, pe care sunt fixate circular o serie de ploturi de alama. Ir:
spate le placii, intr-o cu tie metalica, se afla rezistentele fixate prin piulife la
bornele de contact (trei borne situate pe marginea placii, care servesc pentru
efectuarea legaturilor la generatoare).
Cu ajutorul unei manete sau al unei rofi, se poate deplasa o perie de
contact, care stabilefile /egatura intre unul dintre ploturi $i un inel de contact
APARATE ELECTRICE )69
montat pe aceea§i placa, modoficandu-se in felul acesta, dupa voie, valoarea
rezisten/ei introduse in circuit (fig. 4.5c).

,,,
Nf,0$TA'I

Fig. 4.5. Reostate de pornire �i de excita\ie pentru motoare asincrone �i


generatoare de c.c. tip RE 580: a, schema electrica de conectarea a unui
reostat de pornire (pentru motoarele asincrone cu rotorul bobinat); b - reostate
de excita\ie; c - schema legaturilor unui reostat de excita\ie; semn general
entru un reostat electric.

Comutatoare stea - triunghi


Comutatorul stea - triunghi (fig.4.6) se utilizeaza pentru pornirea
motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit avand puteri pana la 17 kW, care
au tensiunea nominala a infa�urarii statorice conectate in triunghi, egala cu
tensiunea re\elei. Trecerea din pozi\ia stea in pozi\ia triunghi, se face de catre
personalul de manevra, dupa un timp lilsat la dispozi\ia manevrantului. Acest
tim trebuie ales incat curentul sa scada la valoarea nominala.

Fig. 4.6. Comutator stea-triunghi


170 AUXILIAR CURRICULAR
Comutatoarele stea - triunghi sun! comutatoare cu came care
conexiunile realizate in a§a fel incat sa poata satisface condi\iile impuse ce
trecerea de la conexiunea stea la conexiunea lriunghi a motorului asincron.
Schema electrica de conectarea a comutatorului este data in fi ura 4.6.

r:-1-:
1'.J,,.s-•
'P'll
o
X - -

- - X

X - -

X - X

Fig. 4.7. lnversor de sens

/nversoare de sens
lnversoarele de sens (fig.4.7) se utilizeaza la comanda inversarii sensulu.
de rota\ie al motoarelor asincrone trifazate, prin inversarea a doua faze
lnversoarele de sens au trei pozi1ii: stanga, zero, -dreapta. Sun! astfel construite
incat permit inversarea sensului unui motor aflat in rota\ie, putand conecta �
deconecta pana la 61 •. Acest aparat se construie§le numai pentru 32 A §i se
utilizeaza pentru motoare asincrone pana la 1 0 kW la tensiunea de 380 V.

Contactoare
Contactoarele sunt cele mai raspandite aparate din instala\iile de comanda
§i automatizare. Practic pentru conectarea §i deconectarea fiecarui motor
electric, la fel ca §i pentru alte receptoare, cum sunt rezisten\e, condensatoare,
instala\ii de iluminat, cuptoare etc. se folosesc contactoare, deoarece ele pennit
ac\ionarea de la distanta la primirea unui impuls care poate fi dat manual sau
automat, au o frecven\a mare la uzura electrica § i mecanica.
Cele mai raspandite contactoare sunt cele electromagnelice, care
ac\ioneaza in circuitele de curent altemativ. Electromagnetul lor de ac\ionare
poate fi alimentat cu tensiune altemaliva.
Schema de principiu a unui contactor este redata in figura 4.8.

-------
APARATE ELECTRICE
-,KU,,_,,.
1., ILi �-�l�l�I ____
----"-'1J ;.;.'1..c --'-1'-1 ----
Ll
L• ------� 1-11 ;__{ 6'LI
-------

- -
Fi . 4.8. Schema electrica de

Oricare ar fi varianta constructiva a contactorului (fig. 4.9.), el este alcatuit


din urmatoarele elemente: circuitul principal de curent; circuitul de comanda;
circuifP. auxiliare; camerele de stingere; e/emente izolante; elcmcntc mete/ice;
elemente de fixare.
Circuitul principal de curent este format din: borne de racord la circuitul
exterior, contacte fixe i contacte mobile fi . 4.9 ..

Toate elementele circuitului principal de curent sunt din cupru, cu excep\ia


pieselor de contact care au aplicate nituri sau placu\e de contact din argint sau
material de contact din argint-oxid de cadmiu.
Datorita numarului foarte mare de conectari carora trebuie sa le faca fa!a
un contactor, contactele sale sunt puternic solicitate atat mecanic, prin loviturile
puternioe pe care le suporta la inchidere, cat §i electric §i termic, prin efectul
arcului de intrerupere.
Circuitul de comanda cuprinde: bobina electromagne!Jlui de ac\ionare, •
contactele de autore\inere §i butonul de comanda.
Circuitele auxiliare sunt formate din: contacte de blocare §i contacte de
semnalizare.
172 AUXILIAR CURRICULAR

Fig. 4.10. Contactoare. Elemente componente:


1 - contacte principale; 2 - bobina; 3 - miez feromagnetic; 4 - spira in
scurtcircuit; 5 - carcasa; ansamblu contacte fixe i mobile.

Una dintre problemele principale ale folosirii contactoarelor o constituie


alegerea corespunzatoare a acestora, in acord cu solicitarile carora ele sunt
supuse in timpul serviciului, la locul in care sunt montate efectiv.

Contactoare cu relee
in func\ionarea motoarelor electrice apar frecvent situa\ii in care motorul
este suprarncarcat, ceea ce, daca suprasarcina se men\ine, poate provoca
arderea motorului prin depa§irea temperaturilor admise in bobinaj.
Astfel de supraincalziri periculoase pot fi provocate de:
• supraincarcarea mecanica a agregatului antrenat de electromotor;
• blocarea mecanica a rotorului;
• tensiunea de alimentare sub cea nominala;
• intreruperea unei faze;
• frecven\a prea mare de conectare.
Contactorul indepline§te func\ia de aparat de manevra, inchizand sau
deschizand circuitul principal, la comanda voita a unui operator. Cand in
instala\ia protejata se produce insa ceva anormal, deschiderea sa poate fi
provocata §i in mod automat, de un releu.
Releele electromagnetice asigura protec\ia instala\iei impotriva
scurtcircuitelor, comandand in caz de avarie, fara intarziere, deschiderea
contactorului.
Releele termice asigura p rotec\ia instala\iei impotriva suprasarcinilor,
comandand deschiderea contactorului cand curentul depa§e§te valoarea
normala un timp indelungat. Se ob \ine, in felul acesta, un ansamblu cu care se
pot realiza atat operatiile de manevra, cat §i protectia instalatiei.
in practica contactorul §i releul termic se regasesc 'ca unita\i distincte.
Pentru a se realiza montajul corespunzator se inseriaza aceste aparate dupa
scheme corespunzatoare ( fig. 4.11).
APARATE ELECTRICE 173

3. Schema electrica
» Fl$A DE LUCRU 4.1 - butoane de comanda;
.. Fl$A DE LUCRU 4.2 - /imitatoare de cursa;
►► Fl$A DE LUCRU 4.3 - contactoare;
►► Fl$A DE LUCRU 4.4 - inversoare de sens manuale, automate;
.. Fl$A DE LUCRU 4.5 - comutator stea - triunghi;

4. Nomenclatorul aparatelor
butoane de comanda; chei de comanda; limitatoare de cursa; contactoare;
inversoare; comutator stea - triunghi

Fl�A DE LUCRU 4.1


BUTOANIE DE COMANDA

1. Pentru butoanele din fi ura 4.1.1. desenati semnele conventionale.

cu LED inte cu bee cu alimentare directa cu transformator


. 4. 1.1. Butoane cu lam i de semnalizare
174 AUXILIAR CURRICULAR

2. Preciza i ce fel de butoane sun! redate 1n fi

01

J
.f-ttv l
Butoane de comanda

3. Descrie\i modul de conectare a butoanelor de comanda urmi:irind schema


din fi ura 4.1.3

Fi . 4.1.3. Panorama realizarii modulare a butoanelor de comanda.


APARATE ELECTRICE 175
Fl$A DE LUCRU 4.2
LIMITATOARE DE CURSA

1. lndica\i ce tipuri de limitatoare sunt prezentate in figura 4.2.1.

0--

3. Preciza\i ce fel de cursa are limitatoarele din figura 4.2.2.

Fig. 4.2.3
4. Desena\i schema electrica a limit �torului de cursa din figura 4.2.3.
176 AUXILIAR CURRICULAR

Fl�A DE LUCRU 4.3


CONT ACTOARE

1. inscrie\i in tabelul 4.3.1 elemenlele componente prezentate in fig. 4.3.1.


Tabelul 431
Contactor I 2 3 4 5 6 7 8 9
DENUMIRE
MATERIAL I

{/ C
uri de contactoare.

2. Trece\i in tabelul 4.3.2. caracteristicile contactoarelor din figura 4.3.2.


Tabelul 4. 32
.
CONTACTOR TIP COD LJ•••• fVl / fAl Obs.
a
b
C
d
APARATE ELECTRICE 177

3. Oesena\i schema electrica a unui contactor

4. Dupa modelul de asamblare a unui contactor tip LC1 (fig. 4.3.3) realiza\i
asamblarea contactoarelor din fig. 4.3.4, fig. 4.3.5, fig. 4.3.6.

1 -modul de baza
2-modul de
protectie
3 - capac de proteqie
4 - 5 - modul contacte
auxiliare
6-modul de
temporizare
7 - modul mecanic de
zavorare

Fig. 4.3.3. Panorama


asamblarii unui
contactor tip LC1
178 AUXILIAR CURRICULAR

0 "
•('\

3
Fi . 4.3.4. Fi . 4.3.5.

-
�.

t'-1 ' ,,__e•. �;.l, ,· --



��
..,M

•�-
"•,..,

v,,-0;e;-

(!
. �....,

""-
_M, r.::��

Fi . 4.3.6. Fi . 4.3.7.
APARATE ELECTRICE 17 9
Fl�A DE LUCRU 4.4
INVERSOARE DE SENS MANUALE, AUTOMATE
,
·�---+--...--
1,)---+--+-�-

. .
s 0 D

-- r-

(Dx X
. 'J - - X

-- f}'.-
Eti - -
X
IS :1! X
---
-- xQ·c X X

-
-
u--- r--------------
� ::::::;;:::::==
PE• h

l• '
,.

·E1� -
I Kl
A I C

l '-' I., "'


J.l.,r I
E
SJ
"'
!I f, A I ,;C
I(!
"'
! ,... ... u
I
�-
··O I •

N--•----+--
11JI It
II 11 U
=1 ,
11
'I'"
1.1$T 1•
Fi . 4.4.1. lnversoare de sens: manuale, automate

1. Completa\i schema electrica din fig. 4.4.1. a, in vederea inversarii sensului


de rota\ie cu ajutorul unui comutator cu came.

2. Pentru schemele electrice de for1a �i de comanda, din fig. 4.4.1.b, efectua\i


completarile necesare ob\inerii inversarii sensului de rota\ie automat.
180 AUXILIAR CURRI

Fl$A DE LUCRU 4.5


COMUTATOARE STEA TRIUNGHI
LI J_ ,.J
01 ___, JOO O 60
)c; ., l
'
02--
0 .1
) •
" s

••
l

I -!i':,...
I!

)( ,s

Comutator stea-triun hi.

H- .i=;:::;:;;:;:i.. -�17c.......,,...__________
.....-!==l-:----'7,..__________

LI I.:!: iJ

--,_ X
OY /). 0 y ,il
A A

:u.
A
z
::uLJ
- X -
X X

-- -
-
y
z 1- X
'l. 'i. V

Z/ C
@
©
s
C
B
X -
-
,_
X X
X
oC To LI X X

Fi . 4.5.2 Schema electrica de conectare a unui comutator manual stea - triun hi


1. ldentifica� bomele de acoes ale oomutatorului manual stea-triunghi (fig. 4.5.1).
2. Completa\i schema electricli din figura 4.5.2 pentru a putea realiza comutarea
din stea in triunghi a unui motor asincron trifazat.
APARATE ELECTRICE 181

LUCRAREA 5
APARATE DE MEDIE �IINALTA. TENSIUNE
1. Competente

¢ identificarea scheme electrica a aparatului dintr-o diversitate de aparate;


¢ descrierea principiului de func\ionare a aparatului;
¢ elaborarea schemelor electrice;
¢ precizarea rolului aparatului, pozi\ionat in instala\ia respectiva;
Q indicarea modului cum se monteaza aceste aparate in instala\ii §i a modului
de exploatare in timpul func\ionarii;
¢ demontarea §i montarea in paf\i componente a aparatului;
¢ identificarea elementelor componente ale aparatului;
¢ precizarea materialului din care se realizeaza piesele componente ale
aparatului
¢ respectarea normelor de igiena §i protec\ia muncii.

2. Fi§a de documentare
Daca aparatajul de joasa tensiune este prezent in toate intreprinderile §i
chiar in locuin\e, aparatajul de medie �i inalta tensiune este concentrat in
anumite puncte (centrale electrice, sta\ii de transformare, sta\ii de
interconexiune) unde nu au acces decal un personal restrans ca numar §i bine
calificat pentru a putea deservi astfel de aparate.
182 AUXILIAR CURRICULAR

Aparatajul de medie �i inalta tensiune este format in principal din


urmatoarele categorii de aparate:
Separatoare - care au rolul de izolare vizibila a unor paf1i ale instala\iilor de
inalta tensiune;
intreruptoarefe - care preiau funcjiile de comuta\ie �i de protec\ie a
circuitelor de inalta tensiune;
Siguranfele fuziblle de 'inafta tensiune - ca aparate simple de protecjie
impotriva scurtcircuitelor;
Descarcatoare - ca aparate de protecjie impotriva supratensiunilor;
Bobine de reactanta - pentru limitarea curen\ilor de scurtcircuit in instala\ii
de medie tensiune;
Transformatoare de masura - care permit supravegherea parametrilor
func\ionali ai energiei transportate;
Celule 1i posturi prefabricate.

Separatoarefe sunt aparate de conectare destinate conectarii circuitelor


sub tensiune, dar fara sarcina, separarea fiind vizibila �i cu suficienta izola\ie,
pentru ca, pe circuitul deconectat, personalul de intre\inere sa poata executa
lucrari in deplina siguran\a.
Separatoarele realizeaza intreruperea prin deschiderea unui cu\it mobil de
contact. Acesta separa astfel doua contacte fixe, la care sunt racordate, prin
borne, caile de curent ale circuitelor comandat.
Tn func\ie de condi\iile de utilizare se deosebesc mai multe tipuri de
separatoare, care pot fi grupate:
Dupa tensiunea nominala: separatoare de 1, 3, 6, 10, 15, 20, 35, 60, 220,
400, 500 �i 750 kV.
Dupa intensitatea nominata: separatoare de 200, 400, 630, 1250, 1500,
2000, 3150, 6000 A.
Dupa modul de deplasare a cufitelor. separatoare tip parghie (numite �i
,.separatoare cu cu\ir), separatoare tip rotativ (cu trei, respectiv doua
coloane).
Dupa felul instatatiei: separatoare de interior �i separatoare de exterior.
Orice separator este alcatuit din urmatoarele elemente componente:
• Gaile conductoare de curent;
• Elementete izotante;
• Soclul cu elementele auxiliare;
• Dispozitivul de acfionare.
in circuite, separatoarele sun! montate in serie cu siguran\ele fuzibile, care
au rol de a intrerupe circuitul din aval in cazul unor curen\i de defect (fig. 5.2).
APARATE ELECTRICE 183
f •c:--:::::--:

intreruptoarele automate de inalta tensiune sun! aparate de conectare


destinate sa efectueze inchiderea �i deschiderea circuitelor electrice de inalta
tensiune aflate sub sarcina, atat in conditii normale de lucru, cand circuitul este
strabatut de curentul de serviciu, cat �i i� caz de defect, cand circuitul poate fi
strabatut de curen i mull mai mari.
1 - contacl mobil:
2 - biela de actionare a conlactului mobil;
3 - pislon de aclionare cu ulei sub
pres lune;
4 - carter;
5 - resort spiral cu conlacte .lnchls",
.deschis '" :
6 - conlact fix (tulip a):... --,,..
_
184 AUXILIAR CURRICULAR

intreruptoarele automate pot executa atat opera\ia de inchidere sa:.


intrerupere a circuitului in mod voit, la comanda unui operator, cat �
intreruperea automata, la comanda data de un releu care supraveghem
func\ionarea corecta a instala\iei.
La deschiderea unui intreruptor automat se constata ca, la incepun..
mi§carii de separare a contactelor, acestea raman un anumit limp inca i;­
atingere, dar suprafa\a reala de contact scade din ce in ce mai mull, pana care
densitatea de curent pe suprafa\a de contact ramasa este at1it de mare, incat se
produce o topire §i o vaporizare locala a metalului de contact. Temperatura
foarte inalta a pieselor de contact, in regiunea in care se produce separarea lor
determina izolarea puternica a mediului izolant inconjurator(aer, ulei etc.), ceea
ce are ca urmare amorsarea unui arc intre contacte, imediat dupa separarea
acestora.
A Tntrerupe circuitul rnseamna tocmai a stinge rn limp suficient de scuJt
arcu/ aslfel fonnat intre contacte.
Racirea §i dezionizarea coloanei arcului electric se pot ob\ine prin diferite
metode, printre care mai folosite sunt:
• Cufundarea arcului electric intr-un mediu izolant cu mare capacitate termica
(ulei, apa, hidrogen);
• Deplasarea rapida §i lungirea arcului intr-un mediu rece neionizat;
• Suflarea unui jet de lichid sau de gaze proaspete, neionizate, asupra arcului;
• Racirea arcului prin contact direct cu pere\ii reci de mare capacitate termica;
• Destinderea brusca a azelor din coloana de arc.

Din acest punct de vedere intreruptoarele pot fi clasificate in:


• Intreruptoare cu stingere in mediu lichid: cu ulei mull, cu ulei pu\in, cu
apa (expansina);
• intreruptoare cu stingere in mediu gazos: cu aer comprimat, cu
autocompresie, cu autoformare de gaze(gaze produse sub influen\a
arcului asupra anumitor corpuri solide), cu rupere in aer liber, cu
hexafluorura de sulf (SFe);
• intreruptoare cu intrerupere in vid.

Siguran(ele fuzlbi/e de inalta tensiune sunt folosite, in instala\iile de


inalta tensiune, ca aparate simple de proleejie impotriva scurtcircuitelor.
Din punct de vedere al principiului de intrerupere §i al mediului de
stingere, se deosebesc doua tipuri de siguran\e fuzibile de inalta tensiune:
APARATE ELECTRICE 185
siguran/e fuzibile care realizeaza intreruperea la trecerea prin zero a curentului
§i siguran(e fuzibile limitatoare de curent.

uran e fuzibile de interior de 6 ... 35 kV

Constructiv aceste siguran\e sun! clasificate astfel:


• siguran(e tubulare deschise;
• siguran(e de inalta tensiune cu intrerupere in lichide izolante;
• siguran(e de inalta tensiune cu mare putere de rupere (cu stingere in
nisip);

Desciirciitoare/e (fig. 5.6) sunt aparate de protec\ie impotriva


supratensiunilor, construite astfel incat sa realizeze doua functiuni:
• limitarea supratensiunilor care pot sa apara intre conducte protejata
�i pamant, prin stabilirea unei legaturi de mica impedan\a, la pamant;
• intreruperea automata a legaturii cu pamantul �i restabilirea izola\iei
conductei, indata ce supratensiunea a fest anulata.

Descarcatoarele se realizeaza sub forma de:


• descarcatoare tubulare;
• - c+,..c...;;...;_;;..;..-· • .

-...!.: .A

Fi . 5.6. Descarcatoare

In circuit aceste descarcatoare sunt montate funqie de tipul re\elei (fig. 5.7).
186 AUXILIAR CURRICULAR

1:.u.,

�iU=�
a b-r1rr- c

= d
Fi . 5.7. Mootarea des�rcatoarelor in circuitele electrice
Bobine de reactanta sunt folosite
pentru limitarea curen\ilor de scurtcircuit in
instalatii de medie tensiune.
Ele mai poarta denumirea �i de
reactoare.
Sunt constituite dintr-o bobina in aer(fara
miez de lier), cu rezisten\a activa foarte
mica, pentru a limita pierderile de energie
in functionarea normala, dar cu reactanta ·
inductiv'a relativ mare.

Fi . 5.8. Bobine de reactanta

Transformatoare de masura
Pentru alimentarea tuturor aparatelor de masurat �i protec\ie ale
instala�ilor electrice, se folosesc doua categorii de transformatoare de masura:
transformatoare de curent i transformatoare de tensiune.

S1 S1
(k) l)
Transformatoare de masura de curent: - ti odimensiuni, simboluri.

Rolul transformatoarelor de curent este de a alimenta bobinele de curent


ale aparatelor de masurat §i protecfie a instalafiei, ca de exemplu:
APARATE ELECTRICE 187
ampermetrele, bobinele de curent ale contoarelor �i wattmetrelor; bobinele de
curent ale releelor de protec\ie etc.
Transformatoarele de curent au curentul nominal secundar de 5 A (uneori de 1 A).
in figura 5.9. este reprezentat simbolul unui transformator de curent.

Important de retinut. Transformatoarele de curent trebuie sa aiba


intotdeauna infa�urarea secundara racordati:I la un aparat de mi:lsurat sau de
protec!ie. Daca la secundarul transformatorului nu se conecteazi:I nici o sarcina
atunci bornele secundare ale transformatorului se vor le a in scurtcircuit.

i tensiune

Transformatoarele de tensiune au tensiunea nominala primara


nominalizati:I pentru infa�urarea de inalla tensiune a transformatorului. Daca
transformatorul are un pol legal la pi:lmant atunci tensiunea nominali:I a
transformatoarelor este tensiunea de faza, exprimati:I in kilovol!i, sub forma:
35 I 10
✓3 sau ✓3 kV.
Tensiunea nominali:I secundara este, pentru toate transformatoarele de
100
tensiune, 100 V sau ✓3 V.

3. Schema electrica

►► Fl$A DE LUCRU 5. 1. SEPARA TOARE DE MEDIE TENSIUNE


►► Fl$A DE LUCRU 5.2. DESCARCATOARE
►► Ff$A DE LUCRU 5.3. iNTRERUPTOARE AUTOMATE DE fNALTA
TENSIUNE
►► Fl�A DE_ LUCRU 5.4. VERIFICAREA TRANSFORMA TOARELOR DE
MASURA DE CURENT
188 AUXILIAR CURRICULAR

Fl�A DE LUCRU 5.1.


SEPARATOARE DE MEDIE I iNALTA TENSIUNE

NPS 24 B-J2

S24-J, semne conven


a de mai ·os.

a b
APARATE ELECTRICE 189

Fl�A OE LUCRU 5.2.


DESCA.RCA.TOARE

1. Bon\& 1ermlf\A!.1: 10. ln�lOf' do ulei


2. itttrtt\lP'Of cu vacuum 11. Manetoenwu.-dclior
l-""'""8din- lum1nos
4, Puncc fmpAmbnta!"t'I 12, t.lUJ1$0n dll P'«etVt
5. Rtz.tfl/Ot din otel inoxidabll MQ\ellno.<
6--- 13. TrensformMOr de c:urern
7. Cadr $CEJA 14, T1110,f0rma10, do torislune
8. Cablu de control 15... 8omJ tennina!.)
9. lnol de - �

Desdlrcator. Elemente com

s
_I
190 AUXILIAR CURRICULAR

Fl$A DE LUCRU 5.3.


iNTRERUPTOARE AUTOMATE DE iNALT.A TENSIUNE

1. Clasifica\i intreruptoarele de inalta tensiune dupa mediul de stingere al arcului


electric.
2. lndica\i ordinea de ac\ionare a separatorului �i a intreruptorului intr-un circuit
de medie �i inalta tensiune.
3. Preciza\i care este rolul intreruptoarelor de inalta tensiune in circuilele
electrice.
4. Urmarind ordinea de ac\ionare a contactului mobil, la intreruptorul din figura
de mai ·os, descrie i eta ele ce se succed entru stin erea arcului electric.

erii arcului electric.

I
APARATE ELECTRICE 191
Elem,mtell' pri11cipale ale 111111i
imreruptor ,:u ulei pu/in:
J. tub i:olun1, 1v:i ,r,en1 la pn:.,iur1t', diJI rlS�inU ti,•
turn.irr 11 tnl,tr,,ij 1W ,,;, /l,; 1 - 1wla1or de
frlTJl,•t/il' Jiu pm/t•lau; J $1 i/ j1un1c tit'Ji,nu,• II f
i:oltt1tm.1l11i Z, <1winJ fuureJX! cle ,$i ltl>m,•le de
rua,n( la lini�; .S - amrt:r6 dr flrngen; dm i=olml(;
strrttijkati. rt:/J•tcnf,' In pr'Cj'/w,c st la actlw,c"
nrcului elecu·lr: 6 - cnntuctul supel'tc>r: 7
lt1:U11a,1 �lu-<tif(; «wluctoare tu i.'VIJluOrd
'Jt�)t•r,v,-.· 8 - co1m1<'t de ulum•c,1ro. :tt11blli11d
h1,:D1ura 1i1ire t·1m1a�1u/ mol,il.,; ht>rlUI 111/�rioaril :
9 - IIJd ,·011tm ,,,1,,; moh,I; JO -mhml"te Jr:,
tJMCuflre u uh:lului ,li,i rclc• dm,ft f:olu,,,,1,v.:: /I -
,y·a c.olmmi tie tJl'/imutn a tumm:111.lttf mobil:
I 1... /6 t>l�ntt•ntf' al� rt1t'Y'..1wi,m11/ui de acJitmtu¥

II

Sec/irmc priu izola/lJrul s11perior al 11n11i


intrcn,ptor cu ufo, p11fi11 II/> co/llQna;
J �·i /(} - bort1d<' de rm•<Jrd ft, /info: 1 # S
crmwtN pri,,dJhl.le d� llt<YU: J �' 6 ,·imttJ,:111I de
rt.wt'O fi).- fi l°N nmhil. 4 c,/iudn, iw/un, re.:uu•nt
16 lo 11�,,.;1,,u:: 5 - t:(1111a,i Jc .,,tinJ:t'rt' lip lubiriut, cu
•illPaj /m,gi1t,Jinl1I: J tiju C.Qlllnc'tu/,,J mnhil. 9 -
l:olmqr de pt1r,elan.
tJ1-R"-'l.lJ!lq_.- 12
IS Fig. 5.3.2 intreruptor cu ulei putin
APARATE E

VERIFICART

1. Gompeten
descrierea
+ elaborarea
executaree
trasarea cx
de misuri
+ trasarea gt
verificarea
calcularea

Scheme d

3. Nomencli
TGT 2
- trus
tensiune;
A ampern
Ar amperm
Az amperm
V voltmetru
TC trafo de
Conductoridt

4. Mod de It
Sevat
1).12. Rezutt
Raporht

Rezulta
Eroan

u,l%7: !
� -"

APARATE ELECTRICE 193


Fl�A DE LUCRU 5.4.
VERIFICAREA TRANSFORMATOARELOR DE MASURA DE CURENT

1. Competente
Q descri erea principiul de func\ionare a transformatorului de masura de curent;
Q elabo rarea schemei de masurare;
Q execu tarea montajului conform schemei;
Q trasar ea curbei de magnetizare (curba voll-amper) pentru un transformator
de masura tip CIRS - 0,5; 30/5 A;
Q trasar ea graficului U2 = f(l2):
Q verifi carea raportului de transformare;
Q calcul area erorii de raport.

2. Scheme de monta
P, 11<1

-
(ii
T A S, T
C C
- T
2 S,
T
2
Determin

3. Norn enclatorul aparatelor -- ,--,--T-T-- r--1 --,-- T--r--•


TCT-2 trusa de curent §i I t I t J t t I I :

tensiune; ·· r: -- ,:·- 1:-- -:r--rI --1: -· ,:--,:--- :,--•


--•--◄--+---�--�--•--◄�------�--\
I

A ampermetru; I t I I I I f :

A1 am permetru; --t--�--�---�--t--t--�--1---�--�
A2 am permetru; -- !I --�- ...:---�--�
I - I I
i � � � '
I -- I -- I-- I---♦ -- :

V voltmetru; ·-♦·-�--�---�--�--•--�--�---�--·
I 1 I I I I J I O :
TC trafo de curent 30 / 5 A; --�--�--J•••�--�--�-• -•••••k••t
I I I I I I I 1 h(A]
Conductori de legatura. 1,S

4. Mod delucru:
Se va trasa graficul U 2 = f(I2), variind tensiunea din trusa in limitele (0,2 -
1).12 • Rezultatele vor fi trecute in tabelul 5.4.1.
Raportul de transformare se calculeaza cu rela\ia: K ,.,. , = �• ;
2
Rezultatele vor fi trecute in tabelul 5.43.2.
Eroarea de curent poate fi calculata cu doua rela\ii:
K
=K 1 1 c(%]= ma,-KTC · 100
.s'r [%] N/I2- 1- 00·. resp ectiv: I
I KTC
194 AUXILIAR CURRICULAR
5. Rezultate §i concluzii:
T

I�: I� Io,• 1 o,, Io,• 1 o,• 1 o,• 1 o,, Io,• 1 �i'Ti'1


Tabelul 5 . 4. 2 .
Nr. 11 /2 I,
=- KM..
, -K rr:
crt. [A) [A) K ma
J s,[%)= · 100
/l
KNomlnal Kr<:
= KTc
1. 0, 111
2. 0,21,
3. 0,31,
4. 0,41,
5. 0,511
6. 0,61,

-
,.
r}5

] .'
Q.

z

Q.

Fig. 5.4.1. Montarea aparatelor de masurli in secundarul transformatorului de


mlisura de curent in circuit.
.AR 195

-l : l�
APARATE ELECTRICE

5.4.1.

J
C•

u .., . ___
o----...,_ s, __, R
'
�--+
R ·---,._jl:
. (ON
.4.2.
·: _

rr:
� : • F !

� TT
0:
- - -·- -·
Fig. 5.4 .3. �
- - -� 'T LI
TransfOffl\ato< de lenSlune eapac,tiv Ll--------­

l
U • X bomele c,rcwtului de IT.
u • " bomeltt infa§uram de JT: LJ---------
C1-C2 capacilllfi:
TT trans!or.nato, de tensiune capac,6�
R rcactanra.
F filtru:
E eaator.

Fig. 5.4.4. a - Montarea transformatorului de masura de tensiune 7n circuit


b - Montarea transformatorului de masura de curent in circuit

Fl$A DE EVALUARE

1. Precizati care este rotul eciatorului.

2. Descrie\i modul de runc�onare a unui descarcator.

3. Enumera� elementele compooente ale unui descarcator cu rezistenta variabila.

4. Enumerati elementele componente ale unei siguran\e fuzibile de medie tensiune.

5. lndica\i ce rol au bobinele de reactanta intr-o instala\ie electrica. I'


I'
6. lndica\i care este semnificalia cifrelor din figura 5.4.6.
''
'I.
196 AUXILIAR CURRICULAR

Fig. 5.4.6.
7. Desena\i simbolurile conven\ionale ale urmatoarelor aparate de medie �i
inalta tensiune: descarcatoare, eclatoare, siguran\e fuzibile, separatoare,
intreruptoare de inalta tensiune.

8. ldentificati aparatele din figura 5.4. 7 �i desena\i semnele conven\ionale ale


acestor aparate.
CULAR APARATE ELECTRICE

0
-
198 AUXILIAR CURRICULAR

SIMBOLURI GRAFICE PENTRU SCHEME ELECTRICE


Conform SR EN 60617 - 7 I CE/ 60617 - 7 11999
Simboluri cu aplicabilitate aenera/4

+
Fetui curentului �i tensiunii: a) curent
continuu; b) curent altemativ; c) curent
redresat cu componenta altemativa;
a b C d e d} polaritate pozitiva; e) polaritate
neaativ.:1.

Elect: a) tennic; b) de camp magneUc;


X ry--., c) magnetostrictiv; d) Schottky;
e) semiconductor; I) electroma netic.

a) Defect electric (indica localizarea defectului);


b) Conturnare, strapungere.

a) legare la masa;
b) legare la �siu;
c) legare la pamant (punere la pamant)

Circuit / linie de curent


altemativ trifazat, 50 Hz,
3/N ~ 50 Hz 400 V 400 V (Tntre faze), trei
3/N ~ 50 Hz 400 V conductoare de linie cu
/Jff' .., ., sec!iunea de 25 mm 2
3x25 mm-.,. lx16 mnf fiecare �i un conductor
3x25 mni2+ lxl6 mm2 neutru cu sec\iunea de
0 h 16 mm2, in reprezentare:
a) multifilara;
bl unifilara.

Comoonente asive
-- -- lnduclan\A, llol>iM, infa$urare. drosel:

� r-:7 r-:7
a) simbol general:
b) induclan\A, bobina. inta�urare cu
miez magnetic;
c) induclantA, bobina. infA$urare cu

ITT7 rT1
Tntrefier;
d) inductan\A. bobina. inta�urare cu 2
prize fixe:
d e) inductan\A, bobina, lnfii$urare
,..,,labile In treote, cu contact mobil
APARATE ELECTRICE 199

Rezistoare: a) simbol

-0-
general; b) rezistor reglabil;

-¢-
C
-c::J- I,
-1,_____,
d
c) rezistor cu contact
glisant (cursor), reostat; d)
(I C rezistor cu 2 prize fixe;
e) poten\iometru cu contact
-ITIIID- glisant: f) poten\iometru cu
preselectare/reglaj
h predeterminat; g) �unt;
hl element de incalzire.

J
� + Condensatoare: a) simbol general;

T T
b) condensator polarizat (de exemplu,

]
electrolitic); c) condensator reglabil;
d) condensator cu reglaj
(I h ti redeterminat.

Oisoozitive semiconductoare
Diode semiconductoare: a) simbol

]
general; b) dioda luminiscenta; (LED);
c) fotodioda, d) dioda tune!; e) dioda
a b C d e Zener.
Tiristoare: a) tiristor, fara specificarea
tipului de poarta; b) tiristor comandat pe
anod (poarta N); c) tiristor comandat pe
catod (poarta P); d) tiristor blocabil (poarta
(I b (· ti e nesoecificata); e) triac.

y(2;'y tr
Tranzistoare. A) PNP; b) NPN, cu oolectorul
oonectat la capsula; c) NPN cu avalan$a;
d} unijon(;\iune (TW}, cu baza P; e) unijonc;\iune,
n b t: ti cu baza N; f) cu efect de camp (TEC, FET), cu

tr tr rt�
canal N; g) idem, cu canal P; h) fototranzistor PNP.

Linia cu sageata reprezinta emitorul respectiv grila.


e f ., /1

Maiini electrice
lnfa$urari separate (ambele extremita\i
6 3~ accesibile - scoase la borne; a) o
infi!i$urare; b) trei infa$urari; c) §ase
infa§urari; d) infli§urare trifazata cu fazele
b C ti neintercalate.)
200 AUXILIAR CURRICULAR

Infa�urari de ma�ini: a) de comuta\ie


rV"'\ rY'r\ ,.-y--yy-.,
a h ('
sau de compensare; b) serie; c) de
excitatie derivatie sau independenta.
Ma�ini de curent allernativ: a) Motor serie,
monofazat; b) Motor cu repulsie,
monofazat; c) Motor asincron monofazal
cu exlremita\ile inta�urarii auxlliare
accesibile; d) Generator sincron. trifazat
(cu toate extremitll\ile infa�urarilor
acceslbile). cu rotor in stea �i neutru
accesibil; e) Generalor sincron trifazat, cu
ambele extremita\i ale fiecarei infa�urM de
fazll, accesibile; f) Motor asincron trifazat
cu rotorul Tn scurtcircuit, cu Tnta�urarile
conectate intern; g) idem, cu extremita\ile
inta�urarilor accesibile; h) Motor asincron
trifazat cu rotorul bobinat Icu inele).

Ma�ini de curent continuu


(generatoare, motoare):
a) cu excita\ie independenta;
b) cu excita\ie serie; c) cu
("""")
excitatie derivatie; d) cu
excitaiie mixta. ·
C d

Q
Transformatoare electrice

LJ
h
Transformatoare de putere: a) cu

n
doull infll�urari: 1-reprezentare
mullifilara; 2 - reprezentare monofilara;
a) autotransformator. simbol general;
1 reprezentare mullifilarll;

w
a, a, b, b, 2 reprezentare monofilarll;

m
c) autotransformator monofazat
reglabil: 1 - reprezentare multifilarll;
y 2 - reprezentare monofilara; d)
Transformator trifazat cu conexiune
A stea/triunghi.
� Simbolul pentru miez se poate
ad/!Juga in reprezentare multifilar/!J,
c, c, d, numai dac/!J este abso/ut necesar.
APARATE ELECTRICE 201

w
r1 r1 a} Transformatoare (de mi!suri!) de
tensiune monofazat: b} idem trifazat;
h, b, c} transformatoare (de mi!suri!) de
curent - simbol general; d) cu doui!
infi!9uri!ri secundare pe acela9i miez;
e) cu doui! miezuri magnetice $i
respectiv doui! infi!$Uri!ri secundare
1 - reprezentare muttifilari!;
2 - reprezentare monofilara;

d d. e e.

Contacte ale aoaratelor de comutatie

a ■e
Simboluri distinctive (suplimentare) indicand
X func\ia contactului sau aparatului: a) contactor;
b) intreruptor de putere; c) separator; d)
a b C separator de sarcini!; e) declan9are automata -
orin relee sau declansatoare incornorate.

Contacte cu doui! pozi\ii: a) de inchidere/de


lucru/normal deschis (ND} b) simbol general
pentru fntreruptor mecanic; c} de
deschidere/de repaus/normal inchis (NI}; d)
contact cu func!ionare decalati! fall! de alte
contacte similare ale aceluia 9i ansamblu de
a b C d e f g contacte - inchidere anticipata; e) idem.
inchidere intarzlati!; f} idem, deschidere

1
intarziati!; o\ idem, deschidere anticioati!.

Contacte cu func\ionare intarziati!


(temporizata} in raport cu opera\ia de
activare sau dezactivare a dispozilivului de
ac\ionare: a) contact de inchidere/ND, la
activare (ac\ionare}; b) idem, la dezactivare
(revenire}; c} contact de deschidere /NI, la
a, a, b, b, e activare (ac\ionare); d) idem, la dezactivare
(revenire}.
1 - 2 - simbolul de ac\iune intarziati! va fi
reprezentat in partea contactului convenabili!
din punct de vedere al spa\iului disponibil 9i
al plasi!rii codului de identificare.
e) intreruptor cu efect termic direct (de
exemplu, cu bimetal); f) contact de
deschidere/NI al unui releu termic cu bimetal.
202 AUXILIAR CURRICULAR

A arate de comuta ie
Aparate de comuta\ie de putere:
a) contactor; b} Tntreruptor de putere/disjunctor;
c) sepaator; d) separator de sarcinli.; e)
contactor asocial cu relee de suprasarcinli;
f) intreruptor.
a b C d e
Aparate de comanda si de putere
lntreruptoare/aparate de comandi'i unipolare: a)
intreruptor /contact cu ac\ionare manuali'i, simbol
general; b) buton de ac!ionare prin api'isare (contact de
Tnchidere); c) idem, (contact de deschidere); d) buton
ac\ionat prin aplisare cu revenirelre\inere automatli
a b C d (contact de inchidere); e) idem, actlonat prin tragere; f)
idem, ac!ionat prin retire; g) Buton de urgen!i'i (tip
ciupercli), cu re\inere; f) buton actionat prin api'isare, cu
retinere.
Se presupune ci'i, de regu/fj, dispozitivele cu ac/ionare
prin apfjsare sau prin tragere eu raven/re automatfj far
cele ac/ionate prin rot/re nu au revenire automatfj (sunt
C f g h de tip cu re/inere); simbolul de revenire automa/fj
resoectiv de retinere nu se ma/ reorezintfj.

Aparate de protectle

!
Siguran\e fuzibile �i aparate de comuta\ie
cu sigurante: a) siguran\a fuzibila;

t
b) separator cu siguranta fuzibila;
c) separator de sarcina cu siguranta
� fuzibila; d) eclator; e) descarcator,
a b C d e oaratrasnet.

ozitive de comandi'i/actionare entru relee


Organ de comanda/ bobinli de releu:
a) simbol general; b) pentru releu cu
temporizare la revenire; c) pentru
releu cu temporizare la ac\ionare; d)
pentru releu cu temporizare la
ac!ionare �i la revenire; e ) pentru
releu rapid (la ac!ionare �i la
revenire}; f) pentru releu cu zlivorare
mecanicli; g) pentru releu electronic.
APARATE ELECTRICE 203
Simboluri rezentarea to o rafica a schemelor

II/ lntreruptoare: a) simbol general, Tntrerurtor


monopolar; b) cu lampa de semnalizare;
c) bipolar; d) comutator monopolar,

X
a b C d / e) comutator de ca pat (de scara);

I�
f) comutator intermediar (.cruce"); g) buton;
h) · buton cu lampa de semnalizare
@ @ incorporata; i) intreruptor pentru reducerea
gradata a iluminarii; j) buton protejat (de
g h ; exemplu, cu capac din sticla).

Dispozitive de conexiune: a) contact


-(

�-----
a b
tata; b) contact mama; c) fi�a �i
priza; d) fi�a �i priza de conector, de
;i ,.. .3 exemplu - calare\; e) soclu de priza
cu contact de protectie; f) priza �i
d e I fisa tripolara.
a) pozi\ie pentru corp de iluminat,
reprezentata cu circuit; b) pozi\ie pentru
corp de iluminat pe perete (aplica),
reprezentata cu circuit; c) lampa, simbol
a b general; d) proiector, semn general; e)
� �-B proiector cu spot de lumina; I) corp de
iluminat cu lampi fluorescente tubulare,
simbol general; g) idem. cu n lilimpi;
f g I, i
h) incalzitor de apa (boiler); i) ventilator, cu
circuit.

Aparate de masura,
simboluri generale:
a) indicator;
j) inregistrator;
k) integrator;
I, i j k I m 11
Simbolul aparatelor de masurat: b) ampermetru; c) voltmetru; d) wattmetru;
e) frecven\metru; termometru; g) galvanometru; h) tahometru, i) cosfimetru;
I wattmetru· rn wattmetru i varmetru combinate; n contor de ener ie activa.
AUX/LIAR CURRICULAR

® =0 fr R Dispozitive de semnalizare: a) lampa,


lampa de semnalizare; b) indicator de
a b C d e pozi\ie, cu o pozi\ie de repaus �i doua
pozi\ii de func\ionare; c) sonerie;
ct) buzzer; e) sirena; f) hupa, claxon;
g) lampa de semnalizare cu
transformator 1ncorporat; h} ceas,
simbol general
g h

Panorama montarii aparatajului de comanda


205
APARATE ELECTRICE
\.- L

a) lampd,
.t l
cator de - -/^-
gi doud
sonerie;
ffi
claxon;

,, {, {#'

w&i.
.
206 AUXILIAR CURRICULAR

1 - intreruptoare; 2 - protec\ie impotriva atingerii; 3 - capac pentru borne de


racordare; 4 - nnn; 5 - terminale ,,tune!" pentru cabluri din aluminiu sau cupru
(cleme); 6 - terminale pentru circuitele de comanda; 7 - dispozitiv de abro§are
§i debro§are; 8 - serie de cleme; 9 - conexiuni in spate; 10 - placa suport; 11
- contacte auxiliare normale (de declan§are); 12 - maner rotativ pentru montaj
lateral; 13 - maner rotativ de comanda de pe u§a; 14 - ax de prelungire,
15 - mfiner rotativ de comanda ; 16 - maner rotativ; 17 - placu\a avertizoare;
18 - rama mascata; 19 - Actionare de la distanta; 20 - dispozitiv de inchidere
cu maner basculant; 21 - inaner basculant 1a·1eral; 22 - modul DMI; 23 -
terminal de date EASY; 24 - sec\iune PROFIBUS • DS; 25 - declan§ator de
tensiune; 26 - unitate de temporizare pentru declan§atorul de tensiune minima;
APARATE ELECTRICE 207
BIBLIOGRAFIE
Emil Micu - Electrotehnica de la A la Z, Editura �tiin\ifica
(coordonator) $i Enciclopedica, 1985
Moener - Catalog 2005/2006
Schneider Electric - Catalog 2005/2006
S. C. Mirescu, F. - Laborator tehnologic - Fi$e de lucru
Mare$, R. Luncan, T.
Editura Economica - Preuniversitaria, 2004
Bala�iu, D.
Federenciuc, D.
Bala�oiu
S. C. Mirescu, F. - Laborator tehnologic - Lucrari de laborator
Mar�. R. Luncan, T.
Editura Economica - Preuniversitaria, 2004
Bala$oiu, D.
Federenciuc, D.
Bala$OiU
Hensel, Catalog de produse 2006 - 2007
••• Hager, Catalog 2005
F. Mare�. T. Balli$Oiu, Elemente de comanda $i control pentru
G. Fetecau, s. actionari $i sisteme de reglare automata
Enache, D. Bala$OiU, Manual pentru clasele a XI - a �i a XII - a
D. Federenciuc Editura Economica - Preuniversitaria, 2002
Florin Mare$, Silviu - MANUAL PENTRU $COALA DE ARTE $1
Cristian Mirescu, Petru MESERII calificarea profesionala:
Cociuba, Daniela lucrator in electrotehnica
Carmen Macadon Grup Editorial Art Bucure�ti - 2006
Florin Mare$, Silviu - MANUAL PENTRU $COALA DE ARTE $1
Cristian Mirescu, Petru MESERII calificarea profesionala:
Cociuba, Daniela lucrator in electromecanica
Carmen Macadon Grup Editorial Art Bucure$ti - 2006
Executia �i exploatar_ea instala\iilor de
joasa tensiune. lndreptar pentru
F. Popa �t. Dragan
autorizarea etectricienilor
Editura tehnica 1983
Aparate electrice de joasa �• inalta
tensiune - Manual pentru licee industriale
A.Popa
cu profil de electrotehnica
Editura Didactica $i Pedagogica 1977
Normativ privind proiectarea �I executarea
17 / 1992 instala\iilor electrice la consumatori, cu
tensiuni pana la 1000 V INCERC-Bucure�ti 1992
208 AUXILIAR CURRICULAR

Actionarea ma�lnilor electrice


loan Ionescu
Editura MatrixRom 2005
Electrotehnologii
Lucian Ciobanu
Editura MatrixRom 2003
Electromecanica - Laborator de bazele
metrologlei
D. Cosma, col.
Editura Economica - Preuniversitaria
Bucure$li - 2004
lnstalatii electrice lndustrlale de joasa
Paul Dinculescu tensiune
Editura MatrixRom 2003
Senzori �i traductoare
Lucian Ciobanu
Editura MatrixRom 2006
Oictionar explicastiv de inginerle electrica
Lucian Ciobanu i
Editura Matr xRom 2002
T. Canescu, M. Aparate electrice de joasa tensiune
Huhulescu, R. Dordea Editura Tehnica - Bucure$li 1977
Elemente de tehnologie a aparatelor de
Alexandru Vasilievici,
joasA tensiune
....
Lucian Moldovan
Editura Facla - Timi$oara, 1981
Gewiss - Catalog 2005
**** Aem Luxten Lighting Co.
Catalog 2006
ELMARK
Catalog 2006
**** ET/
Catalog 2006
LovatoElectric

.... Catalog 2006


Rittal Sisteme

.... Catalog 2006


Phoenix Contact

.... Catalog 2007


Finder
Catalog 2006
-----
GV-AMl1 ---
GV./>JJ

GV-A1111

GV2--L

.,.,
--- �
GV-AE11, Al:20

GV-Nl

GW,H
�1
GV-AE
_)

GV2-I.E. GV-A.Et \
GV3-ME..

G\13-A08
GV3-A09
G\13-8..
G�••

GK3-EF-♦
I.AD-7910

I.AD-7305

, LA7-0305

• --
, LAD-703•

LRJ).u
7-01064

LRD-3-t..
---


...
LR2-0,...
� � �'-

LA7-D1020 I
Sigurante fuzibile LF, LS, MPR

- -
·I?)
it I ·l,

••• - ,.
"'-" ..
' ..-�--i..u
, n111u.1

p

Siguran\e automate, 1ntreruptoare automate, disjunctoare

( 5 3 2 b
Sigurante fuzibile cu filet

Comutatoare cu came
ClEMA 1
CARCASANEIMFtAMABILA G)
CllCHET @
Bl/TON AC'flONARE ©
CUCHET INTERMEDIAR @
CONTACT MOBIL @
CAMERA OE STINGERE A ARCl.lLUI ELECTRIC G)
CONTACT FIX CU RAMPA DE OIRIJARE A ARCULUI ELECTRIC @
DEClAN$ATORUL ELECTROMAGNETIC OE lg\
SUPRACURENT CU LAMEIABIMETALICA \V
CONTACT SUPLIMENTAR (accesorlu) @)
� OEClAN$ATOR OE TENSlUNE MINMA (accesoriul) @
DECI.AN$ATOR OE LAOISTAll'fA(aooesooo) @

� --
• - .•
••
Q lntreruptoarele sunt destinate coneclarii si deconectarii circuitelor electrice
t; precum �i proteC!iei aoestora la curen� de suprasarcin§ �i scurtcircuit.
I... .r a1 Caracteristici principale:
i;:· � ;renslunea no�inala de utilizare: 220V CA, 380V C.A.
� u NumaruldepoC,: 1.2,3,4
� • Caracteristicide declan�re instantanee� modul de utilizare:
( < • Curba B - curent de declan�re in domeniul 3..5 In; util1zate la protectia
<.> linnlor lungi �ila generatoare.
• Curba C • curent de dedan�re in domeniul 5..1C In; utilizate la
protec�a cabiurilor�coosumatorilo<standard.
• Curba O • curent de decfan�re in domeniul 10..2C In, utilizate la
proteqia consumatorflor cu curent mare de pomire.
• Capacitatea nominata de rupere: 4.5kA,6kA, 10kA
• •••
-··.
£� •FST

·• rJi,., .

-
-�... Ji•�

w\
.......... . ..
3 S .,, .. 3
I

2 4 6 I ,.
..

Contacte NI - 1 - reglaj I motor; 2 - resetare; 3 -


Releu termic tip ZE-ZW-ZEV ND indicare stare funcponare.
••

Relee termice

2701 2703 2705


'O'
.. V..A....