Aşa-i românu Înaintea Ta Iisus iubit
Aşa-i românu' când să-nveseleşte,
Ca şi stejaru' când înmugureşte,
Aşa-i românu' când este iubit,
Ca şi stejaru' când e înverzit.
Ţara-i mănoasă şi în fericire,
Poate oricine să trăiască-n ea
Şi-a mea mândruţă ce o am pe
lume
E tot ce am mai sfânt în ea.
Trăiască ţara, patria mamă,
Trăiască toate câte sunt în ea
Trăiască toate cu mic, cu mare
Şi a mea mândră ce o iubesc tare.
O rugăciune, către ceruri zboară,
O rugăciune, către Dumnezeu,
Mă rog acuma pentru a mea ţară,
Şi pentru tine, sfânt poporul meu.
Mă rog acuma pentru a mea ţară,
Şi pentru tine, sfânt poporul meu.
1. De cantat cîntecele de mai sus:
Să faci, o, Iisuse
‘Naintea Ta Iisus iubit
Vin azi încrezător
Că Tu de aceea Te-ai jertfit
Să-mi fii Mântuitor.
Din cât aflat-am că stă scirs
Te-ascult în timp plăcut
Tu bucurii din Paradis
Mi-ai dat când Ţi-am cerut.
Eu altceva nimic n-aduc
Decât o vină grea,
Şi unde Doamne, eu s-apuc
Decât spre mila Ta.
În mine nimic nu e bun
Tot ce-am făcut e rău
Nădejdea toată am s-o pun
În ajutorul Tău.
Gol nimeni n-a venit ’napoi
Din câţi Te-au căutat
Căci Tu pe toţi din mari nevoi
I-ai scos când Te-au rugat.
De aceea dar cum şi eu
Cu lacrimi strig şi cer:
Ah! Mântuie sufletul meu
Nu mă lăsa să pier.
Să faci, o, Iisuse, din inima
mea
O harfa divină sa cânţi Tu
din ea
În corzile sfinte să sune mai
lin
Acordul iubirii, mareţ şi
senin.
Să faci, o, Iisuse, din inima
mea
Cădelniţă sfântă să ardă în
ea
Tămîia iubirii cu focul
ceresc
Ca pururi prin lume, cu ea
sa trăiesc.
Să faci, o, Iisuse, din inima
mea
Epistola vie sa scrii Tu in ea
Cuvântul iubirii plăcut şi
duios
Să-ndemne pe oricine, spre
cerul frumos.
Să faci, o, Iisuse, din inima
mea
Biserică sfînta, să stai Tu in
ea
Podoaba iubirii cu duhul ei
blând
Să fie frumoasă oriunde,
oricand.
Să fie Iisuse şi inima mea
Să fie într-una ca inima Ta
Izvor de iubire, de milă, de
har,
Mereu tot mai plină, pe al
jertfei altar.