Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava

Facultatea de ştiinţe economice si administraţie publică

Specializarea:Contabilitate si informatică de gestiune, anul I, gr.III

Proiect statistică

Tema nr.6:Creditul-factor de relansare economică a comunităţilor

rurale

Suceava 2007

1
 Cuprins

Creditul – reprezintă o operaţiune de împrumut concretizată în diferite sume de bani de

la o instituţie bancară, pe diferite perioade (termen scurt până la 12 luni; termen mediu sau
mijlociu între 1-5 ani; termen lung peste 5 ani ).Întrucât acest fenomen social a cunoscut o
amploare mai mare în perimetrele urbane, în special după anii 1990, cunoscând o dezvoltare
accentuată atât în rândul persoanelor fizice cât şi a întreprinzătorilor particulari, a apărut
necesitatea cercetării acestui fenomen şi în cadrul comunităţilor izolate (sate mici, cătune etc.)

Întrebarea 1
Analizaţi dacă obiectivele cercetării nr.6 se regăsesc în chestionarul anchetei.

Răspuns 1
Primul obiectiv: „Determinarea gradului de creditare a persoanelor fizice şi juridice
aflate într-o comunitate rurală situată în judeţul Botoşani” se regăseste în ambele
chestionare.Pentru primul chestionar întrebarea:”Aţi apelat în cursul activităţii dvs.la solicitarea
unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?” este cea care reflectă gradul de creditare al

2
persoanelor fizice oferind un grad maxim de certitudine în comparaţie cu primele cinci
întrebări care au rolul de a famileariza persoana interogată şi care nu au capacitarea de a atinge
esenţialul,obiectivul propus.Aceeaşi întrebare este inclusă şi în cel de-al doilea chestionar cu
referire la persoanele juridice.Următoarea întrebare ”Cu ce instituţie financiar bancară
conlucraţi (colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” oferă informaţii asupra gradului de
creditare actual(„conlucraţi”=denotă o acţiune desfăşurată în prezent) care prin natura
formularii deficitare ale sale oferă posibilitatea persoanei interogate să aleagă doar o singură
instituţie-bancară şi nu mai multe din cele enumerate, îngrădindu-i astfel alegerea.
Obiectivul al doilea ” Determinarea gradului în care locuitorii unei cominităţii rurale,
bine determinate, utilizează creditul în scopuri personale sau în alte activităţi lucrative
(persoanele juridice ce-şi desfăşoară activitatea în aceste perimetre rurale)” este atins;el se
regăseşte în cadrul primului chestionar la nivelul intrebării închise numărul 8”Dacă aţi
beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza?” şi în cel de-al doilea la nivelul întrebării numărul 4
formulate asemenea celei destinate persoanelor fizice.
„Stabilirea tipului de credit generalizat în cadrul comunităţii cercetate” constituie al
treilea obiectiv propus a fi realizat prin intermediul acestui sondaj de opinie.Întrebarea închisă:
„Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita?” constituie baza materializării obietivului,
ea fiind întâlnită în ambele chestionare.Având o formulare bine concepută întrebarea oferă
libertatea persoanei intervievate de a alege din mai multe variante de raspuns,obţiunea dorită.
Ultimele 6 obiective(„Cunoaşterea opiniei persoanelor fizice şi juridice cu privire la
preţul creditelor (dobânda activă negociabilă)”; „Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credit cu
privire la modalităţile de obţinere a creditelor şi întocmirea documentaţiilor de creditare.”;
„Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credite cu privire la modalităţile de rambursare a
creditelor.”; „Percepţia beneficiarilor de credit cu privire la cerinţele prudenţiale cerute de
instituţiile bancare la întocmirea contractelor de credit.”; „Cunoaşterea gradului de
accesibilitate a cetăţianului român la obţinerea unui credit.”;„Modul în care sunt percepute
instituţiile financiar bancare de cetăţenii români.”) nu sunt atinse la nivelul lor maxim sau chiar
în cel mai rău caz nu se regăsesc în cadrul chestionarului.Aceste obiective care din nefericire au
fost neglijate, ar fi putut oferii informaţii importante referitoare la:gradul de documentare cu
privire la mecanismele financiar-bancare,mai exact mărimea dobânzii practicate pe piaţă în
concordanţă cu opinia publică, părerea personală referitoare la demersul contractării unui credit
dar şi a rambursări treptate a acestuia,gradul de mulţumire a cetăţeanului în ceea ce priveşte
sistemul bancar în general.Astfel în ceea ce priveşte nivelul dobânzii practicat pe piaţa
financiar-bancară precum şi calitatea imaginii instituţiei bancare dobândite prin prisma
cerinţelor solicitate de potenţialul creditor, acestea poate fi deduse indirect prin analizarea
datelor obţinute la întrebările enunţate anterior :”Aţi apelat în cursul activităţii dvs. la
solicitarea unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?”,”Dacă aţi beneficia de un credit,
cum l-aţi utiliza?”.În acest context se pot trage următoarele concluzii:1)instituţiile bancare
practică o dobândă suportabilă,relativ medie dat fiind faptul că atât persoanele fizice cât şi cele
juridice au apelat la solicitarea unui credit de-a lungul activităţii lor cumulând un procent destul
de ridicat:76% respectiv 80% din totalul persoanelor intervievate,însă utilizarea acestui credit
nu este considerată a fi eficientă în constituirea de societăţi comerciale, achitarea unor datorii
sau investirea în activităţile turistice.2)atât persoanele fizice cât şi cele juridice denotă o
oarecare încredere în instituţiile financiar-bancare
Referitor la rambursarea creditelor, întrebarea „Care au fost cauzele care v-au creat
dificultăţi în rambursarea creditelor?” este bine formulată; datele obţinute oferă informaţii nu
numai asupra situaţiei deficitare de restituire a creditelor ci şi asupra nivelului de trai.

Întrebarea 2

3
 Gândiţi şi realizaţi un nou chestionar pe baza obiectivelor cercetării nr.6.

Răspuns 2

Chestionarele cuprind un număr de 23 de întrebări în cazul celui de tip A, respectiv 20

de întrebări în cazul celui de tip B,predomină cele închise pentru prevenirea situaţiilor în care
persoana intervievată ar da răspunsuri superficiale, sau chiar nu ar răspunde (datorită faptului
că nu se gândeşte la întrebare).În cadrul chestionarului se pot întâlni următoarele tipuri de
întrebări:

-întrebări introductive(care au scopul de „a sparge gheaţa”, de a antrena subiectul în

dialog).În chestionarul de tip A acestea sunt incluse în setul de întrebări P1-P4 iar în
chestionarul adresat persoanelor juridice acestea sunt în număr redus,mai exact apare doar o
singură întrebare P1.

- întrebări ce vizează cele 9 obiective ale cercetării.În cazul persoanelor fizice acestea se
regăsesc incluse în setul de întrebări P5-P16,respectiv P2-P13 pentru cele juridice.

- întrebări de identificare(necesare în realizarea diferitelor corelaţii).

Incluse în setul de întrebări I1-I7 în ambele chestionare.

Dacă persoana intervievată va întâmpina dicicultăţi în ceea ce priveste înţelegerea

anumitor termeni, operatorul de interviu are sarcina de a-i explica cuvintele necunoscute fără a
o influenta în luarea propriei decizii.

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Data completări……...

Catedra de Ştiinţe economice şi administraţie publică Locul completării…....
Ora…………………..

CHESTIONAR TIP A
(pentru persoanele fizice selectate aleatoare)

Bună ziua!
Numele meu este ………. Şi reprezint grupul de realizare a cercetarii statistice
referitoare la implicaţiile creditului în dezvoltarea comunităţilor rurale. În scopul diversificării
şi îmbunătăţirii activităţilor de cercetare a persoanelor fizice şi juridice dar şi a schimbării
imaginii acestuia în viziunea cetăţeanului român, ne este necesară cunoaşterea opiniilor dvs.,
referitoare la acest aspect. În acest sens vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la
următoarele întrebări aflate în chestionarul de faţă.Chestionarul este anonim şi nu implică
atragerea dvs. în alte situaţii negative şi nu vă vor aduce eventuale prejudicii.

4
 Vă rugăm să încercuiţi varianta/variantele corespunzătoare:

P1.Cunoaşteţi înţelesul cuvântului „CREDIT”?(o singură variantă de răspuns)

Da Puţin Nu ştiu Mă abţin

P2.Cunoaşteţi ce instituţii financiar-bancare utilizează acest termen? (o singură variantă

de răspuns)
Da Nu NŞ/NR

P3.Care sunt instituţiile financiar-bancare pe care le cunoaşteţi la nivel naţional? (una

sau mai multe variante de răspuns)
B.C.R. B.R.D. Banca Ion Ţiriac C.E.C.
Cooperativa de
BankPost C.A.R. Alte instituţii
credit

P4. Ce instituţii financiar-bancare cunoaşteţii la nivelul judeţului Botoşani? (una sau

mai multe variante de răspuns)
B.C.R. B.R.D. Banca Ion Ţiriac C.E.C.
Cooperativa de
BankPost C.A.R. Alte instituţii
credit

P5.Aţi apelat în cursul activităţii dvs. la solicitarea unui credit de la o instituţie

financiar-bancară din zona judeţului dvs? (o singură variantă de răspuns)
Da Nu NŞ/NR

P6.În prezent sunteţi titularul unui credit? (o singură variantă de răspuns)

Da Nu NŞ/NR

P7.Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza? (una sau mai multe variante de
răspuns)
Procurări de bunuri Investiţii Prestări servicii Agricultură
Activitate de
Construcţii Turism Alte domenii
comerţ

P8.Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita? (o singură variantă de răspuns)
1-5milioane 5-10 milioane 10-20 milioane 20-50 milioane
50-100 milioane Peste 100 milioane Mult mai mult Nimic

P9.Care este opinia dvs. referitoare la nivelul dobânzii practicat de către instituţiile
financiar-bancare?(în ceea ce priveşte creditul),un singur răspuns
Exagerat de mare Mare Relativ mediu Mic

P10.Cunoaşteţi care este demersul contractării unui credit?( un singur răspuns)

Da Puţin Nu ştiu Mă abţin

5
 P11.Consideraţi că procedura de obţinere a unui credit necesită un efort nejustificat de
mare? (o singură variantă de răspuns)
Da Puţin Nu NŞ/NR

P12.Aţi întâmpinat dificultăţi financiare în derularea creditelor avute? (un singur

răspuns)
Da,de multe ori Nu De puţine ori
Pentru cei care răspund cu” Da,de multe ori” sau „De puţine ori” vă rugăm să
răspundeţi şi la următoarea întrebare.
P13.Care au fost cauzele care v-au creat dificultăţi în rambursarea creditelor? (una sau
mai multe variante de răspuns)
Salarii neprimite la timp Venituri mici şi chelt. mari Cheltuieli neprevăzute
Blocaj financiar al Politici fiscale şi financiare
Pierderea locului de muncă
societăţii unde activez descurajatoare din ţară

P14.Consideraţi că măsurile de siguranţă luate de instituţiile financiar-bancare, în

momentul contractări unui credit, sunt exagerate? (un singur răspuns)
Da Puţin Nu NŞ/NR

P15.Care credeţi că este gradul de accesibilitate, în momentul actual, a cetăţeanului

român la obţinerea unui credit? (un singur răspuns)
Nici
Foarte mare Mare mare,nici Mic Foarte mic NŞ/NR
mic

P16.În ce măsură sunteţi mulţumit/mulţumită de serviciile oferite de instituţiile

financiar-bancare? (un singur răspuns)
În foarte În mare În mică În foarte
Deloc NŞ/NR
mare măsură măsură măsură mică măsură
5 4 3 2 1 0

I1.Sexul
a) masculin
b) feminin

I2.Starea civilă:
a) căsătorit
b) necăsătorit
c) divorţat
d) văduv

I3.Vârsta dumneavoastră
Sub 20 Peste 70
20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani
ani ani
1 2 3 4 5 6 7

I4.Nivelul de instruire al intervievatului(respondentului).

-fără şcoală

6
 -sub 7 clase
-şcoală generală(7-8 clase)
-liceu
-şcoală profesională
-şcoală de maiştri
-şcoală postliceală
-studii superioare
-NŞ/NR

I5.Ocupaţia actuală a intervievaţilor

-agricultor -personal cu studii superioare
-muncitor -casnică
-tehnician-maistru -şomer
-funcţionar pensionar
-patron,întreprinzător,meseriaş -fără ocupaţie
particular -nu este cazul.

I6.Care este venitul lunar net în gospodăria dumneavoastră?

-mai mic de 2.000.000 lei -între 6.500.000-8.000.000 lei
-între 2.000.000-3.500.000 lei -mai mare de 8.000.000 lei
-între 3.500.000-5.000.000 lei -NŞ/NR
-între 5.000.000-6.500.000 lei

I7.Locuiţi la
-bloc proprietate -cămin,gazdă
-bloc chirie -alte situaţii(care?)…….
-casă curte proprietate -NŞ/NR
-casă curte chirie

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Data completări……...

Catedra de Ştiinţe economice şi administraţie publică Locul completării…....
Ora…………………..

CHESTIONAR TIP B
(pentru persoanele juridice intervievate)

Bună ziua!
Numele meu este ………. Şi reprezint grupul de realizare a cercetarii statistice
referitoare la implicaţiile creditului în dezvoltarea comunităţilor rurale. În scopul diversificării ş
îmbunătăţirii activităţilor de cercetare a persoanelor fizice şi juridice dar şi a schimbării
imaginii acestuia în viziunea cetăţeanului român, ne este necesară cunoaşterea opiniilor dvs.,
referitoare la acest aspect. În acest sens vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la
următoarele întrebări aflate în chestionarul de faţă.Chestionarul este anonim şi nu implică
atragerea dvs. în alte situaţii negative şi nu vă vor aduce eventuale prejudicii.

7
 Vă rugăm să încercuiţi varianta/variantele corespunzătoare:

P1.Cunoaşteţi semnificaţia cuvântului „CREDIT”?(o singură variantă de răspuns)

Da Puţin Nu ştiu Mă abţin

P2.Aţi apelat în cursul activităţii dvs. la solicitarea unui credit de la o instituţie

financiar-bancară din zona judeţului dvs? (o singură variantă de răspuns)
Da Nu NŞ/NR

P3.În prezent sunteţi titularul unui credit? (o singură variantă de răspuns)

Da Nu NŞ/NR

P4.Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza? (una sau mai multe variante de
răspuns)
Investiţii-
Procurări de bunuri Înfiinţarea de
modernizări,procurăr
de folosinţă Prestări servicii societăţi
i de utilaje,crearea de
îndelungată comerciale
noi locuri de muncă
Agricultură-
cumpărarea de
Activitate de Construcţii civile Achitarea
terenuri,animale de
comerţ şi industriale datoriilor vechi
rasă,tractoare şi
utilaje agricole
Aş refuza primirea Prefer să nu
Turism,distracţii
lui răspund

P5.Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita? (o singură variantă de răspuns)
1-5milioane 5-10 milioane 10-20 milioane 20-50 milioane
Peste 100 Între 200-500
50-100 milioane Mult mai mult Nimic
milioane milioane

P6.Care este opinia dvs. referitoare la nivelul dobânzii practicat de către instituţiile
financiar-bancare?(în ceea ce priveşte creditul),un singur răspuns
Exagerat de mare Mare Relativ mediu Mic

P7.Cunoaşteţi care este demersul contractării unui credit?( un singur răspuns)

Da Puţin Nu ştiu Mă abţin

P8.Consideraţi că procedura de obţinere a unui credit necesită un efort nejustificat de

mare? (o singură variantă de răspuns)
Da Puţin Nu NŞ/NR

P9.Aţi întâmpinat dificultăţi financiare în derularea creditelor avute? (un singur

răspuns)
Da,de multe ori Nu De puţine ori

8
 Pentru cei care răspund cu” Da,de multe ori” sau „De puţine ori” vă rugăm să
răspundeţi şi la următoarea întrebare.
P10.Care au fost cauzele care v-au creat dificultăţi în rambursarea creditelor? (una sau
mai multe variante de răspuns)
Salarii neprimite la timp Venituri mici şi chelt. mari Cheltuieli neprevăzute
Blocaj financiar al Politici fiscale şi financiare
Pierderea locului de muncă
societăţii unde activez descurajatoare din ţară

P11.Consideraţi că măsurile de siguranţă luate de instituţiile financiar-bancare, în

momentul contractări unui credit, sunt exagerate? (un singur răspuns)
Da Puţin Nu NŞ/NR

P12.Care credeţi că este gradul de accesibilitate, în momentul actual, a cetăţeanului

român la obţinerea unui credit? (un singur răspuns)
Nici
Foarte mare Mare mare,nici Mic Foarte mic NŞ/NR
mic

P13.În ce măsură sunteţi mulţumit/mulţumită de serviciile oferite de instituţiile

financiar-bancare? (un singur răspuns)
În foarte În mare În mică În foarte
Deloc NŞ/NR
mare măsură măsură măsură mică măsură
5 4 3 2 1 0

I1.Sexul
a) masculin
b) feminin

I2.Starea civilă:
a) căsătorit
b) necăsătorit
c) divorţat
d) văduv

I3.Vârsta dumneavoastră
Sub 20 Peste 70
20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani
ani ani
1 2 3 4 5 6 7

I4.Nivelul de instruire al intervievatului(respondentului).

-fără şcoală
-sub 7 clase
-şcoală generală(7-8 clase)
-liceu
-şcoală profesională
-şcoală de maiştri
-şcoală postliceală

9
 -studii superioare
-NŞ/NR

I5.Ocupaţia actuală a intervievaţilor

-agricultor
-muncitor
-tehnician-maistru
-funcţionar
-patron,întreprinzător,meseriaş particular
-personal cu studii superioare
-casnică
-şomer
pensionar
-fără ocupaţie
-nu este cazul.

I6.Care este venitul lunar net în gospodăria dumneavoastră?

-mai mic de 2.000.000 lei -între 6.500.000-8.000.000 lei
-între 2.000.000-3.500.000 lei -mai mare de 8.000.000 lei
-între 3.500.000-5.000.000 lei -NŞ/NR
-între 5.000.000-6.500.000 lei

I7.Locuiţi la
-bloc proprietate -alte situaţii(care?)…….
-bloc chirie -NŞ/NR
-casă curte proprietate
-casă curte chirie
-cămin,gazdă

Întrebarea 3
Care sunt etapele succesive ce trebuie respectate în realizarea unui studiu statistic ?
Realizaţi o ierarhizare a lor in funcţie de importanţa pe care credeţi ca o are fiecare în
realizarea, în bune condiţii a studiului nr.6.

Răspuns 3
În realizarea unui studiu statistic etapele succesive ce trebuie urmate sunt :
-identificarea problemei decizionale;
-scopul cercetării;
-stabilirea obiectivelor, ipotezelor si variabilelor cercetării;
-stabilirea colectivitaţii cercetate,a unităţii de cercetare şi a unităţii de sondaj;
-alegerea tehnicii de cercetare(stabilirea metodei de recoltare a informaţiilor precum şi
stabilirea coordonatelor spaţiale,temporale şi modale);
-stabilirea mărimii eşantionului şi a metodei de eşantionare;
-construcţia chestionarului;
-probleme de organizare a anchetei;
-prelucrarea, analiza si interpretarea datelor.
Toate etapele sunt la fel de importante şi trebuie tratate cu seriozitate.Parcurgerea în
formulă completă a lor, dacă avem în vedere un studiu statistic, ne oferă informaţii cât mai

10
exacte care corespund în mare măsură realităţii.Fiecare etapă are un rol bine definit,ea fiind
indispensabilă în procesul de realizare a unei cercetări statistice.
O importanţa strategică o are construcţia chestionarului în care trebuie urmariţi
urmatorii paşi:
-determinarea informaţiei specifice necesare şi modul sau de utilizare(se are în vedere atingerea
obiectivelor);
-selectarea procedurii de intervievare;
-selectarea conţinutului întrebărilor.
Dacă un chestionar a fost realizat necorespunzător(obietivele cercetării neregăsindu-se
în cuprinsul acestuia), cercetarea statistică în ansamblul ei va fi practic inutilă deoarece nu
oferă informaţiile necesare la nivelul cerut.În elaborarea chestionarului trebuie stabilite si
respectate anumite standarde pentru fiecare întrebare ce va fi inclusa.Este important ca fiecare
întrebare să furnizeze maximum de informaţie consumând minimum de timp si spaţiu.
Un scop bine definit va atrage reuşita pe jumătate a cercetări în curs de desfăsurare. Alegerea
eşantionului se face astfel încat, prin intermediul acestui studiu restrâns să se obţină concluzii
cu valabilitate generală.
Organizarea anchetei presupune stabilirea calendarului anchetei si asigurarea măsurilor
de respectare a lui, precum si asigurarea mijloacelor de desfaşurare a anchetei.
Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor reprezintă etapa finală în realizarea unui
studiu statistic, ea fiind importantă tocmai prin prisma faptului că nu trebuie să omită nici o
eroare de natură a deplora calitatea datelor.

Întrebarea 4
Care sunt criteriile de îndeplinire în realizarea unui chestionar ?În ce masură au fost
respectate la realizarea chestionarului din studiul nr. 6 ?

Răspuns 4
Un chestionar eficient trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii :
-să fie cât mai scurt si simplu cu putinţă, dar să cuprindă întrebări cu privire la toate datele
relevante;
-să aibă în vedere obiectivele propuse;
-să asigure răspunsuri cât mai complete;
-să evite înregistrarea datelor nesemnificative si a celor deja culese ;
-să uşureze întelegerea cerinţelor întrebărilor de către intervievaţi ;
-să conţină întrebări închise şi deschise, filtru si de control, care să permită identificarea
subiectului intervievat cu exigenţele de reprezentativitate a eşantionului,fără a se abuza de
acestea;
-să nu conţină întrebări de tipul;” Nu-i aşa că………?”, sau alte tipuri de formulări
asemănătoare;
-să faciliteze controlul , prelucrarea , analiza datelor statistice si interpretarea rezultatelor .
-chestionarul trebuie să se potrivească cu mediul studiat;să nu contină întrebări inutile sau
incomode si sa nu combine metode de culegere a datelor.
-chestionarul trebuie sa conţină scrisoarea de insoţire si sa fie scurt si simplu.

Analiza chestionarelor prezentate în cadrul proiectului nr.6

Ambele chestionarele din cercetarea nr.6 sunt scurte: primul cu referire directă la
persoanele fizice posedă un număr de 16 întrebări pe când celălalt de tipB,destinant persoanelor
juridice conţine doar 12 întrebări, timpul maxim alocat pentru completarea unui astfel de
formular este de 10-15 minute.

11
 Chestionarele nu conţin întrebări de control. Predomină întrebările închise cu scopul de
a preveni situaţiile în care persoana intervievată ar da răspunsuri superficiale, sau chiar nu ar
răspunde(datorită faptului că nu se găndeşte la întrebare). .În cadrul chestionarului se pot întâlni
următoarele tipuri de întrebări care dn punct de vedere structural sunt bine amplasate:
-întrebări introductive(care au scopul de „a sparge gheaţa”, de a antrena subiectul în
dialog).În chestionarul de tip A acestea sunt incluse în setul de întrebări 1-5 iar în chestionarul
adresat persoanelor juridice acestea sunt în număr redus,mai exact apare doar o singură
întrebare (nr.1).
- întrebări ce vizează obiectivele cercetării.În cazul persoanelor fizice acestea se
regăsesc incluse în setul de întrebări 6-11,respectiv 2-7 pentru cele juridice.
- întrebări de identificare(necesare în realizarea diferitelor corelaţii) care permit
caracterizarea persoanelor fizice şi a celor juridice după:-sex, stare civila, varsta;
-nivel de instruire;
-ocupaţia actuală.
Aceste întrebări de identificare se regăsesc la sfărşitul chestionarelor, la nivelul setului de
întrebări 12-16 pentru chestionarul de tip A, respectiv 8-12 pentru cel de tip B.
Chestionarele posedă răspunsuri complete, dar întrebările nu au în vedere toate
obiectivele prezentate în primele pagini ale proiectului.Astfel printre obiectivele rămase
neatinse se numără: „Cunoaşterea opiniei persoanelor fizice şi juridice cu privire la preţul
creditelor (dobânda activă negociabilă)”;
„Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credit cu privire la modalităţile de obţinere a creditelor şi
întocmirea documentaţiilor de creditare’’
„Percepţia beneficiarilor de credit cu privire la cerinţele prudenţiale cerute de instituţiile
bancare la întocmirea contractelor de credit.”;
„Cunoaşterea gradului de accesibilitate a cetăţeanului român la obţinerea unui credit.”
„Modul în care sunt percepute instituţiile financiar bancare de cetăţenii români.” Obiective ce
ar fi putut oferi informaţii importante cu privire la nivelul dobânzi practicate de aceste instuţii,
mărimea efortului depus pentru a contracta un credit,gradul de mulţumire a persoanelor fizice şi
juridice în ceea ce priveşte serviciile financiar-bancare(raportul dintre eforturi şi efecte), gradul
de accesibilitate a cetăţeanului român la obţinerea unui credit.Alte întrebări sunt formulate
neglijent, dând naştere la efecte negative în ceea ce priveşte culegerea datelor(întrebarea ”Cu ce
instituţie financiar bancară conlucraţi (colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” oferă
posibilitatea persoanei interogate să aleagă doar o singură instituţie-bancară şi nu mai multe din
cele enumerate, îngrădindu-i astfel alegerea).
Chestionarul evită înregistrarea datelor nesemnificative, nu foloseste întrebări „capcană”
cu scopul de a influenţa decizia persoanei.
În concluzie ambele chestionare nu respectă în totalitate condiţiile realizării unui
chestionar complet şi efecient.

Întrebarea 5

Ce alte metode de selecţie cunoasteţi si care ar fi mai indicate in realizarea eşantionului

din cercetarea nr.6 ? Argumentaţi .

Răspuns 5

Se disting următoarele tipuri de selecţie :

-selectii aleatoare;
* procedeul loteriei;

12
 **procedeul tabelului cu numere întâmplătoare;
-selecţii cvasialeatoare(semialeatoare, mecanică);
* procedeul pasului mecanic
**metoda itinerariilor
-selectii subiectiv organizate sau dirijate;
* selecţii pe cote;
** metoda voluntariatului;
***selecţii la faţa locului;
-selectii mixte.
Referitor la proiectul nr.6 metodele de selecţie adoptate sunt cele mecanice respectiv
dirijată.Selecţia dirijată a fost utilizat pentru a stabili mărimea eşantionului în cazul persoanelor
juridice.Astfel din cadrul celor 199 de societăţi comerciale ce activează în cele 17 localităţi
rurale, au fost aleşi 72 de administratori de firme (patroni,întreprinzători particulari, directori
etc.) Celălalt tip de selecţie(mecanică) este utilizată în cazul persoanelor fizice(mărimea
eşantionului=360 persoane)
Cele două metode de selecţie alese sunt cele mai eficiente, ele fiind singurele modalităţi
de stabilire a mărimii eşantionului care conferă o probabilitate maximă în ceea ce priveşte
asigurarea reprezentativităţii eşantionului şi nu necesită efectuarea unor cheltuieli mari.
Selecţia dirijată conferă reprezentativitatea cea mai mare în acest caz, ea având
avantajul unor cheltuieli mici, fiind specifică unei colectivităţi reduse. Eşantionarea dirijata
apare în cadrul sondajului efectuat de un expert, bun cunoscător al caracteristicilor populaţiei
din care se extrage eşantionul.Celălalt tip de selecţie(mecanică) este semialeatoare, ea
constituie metoda ce oferă reprezentativitate eşantionului dar are dezavantajul unor cheltuieli
mai ridicate decât în cazul selecţiei dirijate.

Întrebarea 6
Ce modalitaţi de prezentare grafică cunoaşteţi?Care ar fi cele mai sugestive in
prezentarea rezultatelor din studiul nr. 6 ? Argumentaţi.

Răspuns 6
Rezultatele analizelor statistice pot fi “citite” de către un nespecialist în statistică, în
două moduri: prin reprezentări tabelare sau prin reprezentări grafice. Dacă reprezentările
tabelare nu pun probleme de metodologie interpretativă (rezultatele fiind citite pe rânduri şi
coloane), cele grafice necesită o iniţializare în prealabil (a beneficiarului informaţiei statistice,
pentru a înţelege rezultatul statistic).
Modalităţi de reprezentare grafică:
 diagrama (circulară sau de comparaţie) – prezintă datele în baza unor axe plane sau
circulare( prin benzi si coloane);
 histograma (cronograma) – reprezentare grafică a seriilor de timp, utilizează arii
dreptunghiulare sau sub formă de bare, folosindu-se sistemul axelor rectangulare;
 poligonul frecvenţelor – pe axa ordonată sunt indicate valorile centrale ale claselor de
valori, iar pe abscisă frecvenţele absolute;
 curba frecvenţelor cumulate – pentru prezentarea comparativă a două sau mai multe
grupuri inegale numeric, frecvenţele fiind exprimate în procente;
 curba procentajelor cumulate – identică cu precedenta, cu deosebirea că în locul
frecvenţelor sunt afişate procentajele, pe axa abscisei.
Prezentarea rezultatelor grafic este mai sugestiva si ajuta la citirea mai rapida a rezultatelor .

13
 Cele mai sugestive modalităţi de reprezentare grafică, în afară de cele tabelare, specifice
studiului nr.6 sunt:
-diagrama(circulară sau de comparaţie) specifică pentru a reprezenta datele nominale obţinute
în urma răspunsurilor primite aferente întrebărilor închise din chestionare,mai puţin întrebările
de identificare(de exemplu:”Cunoaşteţi semnificaţia termenului CREDIT” Da/ Puţin/ Nu Ştiu/
Mă Abţin).
-histograma este specifică pentru a reprezenta datele numerice, de forma intervalelor( de
exemplu:Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita? 1-5 milioane/ 5-10 milioane/ 10-20
milioane/ 20-50 milioane/ 50-100 milioane/ peste 100 miliaone/ mult mai mult/ nimic), se are
în vedere frecvenţa
- poligonul frecvenţelor poate fi utilizat pentru a reprezenta datele numerice,în cazul nostru
pentru reprezentarea datelor de identificare referitoare la vărstă.

Întrebarea7
Identificaţi cel puţin două întrebări ale căror rezultate nu au fost prelucrate si prezentate.
Comentaţi.

Răspuns 7
Întrebările ale căror rezultate nu au fost prelucrate şi nici prezentate se găsesc în număr
destul de mare în cuprinsul chestionarului de tip B adresat persoanelor juridice.Prima întrebare
enunţată astfel:”Aţi întâmpinat dificultăţi financiare în derularea creditelor contractate
anterior?”,întrebare de tip închis,este urmată de o alta care conferă informaţii cu privire la
tipurile de dificultăţi şi frecvenţa lor de apariţie.Chiar dacă rezultatele următoarei întrebări au
fost prelucrate şi prezentate,ele nu pot oferi informaţii cu privire numărul de cazuri ce au
întâlnit dificultăţi financiare sau asupra numărului de cazuri care nu s-au confruntat cu astfel
de dezechilibre.S-ar fi putut obţine date cu privire la ponderea persoanelor ce au o situaţie
financiară mai delicată,s-ar fi putut realiza diverse corelaţii,de pildă între aceste informaţii şi
cele obţinute de pe urma adresării următoarei întrebări”Cu ce instituţie financiar-bancară
conlucraţi(colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” pentru a afla care este nivelul
dificultăţiilor financiare înregistrate pe fiecare instituţie financiar-bancară.
Rezultatele la întrebările de identificare din chestionarul de tip B referitoare la
vârstă,sex,stare civilă,ocupaţie actuală nu au fost prelucrate şi nici prezentate.Acestea ar fi fost
necesare tocmai pentru a realiza o deosebire între persoanele intervievate sau chiar pentru a
face diferite corelaţii.Informaţii privind ocuparea actuală a intervievaţilor ar fi putut să ne ofere
noi informaţii cu privire la gradul de ocupare a forţei de muncă, nivelul profesiilor din cele trei
tipuri de domenii(agricol,industrial,terţial=servicii), mărimea ratei şomajului etc.Un tip de
corelaţie care s-ar fi dovedit într-adevăr utilă ar fi fost cea realizata între această caracteristică
calitativă şi nivelul de utilizare a creditului în diferite domenii.

Întrebarea 8
Care sunt tipurile de întrebări utilizate în realizarea unui chestionar ?Enumeraţi-le dupa
mai multe criterii de clasificare.

Răspuns 8.
În primul rând în alegerea unei întrebări dintr-un chestionar trebuie ţinut cont ca
persoana intervievată să aibă acces la informaţia necesară pentru a da un răspuns corect.
Într-un chestionar se întâlnesc doua mari categorii de întrebari,dupa continut:
-întrebări factuale;
-întrebări de opinie.

14
Întrebările factuale privesc fapte si sunt întrebări asupra motivaţiei sau asupra posibilitaţii de
informare.
Dupa forma lor de prezentare întrebările pot fi :
-întrebări deschise;
-întrebări cu răspunsuri precodificate;
-întrebări multi-opţiune; Întrebări închise
-întrebări dihotonice;
-întrebări mixte
Întrebările deschise sunt cele la care se poate răspunde cu propriile cuvinte si exprimă orice
idee sugerată de întrebare.
Întrebările cu răspunsuri precodificate sunt cele cu răspunsuri încadrate într-o variantă
codificata anterior (maxim 10-12 variante).
Întrebările multi-opţiune sunt cele cu variante multiple de răspuns din care se pot alege unul
sau mai multe răspunsuri.
Întrebările dihotonice sunt cele cu doua posibilitati de raspuns (Da/Nu).
În raport cu funcţia lor întrebările pot fi:
-întrebări introductive;
-întrebări de trecere;
-întrebări filtru;
-întrebări bifurcate;
-întrebări „de ce”;
-întrebări de control;
-întrebări de identificare.
În chestionarul din studiul statistic nr.6 s-au folosit doar întrebări închise cu ma multe
variane de răspuns(multi-opţiune).În ceea ce priveşte funcţia lor se pot identifica trei tipuri de
întrebări:de introducere,întrebări ce privesc direct obiectivele cercetări şi de identificare.

Întrebarea 9
Care sunt etapele ce trebuie parcurse în realizarea unui sondaj ?Au fost ele respectate în
cadru studiului nr.6 ?Motivaţi răspunsul.

Răspuns 9
Aplicarea sondajului in analiza pieţii,ca de altfel în numeroase alte domenii,este legată
de faptul că teoria sondajelor se bazează pe legea numerelor mari.Această legitate statistică
afirma cu o probabilitate suficient de mare,aproape de unu,ca indicatorii medii calculaţi pe baza
eşantionului diferă puţin de indicatorii tipici ai colectivitaţii totale,dacă volumul eşantionului
este suficient de mare.
Programul unei investigaţii prin metoda sondajului trebuie sa satisfacă etapele generale
necesare în desfăşurarea unui studiu de piaţa,sintetizate astfel:
a)Analiza preliminară sau „filtru procesului”,ce identifică variabilele potenţial factoriale
şi rezultative;este considerată etapa critică , cu nenumarate arii de investigaţie.
b)Definirea problemei(a pieţei; a populaţiei) va determina un aspect esenţial pentru
proiectul de cercetare : stabilirea ipotezelor studiului.
c)Planificarea organizării studiului pieţei,ce constă în mod esenţial în definirea :datelor
ce vor fi înregistrate,a variabilelor cantitative si calitative cu ajutorul cărora se va caracteriza
populaţia studiată; modului de obţinere a acestora;modului de organizare a datelor care să
permită prelucrarea si analiza lor; elaborarea recomandărilor.
d)Culegerea datelor.
e)Elaborarea machetelor de prelucrare , prelucrarea primară prin grupare si clasificare ,
se obţin tabele , serii grafice ce permit aplicarea în continuare a metodelor de analiză.

15
 f)Analiza datelor si interpretarea rezultatelor.
g)Prezentarea rezultatelor si asistenţă în luarea deciziilor.
Aceste etape au fost respectate în cadrul studiului nr.6.Ca urmare a tragerii acestei
concluzii aducem următoarele argumente: -analiza preliminară,în cadrul studiului nostru, poate
fi identificată încă de la început.Problema decizională constă în necesitatea cercetării
fenomenului de creditare în cadrul comunităţilor rurale,în special în cadrul localităţilor izolate;
-definirea problemei se poate identifica în
prezentarea scopului(implicaţiile creditului în dezvoltarea societăţii rurale) şi a obiectivelor
cercetării(în număr de 9).
-planificarea organizării studiului are în vedere definirea
colectivităţii cercetate, a unităţii de cercetare, a unităţii de sondaj, stabilirea metodelor de
recoltare a informaţiilor,stabilirea coordonatelor spaţiale şi temporale precum şi a mărimii
eşantionului. Cele două tipuri de selecţii dirijată şi mecanică conferă reprezentativitate
eşantionului, precum şi validitate datelor.

-culegerea datelor s-a realizat pe baza unui

chestionar formulat diferit pentru cele două tipuri de persoane.
-metoda de prezentare a rezultatelor este cea
tabelară.
-prelucrarea,analiza şi interpretarea datelor s-a
realizat în paralel pentru cele două tipuri de persoane, iar metodele de reprezentare care au fost
adoptate sunt cele tabelare şi grafice(diagrama)
-ultima etapă a fost parcursă prin afişarea
concluziilor rezultate în urma desfăşurării acestui sondaj de opinie.

Întrebarea 10
Care este rolul diferitelor tipuri de întrebări în cadrul unui chestionar şi ce caracteristici
trebuie să îndeplinească acestea ?Exemplificaţi cu întrebări din chestionarul proiectului nr. 6
atât aspectul pozitiv cât si cel negativ al caracteristicilor.

Răspuns 10
În cadrul unui chestionar se pot întâlni diferite tipuri de întrebări ce au roluri bine
determinate.În altă ordine de idei întrebările folosite într-un chestionar sunt legături între
elementele structurii chestionarului. Astfel întrebările introductive au rolul de a
„încalzi” atmosfera, de a antrena subiectul în dialog .Prima întrebare trebuie sa fie închisă, să
permită subiectului să raspundă fară eforturi.
Întrebările de trecere au drept scop de a marca în structura chestionarului apariţia a unui
nou set de întrebări referitoare la problema cercetării.Ele au rolul de pregătire.
Întrebările filtru au o funcţie contrară întrebărilor de trecere, ele opresc trecerea unor
categorii de subiecţi la întrebările succesive , având control al calitaţii răspunsurilor.
Întrebările bifurcate separă sensurile pro şi contra din răspunsurile subiecţilor, dar spre
deosebire de întrebările filtru nu opresc subiectul de a urma succesiunea întrebărilor si nici nu
califică răspunsurile date.
Întrebările „de ce” au funcţia de a provoca explicaţii în raport cu diferitele opinii
exprimate şi se folosesc dupa întrebările filtru.
Întrebările de control au rolul de a verifica fidelitatea opiniei exprimate.
Întrebările de identificare încheie chestionarul, ele sunt necesare în realizarea diferitelor
corelaţii.
În ceea ce priveşte chestionarele din cadrul proiectului nr.6 primul set de întrebările sunt
întrebări de introducere care au rolul de „a sparge gheaţa”, de a antrena subiectul în

16
dialog.Acestea sunt întrebări închise tocmai pentru a nu expune subiectul la un efort încă de la
începutul intervievării.Întrebările de trecere,cele de control, bifurcate sau cele care încep cu
strctura „de ce” nu se regăsesc în cadrul chestionarelor.
Se poate vorbi de o întrebare de tip filtru prezentă în ambele chestionare” Aţi întâmpinat
dificultăţi financiare în derularea creditelor avute?”, cu variantele de răspuns:”Da,de multe ori/
Nu/ De puţine ori” care impune o condiţie în ceea ce priveşte adresarea sau nu a următoarei
întrebări:” Care au fost cauzele care v-au creat dificultăţi în rambursarea
creditelor?”(persoanele care au răspuns cu „Nu”, nu constituie o alegere indică pentru o astfel
de întrebare).În acest sens se poate trage o concluzie negativă asupra realizării acestor
chestionare, cel mai indicat ar fi fost să se precizeze faptul că persoanele ce au răspuns cu ”
Da,de multe ori” sau „De puţine ori”, să răspundă şi la următoarea întrebare.
Întrebările cele mai importante din cuprinsul oricărui chestionar sunt acelea ce vizează
exclusiv obiectivele cercetării statistice.Un alt aspect negativ identificat este acela al
neincluderii tuturor obietivelor stabilite de către echipa de cercetare la început.Astfel,
informaţii importante precum nivelul dobânzi practicate de aceste instuţii în raport direct cu
opinia publică, mărimea efortului depus pentru a contracta un credit,gradul de mulţumire a
persoanelor fizice şi juridice în ceea ce priveşte serviciile financiar-bancare(raportul dintre
eforturi şi efecte), gradul de accesibilitate a cetăţeanului român la obţinerea unui credit au fost
neglijate.
Un exemplu pozitiv îl constituie formularea unor întrebări care conferă informaţii şi
asupra altor aspecte. Datele obţinute de pe urma administrării următoarei întrebării„Care au fost
cauzele care v-au creat dificultăţi în rambursarea creditelor?” oferă informaţii nu numai asupra
situaţiei deficitare de restituire a creditelor ci şi asupra nivelului de trai.
Ultimul set de întrebări incluse în ambele chestionare sunt cele de identificare care au
rolul de a caracteriza persoanele intervievate, acestea oferă informaţii necesare cu privire la
starea civilă,sexul,vârsta,nivelul de instruire şi ocupaţia actuală a persoanelor fizice şi
juridice.Un aspect foarte important, dar care a fost neglijat, se referă la situaţie financiare a
fiecărui intervievat(venitul lunar net).

Întrebarea 11
Identificaţi cel puţin două întrebări formulate incorect în chestionarul cercetării cu nr.6
şi oferiţi o altă formulare mai adecvată.

Răspuns 11
Întrebarea”Cu ce instituţie financiar-bancară conlucraţi(colaboraţi sau aveţi
deschis contul curent)?” este formulată necorespunzător, ea oferind posibilitatea persoanei
intervievate de a alege o singură variantă de răspuns, îngrădind alegerea persoanelor ce deţin
credite la mai multe instituţii financiar-bancare.În plus în cadrul întrebări nu este specificat
tipul de serviciu financiar-bancar de care persoana beneficiază ceea ce poate duce la înţelegerea
greşită a mesajului acesteia.(în acest caz se poate vorbi de ambiguitate).Dacă ar fi să reformulez
întrebarea aş opta pentru următoarea formulare:În prezent, la ce instituţie/instituţii financiar-
bancare deţineţi un credit? (una sau mai multe variante de răspuns)
În ceea ce priveşte întrebarea de tip filtru aceasta nu este evidentă din cauza unei
formulări incomplete.Neglijenţa operatorului de interviu sau în cel mai rău caz neştiinţa sa,
poate duce la preluarea unor date greşite care vor afecta şi validitatea rezultatelor finale.O
formulare corectă ar fi ca între cele două tipuri de întrebări să se precizeze următoarea idee:
Pentru cei care răspund cu” Da,de multe ori” sau „De puţine ori” vă rugăm să
răspundeţi şi la următoarea întrebare.

17
Întrebarea 12
Care este părerea dumneavoastră despre prezentarea rezultatelor în proiectul nr.6?
Comentaţi.

Răspuns 12
În cazul primului chestionar, cel adresat persoanelor fizice, prezentarea
rezultatelor este complet realizată, ea cuprinzând pentru fiecare întrebare în parte câte un tabel
de frecvenţă.Aceeaşi modalitate de prezentare a rezultatelor este adoptată şi în cazul
caracteristicelor întâlnite în cel de-al doilea chestionar.
Spre deosebire de chestionarul de tip A, în cel de tip B se pot identifica anumite
nereguli,lipsuri în ceea ce priveşte prezentarea rezultatelor.Întrebări precum” Dacă vi s-ar
aproba un credit, ce sumă aţi solicita?”;” Aţi întâmpinat dificultăţi financiare în derularea
creditelor avute?” dar şi cele referioare la starea civilă şi ocupaţia actuală a intervievaţilor, au
fost neglijate fară a se avea în calcul calitatea informaţiilor pe care acestea ar fi putut să le
genereze.

Întrebarea 13
Care sunt erorile care pot apărea în realizarea unei cercetări statistice? Cum s-a încercat
înlăturarea lor în cadrul studiului cu nr.6?

Răspuns 13
Erorile care pot apărea în realizarea unei cercetări statistice sunt:
-erori de înregistrare
-erori de prelucrare
-erori de reprezentativitate (erori sistematice,erori întâmplătoare)
-erori de modelare
Erorile de înregistrare, în cadrul studiului nr.6, au fost evitate prin alegerea unei selecţii
dirijate în stabilirea eşantionului reprezentativ pentru persoanele juridice.Această selecţie se
bazează pe experienţa unui specialist în domeniu. Erorile sistematice de reprezentabilitate sunt
determinate de nerespectarea principiilor stabilite pentru constituirea esantionului , care
determina unitatilor din cadru colectivitatii generale sanse neegale de a fi cuprinse in esantion.
Erorile întâmplătoare de reprezentativitate sunt inevitabile, doarece sondajul, prin
natura sa, nu ţine seama de rolul jucat de toate cauzele neesenţiale în evoluţia caracteristicii
cercetate.Aceste erori nu se pot înlătura, ci se pot calcula anticipat şi chiar limita.Inferenţa
statistică este făcută sub presupunerea că erorile întâmplătoare există şi cele sistematice sunt
absente.

Întrebarea 14 Întrebarea7
Identificaţi cel puţin două întrebări ale căror rezultate nu au fost prelucrate si prezentate.
Comentaţi.

Răspuns 7
Întrebările ale căror rezultate nu au fost prelucrate şi nici prezentate se găsesc în număr
destul de mare în cuprinsul chestionarului de tip B adresat persoanelor juridice.Prima întrebare
enunţată astfel:”Aţi întâmpinat dificultăţi financiare în derularea creditelor contractate
anterior?”,întrebare de tip închis,este urmată de o alta care conferă informaţii cu privire la
tipurile de dificultăţi şi frecvenţa lor de apariţie.Chiar dacă rezultatele următoarei întrebări au
fost prelucrate şi prezentate,ele nu pot oferi informaţii cu privire numărul de cazuri ce au

18
întâlnit dificultăţi financiare sau asupra numărului de cazuri care nu s-au confruntat cu astfel
de dezechilibre.S-ar fi putut obţine date cu privire la ponderea persoanelor ce au o situaţie
financiară mai delicată,s-ar fi putut realiza diverse corelaţii,de pildă între aceste informaţii şi
cele obţinute de pe urma adresării următoarei întrebări”Cu ce instituţie financiar-bancară
conlucraţi(colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” pentru a afla care este nivelul
dificultăţiilor financiare înregistrate pe fiecare instituţie financiar-bancară.
Rezultatele la întrebările de identificare din chestionarul de tip B referitoare la
vârstă,sex,stare civilă,ocupaţie actuală nu au fost prelucrate şi nici prezentate.Acestea ar fi fost
necesare tocmai pentru a realiza o deosebire între persoanele intervievate sau chiar pentru a
face diferite corelaţii.Informaţii privind ocuparea actuală a intervievaţilor ar fi putut să ne ofere
noi informaţii cu privire la gradul de ocupare a forţei de muncă, nivelul profesiilor din cele trei
tipuri de domenii(agricol,industrial,terţial=servicii), mărimea ratei şomajului etc.Un tip de
corelaţie care s-ar fi dovedit într-adevăr utilă ar fi fost cea realizata între această caracteristică
calitativă şi nivelul de utilizare a creditului în diferite domenii.
Întrebarea 13
Care sunt erorile care pot apărea în realizarea unei cercetări statistice? Cum s-a încercat
înlăturarea lor în cadrul studiului cu nr.6?

Răspuns 13
Erorile care pot apărea în realizarea unei cercetări statistice sunt:
-erori de înregistrare
-erori de prelucrare
-erori de reprezentativitate (erori sistematice,erori întâmplătoare)
-erori de modelare
Erorile de înregistrare, în cadrul studiului nr.6, au fost evitate prin alegerea unei selecţii
dirijate în stabilirea eşantionului reprezentativ pentru persoanele juridice.Această selecţie se
bazează pe experienţa unui specialist în domeniu. Erorile sistematice de reprezentabilitate sunt
determinate de nerespectarea principiilor stabilite pentru constituirea esantionului , care
determina unitatilor din cadru colectivitatii generale sanse neegale de a fi cuprinse in esantion.
Erorile întâmplătoare de reprezentativitate sunt inevitabile, doarece sondajul, prin
natura sa, nu ţine seama de rolul jucat de toate cauzele neesenţiale în evoluţia caracteristicii
cercetate.Aceste erori nu se pot înlătura, ci se pot calcula anticipat şi chiar limita.Inferenţa
statistică este făcută sub presupunerea că erorile întâmplătoare există şi cele sistematice sunt
absente.

Gândiţi si realizaţi alte 10 corelaţii între întrebările din chestionarul din proiectul nr.6,
care ar fi utile pentru cercetare.

Răspuns 14
Corelaţiile cele mai utile ce se pot realiza între întrebările din chestionarele adresate
persoanelor fizice şi juridice sunt următoarele:
1)pentru a determina nivelul dificultăţiilor financiare înregistrate pe fiecare instituţie financiar-
bancară se va realiza o corelaţie între ocupaţia actuală a intervievaţilor şi gradul de utilizare a
creditului în diferite domenii(întrebarea„Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza?”
conferă informaţii asupra modului de utilizare a creditului)
2)pentru a afla vârsta persoanelor care au apelat la contractarea unui credit în cursul activităţii
lor se va realiza o corelaţie între rezultatele de la întrebarea închisă„Aţi apelat în cursul

19
activităţii dvs. la solicitarea unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?” şi cele de la
întrebarea de identificare cu privire la vârsta persoanelor intervievate.
3)pentru a obţine informaţii referitoare la mărimea creditului utilizat în diferite domenii, se va
recurge la o corelaţie între rezultatele de la întrebarea închisă”Dacă vi s-ar aproba un credit, ce
sumă aţi solicita?” şi cele de la întrebarea” Dacă aţi benefia de un credit, cum l-aţi utiliza?”.
4)corelaţii se pot realiza şi între rezultatele întrebărilor”Ce instituţii financiar-bancare
cunoaşteţi la nivel local?”,” Ce instituţii financiar-bancare cunoaşteţi la nivel naţional?” cu
scopul de a obţine informaţii referitoare la gradul de cunoaştere a acestor instituţii la nivel local
în comparaţie cu cel naţional.
5) între nivelul de instruire şi modul de utilizare a creditului;
6)între nivelul de instruiere şi nivelul de creditare stabilit de-a lungul activităţii persoanelor
fizice sau juridice;
7)între starea civilă şi modul de utilizare a creditului;
8)între modul de utilizare a creditului şi cauzele care au generat dificultăţi de rambursare a
creditelor;
9)între mărimea creditului si efectul acestuia în dezvoltarea comunităţilor rurale sau în statutul
social al familiei.
10)între nivelul de instruire a corespondentului şi ocupaţia actuală a acestora.

Întrebarea 15
Care este, în opinia dumneavoastră, importanţa stabilirii unor obiective clare şi precise
în realizarea cu succes a unei cercetări statistice?Argumentaţi.

Răspuns 15
De o mare importanţă pentru derularea oricărui studiu de piaţă este formularea
obiectivelor ce trebuie ulterior atinse.Realizarea acestei etape se cere a fi efectuată cu multă
atenţie,de calitatea acestora depinzând în mare măsură succesul sau eşecul
cercetării.Formularea obiectivelor trebuie să ţină seama de îndeplinirea a trei condiţii pentru a
putea fi considerate ipoteze valide:-verificabilitate(necesitatea de a se baza pe observarea
faptelor reale); - specificitatea (posesiaa unui înalt conţinut informaţional); - comformitatea
(conţinutul va ţine cont de nivelul actual al cunoaşterii ştiinţifice din domeniul respectiv).
Stabilirea unor obiective necorespunzătoare sau care nu satisfac anumite cerinţe va duce
la nereprezentativitatea eşantionului care nu va avea capacitatea de a fi extrapolat la nivelul
întregii colectivităţi.

20
 Bibliografie

1.Hapenciuc Cristian Valentin –Studiu statistic al calităţii învăţământului superior, Editura

Universităţii, Suceava, 2002
2.Hapenciuc Cristian Valentin – Cercetare statistică în turism, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A., Bucureşti, 2003
3. Hapenciuc Cristian Valentin – Elemente de analiză şi prognoză în turism,Editura Junimea,
Iaşi, 2004
4. Hapenciuc Cristian Valentin – Manual practic de statistică;formule întrebări teste
dicţionar,Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2004
5. Hapenciuc Cristian Valentin – Turismul la începutul mileniului III.Provocări şi tendinţe,
Editura Sedcom libris, 2006
6. Hapenciuc Cristian Valentin – Statistică ,Suceava, 2006
7.Isaic-Maniu Alexandru, Mitruţ Constantin, Voineagu Vergil – Statistică, Editura
Universitară, Bucureşti, 2004
8.Novak Andrei – Sondaj de opinie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998
9.Rotariu Traian,Iluţ Petru – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Collegium
Polirom, 2001

21
22