Sunteți pe pagina 1din 16

7.

BIBLIOGRAFIE

P . P in ch e me l “L a g e o g ra p h i e de la

Fr a n c e ”

e d . Pi lo t, Pa ri s, 1 9 9 5

H . B a p ti ste “Vi g n e s e t vi g n o b l e s d e

F ra n c e ”

L a ro u sse , 1 9 9 6

N. Badoin “L e s ch e va u x”

e d . J. P. Mo n za , Pa ri s, 1 9 9 6

B . N e g o e scu “Ge o g ra f ie ec o no m ic ă

G . Vlă ş ce a n u m o nd ia lă ”

e d. Te o ra , Buc ur e ş t i,

199 8
1.IMPORTAN ŢA AGRICULTURII

Agr ic ult u ra , ac ti v i ta te um a n ă s pec ia l iz a t ă , c upr in de n u


n u m a i s fe r a pr od uc ţi e i , c i ş i pă r ţi din dis t ri bu ţ ia bu nu ri l o r ş i
s e rv ic ii lo r a g ric ol e ne c e s a r e sa tis fa c e ri i ne v o il o r de
a n s a m b lu a le po pu la ţi e i . Su nt cun os c ute în is t or ie s it ua ţ i i
câ n d a nu m i te pr od u s e au bloc a t sau de bl oc a t re la ţ i i
ec o n o m ic e ş i po li tic e în tr e s ta t e .
În tr - un m a r e nu m ă r de ţă ri , de z v ol ta r e a a g ric u lt u ri i
c on t ri bu ie la a nt re na r e a şi s tr uc tu ra r e a ec o no m i e i .
In du s tr ii le a gr oa l im e n t a r e a u o c ont ri bu ţ i e s pe c ia lă în
re la n s a r e a e c on om ic ă şi în e c hili br a re a sc him b ur il o r
ec o n o m ic e . Ra po r t u l Bă nc ii M on di a l e di n 1 99 6 ind ic ă f a p tu l
că ţ ă ri le c u c e l m a i r id ic a t p ro d us in te rn br ut pe loc ui to r
s u n t ţ ă r il e în c a re a g ric u lt u ra oc up ă o p on de r e îns e m n a t ă în
ec o n o m i e .
În ţă r il e U ni un ii E u r op e ne , a gr ic u lt ur a e s te s us ţi nu t ă
de guv e r n ş i e s te c ons id e r a t ă d re pt p ri m u l pa s s pr e
de z v o lt a r e a ec o no m i e i na ţ io na le . Ag ric ul tu r a a s ig ur ă
s ec u r it a t e a a li m e nt a r ă , s ta b il it a t e a s oc ia l ă ş i a r e im p a c t
poz i t i v a s up ra c re ş te r ii e c on om ic e . Pe nt ru t oa te ţă ri le , e a
c on s t i tu ie un pu te rn ic fa c t or de e c hili br u în a r m o ni z a re a
de z v o lt ă r ii e c on om ic e in te rn e şi a pla na re a c on fl ic te lo r
s oc ia l e ge ne ra te de pr ob le m a a li m e nt a r ă . Re la ns a r e a
a gr ic u lt ur i i în ţă r il e cu de fic i te a lim e n ta re a s igu ră
s t a bi li ta te s oc ia lă ş i bun ă s t a r e a m a t e r ia lă p op ul a ţ ii l o r .
Pe nt ru a r e a liz a o cla r it a t e a re f e r a t ul u i, a m s tr uc tu ra t
c on ţ in ut ul pe ti pu r i de cult ur i. De oa r e c e la p ro n un ţ a r e a
cu v â n t ul ui “F ra nţ a “ ( a t unc i câ nd s ubi e c tu l t ra ta t e s t e
a gr ic u lt ur a ) se a s oc ia z ă c uv â n tu l “ş a m pa ni e “, s e p oa t e
obs e rv a în re fe ra t o a te nţ ie m a i m a re a c or da tă c ult ur ii v i ţe i
de v i e .

2.FONDUL FUNCIAR AL FRANŢEI

Pro p ri e ta t e a pr iv a t ă dă p os i bi li ta te a de a fo lo s i ş i de a
dis pu ne de pă m â nt de m a ni e r a în c a re do re ş te pr op r i e ta r u l,
cu c ond iţ ia ca f ol os ir e a ui să nu f ie c ont ra r ă le g ii şi
re gl e m e n tă r il o r în v i go a re .
Fr a n ţa de ţi ne o p on de r e a te r e n ul ui c ult iv a t de 35% în
t o t a lu l s up ra fe ţe i de te r e n , c e e a c e o c la s e a z ă pe l oc ul t re i
în E u r o pa de Ve s t. Pe n tr u c a te r e n ul a ra bi l s ă f ie bin e
e x p lo a t a t, a v a n ta j os ş i e fic ie nt , pă m â nt ul a fos t s t ruc t ur a t
în pa rc e l e . Ace s t s is te m s- a e x ti ns , a j un gâ nd s ă c upr in dă
54% din s upr a f a ţ ă . Sis t e m ul a re nd e i e s te ce l m a i ut il iz a t în
e x p lo a t a r e a pă m â nt ul ui .
În Fr a n ţa , în tr e a ga s upr a f a ţ ă ut il iz a t ă a r e o te nd in ţă de
re du c e re , da t o r i tă f ol os ir i i în m o d int e ns iv , nu e x te ns i v , a
t e r e n ul u i a gr ic o l. As tf e l , înt r- o pe r i oa dă de 9 a n i, s upr a f a ţ a
a gr ic o lă ut il iz a t ă s- a re d us c u 900 . 0 00 he c ta r e , c e e a c e
in s e a m nă a pr o x i m a t i v 0, 3% pe a n. Ace s t fe no m e n a r e loc ca
u r m a re a ut il iz ă r ii îng ră ş ă m i nt e l o r , a a m e nd a m e n te l o r ş i a
a lt o r m ij lo a c e pe n tr u a s po ri p ro du c t iv it a te a pă m â n tu lu i.
Am e na ja re a f on du l ui fu nc ia r a r e ca fi na li ta te sc opu ri
c om pl e x e . C o du l Rur a l Fr a nc e z u rm ă r e ş te c a e x pl oa ta ţ ii le
a gr ic o le s ă ţin ă c on t de ne c e s it ă ţ il e ş i ce ri nţ e l e s olu lu i ş i s ă
u t il iz e z e r a ţ io na l ş i ec ol og ic te r e n u r il e .
Pe nt ru a fa v o r i z a ec hil ib ru l în s pa ţ iu l r ur a l , Fra nţ a
ac o rd ă o a te nţ ie s pec ia l ă ac e l or z one ce re pr e z in tă s pa ţ ii
n a t u r a l e de m a r e im p o r ta n ţă ş i ca re t ra v e rs e a z ă o pe ri oa dă
dif ic il ă ca r e z ul ta t al de c li nu lu i a c tiv it ă ţ ii a gr ic o le , al
îm b ă t râ ni r i i po pu la ţi e i r ur a l e ş i a l sc ă de r ii de ns it ă ţ ii e i. Se
a pr e c ia z ă că , pe te rm e n m e di u, a p ro a pe 40 % din te ri t o r i u l
fr a n c e z r isc ă să f ie c ons t it ui t din s pa ţi i r ur a l e f ra gi le , m a i
a le s în z one le de m un te . Pe nt ru a p re în tâ m p in a o a s e m e n e a
e v o lu ţ ie s e a plic ă o p ol it ic ă de a m e n a j a r e r ur a l ă ac ti v ă . În
ac e s t s c op, în z on e l e de f a v o r iz a t e se fa c eforturi de
s us ţ i n e re a l or p ri n div e r s i fic a r e a şi e x te ns i fic a re a
a gr ic u lt ur i i şi p ri n m od e r ni z a re a inf ra s t r uc tu ri l o r
ru ra le .S ta t u l v a fi c e l c a re v a s tim u la a m e na jă ri le f unc ia re .
Pri n pe rf e c ţ io n a re a le g is la ţi e i f unc ia re , s ta t u l
în c u r a j e a z ă a m e li o ra r e a s truc t ur il o r a gr ic o le .
3.TIPURI DE CULTURI

Fr a n ţa e s te cea mai c unos c u tă pr od uc ă t oa r e de


s t r u g ur i ş i v in , gr a ţ ie ca li tă ţi i s upe ri o a re a tip ur il o r de v i ţ ă
de v ie cult iv a t e . L ung a tr a d iţ ie a ac e s te i cul tu ri îş i a re
în c e pu tu r il e înc ă de pe v re m e a Im pe ri ul u i Ro m a n. În 18 75 ,
în F ra n ţa e ra u 2, 5 m i li oa ne de he c ta r e de pă m â n t cul ti v a t e
cu v iţ ă de v ie . L a s fâ rş i tu l s ec ol ul ui tr e c ut , fi lo x e r a a dis t ru s
o m a r e pa r te di n v ii , re duc î nd s upr a f e ţ e l e cult iv a t e cu v ie la
1, 4 m ili oa ne he c ta r e , c e e a c e r e p re z i nt ă 3% din te r e n u l
a ra bi l a l Fr a n ţe i.

3. 1. C u l t u r a v i ţ e i de v i e

Pri nc ip a l e l e z one un de s e c ult iv ă v i ţa de v ie s un t:

Cha mpag ne
Ve s tit a re g iu ne din Fr a n ţa s e a f lă la li m i ta de e s t a
pla t o u r il o r di n c e ntr ul ba z in ul ui pa r iz i a n , c oa s ta Ile - de -
F r a n c e de s e n â n d de la no rd la s ud o li ni e lu ng ă . L â ng ă
ac e a s tă c oa s tă s e a f lă ce le b re le v i i no bi le de la C ha m pa gn e .
Pe o s up ra fa ţă de 19 .3 00 de he c ta r e , în 29 1 de c om un e
din Ma r ne , Aube , Ais ine şi Se in e - e t- M o rn e , v iţ a de v ie
do m n e ş t e înt oc m a i ca o r e g in ă . E do a r o m ic ă pa r te di n v iţ a
de vie no bi lă a Fra nţ e i , da r a jun ge pe n tr u a-i im p un e
pr ov i nc ie i C ha m pa gn e ri tm ul de v ia ţă al un e i re g iu n i
v it ic o le . Pr e ţ ul unu i he c ta r de p od go r i e de ce a m a i bun ă
ca li t a te a j un ge la fa bu lo a s a s um ă de 60 0. 00 0 de f ra nc i.
Zo na c ult iv a t ă cu v i ţă de v i e n ob il ă din C ha m pa gn e
fo rm e a z ă o pa ng lic ă cu lun gi m e a de 120 k ilo m e tr i ş i lă ţ im e a
v a r ia bi lă , înt re 30 0 de m e t ri ş i 2 k ilo m e tr i. Ac e as tă z on ă
v it ic o lă a r e în c om po ne nţ a s a t re i pă r ţi : v a l e a M a rn e , în
a v a l de E pe rn a y , pâ nă la Pa s s y - s ur- M a r ne , m u nt e l e Re im s
ş i C oa s ta St ru g u r il o r Albi ( C ot e de Bla ncs ) , la s ud de
E pe rn a y , pâ n ă la Be rg e n e s - le s - Ve rt us . L a a c es te a s e a da u gă
c om u n e dis pa ra te .
În ju ru l m un te lu i Re im s s unt ră s a du ri le de pi no t
n o ir , c e oc u pă 3 0% di n s up ra fa ţa v i tic ol ă a ac e s te i r e g iu n i .
Ră s a d ur il e de C ha r do n na y a lb ( de nu m i t ş i a lb ul de C r a m a n t
) oc u p ă 25% , f ii nd s itua t în C o te de Bla nc s ; v in ur i le o bţ in u t e
din ac e ş ti s t ru gu r i s un t de os e bi t de fi ne . Î n v a le a Ma r ne ,
oc u pâ nd 45 % di n s upr a f a ţ a v i tic ol ă a re g iu ni C ha m p a g ne s e
în ti n d b u ta ci i d e p i n o t- me u n i e r.
Re g iu ne a a c ă pă ta t num e l e de C ha m p a g ne du pă
ac e s t ti p de bă u tu ră ca re s e fa br ic ă a ic i, d om in a n tă fii n d
Do m Pe ri gn on . Şa m pa ni a r oz , fo a r t e ra r ă , c ons is te n tă ş i c u
savoare de f ruc t e s te o bţ in u tă pr in uş oa ra a pă s a r e a
s t r u g ur i l o r îna in te de s t ri v i re a lo r, du pă c a re s e a da ug ă în
pu t in ă , la un m o m e nt da t , o a n um it ă ca nt it a t e de v i n roş u .
Şa m pa ni a a lb ă es te o bţ in u tă d oa r din s oi ul cha r do n na y a lb.

Alsacia
Dr um u l v i nu lu i a re în Als ac ia o lun gi m e de 180 k il om e t r i,
po rn i nd de la Th a n n ( Rin ul de Sus ) pâ nă di nc o lo de
Ma r le nh e i m
( Rin ul de J os ) . Su nt 10 .0 00 de he c ta r e de v iţ ă de v ie .
C lim a ş i s olu l s unt fa v o r a b il e . M un ţi i Vos gi fo r m e a z ă u n
pa r a v a n îm p ot r i v a v â n tu r il o r . Pl oi s la be , v e r i ca lde , t oa m n e
blâ n d e , s oa re m ul t; e s te clim a tu l c e l m a i bun pe nt r u v i ţa de
v ie . Ne m il os u l duş m a n e s te gr in di na , ce se a ba t e a s up ra
v ii lo r o da t ă la cinc i a ni , pr ov o c â nd pie rd e ri c ons ide ra bi le .
C a lit a t e a ce a m a i bu nă a v i nu ri l o r e s te ob ţi nu tă la
Riq u e wh i r, loc a l it a t e v i tic ol ă în ca re il uz ia de a te r e g ă s i c u
câ t e v a se c ole în ur m ă e pe rf e c t ă , fi in d int e r z is ă te rc e re a
m a ş in il o r, ia r fi re le e lc t ric e fii nd a s c uns e c u gr ij ă . L a m a i
pu ţ in de 6 k il om e t r i la s ud, K a y s e b e r g, fos t or a ş im pe ri a l ,
ca re s-a de d ic a t ş i s e oc up ă c u c om e rc ia liz a re a v i nu lu i. Î n
n o rd , m ic u ţu l Obe r na i. Ac es te t re i loc a l it ă ţ i v i tic ol e s un t
ce le b re în Als a c ia .
În Als ac ia s un t bin e cun os c ute ş a pt e num e de v i ţă de
v ie , din tr e ca re ş a s e c u s t ru gu r i ne g ri ş i una c u s tr ug u ri
a lb i, t oa te şa p te p ro d uc â nd v i nu r i c e îns um e a z ă 10 % din
pr od u c ţi a F ra nţ e i .

Ac e s te a su n t:

λ sylvaner - ce l m a i ră s pâ n di t, pe 27 % din s upr a f a ţ a


cu lt iv a t ă , în jur ul loc a li tă ţi i Ba rr şi la s ud- v e s t de
Ro u f f a c h, pe te re nu r i nis ip oa s e ş i c u pie tr ic e l e ;
λ riesling - 13% din s up ra fa ţă , în jur de Da m b a c h, la
Riq u e wh i r, Ze lle nb e r ş i Ri be a u v i ll e ; es te c e l m a i v e c hi s oi
din Als ac ia ş i pr e f e ra t ul loc ui to r i l o r ;

λ traminer - 20% din s upr a f a ţ ă ş i c e l m a i n ob il ;

λ pinot noir - 1,5 % din s up ra fa ţă ş i cu o lu ng ă


t r a d iţ ie în Als ac ia ;

λ muscat - oc upă 4% din s upr a f a ţ a v it ic o lă a


Als a c ie i, c ulti v a t la Voe g tl in s h o fe n , Ri q ue wh i r ş i Ri be a u v i ll e ;
λ pinot gris;

λ pinot blanc - 10% di n s upr a f a ţ ă ;

Burgundia
În ac e a s tă re gi un e 10. 30 0 de he c ta re s unt c ulti v a te c u
v iţ ă de v ie în ca re s e dis ti ng tr e i s oiu ri p ri nc ip a l e :

λ pinot noir - p e Co a sta d e Au r;


λ chard - la M ac on na is ş i C ha b lis ;
λ gamay negru cu zeamã albã ;
C e le m a i re n um it e loc a l it ă ţ i v it ic o le s unt : M ont a g ny ,
Ru ly , C ha g ny , Sa in t- Aub in , C ha s s a gn e - M on tr a c h e t ,
Me u rs a u lt , Voln a y ,P om m a r d.
Pe rl a Bu rg u n d i e i e ste lo ca l i ta te a V o sn e - R o ma n é e , u nd e pe
26 de he c ta re s e re c ol te a z ă c inc i tip ur i de s tr ug u ri r oş i i, pe
ca re l oc uit o r ii Bur gu nd ie i îi c ons i de ră re pr e z e nt a t i v i pe n tr u
ac e a s tă z o nă . C e le c inc i s oiu ri a u ur m ă to a r e l e de nu m i ri :
Ro m a n é e , Ro ma n é e -C o nt i, T a c he , Ric he b ou r g ş i R om a n é e -
Sa i n t- Vi va n t.

Beaujolais
L a s ud de M ac on na is , pe m a lu l d re pt a l râ u lu i Sa on e ,
s e a f lă Be a uj ol a i s . Su nt 18. 00 0 de he c ta re de v i ţă de v i e , pe
o lu n gi m e de 70 de k ilo m e tr i, de la no rd la s ud s i pe o
lă ţ im e de m a x i m 1 2 k ilo m e t ri . Re gi un e a be ne fic ia z ă de m a i
m u l t de 2.0 00 de o re de s oa r e pe a n ş i de ac e e a a r e o
pr od u c ţi e de v in ce a t in ge 850 .0 00 he c t ol it r i pe a n, fi in d
m a i a le s c ons um a t în F ra nţ a .
So i u ril e sp e ci fi ce a ce ste i re g i u n i vi ti co l e su n t:

λ chateau neuf-du-pape - s e c ule g e pe pl a t ou r i le


Arde c he ş i G a r d ;
λ hermitage - la s ud de Va le nc e ş i pe m a l ul dr e p t a l
Ro n u lu i.

Bordeaux
De - o pa rt e ş i de a l ta a curs u ri l o r r â u ri l o r D o rd o g n e ş i
G a r on n e , c a ş i pe ce le do uă m a l ur i a le râ ur il o r G i ro n de s e
în t in de c e a m a i v a s t ă v ie n ob il ă , pr od uc ă to a r e de v in ur i fi n e
din lum e : Bor de a u x . Pe 11 0. 00 0 de he c ta r e , ră s a du ri le de
v iţ ă de v ie s e m u lt ip lic ă la inf in i t, f or m în d un m oz a ic . De
z ec e o ri s upr a f a ţ a c ulti v a tă la Burg un di a , de cinc i or i c e a di n
C h a m pa gn e , de ţi ne 50 % din pr od uc ţi a de v in ur i din
F r a n ţ a .An ua l se ob ţi n, a p ro x i m a t i v , 50 0 de m i li oa ne de
s t ic le , di n s oiu ri le : C ha te a u - L a ff it e , C ha te a u - L a t ou r ,
M ou t on - Ro th s c hil d ş i Ha u t- Bri on .

Alte r e g iu ni cult iv a t e c u v iţ ă de v ie n ob il ă s e gă s e sc în
L a n g u e do c , C ha r e n te , To u ra i ne şi Anjo u ( un de se ob ţi n
C h a m pi gn y ş i C a be rn e t ) .

3.2.Cultura cerealelor

C e re a l e l e s un t s urs a de ba z ă în hr a n a p op ul a ţ ie i ş i a
a n i m a le lo r c re sc ute de om . F ra nţ a , p ri n poz i ţi o na r e a e i în
z on a clim e i te m p e r a t e , a r e o a g ric ul tu ră in te ns i v ă de m a re
ra n d a m e n t, pr in c ultu ri le s a le de gr â u , po ru m b , orz , s fe c lă
de z a hă r , flo a re a - s oa r e l ui ş i pl a n te de nu tr e ţ ( ce e a c e
fa v o r iz e a z ă c re ş te re a a ni m a le lo r ) .

Grâul p re z i nt ă ce a m a i m a r e im po r t a n ţ ă da t o ri t ă
ca li t ă ţi lo r s a le de pa ni fic a ţi e . Se a da pt e a z ă la o ga m ă la r gă
de fa c to r i na t ur a l i, f ii n d una din tr e ce le mai r ă s pî nd it e
pla n t e de cult ur ă nu nu m a i în F ra nţ a , ci în în tr e a ga lum e .
In 1 99 6, Fr a n ţa a a v u t o p ro du c ţ ie de 36 m ili oa ne to n e
de gr â u , fii nd a pa t ra pr od uc ă t oa r e la ni v e l
m o n d ia l. Pr o d uc ţi a de gr â u la he c ta r de p ă ş e ş te c u uş u ri nţ ă 6
t o n e ş i ti nd e de s e or i că t re 10 t on e .
In N or m a nd ia , pe o s up ra fa ţă a gr ic o lă de 22 0 000 de
hectare ( ce e a ce re p re z i nt ă 7 % di n t ot a l ul s upr a f e ţ e i
a gr ic o le din F ra nţ a ) s e c ult iv ă gr â u . Ace a s tă re g iu ne a r e u n
a po r t de 9% în to ta lu l p ro du c ţ ie i.
Be a uc e , în E ur e - e t- L o ir a fos t înt ot d e a u na un ul din
pr in c i pa li i g râ na ri a i Fr a n ţe i ş i a s tă z i m a i m u lt ca nic i od a t ă ,
pr od u c ţi a int r- un a n bu n a ti ng â n d un m ili on de t on e de
ce re a l e . D in 43 8. 00 0 de he c ta r e pe n tr u a gr ic u lt ur ă , 33 5. 00 0
s u n t c ulti v a te c u c e re a l e , di n ca re 6 0 .0 0 0 cu p o ru m b .

Pro duc ţi a de porumb a F ra nţ e i a fos t în 19 96


de 14 ,5 m ili oa ne de to ne , c e e a ce r e p re z i nt ă 2, 5% din
m o n d ia l ş i loc ul c inc i în lu m e .

Orzul si orzoai ca - cult iv a t e în Fra nţ a s un t


u t il iz a t e în ind us t ri a be r ii ş i pe n tr u h ra na a n im a l e l o r.

3.3.Cultura cartofului

C a r to f u l, p ro v e n i t di n c ont in e n tu l a m e ric a n, este


cu lt iv a t in n or d în Bre t a n ia , în Pic a rd ie , în Als a c ia , în L o re n a
ş i în ce nt ru , în Auv e rg ne . F ra nţ a a a v ut o p ro d uc ţ ie de 1 0, 1
m il io a n e to ne în 19 96 .

3.4.Cultura sfeclei de zahă r

Sf e c la de z a hă r s e c ulti v ă în N or m a nd ia , în Pic a rd ie , în
C h a m pa gn e ş i în Bu rg un di a . Pr o d uc ţi a de s fe c lă de z a hă r a
fos t în 19 95 de 25 m ilo a n e t on e ,c e e a c e a s itua t Fr a n ţa pe
loc u l do i la ni v e l m o nd ia l. În a nu l u rm ă t o r , în 19 96 ,
pr od u c ţi a a fos t de 30, 72 m i li oa ne de to ne , ce e a ce a
pr op u ls a t Fr a n ţa pe l oc ul înt â i la ni v e l m o nd ia l.

3.5.Cultura orezului
Ore z ul s e cult iv ă în Pro v e nc e ş i L a ng ue d oc , pe ţă rm u l
m ă r ii M e dit e r a n e . F ra n ţ a a re o pr od uc ţi e m ic ă de o re z ş i n u
e x p o r tă .

3.6.Cultura pomilor

F r a n ţa es te s it ua t ă în tr - o z on ă c u o clim ă te m p e r a t ă ,
ce e a ce -I pe rm it e să de z v ol te m ul te s oi ur i de po m i
fr u c t if e ri .
As tf e l , li v e z i de m e r i s e în ti nd pe de a lu ri le din Bre ta ni a
ş i N or m a nd ia .
Sub pa r a l e l a de 44 de g ra de la ti tu di ne no rd ic ă , lâ n gă
Nis a , s e c ulti v ă cit ric e ( po r t o c a le ,m a n da ri ne ,l ă m â i ) .
Mă s lin ii s e cult iv ă în e x t re m i t a te a s ud ic ă a F ra nţ e i ,
a v â n d ca lim it ă n or di c ă , de la v e s t la e s t: C a rc a s s on e ,
M illa u , M ont e l im a r ş i Di gn e .

4.CREŞTEREA ANIMALELOR

În Fr a n ţa , în u rm a ce le i de - a t re ia r e v ol u ţ ii a gr a r e ,
c re ş t e r e a a ni m a le lo r, m ul t m od e r ni z a tă , a că pă ta t o no u ă
fo r ţ ă . In 19 96 , a a v u t un e fe c ti v de 25 de m ili oa ne c a pe t e
bo v i n e , c e e a ce a s it ua t- o pe l oc ul 10 la niv e l m o nd ia l.
F e r m e le s-a u m ă r it ş i s-a u m o de rn iz a t .
C re ş t e r e a a n im a l e l o r oc u pă în c ont in ua re un loc f oa r t e
im p o r ta n t, da r v a c ile de rasă a le N or m a nd ie i, r e n um it e
pe n t r u la pt e l e lo r de c a lit a t e , a u fos t în pa rt e înl oc u it e c u
t a u ri c re s c uţi pe n tr u ca rn e .
În F ra nţ a , o po nd e r e de 26% di n v a c il e c re s c ute pe nt ru
pr od u c ţi a de la p te , o de ţ in e ra s a H o l ste i n .
C a m e m be r, tip ul de b râ nz ă pr e f e r a t a l f ra nc e z il o r îş i
a re o ri gi ne a în tr - un s ă tuc din N orm a n di a ; fe rm a la ca re
Ma r ie Ha re l a pus la pu nc t ac e a s tă re ţe tă m a i e x is tă înc ă .
Pute rn ic e in dus tr ii la c ta t e s e re gă s e s c ş i la E u re - e t -
L oi r, ce a du nă mari ca nt it ă ţ i de la pt e di n înt re a g a
re gi u n e ,c a re e s te pa s t e u ri z a t şi a po i tr im is la Pa ris .
E x c e de nt e l e s unt tr a ns f o r m a te în la pt e p ra f du pă ce le m a i
re c e n te te hn ic i.

P ri me l e e xe mp l a re a l e cai l o r d i n ra sa arabã a u pă tr un s în
F r a n ţ a în se c olu l VII î.e . n. , pr in inv a z ia is la m ic ă . To tu ş i , o
a t e n ţ ie de os e bi tă o ac o rd ă ra s e i îm p ă r a t ul L u do v ic a l XV-
le a , c a re în fi in ţe a z ă he rg he li a de la Pom pa do u r , e x is t e n tă ş i
a s t ă z i. U n ro l m a r e în de z v o lt a re a ra s e i îi r e v in e ş i lu i
Na p ol e o n ca re re a l iz e a z ă un im p o r t m a s i v de a r m ă s a ri de
ra s ă a ra bă .
Ra sa pur sânge englez a f os t re c u nos c u tă în a n u l
183 0. E x e m p la re le c re sc ute în Fr a n ţa re a liz e a z ă
pe r f o r m a n ţ e de os e b it e , mai a le s în ca z ul ti pu lu i m a s iv
( S TEY ER) . Cei mai c unos c uţ i a rm ă s a r i ai ac e s te i ra s e ,
c re sc uţi în F ra nţ a , a u f os t M ona rq ue , L e Sa nc y , St . Si m o n ,
Do ll a r, Bra n to m e ş i G a l op in . Di n a n ul 18 63 s e o rg a n iz e a z ă
a n u a l c onc u rs u l in te rn a ţi o n a l de a le r gă r i în ga l op Pri x de l’
Arc de Tr io m p he la Pa r is . Ac e as ta a da t p os ib il it a t e a un e i
e v o lu ţ ii de os e bi te a ra s e i în F ra nţ a . În z iua de a z i, r a s a pu r
s â n ge e ng le z se c re ş te în jur ul Pa r is u lu i, pr e c um ş i în
N orm a n di a .
Ra sa trakehnen se gă s e ş te în Fr a n ţa d oa r în
pr op r i e ta te pa r tic ul a r ă , da r în e x e m p la re f oa r te v a l or o a s e .
Ra sa ardeneză s-a fo rm a t în z ona de gr a n iţ ă di nt re
F r a n ţ a ş i Be lg ia . Fi in d o ra s ă de tr a c ţi un e g re a , s e pr e t e a z ă
pe n t r u m unc i le g re le din a gr ic u lt u ră , dis p un â n d de o
ca pa c ita te e ne r ge t ic ă de os e bi tă . În ti m p ul lu i Na po le on s-a u
re a liz a t in fu z i i cu s â nge or ie n ta l, a s t fe l înc â t s-a m ă ri t
re z is t e n ţa e x e p la re l o r a pa rţ i nî n d ac e s te i ra s e . O ut il iz a r e
fo a r t e la rg ă a a v ut - o ac e a s tă s pec ie în ti m p ul ca m pa ni e i din
Ru s ia a lu i Na po le on .
6.CONCLUZII FINALE

Agr ic ult u ra fr a nc e z ă a fos t re fo r m a tă im e d ia t du pă ce l


de - a l do il e a ră z bo i m o nd ia l. E s te cun os c ut fa p tu l că
re la n s a r e a ec o no m ic ă a un e i ţă ri , m a i a le s câ nd dis pu ne de
u n p ot e n ţa l fu nc ia r r id ic a t ca F ra n ţa , de p in de de s itua ţ i a
a gr ic u lt ur i i.
De ş i es te o in v e s ti ţi e ris c a nt ă , inv e s t iţ ia în a gr ic u lt ur ă
t r e b u i e fă c ut ă în o ric e ţa ră . O bu nă îng ri ji r e a c ultu ri l o r ş i a
a n i m a le lo r, n u p oa te duc e de c â t la re c ol te ş i la p ro d us e
e x c e le n te , de un de de c ur g a lim e n te pe nt ru p op ul a ţ ia
în t re gi i ţă ri ş i de s ti na te c om e r ţu l ui int e r na ţ i o na l.
So lu l din Fr a n ţa a re ce le m a i bu ne ca li tă ţi di n E u r op a ,
s i du p ă c um s -a v ă z u t, e s te bi ne e x p lo a t a t. L a ac e s te a s e
a da u gă ş i c lim a , ca re e s te de t e r m i na n t ă în a gr ic u lt ur a un e i
ţ ă r i.
Da c ă F ra nţ a nu e s te pr im ul p ro du c ă to r de v i nu r i din
lu m e , a t unc i în m od s igur es te pr im ul p ro d uc ă to r de v in u r i
de ca li ta te , f in e şi v e c hi , în c iuda im it a ţ ii l o r şi a le
pr o f re s e lo r r e a le a a lt o r c onc u re nţ i. Ind us t ri a v in ur i l o r în
F r a n ţ a e s te p ro f i ta b il ă , la niv e l de ţa ră ş i a n tr e n e a z ă m a r i
c re ş t e r i ec on om ic e .

Academia de Studii Economice


Facultatea de Cibernetică, Statistică şi
Informatică
Economică
REFERAT
pentru activitatea de cercetare
ştiinţifică studenţească

AGRICULTURA ÎN FRANŢA

student:
grupa:
an: I

Anul universitar 1998 - 1999


Bucureşti

CUPRINS

1. Importanţa agriculturii
2. Fondul funciar al Franţei

3. Tipuri de culturi

4. Creşterea animalelor

5. Harta agriculturii Franţei

6. Concluzii finale

7. Bibliografie