Analiza comparativa a

dimensiunii si structurii
resurselor financiare
publice(bugetare) in
Romania si Italia
2012-2016

Profesor coordonator: Student:

Conf.dr. Adina DORNEAN Mircea Cristina-Geanina, grupa 2, anul II
 Cuprins
Introducere............................................................................................................. 3
Capitolul 1: Structura resurselor financiare publice conform ............................... 4
clasificației oficiale................................................................................................ 4
1.1.Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare. .................................. 4
1.2 Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislativă ........ 5
Capitolul 2: Analiza comparativă a nivelului și structurii generale a resurselor
financiare publice în România și Italia în perioada 2012-2016 ............................ 6
2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice ........................................... 6
2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele
componente(venituri fiscale, nefiscale, împrumutate) ....................................... 8
Capitolul 3. Analiza comparativa a structurii sistemului de impozite si taxe in
Romania si Italia in perioada 2012-2016 ............................................................ 11
3.1 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe ..................................... 11
Analiza structurii impozitelor directe .............................................................. 12
3.1 Analiza nivelului si structurii impozitelor indirecte .................................. 15
Analiza structurii impozitelor indirecte ........................................................... 17
Concluzii.............................................................................................................. 23
Bibliografie .......................................................................................................... 24
 Introducere

Într-o economie modernă, necesarul de resurse trece cu mult de posibilitățile de

procurare a lor. În timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse înregistrează o
creștere continuă. Că elemente ale bogăției unei națiuni, resursele includ în structura lor, pe
lângă resursele materiale, umane, informaționale, valutare, și resurse financiare.

Resursele financiare constituie totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării

obiectivelor economico-sociale într-o anumită perioada de timp.

În primul capitol vom realiza o clasificare a structurii resurselor financiare

publice(conform clasificației oficiale), fiind sintetizată, astfel subliniind cele mai însemnate
resurse, făcând o comparație și între abordările diferite, cea teoretică și cea legislativă.

În următorul capitol, vom analiză comparativ nivelul și structura generale a resurselor

financiare public, sprijinindu-ne pe grafice și tabele. Prin intermediul primului subcapitol vom
reprezenta analiză nivelului resurselor financiare publice, explicând diferențele ivite față de
anii precedenți, precum și cauzele care au condus la aceste schimbări. În al doilea subcapitol,
von vorbi despre analiză structurii generale a resurselor financiare publice, precum și
modificările anuale, prezentând cauzele care au condus la aceste modificări.

În ultimul capitol, ne vom axa pe impozite și taxe și vom analiză comparativ structura
sistemului acestora în perioada 2012-2016. Primul subcapitol se va concentra pe analiză
nivelului și structurii impozitelor directe din această perioada, iar al doilea subcapitol va
reprezenta analiză nivelului și structurii impozitelor indirecte.
 Capitolul 1: Structura resurselor financiare publice conform

clasificației oficiale.
Resursele financiare sunt reprezentate de totalitate mijloacelor bănești necesare pentru
realizarea obiectivelor economice și sociale. Resursele financiare cuprind în linii mari
resursele financiare ale autorităților și instituțiilor publice, resursele întreprinderilor publice și
private, resursele organizațiilor fără scop lucrativ, precum și resursele populației. Resursele
financiare ale societății sunt cuprinse din resursele financiare publice și cele private.

1.1.Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare.

Clasificarea cheltuielilor publice bugetare este importantă pentru a se măsură alocația
sectoarelor finanțate în mod public, pentru a asigura posibilitățile de verificare a acordului cu
autorizațiile legislative, pentru revederea politicii și analiză performanței și pentru
administrarea zilnică a bugetului.
Categoriile principale de resurse publice:
I. Resursele bugetului de stat:
*Venituri curente
A. Venituri fiscale
-impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoanele juridice/profit și câștig de la
persoanele fizice;
-impozite și taxe pe bunuri și servicii;
-impozit pe tranzacțiile internaționale și comerțul exterior.
B. Contribuții și asigurări
C. Venituri nefiscale
*Venituri din capital
*Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
II. Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat:
*Venituri curente
Contributii de asigurari: -contributiile angajatorilor;
-contributiilor asiguratilor;
*Venituri nefiscale
*Subventii
III. Resursele bugetelor locale
-impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor
județene;
-cote și sume defalcate din impozitul pe venit;
-taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor;
-venituri din prestări de servicii;
-amenzi, penalități și confiscări;
-venituri din valoarea unor bunuri;
-subvenții de la bugetul de stat;
-subvenții de la alte administrații;
- transferuri voluntare, altele decât subvenții.
Un ansamblu de factori influențează acoperirea cererii de resurse la un moment dat și
aceștia sunt următorii:
1)factori economici, acestea determinând creșterea produsului intern brut și pe această baza
și sporirea veniturilor impozabile;
2)factori monetari(dobânda, credit, masă monetară), își transmit influență prin preț;
3)factori sociali, presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educație,
protecție și asigurări sociale și de sănătate;
4)factori demografici, în anumite condiții pot influență numărul populației active și sporirea
numărului contribuabililor;
5)factori politici și militari, prin măsurile de politică economică, socială sau financiară pe
care le implică, pot avea că efect sporirea producției și a veniturilor, creșterea contribuțiilor
pentru asigurările sociale, presiuni asupra bugetului general consolidat;
6)factori de natură financiară, precum cei legați de apariția deficitului bugetar ce reclamă
resurse financiare sporite pentru acoperirea lui.

1.2 Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislativă

În momentul în care definim resursele publice, apar anumite diferențe între cele două
forme de abordare: legislativă și teoretică. Diferența dintre abordarea legislativă și cea
teoretică pornește de la sfera în care se manifestă acestea în cadrul societății. Putem aborda
structura resurselor publice din două puncte de vedere: economică și funcțională evidențiind
legătură dintre tratarea teoretică și funcțională, respectiv abordarea legislativă și funcțională.
Într-un prim caz includem totalitatea resurselor pentru care nu există un criteriu special
de ierarhizare, abordarea lor făcându-se într-o manieră universală.
În al doilea caz, ne raportăm la totalitatea resurselor clasificate după ramuri, domenii și
sectoare de activitate către care sunt orientate resursele financiare publice. Domeniile acestea
sunt menționate de către Legea Finanțelor Publice, raportându-se mai precis la clasificatia de
pe Ministerul Finanțelor Publice.
Capitolul 2: Analiza comparativă a nivelului și structurii generale
a resurselor financiare publice în România și Italia în perioada
2012-2016

2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice

Veniturile in bugetare pe cap de locuitor(mil. Euro)
Tabelul Nr.1 Evolutia veniturilor in marime absoluta in Romania si Italia in perioada 2012-
2016
GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016
Italy 819.337,0 819.381,0 825.546,0 831.174,0 829.451,0
Romania 49.707,9 51.041,9 52.559,4 57.333,6 58.779,3
Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
În tabelul cu nr.1 se poate observa diferența enormă dintre veniturile din România, care în
anul 2012 se înregistrau a fi 49.707,9 mil. Euro iar până în anul 2016 au crescut doar cu
9.071,4 mil. Euro ajungând a fi 58.779,3 mil. Euro. Pe când în Italia veniturile sunt de
aproximativ 17 ori mai mari în anul 2012 și anume 819.337,0 mil. Euro fluctuând pe parcurs
și ajungând în anul 2016 la valoarea de 829.451,0 mil. Euro. Prin compararea acestor două
țări, pe lângă faptul că veniturile din Italia sunt comparativ enorme cu cele din România,
acestea din urmă au tendința de a crește și a evolua. Dacă în România din anul 2012 până în
2016 putem vedea o creștere, în Italia veniturile au avut parte de mici scăderi în anul 2016
față de anul 2015 unde creșterea veniturilor a fost una seminificativa. Comparatia dintre cele
doua tari se poate vedea fara a mai adauga multe detalii, Italia are venituri pe cap de locuitor
mai mari decat Romania cu cateva mii de euro, asta se poate datora si faptului ca nivelul de
trai in Italia este unul ridicat fata de Romania, economia e mai stabila incat sa se poata aceste
sume ca venituri pe cap de locuitor.

Veniturile in marime relativa(%PIB)

Tabelul Nr.2 Evolutia veniturilor in marime relativa in Romania si Italia in perioada 2012-
2016
GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016
Italy 50,8 51,1 50,9 50,3 49,3
Romania 37,2 35,4 35,0 35,8 34,6
Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
In tabelul cu nr.2 sunt inregistrate datele privind veniturile in marime relatie(%PIB). Conform
acestui tabel putem observa diferente intre cele doua tari. Atat in Romania cat si in Italia nu
exista diferente foarte mari de la an la an, chiar se pot observa scaderi pe parcursul anilor.
Daca in Romania in anul 2012 PIB era de 37,2 in anul 2016 a scazut cu 3 procente ajungand
la 34,6%. In Italia situatia nu este atat de dramatica, intrucat in perioada analizata nu se
observa mari diferente doar de cateva procente, dar in anul 2016 fata de anul 2013 scaderea
este de aproape 2 procente ceea ce inseamna ca si in Italia la fel ca si in Romania scaderile
cele mai mari s-au produs in anul 2016, chiar daca in Romania, potrivit unor date oficiale, in
acelasi an au intrat cei mai multi bani europeni la noi in tara, acestia ducandu-se in mare parte
catre organizatiile nonguvernamentale, catre companiile private si autoritati locale.

Grafic Nr.1 Evolutia veniturilor in marime absoluta in Romania si Italia

900,000.00

800,000.00

700,000.00

600,000.00

500,000.00

400,000.00

300,000.00

200,000.00

100,000.00

0.00
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia
Grafic Nr.2 Evolutia veniturilor pe cap de locuitor in Romania si Italia

60

50

40

30

20

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia

2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele

componente(venituri fiscale, nefiscale, împrumutate)
A. Venituri Fiscale
Cea mai mare parte a resurselor financiare publice este reprezentată de veniturile
fiscale, al cărui nivel este de multe ori limitat și insuficient. Veniturile fiscale îmbrăca formă
impozitelor, contribuțiilor și taxelor obligatorii stabilite prin lege de către stat. Caracterul lor
este obligatoriu și nu sunt restituibile.

Tabelul Nr.3 Veniturile fiscale in marime relativa(%PIB)

GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016

Italy 30,3 30,2 30,1 29,9 29,5

Romania 18,9 18,6 18,9 19,8 17,8

Sursa: site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

În tabelul cu numărul 3 observăm că veniturile fiscale totale ale Italiei sunt aproape duble față
de cele ale României. Aceste venituri cuprind impozit pe profit, accize, impozit pe venituri
salariale, TVA, etc. aceste componente fiind și principalii factori ale acestor diferențe dintre
cele două țări. În Italia veniturile sunt mai mari decât în România ceea ce duce și la resurse
fiscale mai mari.
Grafic Nr. 3 Veniturile fiscale in marime relativa(%PIB)

35

30

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia

În conformitate cu aceste valori, pot să spun că veniturile fiscale sunt cea mai mare
parte a veniturilor totale atât în România cât și în Suedia.

B. Venituri nefiscale
Veniturile nefiscale sunt reprezentate de veniturile obținute de către autorități din
exploatarea întreprinderilor și bunurilor de care dispun din ipostază de proprietare și le da
dreptul să participe la repartiția primară a produsului creat. Nu au caracter fiscal, ci semnifica
doar mișcarea valorii în limitele aceleași proprietăți. Aceste venituri sunt formate din:
vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de importantă locală, vărsăminte de la
instituțiile locale și diverse venituri.

Tabelul Nr. 4 Veniturile nefiscale in marime relativa(%PIB)

GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016

Italy 20.5 20.9 20.8 20.4 19.8

Romania 18.3 16.8 16.1 16 16.8

Sursa: Calcule proprii pe baza site-ului EUROSTAT

Dacă e să caracterizăm evoluția veniturilor nefiscale în mărime relativă, în tabelul 3 ponderea

veniturilor pentru anul 2016 este mai scăzută în comparație cu anul 2012, pentru Italia cu 1%
respectiv pentru România cu 1,5%. Aceste diferențe sunt din cauza intabilitatii economice pe
plan european cât și în interiorul statului. Nivelul economic în Italia e mult mai ridicat decât
în România, e mai bine structurat și are o bază financiară mai stabilă.

Graficul Nr. 4 Veniturile nefiscale in marime relativa(%PIB)

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia

C. Venituri împrumutate
Tabelul Nr. 5 Veniturile imprumutate in marime relativa(%PIB)

GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016

Italy -2,9 -2,9 -3,0 -2,6 -2,5

Romania -3,7 -2,1 -1,3 -0,8 -3,0

Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Nu intotdeanuna veniturile pe care le obține statul într-un an bugetar pot acoperi

cheltuielile bugetare ce se ivesc. În situația această, statul poate face apel la creditul public,
făcând împrumut pe o anumită perioadă de timp. Acest împrumut apare că un contract prin
care statul obține fonduri financiare de la anumite persoane fizice și/sau juridice și se
angajează să ramburseze sumă împrumutată, într-o perioadă specifică.

În tabelul de mai sus, tabelul cu numărul 5, ne arată pe perioadă de 5 ani

împrumuturile făcute de fiecare stat în parte. Nu există diferențe foarte mari între cele două
țări, ba mai mult observăm că în anii 2014 și 2015 Italia a avut împrumuturi mai mari decât
România.
 Capitolul 3. Analiza comparativa a structurii sistemului de
impozite si taxe in Romania si Italia in perioada 2012-2016
3.1 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe
Impozitele directe sunt cea mai veche formă de impunere, s-au practicat și în
orânduirile capitaliste, însă o extindere și o diversificare mai mare au cunoscut-o abia în
capitalism. Ele reprezintă contribuții bănești ale celor care realizează venituri sau posedă
avere. Sunt nominative, sunt legate de puterea economică și de situația personală a
contribuabilului, sunt aduse la cunoștința plătitorului anticipat plății atât în ce privește
termenele-scadența cât și suma de plată.

Tabelul Nr. 6 Evolutia impozitelor directe ca pondere in total impozite in Romania si Italia

GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016

Italy 34.5 35.1 34.2 34.3 35.4

Romania 20.9 21.7 22.5 23.5 24.5

Sursa: https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation_en

Grafic Nr. 5 Evolutia impozitelor directe ca pondere in total impozite in Romania si Italia

40

35

30

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia
 Analiza structurii impozitelor directe
În ceea ce urmează vom analiza structura impozitelor directe unde sunt incluse
impozitele pe venit și impozitele pe avere.

Impozitele pe venit-sunt așezate pe diferite tipuri de venituri: pensii, ajutoare sociale,

burse, dobânzi cu diferențieri pe țări și timp. Obiectul acestui tip de impozit îl constituie
venitul realizat de orice persoană fizică sau juridică, venit care se numește venit brut. Aceste
impozite sunt de două feluri: impozite pe veniturile persoanelor fizice și impozite pe
veniturile persoanelor juridice.

Impozitele pe avere-sunt așezate în legătură cu proprietatea deținută de persoanele

fizice sau juridice. Și acestea sunt de mai multe feluri: impozite pe avere propriu-zisă(impozit
pe proprietate imobiliară, pe activul net), impozite pe circulația averii și impozitul pe sporul
de avere.

Tabelul Nr.7 Evolutia structurii impozitelor directe in milioane euro in Romania si Italia

Impozite AN

Țara Directe 2012 2013 2014 2015 2016

România Impozite curente

pe avere si venit
7.732,1 8.512,4 9.321,4 10.582,7 10.957,8

Italia Impozite curente

pe venit si avere
239.760,0 240.920,0 238.021,0 243.255,0 248.264,0

Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Cu siguranță impozitele directe pe avere și venit sunt mai mari pentru Italia decât
pentru România. Veniturile pe care le au cei din Italia sunt considerabil mai mari cu veniturile
din România, de aceea și românii noștri merg în Italia pentru un trăi mai bun. Impozitul pe
veniturile persoanelor fizice, de exemplu, este un impozit care crește în funcție de nivelul
veniturilor într-un an. Veniturile celor din Italia pot crește semnificativ într-un an, de aici
rezultând și impozitele mari pe care aceștia le au.
 Grafic Nr. 6 Evolutia structurii impozitelor directe in milioane euro in Romania si Italia

300,000.00

250,000.00

200,000.00

150,000.00

100,000.00

50,000.00

0.00
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia

Tabelul Nr.8 Evolutia impozitelor directe pe venit si avere, ca pondere in %PIB in Romania si
Italia

Impozite AN

Țara Directe 2012 2013 2014 2015 2016

România Impozite curente

pe avere si venit 5,8 5,9 6,2 6,6 6,5
Italia Impozite curente
pe venit si avere
14,9 15,0 14,7 14,7 14,8
Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Potrivit datelor preluate de pe Eurostat, observăm că și în România și în Italia procesul de

colectare a impozitelor pe venit și avere este eficient, în ambele țări ponderea impozitelor directe a

crescut.
 Grafic Nr.7 Evolutia impozitelor directe pe venit si avere, ca pondere in %PIB in Romania si
Italia

16

14

12

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia

În tabelul următor, trebuie să arătăm ponderea impozitelor directe în total resurse, de

𝐼𝐷
aceea vom folosi următoarea formulă de calcul : ⋅ 100, resursele totale le-am luat din
𝑅𝑇

tabelul cu numarul 1.

Tabelul Nr.9 Evolutia impozitelor directe pe venit si avere, ca pondere in total resurse in
Romania si Italia

Impozite AN

Țara Directe 2012 2013 2014 2015 2016

România Impozite curente

pe avere si venit 15.55 16.67 17.73 18.45 18.64
Italia Impozite curente
pe venit si avere
29.26 29.40 28.83 29.26 29.33
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de pe Eurostat
 Italia deține un procent mai mare în total resurse în comparație cu România, pe bază
calculelor făcute de mine în tabelul anterior. Se poate observă că respectivele impozite au o
cotă mai mare în Italia față de România, datorită nivelului economic, dar și că factor negativ
deoarece deficitele economice pe parcursul anilor au dus la creșterea impozitelor și taxelor și
la scăderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale.

Grafic Nr. 8 Evolutia impozitelor directe pe venit si avere, ca pondere in total resurse
in Romania si Italia

35

30

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia

3.1 Analiza nivelului si structurii impozitelor indirecte

Impozitele indirecte sunt acele impozite ce sunt așezate vânzărilor de mărfuri și
prestărilor de servicii, ceea ce conferă acestora caracterul numit impozit pe cheltuieli. Fiind
incluse în prețul de achiziție a unui bun sau serviciu, nu pot fi așezate ținând seamă de situația
personală de venit a contribuabilului, dacă le raportăm la veniturile consumatorilor putem
spune că au un caracter regresiv și răspund în mică măsură cerințelor principiilor de echitate
fiscală.

Tabelul Nr.10 Evolutia impozitelor indirecte ca pondere in total impozite in Romania si Italia

GEO/TIME 2012 2013 2014 2015 2016

Italy 35.5 34.7 35.8 35.5 34.3

Romania 47.4 46.8 46.4 47.6 44.0

Sursa: https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation_en
 Intr-o comparatie pe care o putem face intre tabelul cu numarul 6 cel al impozitelor
directe si tabelul de mai sus, pot afirma ca o pondere deosebita in Romania o au impozitele
indirecte, in comparatie cu Italia unde cele doua feluri de impozite au cam acelasi procent de
importanta si sunt la egalitate. Dintre toate tabelele realizate in aceasta analiza a resurselor
dintre Romania si Italia, acest tabel al impozitelor indirecte este primul unde Romania are
valori mai mari decat Italia, ceea ce inseamna ca statul roman pune accent mai mare pe
impozitele incluse in pretul de achizitie a unui bun sau serviciu, ceea ce in Italia nu i se da o
importanta atat de mare.

Grafic Nr. 9 Evolutia impozitelor indirecte ca pondere in total impozite in Romania si Italia

50

45

40

35

30

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Italia
 Analiza structurii impozitelor indirecte
În cazul acestor impozite structură lor se împarte în: impozite pe produse, taxa pe valoare
adăugată, impozite pe producție și importuri, alte impozite pe producție, de primit.

Tabelul Nr. 11 Evolutia structurii impozitelor indirecte in milioane euro in Romania si Italia

Țara Impozite Indirecte AN

2012 2013 2014 2015 2016

TVA
11.003,1 11.709,6 11.496,3 12.939,2 10.968,4
Impozite pe produse
Romania
16.596,1 17.329,8 17.731,4 19.876,7 17.911,7
Impozite pe productie si
importuri 17.481,8 18.249,4 19.079,9 21.226,6 19.173,5
Alte impozite pe
productie, de primit 885,7 919,6 1.348,5 1.349,8 1.261,8
TVA
96.170,0 93.921,0 97.071,0 101.061,0 102.957,0
Impozite pe produse

Italia 184.148,0 181.380,0 187.953,0 189.439,0 196.041,0

Impozite pe productie si
importuri
246.746,0 239.813,0 248.849,0 250.202,0 243.097,0
Alte impozite pe
productie, de primit
62.598,0 58.433,0 60.896,0 60.763,0 47.056,0
Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Cu siguranță impozitele indirecte structurate pe cele patru categorii au o pondere mai

mare în Italia decât în România, dar după cum putem observă și în România au crescut
seminificativ pe parcursul trecerii anilor. Veniturile sunt mai mari în Italia, de aceea
impozitele fie ele directe sau indirecte sunt mai mari decât în România unde venitul este mai
mic.
Grafic Nr.10 Evolutia structurii impozitelor indirecte in milioane euro in Romania

25,000.00

20,000.00

15,000.00

10,000.00

5,000.00

0.00
2012 2013 2014 2015 2016

TVA Impozite pe produse

Impozite pe productie si importuri Alte impozite pe productie, de primit

Grafic Nr. 11 Evolutia structurii impozitelor indirecte in milioane euro in Italia

300,000.00

250,000.00

200,000.00

150,000.00

100,000.00

50,000.00

0.00
2012 2013 2014 2015 2016

TVA Impozite de produse

Impozite de productie si importuri Alte impozite de productie, de primit
 Tabelul Nr.12 Evolutia structurii impozitelor indirecte ca pondere in %PIB in Romania si
Italia

Țara Impozite Indirecte AN

2012 2013 2014 2015 2016

TVA
8,2 8,1 7,6 8,1 6,5
Impozite pe produse
Romania
12,4 12,0 11,8 12,4 10,6
Impozite pe productie si
importuri 13,1 12,7 12,7 13,2 11,3
Alte impozite pe
productie, de primit 0,7 0,6 0,9 0,8 0,7
TVA
6,0 5,9 6,0 6,1 6,1
Impozite pe produse

Italia 11,4 11,3 11,6 11,5 11,7

Impozite pe productie si
importuri
15,3 14,9 15,3 15,1 14,5
Alte impozite pe
productie, de primit
3,9 3,6 3,8 3,7 2,8
Sursa: Site-ul Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Grafic Nr.12 Evolutia structurii impozitelor indirecte ca pondere in %PIB in Romania

14

12

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

TVA Impozite pe produse

Impozite pe productie si importuri Alte impozite pe productie, de primit

Grafic Nr.13 Evolutia structurii impozitelor indirecte ca pondere in %PIB in Italia

18

16

14

12

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

TVA Impozite pe produse

Impozite pe productie si importuri Alte impozite pe productie, de primit
 În continuare vom prezența ponderea impozitelor indirecte în total resurse și vom
𝐼ⅈ
folosi următoarea formulă: 𝑅𝑇 ⋅ 100 resursele totale fiind luate din tabelul numărul 1.

Tabelul Nr.13 Evolutia structurii impozitelor indirecte ca pondere in total resurse in Romania
si Italia

Țara Impozite Indirecte AN

2012 2013 2014 2015 2016

TVA
22.13 22.94 21.87 22.56 18.66
Impozite pe produse
Romania
33.38 33.95 33.73 34.66 30.47
Impozite pe productie si
importuri 35.16 35.75 36.30 37.02 32.61
Alte impozite pe
productie, de primit 1.78 1.80 2.56 2.35 2.14
TVA
11.73 11.46 11.75 12.15 12.41
Impozite pe produse

Italia 22.47 22.13 22.76 22.79 23.63

Impozite pe productie si
importuri
30.11 29.26 30.14 30.10 29.30
Alte impozite pe
productie, de primit
7.64 7.13 7.37 7.31 5.67
Sursa: Calcule proprii in urma datelor luate de pe Eurostat
În urmă calculelor făcute, pe bază rezultatelor putem afirmă faptul că impozitele
indirecte sunt mai mari în România față de Italia. În țările dezvoltate, cum este cazul Italiei, de
regulă, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic
decât cel al impozitelor directe. În țările care sunt în curs de dezvoltare, ponderea impozitelor
indirecte o trece înaintea impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului, dar nu
este vorba de constragere politică, că și în cazul impozitelor directe, ci de una de ordin
economic.
Grafic Nr. 14 Evolutia structurii impozitelor indirecte ca pondere in total resurse in Romania

40

35

30

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

TVA Impozite pe produse

Impozite pe productie si importuri Alte impozite pe productie, de primit

Grafic Nr. 15 Evolutia structurii impozitelor indirecte ca pondere in total resurse in Italia

35

30

25

20

15

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

TVA Impozite pe produse

Impozite pe productie si importuri Alte impozite pe productie, de primit
 Concluzii

Dupa parerea mea, analizand intreaga gama de resurse publice a celor doua tari, am

observat un nivel al acestor resurse mai ridicat in Italia fata de Romania.

De-a lungul timpului Romania a trecut prin diferite schimbari, la fel si Italia doar ca fiind o

tara mai dezvoltata a trecut cu usurinta prin anumite deficite.

Presupunand ca in momentul de fata ar fi implementate noi proiecte de natura fiscala,

noi teorii privind cotele de impozitare, obiectul, materia impozabila, cele doua tari s-au

descurca mai bine din punctul de vedere al resurselor. Perfect ar fi daca impozitele ar fi mai

mici, daca veniturile vor creste, doar ca ambele impozite sunt interconditionate si asta ar fi

cam imposibil, atat in Romania cat si in Italia. In cazul unor crize, impozitele indirecte cat si

cele directe se vor mari pentru a satisface si a acoperi cheltuielile statului.

Elaborarea acestui proiect m-a ajutat sa inteleg cele predate la cursuri si seminarii, sa

dobandesc informatii si sa aflu economia si veniturile celor doua tari, chiar daca Romania nu

are o situatie economica favorabila, reuseste sa mentina o crestere a veniturilor in bugetul de

stat.
 Bibliografie

 http://ec.europa.eu/eurostat
 https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-
taxation/taxation-trends-eu-union_en
 Suport de curs, Finante publice, an 2, AP
 https://dexonline.ro/
 http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=inceput&pagina=acasa