Suport Curs Ssm-Mediu Complet

NOTIUNI DE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA ,
RISCURII DE ACCIDENTARE SI
IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
SUPORT DE CURS
NIVEL MEDIU
- 2016-
1
Prezentul suport de curs(nivel mediu-80 ore)destinat programelor de formare
profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 49 alin. (1) lit
(b) si la art.50 alin(1) lit(b) din normele metotodologice de aplicare a Legii 319/2006
cuprinde:
1. Cadrul legislativ general al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. Normele
metodologice pentru aplicarea Legii nr.319/2006. Hotărâri
ale Guvernului României care transpun directive europene
1.1. Elemente de legislaţie europeană în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă..........................................................................................................
1.2. Structura legislaţiei româneşti în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă
1.3. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006....................................
1.4. Normele metodologice pentru aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr.319/2006......................................................................................
1.5. Hotărâri ale Guvernului României care transpun directive europene
2. Concepte de bază referitoare la securitate şi sănătate în
muncă.........................................................................................................
2.1. Accidentul de muncă...................................................................................
2.2. Bolile profesionale.......................................................................................
2.3. Bolile legate de profesie.............................................................................
3. Organizarea activităţii de prevenire şi protecţie
3.1. Cerinţe legale privind organizarea activităţii de prevenire şi
protecţie......................................................................................................
3.2. Cerinţe minime de pregătire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.....................................................................................
3.2.1. Nivel de bază...............................................................................................
3.2.2. Nivel mediu..................................................................................................
3.2.3. Nivel superior...............................................................................................
3.3. Asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea
măsurilor de prevenire şi protecţie..........................................................
3.4. Lucrători desemnaţi..................................................................................
3.5. Serviciul intern de prevenire şi protecţie...............................................
3.6. Serviciul extern de prevenire şi protecţie
3.7. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă..............................................
3.8. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă........................................
4 Elaborarea documentaţiilor necesare desfăşurării activităţii
de prevenire şi protecţie...........................................................................
4.1. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă......................
4.2 Planul de prevenire şi protecţie...............................................................
2
4.3 Tematicile de instruire...............................................................................
4.4 Fişele de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă...
4.5 Fişa de instruire colectivă............................................................................
5 Noţiuni despre riscurile specifice de accidentare şi îmbolnăvire profesională.....

5.1. Riscuri specifice de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru
activitatea de birou
52. Riscuri specifice de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru activitatea de
conducător auto………………………………………………………………………………
6 Actiuni in caz de urgenta planuri de urgenta si de evacuare , prim
ajutor …………………………………………………………………
6.1. Planuri de urgenţă şi de evacuare...............................................................
6.2 Acordarea primului ajutor
7. Evidenţe şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă.........................................................................................................
7.1. Zone cu risc ridicat şi specific......................................................................
7.2. Comunicarea evenimentelor........................................................................
7.3. Evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase...................
7.4. Evidenţa bolilor profesionale……………………………………......................
3
CUPRINS
CURS 1. Cadrul legislativ general al securităţii şi sănătăţii în muncă.

metodologice pentru aplicarea Legii nr.319/2006. Hotărâri
ale Guvernului României care transpun directive europene..............7
1.1. Elemente de legislaţie europeană în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă........................................................................................................7
1.2. Structura legislaţiei româneşti în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă......................................................................................................13
1.3. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006................................16
muncă nr.319/2006..................................................................................17
1.5. Hotărâri ale Guvernului României care transpun directive europene ...19
CURS 2. Concepte de bază referitoare la securitate şi sănătate în
muncă.....................................................................................................23
2.1. Accidentul de muncă...............................................................................24
2.2. Bolile profesionale...................................................................................26
2.3. Bolile legate de profesie.........................................................................26
CURS 3. Organizarea activităţii de prevenire şi protecţie
3.1. Cerinţe legale privind organizarea activităţii de prevenire şi
protecţie..................................................................................................27
3.2. Cerinţe minime de pregătire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.................................................................................29
3.2.1. Nivel de bază...........................................................................................29
3.2.2. Nivel mediu..............................................................................................30
3.2.3. Nivel superior...........................................................................................30
3.3. Asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea
măsurilor de prevenire şi protecţie.....................................................30
3.4. Lucrători desemnaţi..............................................................................32
3.5. Serviciul intern de prevenire şi protecţie...........................................32
3.6. Serviciul extern de prevenire şi protecţie
3.7. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă..........................................33
3.8. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă....................................34
CURS 4 Elaborarea documentaţiilor necesare desfăşurării activităţii
de prevenire şi protecţie.......................................................................35
4.1. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă.................35
4.2 Planul de prevenire şi protecţie...........................................................37
4
4.3 Tematicile de instruire...........................................................................37
4.4 Fişele de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă
.................................................................................................................38
4.5 Fişa de instruire colectivă........................................................................39
CURS 5 Noţiuni despre riscurile specifice de

accidentareşiîmbolnăvire.profesiona..40
50
52. Riscuri specifice de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru activitatea de
conducător.auto………………………………………………………………………… 53
CURS 6 Actiuni in caz de urgenta planuri de urgenta si de evacuare ,
prim ajutor
6.1. Planuri de urgenţă şi.de.evacuare…………………………………... 55
6.2 Acordarea primului ajutor 56
CURS 7. Evidenţe şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă.....................................................................................................58
7.1. Zone cu risc ridicat şi specific..................................................................59
7.2. Comunicarea evenimentelor........................................................................
7.3. Evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase...............60
7.4. Evidenţa bolilor profesionale…………………………………….......................
BIBLIOGRAFIE……
5
CURS 1. Cadrul legislativ general al securităţii şi sănătăţii în muncă.
metodologice pentru aplicarea Legii nr.319/2006. Hotărâri ale Guvernului
României care transpun directive europene
1.1. Elemente de legislaţie europeană în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă
1 ianuarie 1958 – intră în vigoare Tratatul de la Roma sau Tratatul de constituire a

Comunităţii Economice Europene [7] semnat de Franţa,
Republica Federală Germania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda
la data de 25 martie 1957
Amendat printr-o serie de tratate ulterioare şi redenumit Tratatul de

constituire al Comunităţii Europene, acesta rămâne principala sursă de legislaţie
comunitară.
Două articole din acest tratat (117 şi 118) fac referire la problema securităţii şi
sănătăţii în muncă, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi a
protecţiei contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, dar baza juridică creată
de aceste articole este încă limitată.
TITLUL III
Politica socială
Capitolul 1
Prevederi sociale
Articolul 117
Statele Membre sunt de acord privind necesitatea promovării unor condiţii de muncă mai
bune şi a unor standarde de viaţă îmbunătăţite pentru lucrători, astfel încât să fie posibilă
armonizarea acestora şi menţinerea îmbunătăţirilor realizate.
Acestea cred că o asemenea dezvoltare va rezulta nu numai din funcţionarea pieţei comune,
care va favoriza armonizarea sistemelor sociale, dar şi din procedurile promovate prin acest Tratat şi
din apropierea prevederilor legislaţiei, reglementărilor sau acţiunilor administrative.
Articolul 118
Fără a prejudicia alte prevederi ale acestui Tratat şi în conformitate cu Tratatul de la Roma
obiectivele sale
generale, Comisia va avea sarcina de a promova o strânsă cooperare între Statele Membre în
domeniul social, în special cu privire la:
- angajarea în muncă;
- legislaţia muncii şi condiţiile de muncă;
- instruirea vocaţională de bază şi avansată;
- securitate socială;
- prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- igiena profesională;
- dreptul de asociere şi negocierea colectivă între angajator şi lucrători.
În acest scop, Comisia va acţiona în strânsă legătură cu Statele Membre prin realizarea de
studii, emiterea unor opinii şi stabilirea de consultări atât în problemele ridicate la nivel naţional cât şi
în cele cu privire la organizaţiile internaţionale.
Înainte de a promova opiniile menţionate în6 acest Articol, Comisia se va consulta cu Comitetul
Economic şi Social"
Tratatul de la Roma
1 iulie 1987 – intră în vigoare Actul Unic European [11] prin care se revizuieşte
Tratatul de la Roma şi se introduc articolele 100A şi 118A care
creează baza juridică specifică deschiderii pieţei interne şi realizării
armonizării condiţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Subsecţiunea III – Politica socială
ARTICOLUL 21
Tratatul CEE se completează cu următoarele dispoziţii:
"ARTICOLUL 118A
1. Statele membre acordă o atenţie specială încurajării îmbunătăţirilor, în special în mediul de

muncă, cu privire la securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi îşi stabilesc ca obiectiv armonizarea
condiţiilor în acest domeniu, menţinând îmbunătăţirile realizate.
2. Pentru a contribui la atingerea obiectivului prevăzut la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu

majoritate calificată la propunerea Comisiei, în cooperare cu Parlamentul European şi
consultarea Comitetului Economic şi Social, adoptă, prin intermediul directivelor, cerinţele
minime de implementare treptată, având în vedere condiţiile şi normele tehnice existente în
fiecare stat membru.
Aceste directive vor evita impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice
într-un mod care ar putea să împiedice crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
3. Dispoziţiile adoptate în temeiul prezentului articol nu împiedică nici un stat membru să menţină
sau să introducă măsuri mai stricte pentru protejarea condiţiilor de muncă compatibile cu acest
Tratat."
Actul Unic European
7 februarie 1992 – se semnează Tratatul de la Maastricht, de înfiinţare a Uniunii

Europene, care se preconiza să funcţioneze începând cu 1
noiembrie 1993
(32) În Partea a Treia, Titlul III va fi înlocuit cu următorul text:
"TITLUL VIII
POLITICA SOCIALĂ, EDUCAŢIA, INSTRUIREA PROFESIONALĂ ŞI TINERII"
(33) Primul subparagraf al Articolului 118a(2) va fi înlocuit cu următorul text:
"2. Pentru a contribui la atingerea obiectivului prevăzut în primul paragraf, Consiliul, acţionând în
concordanţă cu procedurile menţionate la Articolul 189c şi după consultarea Comitetului Economic şi
Social, adoptă, prin intermediul directivelor, cerinţele minime de implementare treptată, având în
vedere condiţiile şi normele tehnice existente în fiecare stat membru."
7
Tratatul de la Maastricht
Legislaţia Uniunii Europene este constituită din următoarele categorii de
documente [1]:
- legislaţia primară;
- legislaţia secundară.
Legislaţia primară a UE are aplicabilitate generală şi este obligatorie pentru

toate statele membre.
Din legislaţia primară fac parte:
- Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (ECSC/CECA);
- Tratatul de la Roma, cu modificările aduse prin Actul Unic European;
- Tratatul de la Maastricht ş.a.
Legislaţia secundară este compusă din următoarele tipuri de acte:
- directive – documente obligatorii în ceea ce priveşte rezultatele care

trebuie atinse, lăsându-se la latitudinea statelor membre
alegerea formei şi a metodelor de transpunere şi
implementare în legislaţia naţională;
- decizii – documente obligatorii pentru persoanele juridice cărora li

se adresează;
- recomandări şi opinii – documente care nu au caracter de

obligativitate, dar care reflectă opinia majoritară.
12 iunie 1989 – se adoptă Directiva Cadru nr.89/391/CEE privind introducerea de

măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor la locul de muncă
 Este cea mai importantă directivă derivată din art.118A;
 Obiectivul său este de a introduce măsuri de încurajare a

îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă, promovând în acest
sens, principii generale de prevenire a riscurilor profesionale,
protejarea securităţii şi sănătăţii, eliminarea riscurilor şi factorilor de
accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată în
conformitate cu legislaţia şi/sau practicile la nivel naţional şi instruirea
8
lucrătorilor şi reprezentanţilor lor, precum şi linii directoare generale
pentru implementarea acestor principii.
 Directiva se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice cât

şi private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii,
educaţionale, culturale, de distracţii etc.).
 Directiva nu se aplică acolo unde caracteristicile particulare anumitor

activităţi de servicii publice specifice (armată, poliţie, protecţie civilă)
vin în contradicţie cu prevederile Directivei. În aceaste situaţii,
securitatea şi sănătatea lucrătorilor trebuie asigurată la un nivel cât
mai ridicat posibil, în conformitate cu obiectivele Directivei.
Conţinutul Directivei – Cadru:
SECŢIUNEA I – PREVEDERI GENERALE

Obiect
Scop
Definiţii
SECŢIUNEA II – OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR

Prevederi generale
Obligaţiile generale ale angajatorilor
Servicii de prevenire şi protecţie
Primul ajutor, stingerea incendiilor, pericol grav şi iminent
Alte obligaţii ale angajatorilor
Informarea lucrătorilor
Consultarea şi participarea lucrătorilor
Instruirea lucrătorilor
SECŢIUNEA III – OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR
SECŢIUNEA IV – ALTE PREVEDERI

Supravegherea sănătăţii
Grupuri cu risc
Directive speciale. Modificări. Domeniu general de aplicare a prezentei
Directive
Comitetul
Dispoziţii finale.
9
Articolul 6
Obligaţiile generale ale angajatorilor
(1) În cadrul răspunderilor sale, angajatorul ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale şi asigurarea informării şi
formării, precum şi asigurarea organizării şi mijloacelor necesare.
Angajatorul trebuie să vegheze la adaptarea acestei măsuri, ţinând seamna de schimbarea

împrejurărilor, cu scopul de a îmbunătăţi situaţiile existente.
(2) Angajatorul aplică măsurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf pe baza următoarelor
principii generale de prevenire:
(a) evitarea riscurilor;
(b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
(c) combaterea riscurilor la sursă;
(d) adaptarea muncii în funcţie de persoană, în special în ceea ce priveşte proiectarea
locurilor de muncă, alegerea echipamentului de lucru şi a metodelor de producţie şi de
lucru, în vederea, în special, a atenuării muncii monotone şi a muncii normate şi a
reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;
(e) adaptarea la progresul tehnic;
(f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puţin periculoase;
(g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare şi coerente, care să includă
tehnologia, organiziarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor
legaţi de mediul de lucru;
(h) acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă faţă de cele de protecţie individuală;
(i) acordarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Directiva Cadru nr.89/391/CEE [12]
Articolul 16
Directive speciale. Modificări.
Domeniu general de aplicare a prezentei directive
(1) Consiliul adoptă, la propunerea Comisiei, în temeiul articolului 118a din Tratat, directive
speciale, între altele, în domeniile enumerate în anexă.
(2) Prezenta directivă şi, fără a aduce atingere procedurii menţionate la articolul 17 privind
adaptările tehnice, directivele speciale pot fi modificate în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 118a din Tratat.
(3) Dispoziţiile prezentei directive se aplică integral tuturor domeniilor reglementate de

directivele speciale, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive sau specifice
prevăzute de aceste directive speciale.
Anexă
Lista domeniilor menţionate la articolul 16 alineatul (1):
- locurile de muncă;
- echipamentul de lucru;
- echipamentul individual de protecţie;
- lucrul cu echipamente dotate cu ecrane de afişaj;
- manipularea încărcăturilor grele care implică riscul de afecţiuni ale zonei lombare;
- şantiere temporare sau mobile;
- pescuitul şi agricultura.
10
Directive speciale, în sensul articolului 16(1) din Directiva 89/391/CEE
1. Directiva Consiliului 89/654/CEE cu privire la prescripţiile minime de

securitate şi sănătate pentru locurile de muncă

securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători la locul de muncă a
echipamentului de muncă
Directiva Consiliului 95/63/CEE de modificare a Directivei Consiliului
89/655/CEE
Directiva 2001/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de
modificare a Directivei Consiliului 89/655/CEE

securitate şi sănătate în utilizarea echipamentelor individuale de protecţie
de către lucrători la locul de muncă

securitate şi sănătate referitoare la manipularea manuală a maselor
comportând riscuri, mai ales dorso-lombare

securitate şi sănătate referitoare la activitatea desfăşurată cu echipamente cu
ecran de vizualizare
6. Directiva 2004/37/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni
7. Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

protecţia lucrătorilor în faţa riscului expunerii la agenţi biologici la locul de
muncă
8. Directiva Consiliului 92/57/CEE privind prescripţiile minime de securitate şi

sănătate care se aplică şantierelor temporare sau mobile

semnalizare de securitat şi/sau sănătate la locul de muncă.
10. Directiva Consiliului 92/85/CEE privind introducerea de măsuri pentru

promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul
lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează.
11. Directiva Consiliului 92/91 cu privire la prescripţiile minime vizând

ameliorarea protecţiei în materie de securitate şi sănătate a lucrătorilor din
industriile extractive prin forare
12. Directiva Consiliului 92/104/CEE cu privire la prescripţiile minime vizând

ameliorarea protecţiei în materie de securitate şi sănătate a lucrătorilor din
industriile extractive de suprafaţă sau subterane
11
securitate şi sănătate la locul de muncă la bordul navelor de pescuit
14. Directiva Consiliului 98/24/CEE privind protecţia securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă
15. Directiva 99/92/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor expuşi la potenţiale riscuri în atmosfere explozive
16. Directiva 2002/44/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucrătorilor la agenţi fizici
(vibraţii)
17. Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor
la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot)
18. Directiva 2004/40/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare

la expunerea lucrătorilor la riscurile ce decurg din agenţii fizici (câmpuri
electromagnetice).
1.2. Structura legislaţiei româneşti în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Constituţia României – elementul generator al sistemului legislativ naţional în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
CAPTOLUL II
Drepturile si libertatile fundamentale
ARTICOLUL 22
Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
Constituţia României [7]
ARTICOLUL 41
Munca si protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi îngradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a
locului de munca este libera.
(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea
salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara,
repausul saptamânal, concediul de odihna platit, prestarea muncii în conditii deosebite sau
speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normala a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie 12

de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor
colective sunt garantate.
Constituţia României [7]

Principiile fundamentale ale legislaţiei româneşti de securitate şi sănătate în
muncă (după [1]):
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ – DREPT FUNDAMENTAL AL TUTUROR

PARTICIPANŢILOR LA PROCESUL DE MUNCĂ
Act statuant: Constituţia României
LEGĂTURA INDISOLUBILĂ DINTRE DREPTUL LA MUNCĂ ŞI SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Act statuant: Constituţia României
INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII

ÎN PROCESUL DE MUNCĂ
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006: "Angajatorul are obligaţia de a
asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă"
CARACTERUL PREVENTIV AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006: securitatea şi sănătatea în muncă
reprezintă "ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune
condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice,
sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă"
ABORDAREA PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A ÎMBOLNĂVIRILOR

PROFESIONALE CA PROBLEMĂ UNICĂ
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
are ca scop "instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în
muncă a lucrătorilor"
Categorii de acte juridice (după [1]):
După subiectul reglementării:

1. Legislaţie de bază – cu referire strictă numai la activităţi direct legate de
securitatea şi sănătatea în muncă:
– Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;

– Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006
– Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei
Muncii;
– Ordonanţa de urgenţă nr.137/1999 privind modificarea şi
completarea Legii nr.108/1999, aprobată prin Legea nr.320/2001
etc.
2. Legislaţie conexă – acte normative care conţin numai în subsidiar

norme juridice de protecţie a muncii
– Constituţia României;
– Codul Muncii etc.
13
Legislaţia de bază poate fi grupată, după aria de obligativitate şi natura
reglementării în:
A. Legislaţia primară – stabileşte cadrul general, principiile şi regulile de bază

pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
B. Legislaţia secundară – acte normative obligatorii pentru toţi agenţii

economici, pentru o activitate sau numai o categorie
de persoane etc.
C. Legislaţia terţiară – instrucţiunile proprii de securitate a muncii, care

se elaborează de către utilizatorul lor şi sunt
obligatorii numai pentru acesta.
LEGISLAŢIA DE BAZĂ EMITENT
ELEMENT
GENERATOR: PARLAMENT
CONSTITUŢIA
LEGISLAŢIA PRIMARĂ:
-principii-
Legi, HG
GUVERNUL
ROMÂNIEI
LEGISLAŢIA SECUNDARĂ
-măsuri de prevenire,
reguli de aplicare-
Norme metodologice MMSSF, Ministerul
Standarde de securitate, de produs Sănătăţii, ASRO etc.
LEGISLAŢIA TERŢIARĂ
Angajator
-măsuri de prevenire detaliate-
Instrucţiuni proprii de securitate a muncii
14
1.3. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
 Transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de

măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la
locul de muncă
 Scop: "instituirea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi

sănătăţii în muncă a lucrătorilor" (art.1 alin.1)
 Domeniu de aplicare: "toate sectoarele de activitate, atât publice cât şi

private" (art.3, alin.1) cu excepţia cazurilor "în care particularităţile inerente
ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice, cum ar fi forţele armate
sau poliţia, precum şi cazurile de dezastre, inundaţii şi pentru realizarea
măsurilor de protecţie civilă, vin în contradicţie cu prezenta lege" (art.4
alin.1)
Structură:
CAPITOLUL I – Dispoziţii generale
CAPITOLUL II – Domeniu de aplicare
CAPITOLUL III – Obligaţiile angajatorilor

Secţiunea 1 – Obligaţiile generale ale angajatorilor
Secţiunea a 2-a – Servicii de prevenire şi protecţie
Secţiunea a 3-a – Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor,
pericol grav şi iminent
Secţiunea a 4-a – Alte obligaţii ale angajatorilor
Secţiunea a 5-a – Informarea lucrătorilor
Secţiunea a 6-a – Consultarea şi participarea lucrătorilor
Secţiunea a 7-a – Instruirea lucrătorilor
CAPITOLUL IV – Obligaţiile lucrătorilor
CAPITOLUL V – Supravegherea sănătăţii
CAPITOLUL VI – Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea

evenimentelor
Secţiunea 1 – Evenimente
Secţiunea a 2-a – Accidente de muncă
Secţiunea a 3-a – Boli profesionale
CAPITOLUL VII – Grupuri sensibile la riscuri
CAPITOLUL VIII – Infracţiuni
CAPITOLUL IX – Contravenţii
CAPITOLUL X – Autorităţi competente şi instituţii în domeniu
15
CAPITOLUL XI – Dispoziţii finale
Aspecte de noutate:
 Terminologie
o eliminarea termenului paralel protecţia muncii şi utilizarea exclusivă a

termenului securitate şi sănătate în muncă
o lucrător, angajator, reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
o echipament de muncă înlocuieşte termenul echipament tehnic
o servicii interne/externe de prevenire şi protecţie
 Concepte:
o accentuarea obligaţiilor angajatorului, simultan cu o mai mare llibertate

de acţiune a acestuia prin simplificarea legislaţiei
o accentuarea rolului instrucţiunilor proprii elaborate de angajator
o excluderea obligaţiilor financiare ale lucrătorilor la realizarea măsurilor
privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă
o Comunicarea evenimentelor către inspectoratele teritoriale de muncă şi
către asigurător, potrivit Legii 346/2002 (art.27 alin.1)

muncă nr.319/2006
Structură:
CAPITOLUL I – Dispoziţii generale
CAPITOLUL II – Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi

sănătăţii în muncă
Secţiunea 1 - Prevederi generale
Secţiunea a 2-a – Procedura de autorizare a funcţionării din punct de vedere al
CAPITOLUL III – Servicii de prevenire şi protecţie

Secţiunea 1 – Prevederi generale
Secţiunea a 2-a – Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie
Secţiunea a 3-a – Lucrători desemnaţi
Secţiunea a 4-a – Serviciile interne de prevenire şi protecţie
Secţiunea a 5-a – Servicii externe de prevenire şi protecţie
Secţiunea a 6-a – Abilitarea serviciilor externe de prevenire şi protecţie
Secţiunea a 7-a – Planul de prevenire şi protecţie
Secţiunea a 8-a – Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă
Secţiunea a 9-a – Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
16
CAPITOLUL IV – Organizarea şi funcţionarea comitetelor de securitate şi
sănătate în muncă
Secţiunea 1 – Organizarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Secţiunea a 2-a – Funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Secţiunea a 3-a – Atribuţiile Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Secţiunea a 4-a – Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate
şi sănătate în muncă
CAPITOLUL V – Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă
Secţiunea 1 – Dispoziţii generale
Secţiunea a 2-a – Instruirea introductiv generală
Secţiunea a 3-a – Instruirea la locul de muncă
Secţiunea a 4-a – Instruirea periodică
Secţiunea a 5-a – Reinstruirea
CAPITOLUL VI – Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific

Secţiunea 1 – Pericol grav şi iminent de accidentare
Secţiunea a 2-a – Zone cu risc ridicat şi specific
CAPITOLUL VII – Comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea şi

evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor
periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea şi
raportarea bolilor profesionale
Secţiunea 1 – Dispoziţii generale
Secţiunea a 2-a – Comunicarea evenimentelor
Secţiunea a 3-a – Cercetarea evenimentelor
Secţiunea a 4-a – Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a
incidentelor periculoase
Secţiunea a 5-a – Comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor
produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi
lucrători ai unor angajatori români, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor
de stat, de interes public sau a îndatoririlor de serviciu
Secţiunea a 6-a – Comunicarea şi cercetarea evenimentelor produse pe
teritoriul României în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu
Secţiunea a 7-a – Semnalarea bolilor profesionale
Secţiunea a 8-a – Cercetarea bolii profesionale
Secţiunea a 9-a – Declararea bolilor profesionale
Secţiunea a 10-a – Raportarea bolilor profesionale
Secţiunea a 11-a – Bolile legate de profesie
Secţiunea a 12-a – Dispoziţii finale
CAPITOLUL VIII – Avizarea documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi

instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Secţiunea 1 – Prevederi generale
Secţiunea a 2-a – Cerinţe de realizare a documentaţiilor
Secţiunea a 3-a – Avizarea documentaţiilor
Secţiunea a 4-a – Dispoziţii finale
17
1.5. Hotărâri de Guvern care transpun directive europene în domeniul SSM
r. HG nr./data Denumire Publicat în Transpune Nr. CELEX

crt MO Directiva
.
1. 1875/22.12.20 Hotărâre privind protecţia 64/24.01.200 83/477/CEE
31983L047
05 sănătăţii şi securităţii 6 91/382/CEE
7
lucrătorilor faţă de riscurile 98/24/CEE
31991L038
datorate expunerii la 2003/18/CE
2
azbest 31998L002
4
32003L001
8
2. 1876/22.12.20 Hotărâre privind cerinţele 81/31.01.200 2002/44/CE 32002L004
05 minime de securitate şi 6 4
sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de
vibraţii
3. 300/02.03.200 Hotărâre privind cerinţele 252/21.03.20 92/57/CEE 31992L005
sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile
riscurile generate de
zgomot
6 minime pentru 06 8
semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul
de muncă
asistenţa medicală la
bordul navelor
18
crt MO Directiva
.
sănătate în muncă
referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran
de vizualizare
sănătate pentru utilizarea
de către lucrători a
echipamentelor individuale
de protecţie la locul de
muncă
06 minime pentru asigurarea 06 4
securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor din industria
extractivă de suprafaţă sau
subteran
06 minime pentru asigurarea 06 1
securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor din industria
extractivă de foraj
sănătate pentru
manipularea manuală a
maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni
dorsolombare
06 minime pentru 06 2
îmbunătăţirea securităţii şi
protecţia sănătăţii
lucrătorilor care pot fi
expuşi unui potenţial risc
datorat atmosferelor
explozive
sănătate pentru locul de
muncă
19
crt MO Directiva
.
14. 1092/16.08.20 Hotărâre privind protecţia 762/07.09.20 2000/54/CE 32000L005
06 lucrătorilor împotriva 06 4
riscurilor legate de
expunerea la agenţi
biologici în muncă
15. 1093/16.08.20 Hotărâre privind stabilirea 757/06.09.20 2004/37/CE 32004L003
06 cerinţelor minime de 06 7
securitate şi sănătate
pentru protecţia lucrătorilor
împotriva riscurilor legate
de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni
la locul de muncă
sănătate în muncă la
bordul navelor de pescuit
riscuri generate de
câmpuri electromagnetice
06 minime de securitate şi 06 95/63/CE 5
sănătate pentru utilizarea 2001/45/CE 31995L006
în muncă de către lucrători 3
a echipamentelor de 32001L004
muncă 5
06 minime de securitate şi 06 98/24/CEE 2
sănătate pentru asigurarea 2000/39/CE 31998L002
protecţiei lucrătorilor 4
împotriva riscurilor legate 32000L003
de expunerea la agenţi 9
chimici în muncă
20
crt MO Directiva
.
20. 557/06.06.200 Hotărâre privind 407/18.06.20 91/383/CEE 31991L038
6 comlpetarea măsurilor 07 3
destinate să promoveze
îmbunătăţirea securităţii şi
sănătăţii la locul de muncă
pentru salariaţii încadraţi în
baza unui contract
individual de muncă pe
durată determinată şi
pentru salariaţii temporari
încadraţi la agenţi de
muncă temporară
21. 600/13.06.200 Hotărâre privind protecţia 473/13.07.20 94/33/CE 31994L003
7 tinerilor la locul de muncă 07 3
Alte acte normative cu specific de securitate şi sănătate în muncă
Nr. Nr./Data Denumire Publicat în MO

crt.
1. 355/11.04.2007 Hotărâre privind supravegherea sănătăţii 322/17.05.2007
lucrătorilor
2. 3/03.01.2007 Ordin pentru aprobarea Formularului pentru 70/30.01.2007
înregistrarea accidentului de muncă – FIAM
3. 99/29.06.2000 Ordonanţă de urgenţă privind măsurile ce pot 304/04.07.2000
fi aplicate în perioadele cu temperaturi
extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă
4. 06.07.2000 Normă metodologică de aplicare a 315/07.07.2000
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului privind măsurile ce pot fi aplicate
în perioadele cu temperaturi extreme pentru
protecţia persoanelor încadrate în muncă.
5. 96/14.10.2003 Ordonanţă de urgenţă privind protecţia 750/27.10.2003
maternităţii la locurile de muncă.
6. 07.04.2004 Normă metodologică de aplicare a 378/29.04.2004
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.96/2003 privind protecţia
maternităţii la locurile de muncă.
21
CURS 2. Concepte de bază referitoare la securitate şi sănătate în
muncă
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune
condiţii în desfăşurarea proccesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi
psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă
Legea 319/2006, art.5, pct.n
EVENIMENT
Accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană
dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost
implicate persoane angajate, incidentul periculos precum şi cazul susceptibil de boală
profesională sau legată de profesiune
Legea 319/2006, art.5, pct.f
ACCIDENT DE MUNCĂ
Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au
loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate sau deces.
Legea 319/2006, art.5, pct.g
ACCIDENT UŞOR
Eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată
mai mică de 3 zile.
Legea 319/2006, art.5, pct.q
INCIDENT PERICULOS
Evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care
nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat
ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale
Legea 319/2006, art.5, pct.o
BOALĂ PROFESIONALĂ
Afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată
de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
muncă
Legea 319/2006, art.5, pct.h
BOALĂ LEGATĂ DE PROFESIUNE

Boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură
profesională
Legea 319/2006, art.5, pct.r
22
EVENIMENT
ACCIDENT DE INCIDENT BOALĂ BOALĂ LEGATĂ

MUNCĂ PERICULOS PROFESIONALĂ DE PROFESIUNE
(caz susceptibil) (caz susceptibil)
Accident care produce ACCIDENT Comunicare

incapacitate temporară UŞOR Cercetare
de muncă (ITM)
Accident care produce

invaliditate (INV)
Accident mortal (D)
Accident colectiv
Accident de muncă de
circulaţie
Accident de muncă de
traseu
Conţinutul noţiunii de eveniment conform Legii 319/2006 şi

normelor metodologice de aplicare
1.2. Accidentul de muncă
Accident – Eveniment aleator, neaşteptat, brusc, care perturbă mersul normal al

lucrurilor şi are consecinţe negative [5].
Elementele accidentului de muncă. Pentru ca un accident să poată fi calificat

accident de muncă, trebuie să fie întrunite mai multe condiţii referitoare la [1]:
- vătămarea violentă a organismului;
- timpul şi locul producerii accidentului;
- calitatea celui accidentat.
23
mecanice
termice
chimice
Vătămări
electrice
prin iradiere
combinate
Timpul raportat la defăşurarea procesului de muncă. Accidente produse:

- în timpul procesului de muncă;
- în timpul îndeplinirii sarcinilor de stat sau de interes public;
- înainte de începerea sau după încetarea lucrului;
- în timpul pauzelor prevăzute în procesul de muncă;
- în timpul practicii profesionale (studenţi, elevi, ucenici etc.)
Locul în care se produce accidentul:

- în incinta unităţii economice la care este angajată victima;
- în incinta altei unităţi, în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
- pe traseul normal de la domiciliu spre serviciu şi invers.
Calitatea celui accidentat:

- vătămarea s-a produs în legătură cu participarea la procesul de
muncă;
- vătămarea nu se datorează culpei exclusive a celui accidentat.
EFECTELE ACCIDENTULUI
ASUPRA VICTIMEI
ACCIDENT
ITM < 3 zile UŞOR
Reversibile
ITM  3 zile
INV gr.III
Invaliditate ACCIDENT
INV gr.II
DE MUNCĂ
Ireversibile INV gr.I
Deces
Gravitate
24
1.3. Bolile profesionale
Semnalarea Cercetarea Declararea Raportarea

bolilor bolilor bolilor bolilor
profesionale profesionale profesionale profesionale
Medic Autoritatea Autoritatea Institutul de

de sănătate de sănătate Sănătate
publică publică Publică
Diagnostic teritorială/ teritorială/ Bucureşti*
prezumtiv mun. mun.
Bucureşti Bucureşti
BP1 Centrul de
Medicul Medicul Calcul şi
specialist de specialist de Statistică
medicina medicina Sanitară
Medic de muncii muncii Bucureşti
medicina
muncii
Proces BP2
verbal de
Diagnostic Structurile
cercetare
precizat teritoriale ale
asigurătorului
Angajator/ Inspector
BP1 reprezentant ITM
*) Centrul naţional de coordonare metodologică şi

informare privind bolile profesionale din cadrul
ISP Bucureşti
1.4. Bolile legate de profesie
Bolile legate de profesie nu se declară, acestea se dispensarizează medical şi

se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind
sănătatea lucrătorilor, în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice pentru
normalizarea condiţiilor de muncă.
Legătura cauzală între factorul de risc (factorii etiologici favorizanţi) şi boală

este o legătură directă sau indirectă şi într-un procent de 20-80% [6].
Boala legată de profesie nu este etichetată pe un caz individual de boală ci pe

un colectiv expus la un anumit risc profesional, care poate acţiona alături de alte
riscuri neprofesionale [6].
25
CURS 3. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE LA
NIVELUL INTREPRINDERILOR
3.1.Cerinţe legale privind organizarea activităţii de prevenire şi protecţie

În conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.319/2006, art.13, angajatorul are obligaţia de a asigura planificarea, organizarea şi
mijloacele necesare activităţii de prevenire şi protecţie din unitatea şi/sau
întreprinderea sa.
Pentru organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie, angajatorul are la dispoziţie
următoarele modalităţi pentru care poate opta, în funcţie de anumite condiţii specifice
prevăzute de legislaţie:
asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea măsurilor de
prevenire şi protecţie prevăzute de lege;
desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de
activităţile de prevenire şi protecţie;
înfiinţarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie;
apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie.
Angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa
de activităţile de prevenire şi protecţie din întreprindere şi/sau unitate, denumiţi
lucrători desemnaţi, în conformitate cu prevederile Legii nr.319/2006, art.8(1).
În situaţia în care în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de
prevenire şi protecţie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie să recurgă
la servicii externe.
Stabilirea lucrătorilor desemnaţi sau apelarea la servicii externe nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului privind asigurarea securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, art.15(1), prevăd un
număr de 31 de activităţi de prevenire şi protecţie care trebuie realizate la nivelul
întreprinderii/unităţii:
a. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a
sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de
munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru;
b. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
c. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de
particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor
de munca/posturilor de lucru;
d. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se
consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
e. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute
in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si
responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
stabilite prin fisa postului;
f. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si
instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
g. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii
adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii
26
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea
cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;
h. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii;
i. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent,
conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie
instruiti pentru aplicarea lui;
j. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
k. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in
munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime
pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
l. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru
care este necesara autorizarea exercitarii lor;
m. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
n. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina
muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
o. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a
altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca;
p. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare,
semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
q. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul
controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de
prevenire si protectie;
r. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului
emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la
azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
s. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si,
daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie
efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea
Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
t. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru
posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a
lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca;
u. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor
individuale de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in
celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
v. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute
la art. 108-177;
w. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
x. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din
intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit.
d) din lege;
y. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu
prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
27
z. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe
de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii
masurilor de prevenire si protectie;
aa. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale
altor angajatori, in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara
activitatea in acelasi loc de munca;
bb. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si
prevenire si a planului de evacuare;
cc. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii
atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
dd. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea
contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate
cu angajatori straini;
ee. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor
activitati.
3.2.Cerinţe minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă
Aceste cerinţe minime sunt stabilite de art.47-51 din HG 1425/2006.

Nivelurile de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă necesare
pentru dobândirea capacităţilor şi aptitudinilor corespunzătoare efectuării activităţilor
de prevenire şi protecţie sunt următoarele:
- nivel de bază
- nivel mediu
- nivel superior
Cursurile cu durata minimă de 40 de ore şi, respectiv de 80 de ore, necesare
pentru pregătirea în domeniu, trebuie să fie organizate de către un furnizor de formare
profesională autorizat, conform prevederilor art.18-27 din Ordonanţa Guvernului
nr.129/2000 privind fomarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.375/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
3.2.1 Nivel de bază

Cerinţele minime de pregătire corespunzătoare nivelului de bază sunt:
a). studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera
tehnologică în profil tehnic;
b). curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu conţinut minim
conform celui prevăzut în anexa 6 lit.A din HG 1425/2006, cu o
durată de cel puţin 40 de ore.
Nivelul de bază se adresează:
- angajatorilor care doresc să-şi asume atribuţiile pentru realizarea
măsurilor de prevenire şi protecţie;
- reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
28
3.2.2. Nivel mediu
Cerinţele minime de pregătire corespunzătoare nivelului mediu sunt:
a). studii în învăţământul postliceal în profil tehnic;
b). curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu conţinut minim
conform celui prevăzut în anexa 6 lit.B din HG 1425/2006, cu o
durată de cel puţin 80 de ore.
Nivelul mediu se adresează:
- lucrătorilor desemnaţi;
- lucrătorilor din cadrul serviciilor interne/externe de prevenire şi
protecţie.
3.2.3.Nivel superior
Cerinţele minime de pregătire corespunzătoare nivelului superior sunt:
a). studii superioare tehnice;
b). curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu un conţinut
minim conform celui prevăzut în anexa 6 lit.B, cu o durată de cel
puţin 80 de ore;
c). curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durată de cel puţin
180 ore.
Cerinţa privind cursul de 80 de ore poate fi echivalată cu absolvirea unei forme
de învăţământ postuniversitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
3.3.Asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea măsurilor de

prevenire şi protecţie
În cazul micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici, în care se desfăşoară

activităţi fără riscuri deosebite, angajatorul îşi poate asuma atribuţiile în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă pentru realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie,
dacă are capacitatea necesară în domeniu - Legea nr.319/2006, art.9(2).
O altă condiţie necesară este ca activităţile desfăşurate să nu fie cele prevăzute
de anexa 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006. Aceste
activităţi sunt următoarele:
1. Activităţi cu risc potenţial de expunere la radiaţii ionizante;
2. Activităţi cu risc potenţial de expunere la agenţi toxici şi foarte toxici, în
special cele cu risc de expunere la agenţi cancerigeni, mutageni şi alţi
agenţi care periclitează reproducerea;
3. Activităţi în care sunt implicate substanţe periculoase, potrivit prevederilor
HG nr.95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
4. Activităţi cu risc de expunere la grupa 3 şi 4 de agenţi biologici;
5. Activităţi de fabricare, manipulare şi utilizare de explozivi, inclusiv articole
pirotehnice şi alte produse care conţin materii explozive;
6. Activităţi specifice exploatărilor miniere de suprafaţă şi subteran;
7. Activităţi specifice de foraj terestru şi de pe platforme maritime;
8. Activităţi care se desfăşoară sub apă;
9. Activităţi în construcţii civile, excavaţii, lucrări de puţuri, terasamente
subterane şi tuneluri, care implică risc de surpare sau risc de cădere de la
înălţime;
29
10. Activităţi în industria metalurgică şi activităţi de construcţii navale;
11. Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate şi utilizarea masivă
a acestora;
12. Activităţi care produc concentraţii ridicate de praf de siliciu;
13. Activităţi care implică riscuri electrice la înaltă tensiune;
14. Activităţi de producere a băururilor distilate şi a substanţelor inflamabile;
15. Activităţi de pază şi protecţie.
Cazul micro-întreprinderii (1-9 lucrători)

Angajatorul poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii prevăzute de HG
1425/2006, art.16(1):
a). activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt cele prevăzute în
anexa 5;
b). angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu
regularitate în întreprindere şi/sau unitate;
c). angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzătoare cel puţin nivelului de
bază.
Dacă angajatorul nu îndeplineşte aceste cerinţe, atunci activităţile de prevenire
trebuie realizate de prin următoarele variante sau combinaţii ale acestora:
unul sau mai mulţi lucrători desemnaţi;
servicii interne de prevenire şi protecţie;
servicii externe de prevenire şi protecţie.
De asemenea, angajatorul poate realiza doar o parte din activităţile de prevenire
şi protecţie (dacă îndeplineşte condiţiile menţionate) iar pentru celelalte să apeleze la
servicii externe.
Cazul întreprinderilor mici (10-49 lucrători)

Angajatorul poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii prevăzute de HG
1425/2006, art.17(1):
a).activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt cele prevăzute în
anexa 5;
b).riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
c).angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu
regularitate în întreprindere şi/sau unitate;
d).angajatorul îndeplineşte condiţiile minime de pregătire în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare cel puţin nivelului de
bază.
Dacă angajatorul nu îndeplineşte aceste cerinţe, atunci activităţile de prevenire
trebuie realizate de prin următoarele variante sau combinaţii ale acestora:
unul sau mai mulţi lucrători desemnaţi;
servicii interne de prevenire şi protecţie;
servicii externe de prevenire şi protecţie.
De asemenea, angajatorul poate realiza doar o parte din activităţile de prevenire
şi protecţie (dacă îndeplineşte condiţiile menţionate) iar pentru celelalte să apeleze la
servicii externe.
30
3.4 Lucratori desemnati.
Desemnarea de către angajator a unuia sau mai multor lucrători pentru a se
ocupa de activităţile de prevenire a risurilor profesionale nu diminuează răspunderea
angajatorului pentru SSM.
Pentru fiecare din lucrătorii desemnaţi trebuie să existe o decizie a angajatorului.
În fişa postului se vor specifica activităţile de prevenire şi protecţie pe care le
realizează lucrătorul desemnat respectiv, timpul necesar şi mijloacele pe care acesta
le are la dispoziţie.
Lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă, în principal atribuţii privind SSM şi cel mult
atribuţii complementare.
Lucrătorul desemnat trebuie să îndeplinească cerinţele de pregătire în domeniul
SSM corespunzătoare cel puţin nivelului mediu.
Angajatorul trebuie să stabilească numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de
mărimea întreprinderii şi/sau unităţii sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii, precum
şi de atribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.
Lucrătorii desemnaţi pot realiza activităţi de prevenire şi protecţie în:
- micro-întreprinderi (1-9 lucrători);
- întreprinderi mici (10-49 lucrători);
- întreprinderilor şi/sau unităţilor cu 50-149 lucrători, dacă activităţile
desfăşurate nu sunt din anexa 5.
3.5. Serviciul intern de prevenire si protectie.
Serviciul intern de prevenire şi protecţie este compus din:

Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie, care
trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire
corespunzătoare nivelului superior;
Lucrători, care trebuie să îndeplinească cerinţele minime de
pregătire correspunzătoare nivelului mediu şi/sau superior;
Personal auxiliar, după caz.
Serviciul intern de prevenire şi protecţie se organizează în subordinea directă a
angajatorului ca structură distinctă.
Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie trebuie să
desfăşoare numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi
complementare (PSI, protecţia mediului).
Angajatorul trebuie să consemneze în regulamentul intern sau regulamentul de
organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pe care le realizează
serviciul intern.
Angajatorul trebuie să stabilească structura serviciului intern în funcţie de
mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii
precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.Serviciul intern
de prevenire şi protecţie se poate organiza în toate tipurile de întreprinderi, indiferent
de mărimea acestor.
3.6. Serviciul extern de prevenire si protectie.
Serviciul extern de prevenire şi protecţie realizează activităţile de prevenire şi

protecţie pe baza unui contract de prestări servicii încheiat cu angajatorul.
Serviciul extern trebuie să fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe
de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de
31
informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Aceste comisii
funcţionează în cadrul direcţiilor de muncă judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti.
Serviciul extern de prevenire şi protecţie este compus din:
Lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu şi/sau
superior;
o Conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie
trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire
corespunzătoare nivelului superior;
Personal auxiliar, după caz.
Servciul extern poate fi format dintr-o singură persoană, care trebuie să
îndeplinească cerinţele minime de pregătire corespunzătoare nivelului superior.
Contractul încheiat între angajator şi serviciul extern de prevenire şi protecţie
trebuie să prevadă:
- activităţile de prevenire şi protecţie care vor fi desfăşurate;
- modul de colaborare cu lucrătorii desemnaţi, serviciul intern de
prevenire şi protecţie şi/sau cu alte servicii externe;
- clauze privind soluţionarea litigiilor apărute între părţi;
- clauze privind păstrarea confidenţialităţii privind informaţiile la care
acces privind procesele de producţie, reţete de fabricaţie etc.
Serviciul extern trebuie să depună la inspectoratul teritorial de muncă un raport
de activitate semestrial.
3.7.Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

Conform definiţiei date de Legea nr.319/2009, art.5 lit.d, acest reprezentant este
o „persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu
prevederile legale, să-i reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele
referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă”.
Procedura de alegere a acestor reprezentanţi şi numărul lor se stabilesc prin
contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi
funcţionare. Numărul reprezentanţilor trebuie să fie cel puţin numărul cerut pentru
formarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă, în raport cu numărul total de
lucrători.
Aceşti reprezentanţi ai lucrătorilor trebuie să îndeplinească cerinţele minime de
pregătire în domeniul SSM corespunzătoare cel puţin nivelului de bază.
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM sunt
consultaţi, participă şi pot desfăşura următoarele activităţi:
a). colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
securitate şi sănătate în muncă;
b). însoţesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor;
c). ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de
prevenire şi protecţie;
d). aduc la cunoştinţă angajatorului sau comitetului de securitate şi
sănătate în muncă propunerile lucrătorilor referitoare la
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
e). urmăreasc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie;
32
f). informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor
legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Reprezentanţii lucrătorilor au atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în
muncă în unităţile cu mai puţin de 50 de lucrători.
3.8.Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
Cerinţe privind organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt

prevăzute în Codul Muncii (Titlul V, cap.2) şi în Normele metodologice de aplicare a
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2009 (Cap.IV).
Conform Codului Muncii, scopul organizării comitetului de securitate şi sănătate
în muncă este asigurarea implicării salariaţiilor la „elaborarea şi aplicarea deciziilor în
domeniul protecţiei muncii”.
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă (CSSM) se constituie la nivelul
tuturor unităţilor care au un număr de cel puţin 50 de lucrători şi, la impunerea
inspectorului de muncă şi în unităţile cu număr mai mic de lucrători.
CSSM trebuie constituit şi în cazul activităţilor cu caracter temporar, cu o durată
de minimum 3 luni.
Componenţa CSSM este:
- reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM;
- angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi (în
număr egal cu reprezentanţii lucrătorilor);
- medicul de medicina muncii;
- lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern, care este
secretarul CSSM.
Reprezentanţii lucrătorilor din CSSM se aleg de către lucrători din cadrul
reprezentanţilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM. Numărul reprezentanţilor
lucrătorilor din CSSM, în funcţie de numărul total de lucrători este prezentat în tabelul
3.1
Tabelul 3.1
Numărul de reprezentanţi ai lucrătorilor din CSSM,
în funcţie de numărul total de lucrători
Nr. total de lucrători Nr. reprezentanţi ai
lucrătorilor în CSSM
50 – 100 2
101 – 500 3
501 – 1000 4
1001 – 2000 5
2001 – 3000 6
3001 – 4000 7
peste 4000 8
Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele CSSM.

Membrii CSSM se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia.
Funcţionarea CSSM se realizează pe baza unui regulament propriu de
funcţionare.
Angajatorul trebuie să prezinte, cel puţin o dată pe an, în CSSM un raport scris
care va cuprinde:
- situaţia din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă;
- acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat;
33
- propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie care se vor realiza
în anul următor.
Angajatorul transmite acest raport, avizat de membrii CSSM, către inspectoratul
teritorial de muncă, în termen de 10 zile.
CURS 4. Elaborarea documentatiilor necesare desfasurarii activitatii de

prevenire si protectie.
4.1Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă
Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă reprezintă o măsură

legislativă de asigurare a securităţii muncii, cu arie de aplicabilitate restrânsă la
emitentul lor şi cu conţinutul format din colecţii de prevederi cu caracter obligatoriu
pentru personalul angajat de un agent economic, prin a căror respectare se urmăreşte
eliminarea cauzelor subiective (dependente de om) de accidentare şi îmbolnăvire
profesională [Error: Reference source not found].
Funcţiile instrucţiunilor proprii sunt următoarele:

Instrument pentru realizarea instructajului la locul de muncă şi al celui
periodic;
Instrument folosit în cadrul cercetării accidentelor de muncă pentru
stabilirea cauzelor producerii acestora şi a responsabilităţilor;
Instrument cu ajutorul căruia se realizează controlul, dar mai ales
autocontrolul activităţilor de prevenire;
Act juridic principal în baza căruia se stabilesc şi se sancţionează
abaterile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
Jalon în stabilirea programelor anuale de securitate şi sănătate în muncă.
Principiul de bază în elaborarea instrucţiunilor proprii este: “Pentru fiecare

factor de risc trebuie să existe cel puţin o măsură de prevenire”.
Criterii de elaborare a instrucţiunilor proprii [1]:

 stabilirea conţinutului-cadru al instrucţiunilor astfel încât să fie
asigurată detalierea prevederilor Legii SSM nr.319/2006, a normelor
metodologice de aplicare şi a HG aplicabile activitiăţilor desfăşurate
de întreprindere;
 organizarea prevederilor astfel încât să reflecte elementele
componente ale sistemului de muncă pentru fiecare proces de
muncă desfăşurat;
 stablirea conţinutului de detaliu, concret, astfel încât să se asigure
acoperirea integrală a tuturor factorilor de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională prin măsuri de prevenire şi protecţie,
inclusiv a celor care nu sunt cuprinşi în legislaţia SSM la nivel
naţional.
Variantele posibile de structurare a instrucţiunilor proprii sunt prezentate în

tabelul 3.2.
34
Tabelul 3.2
Varianta Avantaje Dezavantaje
Structurarea pe criterii -Volum de lucru mai mic la -Modelul este aplicabil
administrative, în elaborare numai unităţilor structurate
corelaţie cu organigrama pe baza unei organigrame;
unităţii. Instrucţiunile vor - Schimbările în structura
cuprinde un capitol distinct organizatorică a unităţii
pentru fiecare subunitate obligă la revizuirea
organizatorică instrucţiunilor proprii
Structurarea pe - Se elimină repetarea Posiblitatea de a pierde din
activităţi, cuprinzând mai prevederilor, toate locurile vedere anumite riscuri
multe procese desfăşurate de muncă cu procese particulare prezente doar
la mai multe locuri de identice fiind prinse într-o la unele din locurile de
muncă, cu detaliere pe singură instrucţiune muncă cu procese similare
aceste procese
Structurarea pe locuri - Abordare sistematică, - Grad de dificultate ridicat
de muncă, fiecare posibilitate redusă de a al abordării, necesitând
instrucţiune fiind orientată pierde din vedere factori de volum de muncă mare
pe un singur loc de muncă, risc specifici locului de
respectiv pe un singur muncă
proces - Adaptare uşoară la
schimbările organizatorice
la nivelul unităţii;
- Facilitează efectuarea
instruirilor pe loc de muncă
şi periodice
Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă trebuie să prevadă

următoarele:
Scop. Instrucţiunile proprii de SSM sunt elaborate cu aprobarea
angajatorului în sopul de a furniza informaţiile necesare pentru
realizarea unei anumite activităţi în condiţii de securitate. Prin
utilizarea şi aplicarea acestor informaţii se vor elimina sau se vor
reduce până la un nivel acceptabil riscurile de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pe care le implică desfăşurarea activităţii
respective.
Conţinut. Instrucţiunile proprii cuprind măsurile tehnice şi
organizatorice de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale specifice executării unei anumite activităţi;
Domeniu de aplicare. Instrucţiunile proprii se aplică tuturor
persoanelor implicate în realizarea unei anumite activităţi în cadrul
întreprinderii/unităţii care a emis instrucţiunile respective.
35
Instrucţiunile se prelucrează în cadrul instruirilor la locul de muncă şi
a celor periodice.
Prevederi specifice, cuprinzând măsurile tehnice şi organizatorice
de securitate şi sănătate în muncă ce trebuie respectate pentru
fiecare element al sistemului de muncă (executant, sarcină de
muncă, mijloace de producţie, mediul de muncă).
4.2.Planul de prevenire şi protecţie
În conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006,

art.13 lit.b, angajatorul este obligat “să întocmească un plan de prevenire şi protecţie
compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe
evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice
unităţii”.
Planul de prevenire şi protecţie trebuie revizuit ori de câte ori intervin modificări
ale condiţiilor de muncă, respectiv apariţia unor riscuri noi.
Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor se stabilesc măsuri de prevenire şi
protecţie şi se dimensionează resursele umane şi materiale necesare pentru
implementarea lor.
Planul de prevenire şi protecţie cuprinde cel puţin următoarele informaţii
(normele metodologice, anexa 7):
- locul de muncă/postul de lucru unde se aplică măsurile;
- riscurile evaluate;
- măsuri tehnice
- măsuri organizatorice
- măsuri igienico-sanitare;
- măsuri de altă natură;
- acţiuni în scopul realizării măsurii;
- termen de realizare;
- persoana care răspunde de realizarea măsurii
- observaţii.
Planul se supune analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau comitetului
de securitate şi sănătate în muncă, va fi avizat de aceştia şi apoi semnat de angajator.
4.3.Tematicile de instruire
Tematicile de instruire se elaborează de către:

angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă;
lucrătorul desemnat;
serviciul intern de prevenire şi protecţie;
serviciul extern de prevenire şi protecţie
Tematicile de instruire trebuie să fie semnate de către angajator.
Tematicile de instruire se elaborează pentru:
instruirea introductiv generală;
instruirea la locul de muncă;
instruirea periodică;
36
instruirea suplimentară.
Tematicile de instruire introductiv generală trebuie cuprindă următoarele

probleme care vor fi abordate în cadrul acestor instruiri:
legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de
securitate şi sănătate în muncă;
riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Tematicile de instruire la locul de muncă trebuie să stabilească următoarele

probleme care vor fi abordate în cadrul acestor instruiri:
informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;
prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă
şi/sau postul de lucru;
măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor;
prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă
privind activităţi specifice ale locului de muncă şi postului de lucru;
demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă
o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului
individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie,
evacuare şi de prim ajutor.
Tematicile pentru instruirile periodice trebuie stabilite astfel încât să se asigure:

reluarea periodică a problemelor abordate la instruirile la locul de
muncă, în vederea reîmprospătării acestor cunoştinţe;
prezentarea aspectelor de noutate privind legislaţia în domeniul
Tematicile pentru instruirile suplimentare celor periodice programate trebuie

elaborate în funcţie de situaţia care impune instruirea suplimentară. Conform
prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, art.98, aceste
situaţii sunt următoarele:
a). când un lucrător a lipsit mai mult de 30 de zile lucrătoare;
b). când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în
muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului
de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei
riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri în unitate;
c). la reluarea activităţii după un accident de muncă;
d). la executarea unor lucrări speciale;
e). la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale
echipamentului existent;
f). la modificarea tehnologiilor existente sau a procedurilor de lucru;
g). la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
37
4.4 Fişele de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă
Fişele de instruire individuală sunt documentele care atestă efectuarea

instruirilor cerute de legislaţie, precum şi rezultatele acestor instruiri.
Instruirea la angajare este consemnată prin următoarele informaţii:
- data;
- durata (ore);
- cine a efectuat instruirea;
- funcţia celui care a efectuat instruirea;
- conţinutul instruirii, care trebuie să fie conform tematicii pentru
instruirea introductiv-generală.
Verificarea însuşirii cunoştinţelor se face pe bază de test scris, iar rezultatul este
consemnat în fişa de instruire la capitolul “Rezultatele testărilor”.
Instruirea la locul de muncă este consemnată prin următoarele informaţii:
- data efectuării;
- locul de muncă/postul de lucru;
- durata (ore);
- cine a efectuat instruirea;
- funcţia celui care a efectuat instruirea (conducătorul direct al locului
de muncă);
- conţinutul instruirii, care trebuie să fie conform tematicii pentru
instruirea la locul de muncă.
Verificarea însuşirii cunoştinţelor se face de către şeful ierarhic superior al celui
care a efectuat instruirea.
Instruirile periodice se consemnează prin următoarele informaţii:
- data instruirii;
- durata (ore);
- ocupaţia;
- materialul predat, care trebuie să fie în conformitate cu tematica
pentru instruirea periodică;
- semnături, ale celui instruit, celui care a efectuat instruirea şi celui
care a verificat instruirea.
Verificarea instruirilor periodice se realizează de către şeful ierarhic superior al
celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul
desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi
protecţie, care vor semna fişele, consemnând astfel că instruirea a fost efectuată
corespunzător.
Instruirile periodice suplimentare se consemnează prin următoarele informaţii:
- data instruirii;
- durata (ore);
- ocupaţia;
- materialul predat, care trebuie să fie în conformitate cu tematica
pentru instruirea periodică;
- semnături, ale celui instruit, celui care a efectuat instruirea şi celui
care a verificat instruirea.
În fişa de instruire individuală se mai consemnează:
- Accidentele de muncă sau îmbolnăvirile profesionale suferite de
lucrător;
- Sancţiuni aplicate pentru nerespectarea reglementărilor de SSM;
38
- Rezultatele controlului medical periodic (cu semnătura şi parafa
medicului de medicina muncii);
- Rezultatele testărilor psihologice periodice (cu semnătura
psihologului).
Testările psihologice se fac, conform HG355/2007, în următoarele situaţii:
- la locurile de muncă unde sunt prezenţi:
o agenţi chimici, respectiv acid cianhidric si compusi cianici, cu
exceptia cianamidei calcice, benzen, hidrocarburi aromatice (in
afara de benzen): toluen, xilen, naftalina etc., la indicaţia medicului
specialist de medicina muncii ;
o agenţi fizici, respectiv, câmpuri electromagnetice neionizante din
banda 0-300 GHz şi zgomot (la indicaţie) şi radiaţii ionizante;
- pentru anumite condiţii de muncă particulare:
o lucru la înălţime;
o munca în reţele de foarte înaltă, înaltă, medie şi joasă tensiune,
aflate sau nu sub tensiune;
o personal sanitar superior, mediu şi personal educativ;
o instituţii de învăţământ;
o personal cu funcţie de decizie (funcţionar public aflat temporar într-
o funcţie din viaţa politică sau socială, cu atribuţii de interpretare şi
aplicare a legilor în vigoare pe teritoriul său de activitate);
o personal care în cadrul activităţiii profesionale conduce utilaje,
vehicule de transport intrauzinal şi/sau maşina instituţiei;
o personal care lucrează în condiţii de izolare;
o personal din străinătate care va lucra în România;
o personal care lucrează în tura de noapte (intervalul orar 22,00 –
6,00).
4.5.Fişa de instruire colectivă
Se întocmeşte după modelul prevăzut de Normele metodologice de aplicare a

Legii nr.319/2006, anexa 12, pentru:
- persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea
angajatorului;
- lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară
activităţi pe bază de contract de prestări de serivicii în întreprindere
şi/sau unitate.
Se întocmeşte în 2 exemplare:
- 1 exemplar la angajatorul/lucrătorul desemnat/serviciul
intern/serviciul extern care a efectuat instruirea;
- 1 exemplar la angajatorul lucrătorilor instruiţi sau conducătorul
grupului de vizitatori.
39
CURS 5. Noţiuni despre riscurile specifice de accidentare şi îmbolnăvire
profesională
L I S TA D E I D E N T I F I C A R E A FA C TO R I L O R D E R I S C
A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1. Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi
- manevre
- poziţionări
- fixări
- asamblări
- reglaje
- utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
- întârzieri
- devansări
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor tehnice
- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.)
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare
- alunecare
- împiedicare
 de la înălţime: - prin păşire în gol
- prin dezechilibrare
- prin alunecare
1.4. Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operaţii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCĂ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT

CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2. Absenţa unor operaţii
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a
operaţiilor)
40
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică:
- efort static
- poziţii de lucru forţate sau vicioase
ANEXA 1 - continuare
- efort dinamic
2.2. Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare
- decizii dificile în timp scurt
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.
- monotonia muncii
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1. Mişcări periculoase
1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
. - organe de maşini în mişcare
- curgeri de fluide
- deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale
. mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale
fluidelor
1.1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei:
. - alunecare
- rostogolire
- rulare pe roţi
- răsturnare
- cădere liberă
- scurgere liberă
- deversare
- surpare, prăbuşire
- scufundare
1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei:
. - proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normală
- balans
- recul
- şocuri excesive
- jet, erupţie
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
- înţepătoare
- tăioase
- alunecoase
- abrazive
- adezive
41
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1. Curentul electric:
- atingere directă
- atingere indirectă
- tensiune de pas
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1. Substanţe toxice
4.2. Substanţe caustice
4.3. Substanţe inflamabile
4.4. Substanţe explozive
4.5. Substanţe cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii
- virusuri
- richeţi
- spirochete
- ciuperci
- protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCĂ
1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1. Temperatura aerului:
- ridicată
- scăzută
1.2. Umiditatea aerului:
- ridicată
- scăzută
1.3. Curenţi de aer
1.4. Presiunea aerului:
- ridicată
- scăzută
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
42
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibraţii
1.10 Iluminat:
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire
- pâlpâire
1.11. Radiaţii
1.11.1. Electromagnetice:
- infraroşii
- ultraviolete
- microunde
- de frecvenţă înaltă
- de frecvenţă medie
- de frecvenţă joasă
- laser
1.11.2. Ionizante:
- alfa
- beta
- gamma
1.12. Potenţial electrostatic
1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol,
alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau
explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme în suspensie în aer:
- bacterii
- virusuri
- richeţi
- spirochete
- ciuperci
- protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- subteran
- acvatic
- subacvatic
- mlăştinos
43
- aerian
- cosmic etc.
44
ANEXA 2
L I S TA D E C O N S E C I N Ţ E P O S I B I L E
ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)
Nr. CONSECINŢE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

crt POSIBILE Cu- Cu- Ab- Te- Apa-Apa- Apa Apa Sistem osteoarticular Sis- Organe de Sis- Multi-
. - - simţ
tie tie do- gu- rat rat rat rat Co- Membru Memb tem Och Nas Urech te plă
cra- tora me me respi car- di- re- loan superior ru mus- i e m
- n nt - inferio ne
a
r r-
nia- cică rator dio ges n verte Braţ Palmă Coa Pi- cular In- Ex- vo
nă - -tiv al - Antebr Deget p- să cio ter- ter- s
va brală aţ e Gam r nă nă
s- - bă
cu
-
lar D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 1 20 2 22 23
8 9 1
1. Plagă - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
înţepătură
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură - x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
-
45
chimică
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
organelor in-terne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
cronică
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
respiratorii cronice
provocate de pul-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 1 2 2 22 23
8 9 0 1
beri organice şi
substanţe toxice
iritante (emfizem
pulmonar, bronşită
etc.)
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vaso-motorie
16. Boli prin expunere - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
la tem-peraturi
înalte sau scăzute
46
(şoc, colaps
caloric, dege-rături)
17. Hipoacuzie, - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
surditate de
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
cancer profesional
20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
periartri-te,
stiloidite,
osteocondili-te,
bursite,
epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
nodulii cântăreţilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă,
agravarea miopiei
existen-te
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratocon-junctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
47
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 1 2 2 22 23
8 9 0 1
29. Îmbolnăviri - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
datorate com-
presiunilor şi
decompresi-unilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazi-tare
31. Nevroze de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
coordonare
32. Sindrom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
cerebroastenic şi
tulburări de
termoreglare
(datorită undelor
electro-magnetice
de înaltă frec-
venţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale
48
ANEXA 8
ORDINEA IERARHICĂ
A MĂSURILOR DE PREVENIRE
MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE
INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)

IZOLAREA RISCURILOR
RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE
PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)

EVITAREA RISCURILOR
RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE
EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)

IZOLAREA OMULUI
RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
49
Componenta Forma concretă de Măsuri de prevenire

sistemului de manifestare a
muncă factorilor de risc
Factori de risc
identificaţi
A. EXECUTANT
1.Acţiuni greşite Electrocutare la Instruirea personalului privind interzicerea
1.3.Efectuarea de efectuarea unor efectuării de intervenţii la echipamentele
operaţii intervenţii neautorizate electrice.
neprevăzute de la echipamentele
sarcina de muncă electrice (calculator,
copiator, fax etc.)
Cădere de la acelaşi Instruirea personalului privind modul
nivel prin dezechilibrare corect de manipulare manuală a sarcinilor
la manipularea manuală de dimenisuni mari şi/sau grele (de ex.
a unor sarcini de divizarea sarcinilor sau manipularea de
dimensiuni mari şi/ sau către 2 persoane)
grele.
Cădere de la acelaşi Instruirea personalului privind evitarea
nivel prin dezechilibrare balansării pe picioarele din spate ale
la aşezarea incorectă pe scaunului.
scaun (balansare pe Dotarea locului de muncă cu scaune
picioarele din spate ale ergonomice, cu rotile.
scaunului)
Pentru zonele de acces în clădiri (intrări,
scări, holuri principale) la finisarea
suprafeţelor de circulaţie se va evita
utilizarea gresiei lucioase, care devine
alunecoasă pe timp de ploaie sau pe timp
Cădere de la acelaşi de iarnă (prin acoperire cu gheaţă)
nivel prin alunecare pe Treptele scărilor de acces în clădiri vor fi
suprafeţe ude, acoperite prevăzute cu margini antiderapante.
cu gheaţă, alunecoase. Suprafeţele de circulaţie ude (proaspăt
spălate) vor fi semnalizate cu indicatoare
mobile de atenţionare privind pericolul de
alunecare.
Lucrătorii vor utiliza, recomandabil,
încălţăminte cu talpă aderentă, cu striaţii
Cădere de la acelaşi Menţinerea liberă a căilor de circulaţie,
nivel prin împiedicare interzicerea depozitării chiar şi temporară
cauzată de denivelări de obiecte, materiale etc.
50
Factori de risc
identificaţi
Eliminarea denivelărilor căilor de circulaţie
(colţuri de covor, mochetă, linoleum
îndoite), montarea pragurilor de trecere
ale suprafeţelor de
între zonele de circulaţie finisate la niveluri
circulaţie, obiecte,
diferite (de ex. gresie – parchet)
cabluri electrice etc.
Montarea cablurilor electrice în canale
speciale pozate, pe cât posibil în afara
căilor de circulaţie
Electrocutare prin Instruirea lucrătorilor privind scoaterea de
atingere sub tensiune a echipamentelor electrice
directă/indirectă la de birou (imprimantă/copiator/fax) înainte
efectuarea unor operaţii de efectuarea oricăror intervenţii
autorizate de întreţinere autorizate în interiorul acestora
a echipamentelor de (schimbarea cartuşului de toner,
2.Omisiuni birou (de ex. scoaterea foilor blocate etc.)
2.1.Omiterea unor schimbarea cartuşului
operaţii de toner la
imprimantă/copiator/
fax) fără scoaterea
prealabilă de sub
tensiune.
Dotarea locului de muncă cu mese special
Poziţii de lucru forţate concepute pentru lucrul cu calculatorul
impuse de limitarea (suporturi speciale pentru monitor şi
1.Conţinut spaţiului de lucru la tastatură)
necorespunzător tastatura calculatorului Asigurarea spaţiului de lucru suficient în
al sarcinilor de prin aglomerarea mesei raport cu volumul de activitate (dosare,
muncă în raport de lucru cu dosare, documente manipulate etc.) şi asigurarea
cu cerinţele de documente etc. spaţiilor de depozitare necesare (dulapuri,
securitate fişete)
1.1.Operaţii, reguli Mişcări repetitive ale Montarea unui suport pentru documente
procedee greşite capului impuse de (copy-holder) la nivelul ecranului
poziţionarea incorectă a monitorului.
documentului sursă la
copierea pe calculator.
51
Factori de risc
identificaţi
Organizarea activităţii astfel încât să se
evite perioadele de suprasolicitare şi
alternarea perioadelor de lucru cu pauze
(cca. 10 min. pauză la 1 oră de lucru la
2.Sarcina calculator).
sub/supra- Instruirea lucrătorilor privind poziţia
dimensionată în Lucrul în poziţie aşezat corectă (ergonomică) de lucru la birou şi
raport cu pe durate lungi, fără la calculator
capacitatea pauză Instruirea lucrătorilor privind exerciţiile
executantului fizice pe care le pot efectua în timpul
2.1.Efort static pauzelor de lucru
Dotarea locului de muncă cu mobilier
ergonomic (scaun reglabil cu rotile, masă
reglabilă cu suport pentru tastatură, suport
pentru picioare etc.)
Electrocutare prin Lucrătorii vor fi instruiţi să verifice vizual
atingere directă la periodic starea echipamentelor electrice,
utilizarea unor să nu utilizeze echipamente electrice cu
3.Factori de risc
echipamente electrice defecte de izolaţie şi să semnaleze
electric
cu defecte de izolaţie imediat existenţa acestor defecte
(cabluri, prize personalului de întreţinere specializat.
deteriorate etc.)
D. MEDIUL DE MUNCĂ
Montarea unui sistem de climatizare (aer
Temperatura ridicată a condiţionat) pentru asigurarea
1.Factori de risc
aerului pe perioada verii temperaturilor optime (23-26˚C în
fizic
şi temperatura scăzută perioada verii şi 20-24˚C în timpul iernii).
1.1.Temperatura
a aerului pe perioada Poziţionarea instalaţiei de climatizare
aerului
iernii trebuie făcută astfel încât lucrătorii să nu
fie expuşi direct curenţilor de aer.
1.10.Iluminat Iluminat insuficient al Utilizarea iluminatului local reglabil (lămpi
spaţiului de lucru de birou)
Strălucire, reflexii ale Poziţionarea corectă a monitorului
surselor luminoase în (niciodată cu ecranul spre geam)
ecranul monitorului sau Montarea şi utilizarea jaluzelelor pentru
în zona câmpului vizual evitarea efectelor de strălucire excesivă şi
reflexie a razelor solare în zona de lucru.
52
Factori de risc
identificaţi
Poziţionarea corectă a meselor de lucru în
raport cu sursele principale de lumină (la
scris, lumina trebuie să vină din partea
stângă)
Notă: Factorii de risc identificaţi, formele concrete de manifestare şi măsurile de

prevenire nu sunt exhaustive şi au un rol de exemplificare.

activitatea de conducător auto

Factori de risc
identificaţi
A. EXECUTANT
Instruirea lucrătorilor privind evitarea
Comenzi, manevre
1.Acţiuni greşite angajării de discuţii cu pasagerii în timpul
greşite în trafic
1.1.Executare mersului
defectuoasă de Suspendarea Instruirea lucrătorilor privind regulile de
operaţii autovehiculului pe cric securitate a muncii la efectuarea
în poziţie instabilă intervenţiilor la autovehicul
Utilizarea de improvizaţii Verificarea şi completarea dotării
(bucăţi de lemn, autovehiculului cu accesoriile necesare
1.3.Efectuarea de
dispozitive artizanale) (cric adecvat, trusă de scule) şi înlocuirea
operaţii
pentru suspendarea accesoriilor care prezintă uzură excesivă
neprevăzute de
autovehiculului în sau defecţiuni
sarcina de muncă
vederea efectuării unor Interzicerea utilizării accesoriilor
intervenţii sub caroserie improvizate, uzate excesiv sau cu defecte.
53
Factori de risc
identificaţi
Neasigurarea Instruirea lucrătorilor privind regulile de
autovehiculului cu frâna securitate a muncii la efectuarea
de mână la ridicarea pe intervenţiilor la autovehicul
cric pentru schimbarea
2.Omisiuni
unei roţi
2.1.Omiterea unor
Neasigurarea Instruirea lucrătorilor privind regulile de
operaţii
autovehiculului securitate a muncii la părăsirea
împotriva deplasării autovehiculului (lăsarea schimbătorului
necontrolate la într-una din treptele inferioare, asigurarea
părăsirea acestuia. cu frâna de mână)
Neutilizarea triunghiului Respectarea regulilor de circulaţie a
reflectorizant la oprirea autovehiculelor pe drumurile publice
2.2.Neutilizarea autovehiculului pentru
mijloacelor de remedierea unor
protecţie defecţiuni.
Neutilizarea centurii de
siguranţă
2.Sarcina Programarea deplasărilor astfel încât să
sub/supra- se asigure efectuarea unor pauze pentru
dimensionată în Conducerea maşinii pe conducătorul auto
raport cu perioade lungi, fără Instruirea conducătorilor auto privind
capacitatea oprire exerciţiile fizice pe care le pot efectua în
executantului timpul pauzelor
2.1.Efort static
Conducerea maşinii pe Programarea deplasărilor astfel încât să
2.2.Solicitare
perioade şi distanţe se evite deplasările pe distanţe lungi
psihică
lungi, în zile succesive efectuate în zile succesive
1.Factori de risc Respectarea regulilor de circulaţie a
mecanic Lovire de către vehicule autovehiculelor pe drumurile publice
1.1.Mişcări aflate în mişcare
periculoase
1.2.Suprafeţe sau Înţepare, tăiere la Instruirea lucrătorilor privind regulile de
contururi efectuarea unor securitate a muncii la efectuarea
periculoase intervenţii la autovehicul intervenţiilor la autovehicul
D. MEDIU DE MUNCĂ
1.Factori de risc Verificarea periodică şi asigurarea
Expunere la temperaturi
fizic funcţionării instalaţiei de climatizare a
ridicate pe timpul verii şi
1.1.Temperatura vehiculului
scăzute pe timp de iarnă
aerului
54
Factori de risc
identificaţi
Expunere la curenţi de Instruirea conducătorilor auto privind
aer (geam deschis sau riscurile expunerii la curenţi de aer (mersul
1.3.Curenţi de aer
instalaţie de aer cu geamul deschis sau utilizarea excesivă
condiţionat) a instalaţiei de aer condiţionat.
Notă: Factorii de risc identificaţi, formele concrete de manifestare şi măsurile de
prevenire nu sunt exhaustive şi au un rol de exemplificare.
CURS 6. Acţiuni în caz de urgenţă: planuri de urgenţă şi de evacuare,

prim ajutor
8.1 Planuri de urgenţă şi de evacuare
ANGAJATORUL:
- ia măsurile necesare pentru organizarea modului de acţiune în
caz de urgenţă (acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor,
evacuarea lucrătorilor)
- stabileşte legăturile necesare cu serviciul medical de urgenţă,
salvare, pompieri
- desemnează lucrătorii cu responsabilităţi de aplicare a măsurilor
stabilite pentru aceste situaţii;
- informează şi instruieşte toţi lucrătorii, privind modul de acţiune
al acestora în cazuri de urgenţă
Legea nr.319/2006
art.10 şi 11
PLANURILE DE URGENŢĂ [4]:
 ar trebui elaborate cu consultarea serviciilor de urgenţă exterioare (servicii

medicale de urgenţă, pompieri)
55
 ar trebui prelucrate periodic şi ar trebui verificată însuşirea lor de către
lucrători
 ar trebui verificate prin exerciţii practice efectuate periodic, iar concluziile
rezultate în urma acestor exerciţii ar trebui să conducă la îmbunătăţirea
acestor planuri
 ar trebui analizate şi revizuite periodic, precum şi după producerea unor
situaţii de urgenţă.
8.2. Acordarea primului ajutor
Trusa sanitară de acordare a primului ajutor
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.472/14.06.2002
ART. 1
(1) Se aproba componenta trusei sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor medical, care
se afla in dotarea posturilor fixe de prim ajutor fara cadre medicale din intreprinderi, institutii si
unitati economice, scoli, cabane turistice si altele asemenea, denumita in continuare trusa
sanitara, prevazuta in anexa nr. 1.
(2) Persoanele juridice care desfasoara activitatile prevazute in anexa nr. 2 sunt obligate sa aiba in
dotare trusa sanitara.
ANEXA 2
Trusele sanitare de acordare a primului ajutor medical vor fi folosite astfel:
1. Activitati industriale, agricole si de prestari de servicii:
a) in sectii de activitate cu mai mult de 5 persoane - una la cel mult 25 de persoane;
b) activitati cu locuri de munca dispersate, indiferent de numarul de angajati;
c) mijloace de transport in comun, altele decat auto.
2. Activitate de comert:
a) spatii comerciale care permit accesul direct al clientilor la marfurile expuse;
b) spatii comerciale organizate pe subunitati pentru prezentare si desfacere;
c) piete agroalimentare;
d) statii de distribuire a carburantilor.
3. Activitati de invatamant, proiectare-cercetare:
a) gradinite, scoli, alte institutii de invatamant care nu dispun de cabinet medical propriu - cel putin
una la 50 de elevi;
b) ateliere scolare, sali de sport;
c) camine si internate;
d) alte activitati de proiectare-cercetare - cel putin una la 25 de persoane.
4. Activitati culturale si recreative:
a) sali de spectacole - una la cel putin 100 de locuri.
56
Conţinut:
Foarfece cu varfuri bombate Vata hidrofila sterila 50 g
Dispozitiv de respiratie gura la gura Manusi de examinare
Pipa Guedel mar. 4 Comprese sterile
Pipa Guedel mar. 10 Alcool sanitar
Deschizator de gura Alcool iodat
Garou elastic 50 cm Rivanol solutie
Atele din material plastic Perogen
Leucoplast 5 cm X 3 cm Batiste din hartie cu solutie
Pansament individual 2/6 cm dezinfectanta
Pansament cu rivanol 6/10 cm Ace siguranta
Pansaplast (plasture) 6/50 cm Pahare de unica folosinta
Fasa tifon 10 cm X 5 m Caiet 50 file
Bandaj triunghiular l =80 mm Pix sau creion
Brosura cu instructiuni de prim ajutor
Materialele sanitare trebuie înlocuite la expirare şi completate la

 consumare
Trusa nu trebuie să conţină medicamente
Principii generale de acordare a primului ajutor
Priorităţi de acţiune [3]:
 asigurarea securităţii victimei prin eliminarea cauzelor imediate care i-ar

putea agrava starea (de ex.întreruperea curentului electric, evitarea unei
explozii, strivire etc.)
 victima va fi deplasată de la locul accidentului numai dacă pericolul de
accidentare continuă să existe şi îi agravează starea
 salvatorul trebuie să îndepărteze persoanele care prin agitaţia pe care o
creează, prin acţiuni sau sfaturi nepotrivite, dăunează salvării victimei,
instituind un “araj de securitate” marcat vizibil în jurul victimei
 pe cât posibil, salvatorul îşi alege 1-3 ajutoare şi, printr-o persoană
potrivită, anunţă accidentul şi cere ajutor în interiorul organizaţiei şi în
afara ei.
 salvatorul trebuie să aibă grijă să nu-şi pericliteze propria sănătate (să nu
devină din salvator, victimă)
57
Acţiunile salvatorului [3]:
1. Analiza situaţiei
- Ce s-a întâmplat?
- Mai există vreun pericol?
- Poate fi suprimat acest pericol fără a genera alte pericole?
2. Protejarea victimei
3. Examinarea victimei pentru stabilirea modului de acţiune
Extremă urgenţă:
 accidentaţii cu stop cardio-respirator;
 hemoragii mari
 hemoragii interne
 plăgile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou (gât, axilă
etc.) sau unde prin pansament compresiv sau compresiune manuală,
hemoragia nu se poate opri
 accidentaţi cu plăgi toracice mari, cu tulburări în respiraţie
 traumatisme cranio-cerebrale
 politraumatizaţi în stare de şoc
Urgenţa I
 accidentaţi cărora li s-a aplicat garou pentru oprirea unei hemoragii
arteriale
 plăgile abdominale mari
 accidentaţii cu amputaţii de membre şi cu distrugeri musculare şi osoase
mari
 accidentaţi în stare de inconştienţă
Urgenţa II
 accidentaţi cu traumatisme vertebro-medulare şi de bazin, fracturi şi
leziuni ale organelor interne
 fracturi deschise
 hemoragii
Urgenţa III
 alte tipuri de traumatisme
Clasificarea prezentată nu este absolută.
4.Anunţarea accidentului
5.Acordarea primului ajutor
58
CURS 7. Evidenţe şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă
7.1. Zone cu risc ridicat şi specific
 Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină nominalizarea şi

localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile
stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone.
 Angajatorul trebuie să informeze lucrătorii şi conducătorii locurilor de muncă
din zonele cu risc ridicat şi specific asupra măsurilor stabilite în urma
evaluării riscurilor.
 Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite pentru zonele cu risc ridicat şi
specific, trebuie să constituie prioritate în planul de prevenire şi protecţie.
7.2. Comunicarea evenimentelor
Comunicarea evenimentelor se face pe baza formularului prevăzut în

anexa 13 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 şi care
cuprinde următoarele informaţii (art.109):
a). denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul
şi, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care
este/a fost angajat accidentatul;
b). sediul/adresa şi numărul de telefon al angajatorului;
c). locul unde s-a produs evenimentul;
d). data şi ora la care s-a produs evenimentul/ data şi ora la care a
decedat accidentatul;
e). numele şi prenumele victimei;
59
f). datele personale ale victimei: vârstă, stare civilă, copii în
întreţinere, ocupaţia, vechime în ocupaţie şi la locul de muncă;
g). împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
h). consecinţele accidentului;
i). numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul;
j). data comunicării;
k). unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.
l).
7.3.Evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase
Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în:

- Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă (NMet, anexa
15);
- Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase (NMet, anexa
16);
- Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare (NMet, anexa 17)
- Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca
urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile, fără a lua în
calcul ziua producerii accidentului (NMet, anexa 18)
7.4. Evidenţa bolilor profesionale
Medicul de Medicul specialist

Medic medicina de medicina muncii
muncii
Proces
BP 1 verbal de BP 2
cercetare
Angajator/ Inspector
reprezentant ITM
60
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Darabont, Ştefan Pece, Aurelia Dăscălescu – Managementul

securităţii şi sănătăţii în muncă, vol.I şi II, Editura AGIR, Bucureşti, 2002;
2. Alexandru Darabont, Dan Darabont, Gelu Constantin, Doru Darabont –
Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR,
Bucureşti, 2001
3. Alexandru Darabont, Ileana Grigoriu, Mihaela Seracin, Viorica Petreanu,
Dragu Iavorschi – Primul ajutor la locul accidentului, INCDPM Bucureşti,
1999;
4. Doru Darabont – Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura
VIROM Constanţa, 2006
5. Ştefan Pece, Aurelia Dăscălescu – DEX Securitate şi sănătate în muncă
– Dicţionar explicativ, Editura GENICOD, Bucureşti, 2001;
6. Toma Niculescu, Adriana Todea, Ion Toma, Anca Pavel, Radu Niculescu
– Medicina muncii, Editura Medmun, Bucureşti, 2003;
7. *** Constituţia României
8. *** Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/14.07.2006, Monitorul
Oficial al României, partea I, nr.646/26.07.2006
61
9. *** Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr.319/2006
10. *** Treaty establishing the European Economic Community, www.eur-
lex.europa.eu
11. *** Single European Act, Official Journal of the European Communities
No. L 169/9, 29.06.1987
12. *** Directiva Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de
măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
la locul de muncă (89/391/CEE), www.eur-lex.europa.eu
13.*** Instrument pentru evaluarea riscurilor, Agenţia Europeană pentru
Securitate şi Sănătate în Muncă, http://hwi.osha.europa.eu
14.*** Evaluarea riscurilor în întreprindere. Ghid practic, CNPAS, Program
Phare WAOD, 2006
15.*** Guidelines on occupational safety and health management systems
– ILO-OSH 2001, International Labour Office, Geneva 2001
62
63
64

Suport Curs Ssm-Mediu Complet

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Suport Curs Ssm-Mediu Complet

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

NOTIUNI DE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA ,

5 Noţiuni despre riscurile specifice de accidentare şi îmbolnăvire profesională.....

7. Evidenţe şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în

CURS 1. Cadrul legislativ general al securităţii şi sănătăţii în muncă.

CURS 5 Noţiuni despre riscurile specifice de

CURS 7. Evidenţe şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în

1.1. Elemente de legislaţie europeană în domeniul

1 ianuarie 1958 – intră în vigoare Tratatul de la Roma sau Tratatul de constituire a

Amendat printr-o serie de tratate ulterioare şi redenumit Tratatul de

Subsecţiunea III – Politica socială

Tratatul CEE se completează cu următoarele dispoziţii:

1. Statele membre acordă o atenţie specială încurajării îmbunătăţirilor, în special în mediul de

2. Pentru a contribui la atingerea obiectivului prevăzut la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu

Actul Unic European

7 februarie 1992 – se semnează Tratatul de la Maastricht, de înfiinţare a Uniunii

(32) În Partea a Treia, Titlul III va fi înlocuit cu următorul text:

(33) Primul subparagraf al Articolului 118a(2) va fi înlocuit cu următorul text:

Legislaţia primară a UE are aplicabilitate generală şi este obligatorie pentru

- Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (ECSC/CECA);

- Tratatul de la Roma, cu modificările aduse prin Actul Unic European;

- Tratatul de la Maastricht ş.a.

Legislaţia secundară este compusă din următoarele tipuri de acte:

- directive – documente obligatorii în ceea ce priveşte rezultatele care

- decizii – documente obligatorii pentru persoanele juridice cărora li

- recomandări şi opinii – documente care nu au caracter de

12 iunie 1989 – se adoptă Directiva Cadru nr.89/391/CEE privind introducerea de

 Este cea mai importantă directivă derivată din art.118A;

 Obiectivul său este de a introduce măsuri de încurajare a

 Directiva se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice cât

 Directiva nu se aplică acolo unde caracteristicile particulare anumitor

Conţinutul Directivei – Cadru:

SECŢIUNEA I – PREVEDERI GENERALE

SECŢIUNEA II – OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR

SECŢIUNEA III – OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR

SECŢIUNEA IV – ALTE PREVEDERI

Angajatorul trebuie să vegheze la adaptarea acestei măsuri, ţinând seamna de schimbarea

Directiva Cadru nr.89/391/CEE [12]

(3) Dispoziţiile prezentei directive se aplică integral tuturor domeniilor reglementate de

Directiva Cadru nr.89/391/CEE [12]

Directiva Cadru nr.89/391/CEE [12]

1. Directiva Consiliului 89/654/CEE cu privire la prescripţiile minime de

2. Directiva Consiliului 89/655/CEE cu privire la prescripţiile minime de

3. Directiva Consiliului 89/656/CEE cu privire la prescripţiile minime de

4. Directiva Consiliului 90/269/CEE cu privire la prescripţiile minime de

5. Directiva Consiliului 90/270/CEE cu privire la prescripţiile minime de

6. Directiva 2004/37/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

7. Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

8. Directiva Consiliului 92/57/CEE privind prescripţiile minime de securitate şi

9. Directiva Consiliului 92/58/CEE cu privire la prescripţiile minime de

10. Directiva Consiliului 92/85/CEE privind introducerea de măsuri pentru

11. Directiva Consiliului 92/91 cu privire la prescripţiile minime vizând

12. Directiva Consiliului 92/104/CEE cu privire la prescripţiile minime vizând

14. Directiva Consiliului 98/24/CEE privind protecţia securităţii şi sănătăţii

15. Directiva 99/92/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

16. Directiva 2002/44/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

17. Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

18. Directiva 2004/40/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare

1.2. Structura legislaţiei româneşti în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Constituţia României – elementul generator al sistemului legislativ naţional în

Constituţia României [7]

(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie 12