Sunteți pe pagina 1din 103

Andreea-Florina Liana-Eugenia

FORA MEȘTER

Economie Mondială
TESTE GRILĂ

Editura Universității din Oradea


2015
Andreea-Florina FORA, Liana-Eugenia MEȘTER

Economie Mondială – TESTE GRILĂ

Editura Universității din Oradea, 2015

ISBN 978-606-10-1579-5

2
1. Diviziunea socială amuncii:

a) a apărut în perioada de descompunere a


comunei primitive și este un proces în care
diferitele comunități au început să
desfășoare diverse forme de activitate
productive

b) poate singură da naștere producției și


schimbului de mărfurigeneralizate

c) a apărut după Primul Război Mondial și este


un proces în care diferitele comunități au
început să desfășoare diverse forme de
activitateproductive

2. Producția demărfuri:

a) reușește să domine în orânduirea sclavagistă


datorită nivelului înalt de perfecționare a
uneltelor de muncă și a forțelor deproducție

b) apare la granița dintre evul mediu și


orânduireasclavagistă

c) apare la granița dintre comuna primitivă și


orânduireasclavagistă

3
3. Formarea economiei internaționale:

a) esterezultatulprimeimarirevoluțiiindustriale
bazată pe marea producțiemașinistă

b) coincide cu apariția unor noi tendințe de


specializare internațională îndistribuție

c) coincidecuprocesuldeatragereaîntregiilumi la
formarea sistemuluisocialist

4. Economia mondială este definităastfel:

a) totalitatea economiilor naționale și legăturile


care se stabilesc între ele în virtutea diviziunii
internaționale a muncii și care sunt
reglementate de cadrul juridicnațional

b) totalitatea economiilor naționale și legăturile


care se stabilesc între ele în virtutea diviziunii
internaționale a muncii și care sunt
reglementate de cadrul juridicinternațional

c) ansamblul raporturilor, structurilor și


tranzacțiilor economice dintre agenții
economici aparținând aceluiași stat,incluzând
comerțulregionalșicooperareaînproducțieși
distribuție

5. În desfășurarea sa istorică, specializarea


internațională, ca o reflectare a diviziunii
internaționale a muncii, este influențatăde:
4
a) condițiile naturale ale fiecărei țări, populație,
nivelul factorilor de producție de caredispune

b) calificarea personalului, disponibilitățile de


capital, tradițiile economice, o serie de factori
extraeconomici

c) calificarea personalului, disponibilitățile de


capital

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

6. Formele specializării rezultate în urma diviziunii


internaționale a munciisunt:

a) specializarea sectorială, specializarea


intraramură, specializarea tehnologică,
specializareaorganică

b) specializarea intersectorială, specializarea


intrasectorială, specializarea intraramură,
specializarea tehnologică, specializarea
organică

c) specializarea intrasectorială, specializarea


intraramură, specializarea tehnologică,
specializareaorganică

7. Relațiile economice internaționalereprezintă:

5
a) totalitatea tranzacțiilor de bunuri economice
pe ansamblul țărilor lumii sub orice formă se
realizeazăacesta

b) specializarea economiilor naționale ale


diferitelor țări în producerea și exportul unor
bunuri, conform principiului avantajului
relativ

c) ansamblul raporturilor, structurilor și


tranzacțiilor economice dintre agenții
economici aparținând unor state diferite,
incluzând comerțul internațional, cooperarea
în producție și tehnico-științifică, relațiile
valutar-financiare și de credit ș.a., ca și
relațiile din sfera producției și a cercetării
științifice

8. Indicatorii dedinamică:

a) exprimă diferite corelații din viața economică


și socială, corelații care pot caracteriza gradul
de dezvoltare sau profilul uneieconomii

b) exprimăparametriieconomieișideexploatare
aiproduselorsaulaniveltehnicșidedotareal
ramurilor și subramurilor economiei

c) exprimă evoluția în timp a economiei


naționale pe sectoare șiramuri

6
9. Indicatorii destructură:

a) rezultă din corelarea prin diferite modele


matematice a indicatorilor: de dinamică, de
structură, de potențial, precum și tehnico-
calitativi și de eficiență; astfel încât să fie
evidențiate aspecte mai profunde ale analizei
social-economice

b) exprimă diferite corelații din viața economică


și socială, corelații care pot caracteriza gradul
de dezvoltare sau profilul uneieconomii

c) exprimăparametriieconomieișideexploatare
aiproduselorsaulaniveltehnicșidedotareal
ramurilor și subramuriloreconomiei

10. Indicatorii depotențial:

a) caracterizează puterea economică, științifică


sau culturală a unei țări (numărul populației
active, volumul investițiilor, etc. – exprimare
absolută) sau rezultă din raportarea datelor
parțiale la cele totale (producția industrială a
unei țări în producția mondială totală,
ponderea populației ocupate în industrie în
totalul populației ocupate – exprimare
relativă)

b) exprimă evoluția în timp a economiei


naționale pe sectoare șiramuri

7
c) exprimă diferite corelații din viața economică
și socială, corelații care pot caracteriza gradul
de dezvoltare sau profilul uneieconomii

11. Indicatorii tehnico-calitativi și deeficiență:

a) exprimă evoluția în timp a economiei


naționale pe sectoare șiramuri

b) rezultă din corelarea prin diferite modele


matematice a indicatorilor: de dinamică, de
structură, de potențial, precum și tehnico-
calitativi și de eficiență; astfel încât să fie
evidențiate aspecte mai profunde ale analizei
social-economice

c) exprimăparametriieconomieișideexploatare
aiproduselorsaulaniveltehnicșidedotareal
ramurilor și subramurilor economiei

12. Indicatoriisintetici:

a) exprimă diferite corelații din viața economică


și socială, corelații care pot caracteriza gradul
de dezvoltare sau profilul uneieconomii

b) rezultă din corelarea prin diferite modele


matematice a indicatorilor: de dinamică, de
structură, de potențial, precum și tehnico-
calitativi și de eficiență; astfel încât să fie
evidențiate aspecte mai profunde ale analizei
social-economice
8
c) exprimă evoluția în timp a economiei
naționale pe sectoare șiramuri

13. După vechimea în teritoriu, economiile naționale pot


fi clasificate astfel:

a) țări vechi (cu o îndelungată istorie) și țări noi


(care și-au câștigat independența după cel de-
al II-lea război mondial)

b) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie


mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată

c) țări producătoare și exportatoare de țiței, țări


producătoare și exportatoare de cafea, țări cu
potențial agricol deosebit, țări bogate în
rezerve de materii prime,etc.

14. Dupămărimeageograficăşidemografică,economiile
naționale pot fi clasificateastfel:

a) ţări mari (suprafaţă peste 400.000 km² şi o


populaţie peste 50 ml. de locuitori), ţări
mijlocii (suprafaţă între 100.000 km²şi
400.000 km² şi număr de populaţie cuprins
între 10 ml. şi 50 ml. de locuitori) și ţări mici
(suprafaţă sub 100.000 km² şi o populaţie sub
10 ml. de locuitori)

b) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie


mediu dezvoltată și țări cu economieslab
9
dezvoltată
c) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu
economiemixtă

15. După resursele naturale pe care le au, economiile


naționale pot fi clasificate astfel:

a) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu


economiemixtă

b) țări vechi (cu o îndelungată istorie) și țări noi


(care și-au câștigat independența după cel de-
al II-lea război mondial)

c) țări producătoare și exportatoare de țiței, țări


producătoare și exportatoare de cafea, țări cu
potențial agricol deosebit, țări bogate în
rezerve de materii prime,etc.

16. După sistemul economic, economiile naționale pot fi


clasificate astfel:

a) ţări cu regim democratic, ţări trecute relativ


recentlademocraţieșiţăricuregimdictatorial

b) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu


economiemixtă

c) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie


mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată

10
17. După trăsăturile social-culturale, economiile
naționale pot fi clasificateastfel:

a) țări vechi (cu o îndelungată istorie) și țări noi


(care și-au câștigat independența după cel de-
al II-lea război mondial)

b) ţări creştine (ortodoxe şi catolice sau


protestante) și ţări musulmane, budiste,etc.

c) ţări cu regim democratic, ţări trecute relativ


recentlademocraţieșiţăricuregimdictatorial

18. După nivelul de dezvoltare economică, economiile


naționale pot fi clasificate astfel:

a) țări producătoare și exportatoare de țiței, țări


producătoare și exportatoare de cafea, țări cu
potențial agricol deosebit, țări bogate în
rezerve de materii prime,etc.

b) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu


economiemixtă

c) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie


mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată

19. Țările dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) PNB/locuitorsauprinindicatorulPIB/locuitor
peste 10.000 de dolari/locuitor; în unele ţări–
11
Japonia, Elveţia – PIB/locuitor este peste
40.000 de dolari)

b) sectorul terţiar realizează peste 50% din PIB


şi atrage peste 50% din forţa de muncă (71%
în SUA); 30-35% din populaţia activă este
ocupată în sectorul industrial; doar 10-15%
dinpopulaţiaactivăesteocupatăînagricultură
(în SUA şi Germania doar2-5%)

c) participă intens la comerţul internaţional,


exportând produse manufacturate, inclusiv
tehnologiişiimportândmaialesmateriiprime
şicombustibili

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

20. Țările dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) nivelul de trai este ridicat (25-30% din


veniturile unei familii sunt destinate
satisfacerii nevoilor primare: hrană,
îmbrăcăminte,locuinţă)

b) sunt ţări cu populaţii numeroase sau cu


densitate redusă, cu mare varietate a
condiţiilor climatice, geografice și atradiţiilor
istorice

c) dezvoltarea intensivă şi creşterea


productivităţii muncii stau la baza avansului
lor economic faţă de altestate

12
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

21. Țările mediu dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) PIB/locuitor se situează între 5.000 şi 10.000


dedolari

b) productivitatea este scăzută şi producţiile


energo-intensive şi cele care necesită
consumuri ridicate de materii prime au o
ponderemare

c) au la bază proprietateaprivate

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

22. Țările mediu dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) nivelul de calificare al forţei de muncă este


foarteredus

b) industria şi agricultura deţin ponderea în


structura economiei acestor ţări (70%), iar
serviciile doar cca. 30%

c) aceste ţări participă intens la schimburile


internaţionale, dar sunt sensibile la
conjuncturaeconomică

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

13
23. Țările slab dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) PIB/locuitor realizat în aceste ţări este sub


5000 dedolari

b) sunt ţări cu populaţii numeroase sau cu


densitate redusă, cu mare varietate a
condiţiilor climatice, geografice, a tradiţiilor
istorice, a dificultăţilor cu care seconfruntă

c) ponderea producţiei industriale în produsul


brut mondial esteredusă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

24. Țările slab dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) agricultura are cea mai mare contribuţie la


obţinerea PIB (peste 50%), iar industria doar
9%

b) productivitatea este scăzută şi producţiile


energo-intensive şi cele care necesită
consumuri ridicate de materii prime au o
ponderemare

c) nivelul de trai este extrem de redus (aproape


întreg venitul unei familii este destinat
satisfacerii nevoilorprimare

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

14
25. Țările slab dezvoltate se caracterizeazăprin:

a) durata medie de viaţă este sub 50 de ani, faţă


de 75 de ani în ţăriledezvoltate

b) participă la comerţul mondial prin export de


produse primare (2/3 din exportul lor) şi
import de produsemanufacturate

c) rată mica a analfabetismului, ceea ce


determină un nivel redus al productivităţii
muncii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

26. Comerţ internaţional - componentă a circuitului


economicmondial:

a) reprezintă schimbul de produse şi servicii şi


este rezultatul diversităţii instrumentelor
politicii comerciale naţionale şi al efectelor
instituţionalizării schimburilorinternaţionale

b) reprezintă schimbul de produse şi servicii şi


este rezultatul diversităţii instrumentelor
politicii comerciale naţionale şi al efectelor
instituţionalizării schimburilorregionale

c) se caracterizează printr-o izolare economică


ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

15
27. Politicacomercială:

a) reprezintă schimbul de produse şi servicii şi


este rezultatul diversităţii instrumentelor
politicii comerciale naţionale şi al efectelor
instituţionalizării schimburilorinternaţionale

b) reprezintă ansamblul concepţiilor, măsurilor


şi instrumentelor folosite de o anumită ţară cu
scopul de a participa cu eficienţă în circuitul
economic mondial, de a impulsiona
exporturile şi de a asigura pe seama lor
importurile necesare satisfacerii nevoilor de
consum personal şi de producţie aleţării

c) vizează promovarea şi realizarea intereselor


comerciale ale unui stat în raport cu
străinătatea

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

28. Obiectivele pe termen scurt și mediu ale politicii


comercialesunt:

a) perfecţionarea structurii schimburilor


comercialeexterne

b) îmbunătăţirea raportului de schimb prin


sporirea puterii de cumpărare aexporturilor

c) realizarea echilibrului balanţei comerciale şi


deplăţi

16
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

29. Obiectivele pe termen scurt și mediu ale politicii


comercialesunt:

a) sporirea rezervei valutare astatului

b) restrângerea sau stimularea comerţului cu


anumiteproduse

c) stimularea dezvoltării economiei naţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

30. Funcțiile politicii comercialesunt:

a) promovarea relaţiilor economice externe,


înţelegând prin aceasta impulsionarea
importurilor

b) protejarea economiei naţionale de concurenţa


străină (prin controlulimporturilor)

c) realizarea echilibrului balanţei comerciale şi


de plăţi şi, concomitent, sporirea rezervei
valutare astatului

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

17
31. Politica de liberschimb:

a) utilizează ca instrument comercial tariful


vamal

b) se caracterizează printr-o izolare economică


ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

c) s-a întemeiat pe principiul “laissez faire,


laissez passer, le monde va de luimême”

32. Protecționismul:

a) s-a întemeiat pe principiul “laissez faire,


laissez passer, le monde va de luimême”

b) utilizează ca instrument comercial tariful


vamal

c) se caracterizează printr-o izolare economică


ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

33. Autarhia:

a) s-a întemeiat pe principiul “laissez faire,


laissez passer, le monde va de luimême”

b) utilizează ca instrument comercial tariful


vamal

18
c) se caracterizează printr-o izolare economică
ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

34. Conform lui Adam Smith avantajele comerțului


exterior pentru fiecare țarăsunt:

a) schimburile internaţionale asigură


valorificarea eficientă a produselor naţionale
fără desfacere în exterior şi aprovizionează
naţiunile cu bunuri rare dinstrăinătate

b) comerţul exterior lărgeşte piaţa de desfacere,


măreşte posibilităţile de valorificare a
capitalului naţional şi lărgeşte bogăţia
naţională

c) fiecare ţară trebuie să se specializeze în


acea ramură industrială în care realizează
condiţiile cele mai avantajoasede producţie

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

35. Asemănările care există între A. Smith şi D. Ricardo


privind teoria comerţului internaţionalsunt:

a) ambii au studiat comerţul internaţional în


cadrul diviziuniimuncii

b) ambiiauadmiscăatâtschimburileinterne,cât şi
cele internaţionale au la bază principiul
echivalenţei
19
c) ambii încearcă o explicare a schimburilor
internaţionale pe baza teorieivalorii-muncă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

36. Diferențele care există între A. Smith şi D. Ricardo


privind teoria comerţului internaţionalsunt:

a) A. Smith aprecia că atât schimburile interne,


cât şi cele internaţionale au la bază principiul
echivalenţei, în timp ce D. Ricardo admite că
echivalenţa este obligatorie numai în
interiorul uneiţări

b) modelul ricardian aduce în analiză, faţă de A.


Smith, schimburile neechivalente din
comerţul internaţional şi ideea comparării
costurilor de producţie unitare, la diferite
produse, în interiorul graniţelor naţionale ale
fiecăruistat

c) A. Smith consideră că în comerţul


internaţional fiecare ţară obţine un avantaj
absolut, în timp ce D. Ricardo apreciază că
fiecare obţine un avantajrelativ

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

37. Meritele teoriei HOSsunt:

a) lărgirea problematicii de cercetare a


comerţului internaţional încontextul
20
factorilor deproducţie

b) alegerea instrumentarului analitic pentru


investigarea alternativelor de folosire a
factorilor deproducţie

c) abordează în mod static problemele


comerţuluiinternational

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

38. Deficiențele teoriei HOSsunt:

a) legitimarea protecţionismului în anumite


situaţii

b) teoria HOS absolutizează teoria marginalistă


apreţurilor

c) neagă existenţa marilor decalaje economice


dintre ţărilelumii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

39. Competitivitateareprezintă:

a) capacitatea unei ţări de a realiza coordonarea


creşterii economice cu echilibrul extern şi ea
stă la baza performanţelor externe ale ţărilor
industrializate, datorită importanţei cheie pe
care o are comerţul cu mărfuri şiservicii

21
b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul
internaţional când reuşeşte să importe omarfă
la un preţ extern inferior costului său naţional
unitary

c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării


înproducereaşiexportulacelorbunuripecare le
fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu
sacrificarea unor şanse mai puţine şi a căror
eficienţă este relativ mai mare, comparativ cu
alteţări

40. Factorii care au determinat dinamizarea fluxurilor


internaţionalesunt:

a) prăbuşirea imperiilorcolonial

b) apariţia pe harta lumii a statelor noi care şi-au


cucerit în această perioadă independenţa
politică şieconomică

c) apariţia unor noi domenii de activitate ca


urmare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice care a
marcat “reconstruirea” diviziunii
internaţionale amuncii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

41. Dinamica fluxurilor economice internaționale


prezintă următoarele trăsături esențiale și tendințe
specifice:

22
a) accentuarea tendinţei de instituţionalizare a
schimburilorcomercialeinternaţionalecaresă
promoveze şi să reglementeze desfăşurarea
comerţului mondial îngrădiri de ordin tarifar
şi netarifar ale schimburilor comerciale
internaţionale

b) slaba diversificare a schimburilor comerciale


internaţionale

c) îngrădiri de ordin tarifar şi netarifar ale


schimburilor comercialeinternaţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

42. În perioada 1950-1998 volumul fizic al exporturilor


mondiale a crescutde:

a) cca. 16,5ori

b) cca. 18,5ori

c) cca. 20,5ori

43. În cea de-a doua jumătate a secolului XX ponderea


produselor manufacturate a crescut în comerțul
mondial de la 47% lacca.:

a) 55%

b) 67%

23
c)71%

44. În cea de-a doua jumătate a secolului XX ponderea


produselor industriei extractive s-a menținut
constantă la valoareade:

a) 11%

b) 13%

c) 17%

45. Înperioada1980-2000exportulproduselorcuservicii în
totalul exporturilor mondiale a crescut de la 17% la:

a) 30%

b) 40%

c) 50%

46. Creşterea comerţului mondial după cel de-al II-lea


război mondial (cca. 8% pe an) a fost favorizatăde:

a) regulile definite de Organizația Mondială a


Comerțului(OMC)

b) regulile definite de Acordul General pentru


Tarife şi Comerţ(GATT)

24
c) începutul industrializării lumii a treia

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

47. Evoluţia valorică a fluxurilor comerciale


internaţionale este influenţatăde:

a) evoluţia cantităţii bunurilortranzacţionate

b) evoluţia relațiilor dintrestate

c) evoluţia preţurilor pieţei mondiale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

48. Pe parcursul secolului XX se pot evidenţia mai multe


etape în evoluţiapreţurilor:

a) perioada 1900 – 1950 când preţurile au fost


influenţate mai ales de condiţiile de pe piaţă
generate de cele două războaiemondiale

b) perioada 1950 – 1970 când preţurile au


prezentat o mai mare stabilitate, perioadăcare
corespunde cu etapa de prosperitate a
economiei mondiale şi de dezvoltate a
schimburilorinternaţionale

c) perioada 1970 – 1980 când preţurile au


crescut fără precedent în perioadapostbelică,

25
perioadă care corespunde crizei structurale în
care a intrat economia mondială

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

49. Pe parcursul secolului XX se pot evidenţia mai multe


etape în evoluţiapreţurilor:

a) perioada 1960 – 1970 când preţurile au


prezentat o mai mare stabilitate, perioadăcare
corespunde cu etapa de prosperitate a
economiei mondiale şi de dezvoltate a
schimburilorinternaţionale

b) perioada 1970 – 1980 când preţurile au


crescut fără precedent în perioada postbelică,
perioadă care corespunde crizei structurale în
care a intrat economiamondială

c) perioada1980–2000cândpreţurileauscăzut
sauaucrescutlentîncazulproduselorprimare şi
au crescut mult în cazul produselor
manufacturate, mai ales în cazul celor care
încorporează tehnologie devârf

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

50. Cea mai mare parte a schimburilor internaționale cu


mărfuri și servicii odețin:

a) țăriledezvoltate

26
b) țările mediudezvoltate

c) țările slabdezvoltate

51. Organizațiilecomerțuluiinternaționalsuntcuvocație:

a) internă șiexternă

b) mondială șiregională

c) internațională șiregională

52. Organizațiile cu vocație mondialăsunt:

a) NAFTA (Acordul Nord Atlantic de


LiberSchimb)

b) GATT (Acordul General pentru Tarife și


Comerț)

c) OCDE (Organizația pentru Cooperare și


DezvoltareEconomică)

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

53. Organizațiile cu vocație mondialăsunt:

a) GATT (Acordul General pentru Tarife și


Comerț), OMC (Organizația Mondială a
Comerțului), OCDE (Organizația pentru
Cooperare și DezvoltareEconomică),
27
UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite
pentru Comerț și Dezvoltare), NAFTA
(Acordul Nord Atlantic de Liber Schimb)

b) AELS (Asociația Europeană a Liberului


Schimb), CEFTA (Acordul Central European
al Comerțului Liber), NAFTA (Acordul Nord
AtlanticdeLiberSchimb),ASEAN(Asociația
Națiunilor din Asia deSud-Est)

c) GATT (Acordul General pentru Tarife și


Comerț), OMC (Organizația Mondială a
Comerțului), OCDE (Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică),
UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite
pentru Comerț șiDezvoltare)

54. Organizații cu vocație regionalăsunt:

a) UE (Uniunea Europeană), AELS (Asociația


Europeană a Liberului Schimb), CEFTA
(Acordul Central European al Comerțului
Liber), NAFTA (Acordul Nord Atlantic de
Liber Schimb), ASEAN (Asociația Națiunilor
din Asia deSud-Est)

b) UE (Uniunea Europeană), AELS (Asociația


Europeană a Liberului Schimb), OCDE
(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică), NAFTA (Acordul Nord Atlantic
de Liber Schimb), ASEAN (Asociația
Națiunilor din Asia deSud-Est)

28
c) UE (Uniunea Europeană), AELS (Asociația
Europeană a Liberului Schimb), CEFTA
(Acordul Central European al Comerțului
Liber), UNCTAD (Conferința Națiunilor
Unite pentru Comerț și Dezvoltare), ASEAN
(Asociația Națiunilor din Asia deSud-Est)

55. Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) s-a


înfiinţat la:

a) Paris în anul1947

b) Geneva în anul1947

c) Geneva în anul1995

56. Înanul1995GATT(AcordulGeneralpentruTarifeși
Comerț) s-a transformatîn:

a) OMC (Organizația Mondială aComerțului)

b) OCDE (Organizația pentru Cooperare și


DezvoltareEconomică)

c) UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite


pentru Comerț șiDezvoltare)

57. Obiectivele GATT (Acordul General pentru Tarife și


Comerț) aufost:

29
a) asigurarea desfăşurării unui comerţ
internaţional fără restricţii, prin reducerea şi
eliminarea progresivă a barierelor vamale din
calea schimburilorcomerciale

b) asigurarea desfăşurării unui comerţ


internaţional cu restricţii parțiale, prin
reducereaşieliminareaprogresivăabarierelor
vamale din calea schimburilorcomerciale

c) promovarea, liberalizarea, controlul şi


coordonarea comerţului mondial

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

58. Principiile de bază ale GATT (Acordul General


pentru Tarife și Comerț), prevăzute în statutulacestui
organism,sunt:

a) discriminarea

b) reciprocitatea

c) interzicerea restricţiilor comerciale, altele


decât taxelevamale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

59. Principiile de bază ale GATT (Acordul General


pentru Tarife și Comerț), prevăzute în statutulacestui
organism,sunt:

30
a) nediscriminarea

b) reciprocitatea

c) interzicerea restricţiilor comerciale, altele


decât taxelevamale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

60. Principiul nediscriminării prevăzut în statutul GATT


(Acordul General pentru Tarife și Comerț)vizează:

a) tratamentul (clauza) naţiunii celei mai


favorizate

b) tratamentul naţional al produselorstrăine

c) Sistemul generalizat de preferințe

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

61. Clauza naţiunii celei mai favorizate este un principiu


al GATT (Acordul General pentru Tarife șiComerț):

a) conform căruia un stat membru al acestui


organism nu este obligat, în calitatea sa de
membru, să acorde tuturor partenerilor
aceleaşiavantajepecarele-aacordatsauleva
acorda în viitor oricărui alt statmembru

31
b) care presupune aplicarea unui tratament
produselor străine identic cu cel al produselor
de provenienţă naţională (de exemplu, acestea
trebuie să fie supuse aceloraşi taxeindirecte)

c) conform căruia orice stat membru al acestui


organism este obligat, în virtutea a însăşi
calităţii de membru, să acorde tuturor
partenerilor aceleaşi avantaje pe care le-a
acordat sau le va acorda în viitor oricărui alt
stat membru

62. Tratamentul naţional al produselor străine este un


principiu al GATT (Acordul General pentru Tarife și
Comerț):

a) conform căruia orice stat membru al acestui


organism este obligat, în virtutea a însăşi
calităţii de membru, să acorde tuturor
partenerilor aceleaşi avantaje pe care le-a
acordat sau le va acorda în viitor oricărui alt
stat membru

b) care presupune aplicarea unui tratament


produselor străine identic cu cel al produselor
de provenienţă naţională (de exemplu,acestea
trebuie să fie supuse aceloraşi taxeindirecte)

c) care nu presupune aplicarea unui tratament


identic produselor străine cu cel al produselor
de provenienţănaţională

32
63. Reciprocitatea este un principiu al GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț) carepresupune:

a) dacă o parte contractantă acordă o concesie


comercială, cealaltă parte contractantă trebuie
să acorde o concesie echivalentă, în vederea
echilibrării avantajelor şi dezavantajelor
liberalizăriicomerţului

b) dacă o parte contractantă acordă o concesie


comercială, cealaltă parte contractantă nueste
obligată să acorde o concesieechivalentă

c) aplicarea unui tratament produselor străine


identic cu cel al produselor de provenienţă
naţională (de exemplu, acestea trebuie să fie
supuse aceloraşi taxeindirecte)

64. Interzicerea restricţiilor comerciale, altele decât


taxele vamale este un principiu al GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț) care se referăla:

a) aplicarea unui tratament produselor străine


identic cu cel al produselor de provenienţă
naţională (de exemplu, acestea trebuie să fie
supuse aceloraşi taxeindirecte)

b) spre deosebire de restricţiile cantitative ce


limitează importurile la un nivel maxim,
taxele vamale prevăzute în tarifele vamale
reprezintă un mijloc transparent de a
împiedica comerţul datorită informaţiilor
despre tarifele vamale practicate care sunt
33
uşor de obţinut, ele fiind mult mai uşor de
negociat decât alte măsuri care sunt mai
dificil de identificat şicuantificat

c) taxele vamale sunt în concordanţă cu


condiţiile pieţei, ceea ce înseamnă că pieţele
sunt influenţate, dar acţiunea lor nu este
afectată, cum ar fi în cazul restricţiilor
cantitative

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

65. Activitatea GATT (Acordul General pentru Tarife și


Comerț) se desfăşoară în cadrul unor conferinţe,
denumite:

a) întâlnirianuale

b) întâlnirimultilaterale

c) runde denegocieri

66. Obiectivele pe care şi le-a propus rundaUruguay


erau:

a) promovarea şi dezvoltarea comerţului


internaţional în scopul accelerării dezvoltării
economiceaţărilormembre,înspecialacelor
îndezvoltare

34
b) sporirea liberalizării comerţului prin
continuarea reducerii taxelor vamale şi a altor
barierecomerciale

c) includerea în cadrul negocierilor GATT a


unor domenii de cea mai mare importanţă
pentru dezvoltarea actuală a comerţului:
investiţiile directe de capital, comerţul cu
servicii, aspectele comerciale decurgând din
protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală, sporind astfel rolulGATT

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

67. Obiectivele pe care şi le-a propus rundaUruguay


erau:

a) includerea în regulile GATT a unor sectoare


exceptate de la tratamentul nediscriminatoriu
(agricultura, textilele şiconfecţiile)

b) eliminarea practicii restângerilor voluntare la


export care înlocuiseră restricţiile cantitative
sancţionate de GATT în domenii ca cel al
oţelului, produselor electrice, vehiculele cu
motor,etc.

c) îmbunătăţirea procedurii de soluţionare a


disputelor şi conflictelor din cadrulGATT

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

35
68. Funcțiile OMC (Organizația Mondială a Comerțului)
sunt:

a) facilitarea implementării, administrării şi


funcţionării acorduriloranexate

b) punerea la dispoziţia membrilor săi a


forumului de negocieri necesar pentru
asigurarea valorificării drepturilor şi
respectării obligaţiilor care rezultă pentru
aceştia din acordurile anexate, precum şi a
unui cadru pentru negocieri viitoare
referitoare la convenirea şi aplicarea de noi
măsuri în scopul dezvoltării relaţiilor
comercialemultilaterale

c) administrarea Organului de reglementare a


diferendelor

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

69. Funcțiile OMC (Organizația Mondială a Comerțului)


sunt:

a) administrarea Mecanismului de examinare a


politicilor comercialenaţionale

b) elaborarea sau iniţierea de studii privind


problemele internaţionale în domeniul
economic, social, cultural, al învăţământului,
sănătăţii şi alte domeniicomplexe

36
c) cooperarea cu FMI şi cu Banca Mondială în
vederea asigurării unei mai mari coerenţe a
politicilor comerciale globale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

70. Sfera de competență a OMC (Organizația Mondialăa


Comerțului) este diferită de GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț), șianume:

a) GATT are o sferă de aplicare mult mai mare


decât OMC deoarece cuprinde în sistemul
multilateral comercial comerţul cu servicii şi
aspecte comerciale ale măsurilor
investiţionale şi ale drepturilor de proprietate
intelectuală

b) GATT a fost creat pe o bază permanentă, în


timp ce OMC funcţionează ca un acord
provizoriu

c) OMC creează şi asigură pentru toţi membrii


unsistemunitardedrepturişiobligaţii;faţăde
GATT, în cadrul căruia funcţionau mai multe
acorduri importante (evaluarea în vamă,
măsuri antidumping) la care participarea era
facultativă,încadrulOMCmembriitrebuiesă
accepte toate acordurilemultilaterale

71. Sfera de competență a OMC (Organizația Mondialăa


Comerțului) este diferită de GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț), șianume:
37
a) OMC are o sferă de aplicare mult mai mare
decât GATT deoarece cuprinde în sistemul
multilateral comercial comerţul cu servicii şi
aspecte comerciale ale măsurilor
investiţionale şi ale drepturilor de proprietate
intelectuală

b) OMCprevedepentrumembriisăiobligaţiade a-
şi racorda legislaţia naţională laprevederile
acordurilor multilaterale administrate de ea
(de exemplu, clauza GATT de anterioritate,
care prevedea că anumite prevederi
specificate erau aplicate de către membrii săi
numai în măsura în care legislaţia lor în
vigoare în momentul aderării era în acord cu
prevederile acestuiarticol)

c) GATT a fost creat pe o bază permanentă, în


timp ce OMC funcţionează ca un acord
provizoriu

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

72. Obiectivele UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite


pentru Comerț și Dezvoltare)sunt:

a) să fie forumul principal pentru discuţiile


asupra politicii economice, problemelor
dezvoltării şi creşterii, între toate statele, atât
cele dezvoltate, cele mai puţin dezvoltate, cât
şi cele în tranziţia spre economia depiaţă

38
b) să promoveze comerţul internaţional, în
special între ţări aflate în stadii diferite de
dezvoltare

c) să formuleze şi să implementeze principiile


comerţuluiinternaţional

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

73. Obiectivele OCDE (Organizația pentru Cooperare și


Dezvoltare Economică)sunt:

a) să promoveze comerţul internaţional, în


special între ţări aflate în stadii diferite de
dezvoltare

b) săpromovezebunăstareaeconomicăşisocială în
zona de acţiune prin asistenţa acordată
guvernelor membre în formularea politicilor
cu acest scop şi coordonarealor

c) să stimuleze şi să armonizeze eforturile


membrilor pentru ajutarea ţărilor mai puţin
dezvoltate

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

74. CEFTA(AcordulCentral-EuropeandeComerțLiber) a
intrat în vigoarela:

a) 1 martie1993

39
b) 1 martie1994

c) 1 martie1995

75. Obiectivul NAFTA (Acordul Nord-American de


Liber Schimb) afost:

a) realizarea unui proces de integrareeconomică


în zonă

b) creşterea potenţialului pieţei nord-americane


prin impulsionarea schimburilor comerciale
internaţionale

c) eliminarea tarifelor şi a altor bariere


comerciale dintre membri, apoi crearea unei
zone de liber schimb cuprinzând toate ţările
vesteuropene

76. AELS (Asociația Europeană a LiberuluiSchimb):

a) a fost fondată în anul 1960 prin Convenţia de


la Stockholm de 5 stateeuropene

b) a fost fondată în anul 1960 prin Convenţia de


la Stockholm de 7 stateeuropene

c) a fost fondată în anul 1995 prin Convenţia de


la Stockholm de 7 stateeuropene

40
77. În evoluţia comerţului exterior, ca urmare a
instituţionalizării acestuia, pot fi observate unele
tendinţeprincipale:

a) reducereaprotecţionismuluicucaractertarifar
practicat de către statele lumii, mai ales de
către cele dezvoltate

b) în perioada de criză economică,


protecţionismul comercial reapare prin
extinderea şi multiplicarea barierelor
netarifare

c) pe plan internaţional se extind aranjamentele


comerciale preferenţiale, ceea ce are drept
efect erodarea aplicării principiului
fundamental al GATT, principiul
nediscriminării

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

78. Procesuldeinstituţionalizareeconomicăurmăreșteun
dubluobiectiv:

a) integrarea completă a pieţelor regionale care


să asigure o liberă circulaţie a mărfurilor şi
factorilor deproducţie

b) integrarea parțială a pieţelor regionale care să


asigure o liberă circulaţie a mărfurilor şi
factorilor deproducţie

41
c) convergenţa politicilor monetare, fiscale,
industriale, agricole, sociale, etc. a naţiunilor
membre

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

79. Factoriicareaumarcatsuccesulblocurilorcomerciale în
anii ’80 aufost:

a) apariţiaunuinoutipdeprotecţionismbazatpe
taxevamale

b) apariţiaunuinoutipdeprotecţionismbazatpe
restricţii voluntare la export, supravegherea
importurilor, norme tehnice, taxe de
retorsiune,barierefiscale,birocratice,etc.mai
greu de urmărit şi dedepistat

c) unele mutaţii care au avut loc în ierarhia


marilor puteri care domină comerţul
internaţional

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

80. Sistemulfinanciar-valutar:

a) reprezintă mecanismele funcţionale şi


aranjamentele instituţionale care asigură
mişcarea internaţională a capitalurilorbăneşti,
cele care asigură crearea şi distribuirea
lichidităţilor internaţionale, precum şi nor-
mele referitoare la cursurile deschimb
42
b) totalitatea tranzacțiilor de bunuri economice
pe ansamblul țărilor lumii sub orice formă se
realizeazăacesta

c) specializarea economiilor naționale ale


diferitelor țări în producerea și exportul unor
bunuri, conform principiului avantajului
relativ

81. Componentele sistemului financiar-valutarsunt:

a) regulile şi principiile care reglementează


relaţiile monetare şi financiareinternaţionale

b) instituţiile (naţionale sau internaţionale)


implicate în funcţionarea sistemului şi
realizarea obiectivelorsale

c) instituţiile naţionale implicate în funcţionarea


comerțului exterior şi realizarea obiectivelor
sale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

82. Principalele obiective ale sistemuluifinanciar-valutar


sunt:

a) asigurarea stabilităţii relative a cursurilor


valutare în scopul diminuării riscurilor
valutare ce grevează tranzacţiile comerciale
internaţionale

43
b) crearea unei rezerve naționale de lichidităţi,
suficientă cantitativ şi corespunzătoare
calitativ funcţiilor pe care le are deîndeplinit

c) instituirea unor mecanisme de echilibrare


(”ajustare”) a deficitelor sau chiar
excedentelor ce tind să devinăcronice

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

83. Sistemul monetar internaționalreprezintă:

a) totalitatea regulilor şi principiilor care


reglementează relaţiile monetare
internaţionale

b) totalitatea economiilor naționale și legăturile


care se stabilesc între ele în virtutea diviziunii
internaționale a muncii și care sunt
reglementate de cadrul juridicinternațional

c) totalitatea tranzacțiilor de bunuri economice


pe ansamblul țărilor lumii sub orice formă se
realizeazăacesta

84. Evoluțiasistemuluimonetarinternaționals-abazatpe
etalonul:

a) aur-argint, aur-lingouri șiaur-devize

b) aur-monedă, aur-lingouri șiaur-devize

44
c) aur-monedă, aur-lingouri șiaur-dolar

85. Trăsăturile sistemului monetar impus la Bretton-


Woodserau:

a) dolarul american devine mijloculinternaţional


principal deplată

b) curs de schimbfix

c) necesitatea creării unui fond supranaţional


care să gestioneze sistemul monetar
internaţional – FMI

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

86. Trăsăturile sistemului monetar actualsunt:

a) diversitatea mijloacelor de platăinternaţionale

b) trecerea la cursurileflotante

c) menținerea ponderii principalelor valute în


operaţiile comercialeinternaţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

87. Fondul MonetarInternațional:

45
a) a fost înfiinţat prin Conferinţa de la Bretton-
Woods din anul 1947 şi a început să
funcţioneze efectiv din anul1960

b) a fost înfiinţat prin Runda Geneva din anul


1947 şi a început să funcţioneze efectiv din
anul1948

c) a fost înfiinţat prin Conferinţa de la Bretton-


Woods din anul 1944 şi a început să
funcţioneze efectiv din anul1947

88. Obiectivele principale ale FMIsunt:

a) promovarea cooperării monetare internaţio-


nale

b) asigurarea stabilităţii cursurilor de schimb


valutar

c) restricţii pentru evitarea deprecierii monedei


naţionale ca măsură de promovare a
exportului

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

89. Obiectivele principale ale FMIsunt:

a) stabilirea unui sistem multilateral de plăţi


internaţionale

46
b) crearea de rezerve pentru sprijinirea statelor
care nu suntmembre

c) eliminarea restricţiilorvalutare

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

90. Grupul Bancii Mondiale este un sistem bancarformat


din:

a) BIRD (Banca Internaţională pentru


Reconstrucţie şi Dezvoltare), CFI (Corporaţia
Financiară Internaţională), AID (Asociaţia
Internaţională pentru Dezvoltare) şi Asociaţia
de Garantare Multilaterală aInvestiţiilor

b) BIRD (Banca Internaţională pentru


Reconstrucţie şi Dezvoltare), CFI (Corporaţia
Financiară Internaţională), AID (Asociaţia
Internaţională pentru Dezvoltare) şi Fondul
Monetar Internațional

c) BIRD (Banca Internaţională pentru


Reconstrucţie şi Dezvoltare), CFI (Corporaţia
Financiară Internaţională), AID (Asociaţia
Internaţională pentru Dezvoltare) şi OMC
(Organizația Mondială aComerțului)

91. România este membră a Băncii Mondiale din anul:

a)1944

47
b) 1973

c) 1995

92. BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi


Dezvoltare) acordăîmprumuturi:

a) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de


ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii ridicate

b) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de


ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii foartereduse

c) directe guvernelor sau cu garantare


guvernamentală pe termen scurt sau lung
(până la 20 de ani) cu perioade de graţie de 5
ani pentru realizarea unor programe de
investiţii şi pentru susţinerea programelor de
dezvoltare

93. AID (Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare)


acordăîmprumuturi:

a) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de


ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii ridicate

b) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de


ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii foartereduse
48
c) directe guvernelor sau cu garantare
guvernamentală pe termen scurt sau lung
(până la 20 de ani) cu perioade de graţie de 5
ani pentru realizarea unor programe de
investiţii şi pentru susţinerea programelor de
dezvoltare

94. CFI (Corporaţia Financiară Internaţională) afost:

a) creatăînanul1957şiaredreptscopacordarea de
împrumuturi şi garanţii pentru punerea în
valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate din
cadrul Comunităţii EconomiceEuropene

b) constituităînanul1956cuscopuldeaîncuraja
dezvoltarea economică a sectorului privat din
ţărilemembre

c) creatăînanul1990şiarecascopreconstrucţia
economică a ţărilor din Europa centrală şi de
est care respectă principiile economiei de
piaţă şi ale democraţieipluraliste

95. Banca Europeană pentru Investiții afost:

a) creatăînanul1957şiaredreptscopacordarea de
împrumuturi şi garanţii pentru punerea în
valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate din
cadrul Comunităţii EconomiceEuropene

49
b) constituităînanul1956cuscopuldeaîncuraja
dezvoltarea economică a sectorului privat din
ţărilemembre

c) creatăînanul1990şiarecascopreconstrucţia
economică a ţărilor din Europa centrală şi de
est care respectă principiile economiei de
piaţă şi ale democraţieipluraliste

96. BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și


Dezvoltare) afost:

a) creatăînanul1957şiaredreptscopacordarea de
împrumuturi şi garanţii pentru punerea în
valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate din
cadrul Comunităţii EconomiceEuropene

b) constituităînanul1956cuscopuldeaîncuraja
dezvoltarea economică a sectorului privat din
ţărilemembre

c) creatăînanul1990şiarecascopreconstrucţia
economică a ţărilor din Europa centrală şi de
est care respectă principiile economiei de
piaţă şi ale democraţieipluraliste

97. Valutareprezintă:

a) instrumente de plată şi credit exprimate în


devize şi care înlocuiesc devizele în stingerea
creanţelor pe piaţa internaţională (cambia,
biletul la ordin şicecul)
50
b) moneda naţională a unei ţări utilizată ca
instrument de rezervă sau pentru plăţi
internaţionale

c) moneda naţională a unei ţări utilizată ca


instrument de rezervă sau pentru plăţi
naționale

98. Valuta se poate prezenta sub formăde:

a) numerar (sau valută efectivă)

b) valută în cont (sau disponibilităţi valutare în


cont)

c) titluri de credit pe termen scurt (cambii,


cecuri, acţiuni, obligaţiuni, cupoane,
transferuritelegrafice)

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

99. În funcție de posibilitățile de preschimbare a unei


valute într-o altă valută sedisting:

a) valute convertibile, valute transferabile,valute


liberutilizabile

b) valute neconvertibile, valute transferabile,


valute liberutilizabile

c) valute convertibile, valute


neconvertibile,valute transferabile, valute
51
liberutilizabile

52
100. Valutele convertibilereprezintă:

a) însuşirea legală pe care o are o monedă de a


putea fi preschimbată cu o altă monedă, prin
vânzare-cumpărare pe piaţavalutară

b) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc


de plată, decât în interiorul graniţelor
teritoriale ale statuluiemitent

c) o categorie monetară care cuprinde acele


monede naţionale care sunt cel mai larg
folosite pentru plăţi în tranzacţiile
internaţionale fiind, în acelaşi timp, cel mai
intens negociate pe pieţele valutare
internaţionale: dolarul american, lira sterlină,
yenul japonez şi, mai nou,euro

101. Valutele neconvertibilereprezintă:

a) însuşirea legală pe care o are o monedă de a


putea fi preschimbată cu o altă monedă, prin
vânzare-cumpărare pe piaţavalutară

b) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc


de plată, decât în interiorul graniţelor
teritoriale ale statuluiemitent

c) monede ideale, care există doar ca bani în


cont, îndeplinind funcţiile de etalon al
preţurilor, mijloc de plată şi mijloc derezervă

52
102. Valutele transferabilereprezintă:

a) o categorie monetară care cuprinde acele


monede naţionale care sunt cel mai larg
folosite pentru plăţi în tranzacţiile
internaţionale fiind, în acelaşi timp, cel mai
intens negociate pe pieţele valutare
internaţionale: dolarul american, lira sterlină,
yenul japonez şi, mai nou,euro

b) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc


de plată, decât în interiorul graniţelor
teritoriale ale statuluiemitent

c) monede ideale, care există doar ca bani în


cont, îndeplinind funcţiile de etalon al
preţurilor, mijloc de plată şi mijloc derezervă

103. Valutele liber utilizabilereprezintă:

a) reprezintă o categorie monetară care cuprinde


acele monede naţionale care sunt cel mai larg
folosite pentru plăţi în tranzacţiile
internaţionale fiind, în acelaşi timp, cel mai
intens negociate pe pieţele valutare
internaţionale: dolarul american, lira sterlină,
yenul japonez şi, mai nou,euro

b) monede ideale, care există doar ca bani în


cont, îndeplinind funcţiile de etalon al
preţurilor, mijloc de plată şi mijloc derezervă

53
c) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc
de plată, decât în interiorul graniţelor
teritoriale ale statuluiemitent

104. Devizele în sensrestrâns:

a) cuprindtoatetitluriledecreditpetermenscurt
(cambiile, cecurile, acţiunile, obligaţiunile,
cupoanele, transferurile telegrafice) inclusiv
moneda (valuta) de cont şinumerar

b) reprezintă moneda naţională a unei ţări


utilizată ca instrument de rezervă sau pentru
plăţiinternaţionale

c) suntinstrumentedeplatăşicreditexprimateîn
valută şi care înlocuiesc valuta în stingerea
creanţelor pe piaţa internaţională (cambia,
biletul la ordin şicecul)

105. Devizele în senslarg:

a) cuprindtoatetitluriledecreditpetermenscurt
(cambiile, cecurile, acţiunile, obligaţiunile,
cupoanele, transferurile telegrafice) inclusiv
moneda (valuta) de cont şinumerar

b) reprezintă moneda naţională a unei ţări


utilizată ca instrument de rezervă sau pentru
plăţiinternaţionale

54
c) sunt instrumente de plată şi credit exprimate
în valută şi care înlocuiesc valuta în stingerea
creanţelor pe piaţa internaţională (cambia,
biletul la ordin şicecul)

106. Investițiastrăină:

a) este acea investiţie care încorporează în ea un


element deextraneitate

b) ea presupune existenţa a cel puţin doi agenţi


economici: emitentul șireceptorul

c) ea presupune existenţa a cel puţin trei agenţi


economici: emitentul, intermediarul și
receptorul

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

107. Investițiile străine sunt de douătipuri:

a) investiţii în cercetare-dezvoltare și investiţii


deportofoliu

b) investiţii străine directe (ISD) și investiţii de


capital

c) investiţii străine directe (ISD) și investiţii de


portofoliu

55
108. Mărimea ISD este greu de stabilitdeoarece:

a) ISDsuntînregistrateînbalanţadeplăţiexterne a
fiecărei ţări în monedănaţională

b) suma ISD ieşite ar trebui să fie egală cu suma


ISDintrate

c) stocurile de ISD sunt o mărime mult mai


stabilă decât fluxurile anuale ale investiţiilor;
cu toate acestea, statisticile oferă informaţii
despre fluxurile ISD şi mai puţin analizează
stocurile ISD şi evoluţialor

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

109. Mărimea ISD este greu de stabilitdeoarece:

a) sumaISDieşiteartrebuisăfiemaimaredecât
suma ISD intrate

b) suma ISD ieşite ar trebui să fie egală cu suma


ISDintrate

c) de cele mai multe ori ISD sunt subevaluate


statistic deoarece nu se contabilizează
investiţiile societăţilor transnaţionale în ţările
lor deorigine

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

56
110. Formele principale ale ISDsunt:

a) cumpărarea de acţiuni (obligaţiuni) în


străinătate

b) înfiinţarea de filiale înstrăinătate

c) acordarea unui credit financiar unui agent


economicstrain

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

111. Formele principale ale ISDsunt:

a) achiziţionarea sau fuzionarea cu o firmă străină

b) înfiinţarea de filiale pe teritoriulnational

c) participarea cu capital investiţional la


construirea de societăţi mixte,etc.

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

112. Factorii fundamentali care influențează creșterea


IDSsunt:

a) efortul propriu şi aportul decapital

b) ritmul creşterii PIB, volumul şi evoluţia


investiţiilorinterne

57
c) volumul şi evoluţia exportului, extinderea
sectorului privat îneconomie

113. Factorii determinanți care influențează creșterea


IDSsunt:

a) efortul propriu şi aportul decapital

b) ritmul creşterii PIB, volumul şi evoluţia


investiţiilorinterne

c) volumul şi evoluţia exportului, extinderea


sectorului privat în economie,etc.

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

114. Caracteristicile principale ale ISDsunt:

a) concentrarea ISD în ţările dezvoltate: 97%


provin din ţări dezvoltate, iar 70% se
orientează în ţăriledezvoltate

b) ISD se orientează prioritar spre sectorul


primar

c) este semnificativă creşterea ponderii ISD a


noilor ţăriindustrializate

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

58
115. Beneficiile din fluxurile ISD pot fi grupateastfel:

a) efectele transferului de resurse și efectele asupra


locurilor de muncă și asupra balanţei deplăţi

b) efectele transferului de resurse și efectele asupra


locurilor demuncă

c) efectele transferului de resurse și efectele asupra


balanţei deplăţi

116. Societateatransnațională:

a) esteaceasocietatealcăreisediusocialseaflă într-o
ţarădeterminate

b) este acea societate care își exercită activitatea în


exterior prin intermediul filialelor şi sucursalelor
pe care le
controlează,bazatepeostrategieelaboratăla
scarănațională

c) esteaceasocietatealcăreisediusocialseaflă într-o
ţară determinată şi care-şi exercită activitatea în
exterior prin intermediul filialelor şi sucursalelor
pe care le
controlează,bazatepeostrategieelaboratăla
scarămondială

117. Caracteristicile societăților transnaționalesunt:

59
a) cifradeafaceriacelormaimariSTdepăşeşte
PIB din ţările dezvoltate de maridimensiuni

b) cifradeafaceriacelormaimariSTdepăşeşte
PIB din ţările dezvoltate, dar de dimensiuni
mici

c) puterea economică pe ansamblul ST


depăşeşte puterea fiecăreia dintre statele
lumii (cu excepţiaSUA)

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

118. Replica țărilor gazdă vis-a-vis de activitatea


societăților transnaționale se concretizează în
următoareledirecții:

a) restrângerea libertăţii de acţiune a


societăților transnaționale pe teritoriul lor
prin introducerea unor reglementări privind
supravegherea şi controlul ISD

b) extinderea libertăţii de acţiune a societăților


transnaționale pe teritoriul lor prin
eliminarea unor reglementări privind
supravegherea şi controlul ISD

c) întărirea capacităţii concurenţiale a


companiilor naţionale prin subvenţionarea
acestora

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

60
119. Societățile transnaționale prezintă două roluri
importante:

a) transmiterea resurselor întrenaţiuni

b) agent cultural: societatea transnațională aduce


modificări în ceea ce priveşte metodele de
management cu efecte asupra întregii societăţi a
naţiuniigazdă

c) agent cultural: societatea transnațională nu aduce


modificări în ceea ce priveşte metodele de
management cu efecte asupra întregii societăţi a
naţiuniigazdă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

120. Conglomeratul reprezintă:

a) o formă de concentrare, de integrare sub


controlul unui centru de decizie a unorunităţi
economice care au activităţi foarte diferite,
aparent fără nici o legătură întreele

b) o formă de relaţii economice internaţionale, bi


sau multilaterale, care se caracterizează prin
complexitatea fluxurilor pe care le generează (de
investiţii, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de
produse, etc.), ca şi prin continuitatea
şistabilitatea acestora;
c.e.i. adânceşte interdependenţa dintre ţări

61
c) ansamblul de noţiuni, cunoştinţe, de
experienţă, de operaţii şi procedee necesare
fabricăriiunuiprodus;problemak.h.apareîn
legătură cu transferul de tehnologie,
respectiv cu schimburile de informaţii
ştiinţifice şitehnologice

121. Cooperarea economică internațională reprezintă:

a) o formă de concentrare, de integrare sub


controlul unui centru de decizie a
unorunităţi economice care au activităţi
foarte diferite, aparent fără nici o legătură
întreele

b) o formă de relaţii economice internaţionale,


bi sau multilaterale, care se caracterizează
prin complexitatea fluxurilor pe care le
generează (de investiţii, de cunoştinţe
tehnico-ştiinţifice, de produse, etc.), ca şi
prin continuitatea şistabilitatea acestora;
c.e.i. adânceşte interdependenţa dintre ţări

c) ansamblul de noţiuni, cunoştinţe, de


experienţă, de operaţii şi procedee necesare
fabricăriiunuiprodus;problemak.h.apareîn
legătură cu transferul de tehnologie,
respectiv cu schimburile de informaţii
ştiinţifice şitehnologice

122. Integrarea internațională pe orizontală presupune:

62
a) creştereatalieifirmei,prinachiziţionareasau
construireadeîntreprinderiînalteţărisituate în aval
sau amonte, în raport cu activitatea societăţii-
mamă

b) creşterea taliei întreprinderii prin fuzionarea sau


absorbţia pe plan naţional sau internaţional a
unor firme, precum şi prin creşterea numărului
de filiale în aceeaşi ramură de activitate
cusocietatea-mamă

c) achiziţionarea de către investitorii străini de


acţiuni ale unor firme deja existente; i.p.
reprezintă, în esenţă, un plasamentfinanciar,
oinvestiţieîntitlurifinanciaretranzacţionate pe
piaţacapitalului

123. Integrarea internațională pe verticală presupune:

a) creşterea taliei întreprinderii prin fuzionarea


sau absorbţia pe plan naţional sau
internaţional a unor firme, precum şi prin
creşterea numărului de filiale în aceeaşi
ramură de activitate cusocietatea-mamă

b) expunerea la pierderi care pot apărea într-o


afacere cu un partener străin, cauzate de
evenimentecaresunt,celpuţin,subcontrolul
guvernului ţăriipartenerului

c) creştereatalieifirmei,prinachiziţionareasau
construireadeîntreprinderiînalteţărisituate

63
în aval sau amonte, în raport cu activitatea
societăţii-mamă

124. Investiția de portofoliu presupune:

a) achiziţionarea de către investitorii străini de


acţiuni ale unor firme deja existente; i.p.
reprezintă, în esenţă, un plasamentfinanciar,
oinvestiţieîntitlurifinanciaretranzacţionate
pe piaţacapitalului

b) plasarea de capitaluri de către investitorii


străinipentruînfiinţareadefirmeindustriale,
agricole, de construcţii, transporturi,
societăţi bancare, etc. în uneleţări

c) expunerea la pierderi care pot apărea într-o


afacere cu un partener străin, cauzate de
evenimentecaresunt,celpuţin,subcontrolul
guvernului ţăriipartenerului

125. Riscul de țară presupune:

a) plasarea de capitaluri de către investitorii


străinipentruînfiinţareadefirmeindustriale,
agricole, de construcţii, transporturi,
societăţi bancare, etc. în uneleţări

b) expunerea la pierderi care pot apărea într-o


afacere cu un partener național, cauzate de
evenimente care sunt, nu sunt sub controlul
guvernuluiţării
64
c) expunerea la pierderi care pot apărea într-o
afacere cu un partener străin, cauzate de
evenimentecaresunt,celpuţin,subcontrolul
guvernului ţăriipartenerului

126. Uniunea vamală presupune măsuri ca:

a) înlăturarea completă, dar treptată, a taxelor


vamale de import şi export şi a barierelor
netarifare

b) regim fiscal comun între ţările membre şi reguli


comune pentru concurenţa în comunitate

c) politică comună faţă de terţi şi armonizarea


legislaţiei vamale a ţărilor membre pentru
aplicarea sa uniformă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

127. Uniunea vamală presupune măsurica:

a) menținerea taxelor vamale de import şi export şi


a barierelor netarifare

b) regim fiscal comun între ţările membre şi reguli


comune pentru concurenţa în comunitate

65
c) politică comună faţă de terţi şi armonizarea
legislaţiei vamale a ţărilor membre pentru
aplicarea sa uniformă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

128. Uniunea economică și monetară se realizează prin:

a) înlăturarea restricţiilor privind circulaţia


forţei de muncă în cadrul comunităţii

b) menținerea restricţiilor privind circulaţia


capitalurilor şi serviciilor

c) instituirea unei politici agricole, energetice,


a transporturilor comunitare,a investiţiilor în
sectorul monetar şi a unor măsuri comune
pentru reducerea deficitelor balanţelor de
plăţi

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

129. Uniunea economică și monetară se realizează prin:

a) înlăturarea restricţiilor privind circulaţia


capitalurilor şi serviciilor

b) convertibilitate reciprocă totală şi


ireversibilă a monedelor ţărilor membre şi
introducerea în circulaţie a monedei unice

66
c) menținerea restricţiilor privind circulaţia forţei
de muncă în cadrulcomunităţii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

130. Uniunea politică vizează:

a) Politica agricolă

b) politica externă

c) politica de securitate comună

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

131. În prezent Uniunea Europeană reunește:

a) 25 de state membre

b) 27 de state membre

c) 28 de state membre

132. ObiectiveleUniunii Europene conformTratatului de


la Maastricht au fost:

a) promovarea unei dezvoltări economice şi sociale


echilibrate şi durabile

b) afirmarea personalităţii proprii pe scena


internaţională, îndeosebi prin promovarea
67
unei politici externe şi de securitate
comune

c) întărirea protecţiei drepturilor şi intereselor


cetăţenilor statelor membre prin instituirea
unei cetăţenii a Uniunii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

133. Obiectivele Uniunii Europene conform Tratatului


de la Maastricht au fost:

a) promovarea unei dezvoltări economice şi


sociale echilibrate şi durabile

b) dezvoltarea unei cooperări strânse în


domeniul justiţiei şi al afacerilor interne

c) dezvoltarea unei cooperări strânse în


domeniul agriculturii şi concurenței

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

134. Acordul pentru crearea uniunii economice încheiat


la Maastricht a intrat în vigoare la data de:

a) 1 noiembrie1991

b) 1 noiembrie1993

c) 1 noiembrie1995

68
135. Completările aduse de acordul privind crearea
uniunii economice încheiat la Maastricht au avut în
vedere:

a) introducerea monedei uniceeuropene

b) drepturi civice europene (cetăţenia uniunii)

c) instituirea unei politici externe şi de securitate


comune, etc.

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

136. Criteriile de convergență impuse de Uniunea


Europeană vizează:

a) stabilitatea preţurilor: inflaţia din aceste ţări nu


trebuie să fie mai mare de 3% faţă de media
celor mai performante trei stareîn materie
deinflaţie

b) finanţe publice: deficitul bugetar să nu


depăşească 3% din PIB, iar datoria publică 60%
dinPIB

c) ratele de schimb să nu depăşească marjele


normale prevăzute în cadrul Sistemului Monetar
European (+/-2,25%)

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

69
137. Criteriile de convergență impuse de Uniunea
Europeană vizează:

a) stabilitatea preţurilor: inflaţia din aceste ţări


nu trebuie să fie mai mare de 1,5% faţă de
media celor mai performante trei stare în
materie deinflaţie

b) finanţe publice: deficitul bugetar să nu


depăşească 1,5% din PIB, iar datoriapublică
50% dinPIB

c) rata dobânzii să nu fie mai mare de 2% faţă


de media pe termen lung a celor mai ieftine
trei state în privinţa banilor împrumutaţi

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

138. Politica externă și de securitate comună(PESC)este


destinată să armonizeze:

a) politicile din domeniul concurenței ale


ţărilor membre ale Uniunii Europene,
dezvoltând relaţiile de cooperare între
guverne

b) politicile externe ale ţărilor membre ale


Uniunii Europene, dezvoltând relaţiile de
cooperare întreguverne

c) politicile din domeniul agriculturii aleţărilor


membre ale Uniunii Europene, dezvoltând
relaţiile de cooperare întreguverne
70
139. Dintre obiectivele generale ale PESC seremarcă:

a) promovarea unei dezvoltări economice şi sociale


echilibrate şidurabile

b) identitatea Uniunii Europene pe scena


internaţională

c) asigurarea unităţii şi coerenţei Uniunii în


acţiunile externe

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

140. În vederea realizării obiectivelor Uniunii Europene


privind cooperarea în materie de justiție și de
afaceri interne, au fost adoptate următoarele
convenții:

a) convenţia din 9 martie 1995 referitoare la


procedura simplificată de extrădare între statele
membre ale Uniunii Europene

b) convenţia din 26 iulie 1995 privind folosirea


informaticii în domeniul vamal

c) convenţia din 26 iulie 1995 privind crearea unui


Birou European de Poliţie(Europol)

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

141. În vederea realizării obiectivelor Uniunii Europene


privind cooperarea în materie de justiție și de
71
afaceri interne, au fost adoptate următoarele
convenții:

72
a) convenţia din 26 iulie 1995 referitoare la
protecţia intereselor financiare ale
Comunităţii

b) convenţia din 26 iulie 1995 privind folosirea


informaticii în domeniul vamal

c) convenţia din 9 martie 1999 referitoare la


procedura simplificată de extrădare între
statele membre ale Uniunii Europene

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

142. La nivelul Uniunii Europene putem clasifica


organele comunitare astfel:

a) organe de decizie, organe de control, organe


specializate și organe consultative

b) organe de control, organe specializate și


organeconsultative

c) organe de decizie, organe de control și


organespecializate

143. La nivelul UE organele de decizie sunt:

a) Consiliul European; Consiliul miniştrilor;


Comisia Uniunii Europene

b) Parlamentul European; Curtea de Justiţie;


Curtea de Conturi
72
c) Comitetul economico-social;Comitetul regiunilor

144. La nivelul UE organele de control sunt:

a) Comitetul economico-social;Comitetul regiunilor

b) Banca Europeană de Investiţii; Organisme


tehnice

c) Parlamentul European; Curtea de Justiţie; Curtea


de Conturi

145. La nivelul UE organele de specialitate sunt:

a) Comitetul economico-social;Comitetul regiunilor

b) Banca Europeană de Investiţii; Organisme


tehnice

c) Parlamentul European; Curtea de Justiţie; Curtea


deConturi

146. La nivelul UE organele consultative sunt:

a) Comitetul consultativ CECO; Comitetul economicosocial;


Comitetul regiunilor

73
a) Parlamentul European; Curtea deJustiţie;
Curtea de Conturi

b) Consiliul European; Consiliul miniştrilor;


Comisia UniuniiEuropene

147. Consiliul European:

a) asigură coordonarea politicilor economice


ale statelor membre şi exercită o putere de
decizie

b) este format din câte un reprezentant al


fiecărui stat membru, acest reprezentant
având rang de ministru, fiind abilitat să
angajeze guvernul statului pe care-l
reprezintă

c) este format din miniştrii Afacerilor Externe


ale statelor membre

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

148. Președinția Consiliului European este asigurată de:

a) două state membre, prin rotaţie la şase luni,


după o procedură prestabilită

b) câte un stat membru, prin rotaţie la 12 luni,


după o procedurăprestabilită

74
c) câte un stat membru,prin rotaţie la şase luni,
după o procedurăprestabilită

149. Organismele principale, de natură foarte diferită


care ajută funcţionarea Consiliului sunt:

a) Comitetul de reprezentanţi permanenţi ai statelor


membre și comitetulpolitic

b) Comitetul de reprezentanţi permanenţi ai statelor


membre și Secretariatul General al Consiliului

c) Comitetul economic și financiar și Secretariatul


General al Consiliului

150. Consiliul European se reunește la nivel de șefi de


state și de guverne:

a) anual

b) de două ori pe an

c) de trei ori pean

151. Consiliul miniștrilor se întrunește formal în fiecare:

a) lună

b) trimestru

75
c) an

152. Consiliul miniștrilor:

a) constituie organul principal al cooperării


politice

b) este format din miniştrii Afacerilor Externe


ale statelor membre

c) asigură coordonarea politicilor economice


ale statelor membre şi exercită o putere de
decizie

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

153. Parlamentul European:

a) este format din câte un reprezentant al


fiecărui stat membru, acest reprezentant
având rang de ministru, fiind abilitat să
angajeze guvernul statului pe care-l
reprezintă

b) exercită puteri de deliberare şi decontrol

c) constituie organul principal al cooperării


politice

76
154. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene:

a) are misiunea de a asigura respectarea tratatelor


de către statele membre, şi de a controla
legalitatea actelor instituţiilor

b) este competentă, în materie de drept pentru


toatecazurile

c) este competentă, în materie de drept, numai


pentru cazurile prevăzute de către tratate

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

155. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene:

a) exercită funcţiunile jurisdicţionale şi


consultative

b) funcţionează, fie în sesiuni plenare, fie în camere


formate din trei la şaptejudecători

c) dacă confirmă avizul Comisiei, indică statului


mijloacele de redresare a comportamentuluisău

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

156. Curtea deconturi:

a) este abilitată să examineze veniturile şi


cheltuielile instituţiilor europene, dinpunct

77
de vedere al regularităţii şi calităţii gestiunii
fondurilor comunitare: ajutor, servicii de
vamă, organisme de intervenţie agricolă

b) asigură coordonarea politicilor economice


ale statelor membre şi exercită o putere de
decizie

c) este competentă, în materie de drept, numai


pentru cazurile prevăzute de cătretratate

157. Banca Europeană de Investiții:

a) este condusă de Consiliul guvernatorilor,


compus din miniştrii delegaţi de către
statele membre

b) are sarcina de a contribui, la piaţa de capital


şi la resursele proprii, la dezvoltarea unei
pieţe comune financiare în cadrul
Comunităţii

c) facilitează finanţarea unor proiecte în cadrul


economiilor statelor membre

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

158. Comitetul de administrație din cadrul Băncii


Europene deInvestiții:

78
a) este compus dintr-un preşedinte şi şase
vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul
guvernatorilor pe o perioadă de cinciani

b) este compus dintr-un preşedinte şi şase


vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul
guvernatorilor pe o perioadă de şase ani

c) răspunde de activitatea zilnică a băncii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

159. Consiliul guvernatorilor din cadrul BănciiEuropene


de Investiții este compus:

a) Din miniştrii delegaţi de către statele membre

b) dintr-un preşedinte şi şase vicepreşedinţi, numiţi


de Consiliul guvernatorilor pe o perioadă de
şaseani

c) 25 de directori şi 13 supleanţi, numiţi pe cinciani

160. Colegiul directorilor din cadrul Băncii Europene de


Investiții:

a) răspunde de activitatea zilnică abăncii

b) decide asupra operaţiunilor derulate de către


bancă

79
c) este compus dintr-un preşedinte şi şase
vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul
guvernatorilor pe o perioadă de şaseani

161. În categoria organismelor tehnice din cadrul UE se


înscriu:

a) Comitetul Regiunilor; ComitetulConsultativ


al Transporturilor; Comitetul Monetar;
Comitetul Fondului Social European;
Comitetul Ştiinţific şi Tehnic; Institutul
MonetarEuropean

b) Sistemul European al Băncilor Centrale;


Comitetul Consultativ al Transporturilor;
Comitetul Monetar; Comitetul Fondului
Social European; Comitetul Ştiinţific şi
Tehnic; ConsiliulEuropei

c) Sistemul European al Băncilor Centrale;


Comitetul Consultativ al Transporturilor;
Comitetul Monetar; Comitetul Fondului
Social European; Comitetul Ştiinţific şi
Tehnic; Institutul MonetarEuropean

162. ComitetulRegiunilor:

a) are un rol consultativ în toate cazurile


prevăzute întratat

80
b) este obligatorie consultarea lui în toate cazurile
când se discută probleme decultură, de educaţie,
sănătate şi reţeletranseuropene

c) exercită puteri de deliberare şi de control

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

163. În ceea ce privește aderarea României la UE,


obiectivul fundamental avut în vedere l-aconstituit:

a) modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de


utilitate publică astfel ca acestea sărăspundă cât
mai bine nevoilor cetăţenilor şi
economieinaţionale

b) crearea unei economii de piaţă funcţionale,


compatibile cu principiile, normele,
mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii
Europene

c) elaborarea şi asumarea unui program pe termen


lung pentru eliminarea riscurilor de accidente
ecologice şi reducerea continuă a nivelurilor de
poluare a mediului înconjurător

164. Aquis comunitarreprezintă:

a) o piaţă comună completată de politicile


economice naţionalearmonizate

81
b) întreaga legislaţie primară şi derivată, ca şi
ansamblul politicilor şi instituţiilor create
pentru a asigura aplicarea, respectarea şi
dezvoltarea corespunzătoare şi continuă a
acesteilegislaţii

c) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

165. Integrarea economică totalăreprezintă:

a) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

b) un tabel sintetic al mărfurilor şi al taxelor


vamale corespunzătoare acestora care se
percep pentru trecerea peste graniţa
naţională a uneiţări

c) o piaţă comună completată de politicile


economice naţionalearmonizate

166. Piața comunăpresupune:

a) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

b) că ţările membre ale unei zone de liber


schimb suprimă taxele vamale şi restricţiile
cantitative privind libera circulaţie a
mărfurilor între ţările zonei, dar fiecareţară

82
rămâne liberă în ceea ce priveşte politica sa
vamală cu privire la terţe ţări

c) o uniune vamală căreia i se adaugă libera


circulaţie a capitalurilor şipersoanelor

167. Uniunea vamalăpresupune:

a) că diferitele ţări care participă la uniunea vamală


suprimă taxele de vamă şirestricţiile cantitative
privind libera circulaţie a mărfurilor între ţările
membre, dar fixează un tarif vamal comun faţă
deterţi

b) că ţările membre ale unei uniuni vamale suprimă


taxele vamale şi restricţiile cantitative privind
libera circulaţie a mărfurilor între ţările zonei,
dar fiecare ţară rămâne liberă în ceea ce priveşte
politica sa vamală cu privire la terţeţări

c) o piaţă comună completată de politicile


economice naţionalearmonizate

168. Zona de liber schimbpresupune:

a) că diferitele ţări care participă la zona de liber


schimb suprimă taxele de vamă şi restricţiile
cantitative privind libera circulaţie a mărfurilor
între ţările membre,
darfixeazăuntarifvamalcomunfaţădeterţi

83
b) că ţările membre ale unei zone de liber
schimb suprimă taxele vamale şi restricţiile
cantitative privind libera circulaţie a
mărfurilor între ţările zonei, dar fiecare ţară
rămâne liberă în ceea ce priveşte politica sa
vamală cu privire la terţeţări

c) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

169. Tariful vamalreprezintă:

a) o piaţă comună completată de politicile


economice naţionalearmonizate

b) un tabel sintetic al mărfurilor şi al taxelor


vamale corespunzătoare acestora care se
percep pentru trecerea peste graniţa
naţională a uneiţări

c) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

170. Uniunea economicăpresupune:

a) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

b) o uniune vamală căreia i se adaugă libera


circulaţie a capitalurilor şipersoanelor

84
c) o piaţă comună completată de politicile
economice naţionalearmonizate

171. Globalizareacaprocesobiectivşiinevitabil,poatefi o
șansăpentru:

a) eliminarea marilor discrepanţe care separă


lumea de azi şi care fac ca de marile
progrese ale civilizaţiei secolului XX să
beneficiezedoarominoritateprivilegiatădin
ţările bogate, în timp ce o mare parte a
populaţiei globului se zbate în sărăcie şi
înapoiere

b) adâncirea marilor discrepanţe care separă


lumea de azi şi care fac ca de marile
progrese ale civilizaţiei secolului XX să
beneficieze doar o minoritate privilegiată
din ţările bogate, în timp ce o mare parte a
populaţiei globului se zbate în sărăcie şi
înapoiere

c) menținerea marilor discrepanţe care separă


lumea de azi şi care fac ca de marile
progrese ale civilizaţiei secolului XX să
beneficieze o mare parte a populaţiei
globului, în timp doar o minoritate se zbate
în sărăcie şiînapoiere

172. Factorii care determină influențe asupra dinamicii


fenomenului de globalizaresunt:

85
a) liberalizarea schimburilorcomerciale

b) dezvoltarea, fără precedent, a pieţelor de


capital, care reclamă o tot mai marelibertate
demişcare

c) internaţionalizarea producţiei şi a
distribuţiei marilor societăţitransnaţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

173. Factorii care determină influențe asupra dinamicii


fenomenului de globalizaresunt:

a) limitarea schimburilorcomerciale

b) mijloacele oferite de progresele rapide din


domeniultehnologiilor

c) dezvoltarea, fără precedent, a pieţelor de


capital, care reclamă o tot mai marelibertate
demişcare

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

174. Globalizareaoferă:

a) oportunitatea unor pieţe mailargi

b) posibilitatea producerii şi comercializării


unei game mai mari de bunuri (dincolo de
cererea internă, maiîngustă)
86
c) şansesporitepentruatragereadecapitalurişi pentru
“intrarea” în “jocul” schimburilor de tehnologii
devârf

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

175. Globalizarea economiei poate avea o serie de efecte


benefice:

a) costuri mai mici, mai multe produse şi servicii


mai bune pentruconsumatori

b) limitarea accesului ţărilor slab dezvoltate la


tehnologii şi management performant, asigurând
pe ansamblu o eficienţă economicăsporită

c) un nou impuls dat comerţului şi producţiei

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

176. Globalizarea economiei poate avea o serie de efecte


benefice:

a) facilitarea accesului ţărilor slab dezvoltatela


tehnologii şi managementperformant

b) noi oportunităţi depiaţă

c) costuri mai mari, mai puține produse şi servicii


mai bune pentruconsumatori

87
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

177. Globalizarea economiei poate fi însoțită de o serie


de efectenegative:

a) facilitarea accesului ţărilor slab dezvoltatela


tehnologii şi managementperformant

b) manipularea pieţelor valutare şi a


organizaţiilorinternaţionale

c) mai mare putere a corporaţiilor


multinaţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

178. Globalizarea economiei poate fi însoțită de o serie


de efectenegative:

a) reducerea influenţelor guvernelor, a


factorilor naţionali, a structurilor şi
instrumentelordemocratice

b) mai mare putere a corporaţiilor


multinaţionale

c) costuri mai mici, mai multe produse şi


servicii mai bune pentruconsumatori

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

88
179. Globalizarea ar putea fi definită cafiind:

a) procesul deosebit de dinamic al creşterii


interdependenţelor dintre statele lumii ca urmare
a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale
în tot mai largi şi mai variate
sferealevieţiieconomice,politice,socialeşi
culturale şi având drept implicaţie faptul că
problemele devin mai curând globale decât
naţionale, cerând la rândul lor, o soluţionare mai
curând globală decâtnaţională

b) procesul lent al creşterii interdependenţelor


dintre statele lumii ca urmare a extinderii şi
adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai
largişimaivariatesferealevieţiieconomice,
politice, sociale şi culturale şi având drept
implicaţie faptul că problemele devin mai
curând globale decât naţionale, cerând la rândul
lor, o soluţionare mai curând globală
decâtnaţională

c) procesul deosebit de dinamic al creşterii


interdependenţelor dintre statele lumii ca urmare
a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale
în tot mai largi şi mai variate
sferealevieţiieconomice,politice,socialeşi
culturale şi având drept implicaţie faptul că
problemele devin mai curând naționaledecât
globale, cerând la rândul lor, o soluţionare mai
curând naţională decâtglobală

89
180. Globalizarea:

a) determină ca un eveniment dintr-o ţară să


exercite, instantaneu, un impact asupra altei
ţări

b) dă naştere doar la „învingători“ la nivel de


ţări, cât şi în interiorulţărilor

c) dă naştere la „învinşi” şi „învingători“ la


nivel de ţări, cât şi în interiorul ţărilor:
diferiţi agenţi economici îşi văd periclitate
interesele odată cu eliminarea barierelor din
calea concurenţeilibere

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

181. Globalizareaeste:

a) o uniune vamală căreia i se adaugă libera


circulaţie a capitalurilor şipersoanelor

b) o “realitate“, probabil ireversibilă, şi orice


ţară care-şi pregăteşte viitorul se vede
nevoită să se interfereze cuea

c) o formă de integrare care implică unificarea


politicilor monetare, fiscale,sociale

182. Creșterea economicămondială:

90
a) ascăzutînanul2001la2,3%fațăde4,6%în anul2000

b) a crescut în anul 2001 la 4,6% față de 2,3% în


anul 2000

c) s-a menținut constantă în anul 2001, față de


anul2000

183. Cel mai înalt ritm de scădere a creşterii economice


la început de secol XXI a fost înregistratde:

a) țările slabdezvoltate

b) țările mediudezvoltate

c) țăriledezvoltate

184. La început de secol XXI, în ceea ce privește


creșterea economică, Africa aînregistrat:

a) creştere lent accelerată, de la 3% la3,7%

b) scădere de la 3,8% la0,9%

c) menținere de4%

185. La început de secol XXI, țările dezvoltate care au


avut cel mai mult de suferit din punctul de vedere al
creșterii economice au fost:

91
a) ţările recent industrializate dinAsia

b) țările dinEuropa

c) țările din America deNord

186. La început de secol XXI, SUA:

a) și-a menținut ritmul de creştere economică,


în 2001 față de2000

b) a cunoscut o scădere a ritmului de creştere


economică: de la 3,8% în 2000 la 0,35 în
2001

c) a cunoscut o creștere a ritmului de creştere


economică:dela3,8%în2000la5%în2001

187. LaînceputdesecolXXI,lanivelulUEceamaibună
performanță în ceea ce privește creștereaeconomică
a fost înregistratăde:

a) Irlanda

b) Germania

c) Italia

188. LaînceputdesecolXXI,lanivelulUEceamaislabă
performanță în ceea ce privește creștereaeconomică
a fost înregistratăde:

92
a) Irlanda

b) Elveția

c) Germania

189. La început de secol XXI creșterea economică a


Japoniei a înregistrat o evoluție:

a) crescătoare

b) fluctuantă

c) descrescătoare

190. Creștereaeconomicăînțărilemaipuțindezvoltatela
începutul secolului XXI afost:

a) lentă

b) crescătoare

c) descrescătoare

191. Diviziunea mondială amuncii:

a) reprezintă specializarea economiilor naţionale


ale diferitelor ţări în producerea şi exportul unor
bunuri, conform principiului avantajuluirelative

93
b) reflectă relaţiile care se stabilesc întrestatele
lumii în procesul dezvoltării producţiei şi
comerţului mondial, precum şi locul şi rolul
fiecărei ţări în circuitulmondial

c) reprezintă totalitatea tranzacţiilor de bunuri


economice pe ansamblul ţărilor lumii sub
orice formă se realizeazăacesta

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

192. Comerțul internațional(mondial):

a) reprezintă totalitatea tranzacţiilor de bunuri


economice pe ansamblul ţărilor lumii sub
orice formă se realizeazăacesta

b) ansamblul raporturilor, structurilor şi


tranzacţiilor economice dintre agenţi
economici aparţinând unor statediferite

c) evoluţia sa reflectă adâncirea şi schimbările


care au avut loc în diviziunea internaţională
(mondială) a muncii, inclusiv în ceea ce
priveşte specializarea diferitelor economii
naţionale, avantajele absolute şi relative ale
diferitelorţări

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

94
193. Relațiile economicemondiale:

a) au apărut prin extinderea relaţiilor economice


internaţionale la scarămondială

b) sunt coordonate de organizaţiile de comerţ cu


vocaţiemondială

c) sunt coordonate de organizaţiile de comerţ cu


vocaţieregional

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

194. Competitivitatea internaționalăreprezintă:

a) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul


internaţional când reuşeşte să importe o marfă la
un preţ extern inferior costului său naţionalunitar

b) capacitateaindustriilor,regiunilor,naţiunilor sau
organismelor supranaţionale, aflate în competiţie
internaţională, de a asigura în mod susţinut un
nivel relativ ridicat din valorificarea factorilor de
producţie, precum
şiunvenitsuperiordinvalorificareaforţeide muncă

c) excedentul monetar al încasărilor din export


peste plăţile pentru import ale unei ţări; a.c.
poate fi exprimat şi în unităţifizice

95
195. Avantajul competitivreprezintă:

a) excedentul monetar al încasărilor din export


peste plăţile pentru import ale unei ţări; a.c.
poate fi exprimat şi în unităţifizice

b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul


internaţional când reuşeşte să importe o
marfă la un preţ extern inferior costului său
naţional unitar

c) câştigul obţinut de o ţară în urma


specializării în producerea şi exportul acelor
bunuri pe care le fabrică cu costuri relativ
mai scăzute, cu sacrificarea unor şanse mai
puţine şi a căror eficienţă este relativ mai
mare, comparativ cu alteţări

196. Avantajul absolutreprezintă:

a) excedentul monetar al încasărilor din export


peste plăţile pentru import ale unei ţări; a.c.
poate fi exprimat şi în unităţifizice

b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul


internaţional când reuşeşte să importe omarfă
la un preţ extern inferior costului său naţional
unitar

c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării


înproducereaşiexportulacelorbunuripecare le
fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu
sacrificarea unor şanse mai puţine şi acăror
96
eficienţă este relativ mai mare, comparativ cu
alte ţări

197. Avantajul relativreprezintă:

a) excedentul monetar al încasărilor din export


peste plăţile pentru import ale unei ţări; a.c.
poate fi exprimat şi în unităţifizice

b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul


internaţional când reuşeşte să importe omarfă
la un preţ extern inferior costului său naţional
unitar

c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării


înproducereaşiexportulacelorbunuripecare le
fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu
sacrificarea unor şanse mai puţine şi a căror
eficienţă este relativ mai mare, comparativ cu
alteţări

198. Balanța comercială:

a) reprezintă un tablou statistico-economic în care


se înscriu şi prin care se compară importul şi
exportul de mărfuri ale unei ţări, pe o perioadă
determinată de timp, deregulă unan

b) dinpunctuldevederealrezultatelorrelaţiilor
comercialeexterne,aceastapoatefi:activă

97
(excedentară), pasivă (deficitară) şi
echilibrată(soldată)

c) în cadrul acesteia gruparea mărfurilor diferă


de la o ţară laalta

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

199. Fluxul economicinternațional:

a) este o formă concretă de manifestare a


interdependenţelor dintre unităţi economice
din diferite ţări, dintre state şi organisme
internaţionale în cadrul circuitului economic
mondial

b) au caracteristici specifice diferitelor etapede


dezvoltare, fiind influenţate de omultitudine
de factori: tehnico-economici şi
extraeconomici, cu acţiune imediată sau de
perspectivă

c) tendinţa generală a acestora este de


diversificare

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

98
200. Rating-ul de ţarăreprezintă:

a) un indice prin care se estimează capacitatea şi


dorinţa unei ţări de a face disponibilă valuta
necesară serviciului datorieiexterne

b) totalitatea obligaţiilor de plată externe (rate de


capital şi dobânzi), derivate din datoria externă,
pe parcursul unuian

c) un instrument monetarinternaţional

99
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1. Bal, Ana - Economii în tranziţie, Europa centrală şi


de est, Editura Oscar Print, Bucureşti,1997.

2. Bari, Ioan - Economie mondială, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti,1997.

3. Bremond, J., Geledan, A. - Dicţionar economic şi


social, Editura Expert, Bucureşti,1995.

4. Dumitrescu, Sterian, Bal, Ana - Economie mondială,


Editura Economică, Bucureşti, 1999,2003.

5. Gilpin, Robert – Economia mondială în secolul XXI.


Provocarea capitalismului global, Editura Polirom,
Iaşi,2004.

6. Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice – International


Economics. Theory and Policy, sixth edition,
Addison-Wesley, SUA,2003.

7. Mazilu, Anda - Transnaţionalele şicompetitivitatea,


Editura Economică, Bucureşti, 1999.

8. Meșter, Liana – Economie mondială, Editura


Universității din Oradea, Oradea, 2005.

9. Stiglitz, Joseph – Globalizarea, speranţe şi deziluzii,


Editura Economică, Bucureşti, 2003.

10. Thwaites, James – La mondialisation – origines,


développement et effets, Les Presses de l’Universite
Laval, L’Harmattan, Paris, 2000.
100
ISBN 978-606-10-1579-5
101