Sunteți pe pagina 1din 2

Dislexia este dificultatea de a stapani in mod precis si fluent limbajul scris-citit, dificultate ce

afecteaza aproximativ 10% din populatie. Acest lucru se intampla indiferent de limba materna, iar
dificultatile intampinate de dislexici persista pe tot parcursul vietii.

Dislexia nu este o boala deci nici nu se poate vindeca. Un copil dislexic va ramane dislexic si in viata
de adult. Greutatile legate de citit-scris sau calcul (discalculia) vor persista intr-o anumita masura dar
depinde de fiecare persoana dislexica in ce masura reuseste sa faca fata acesteia.

Citirea deficitara, sau dislexia, este dizabilitatea de invatare cea mai comuna, desi in literatura de
specialitate se considera a fi un handicap de invatare provenit din problemele de percepere a
limbajului.
In concluzie, dislexia, este o tulburare de invatare care are la baza o disfunctie neurologica ce
impiedica dezvoltarea capacitatii de a citi si a scrie. Confundarea literelor, citirea lenta, citirea silabelor
in sens invers, dificultatile in intelegerea textului citit sunt doar cateva dintre manifestari. Copiii
dislexici nu pot insusi citit-scrisul cu metodele de predare obisnuite, avand nevoie de metode si de
terapii specifice. Desi tulburarile de invatare NU se pot vindeca, dislexia, netratata in mod adecvat,
poate avea urmari grave in ceea ce priveste dezvoltarea emotionala, conducand la tulburari in
dezvoltarea personalitatii si dificultati de integrare sociala.
atamentele din contextul scolar. Inainte de inceperea oricarui tratament, trebuie facuta o
evaluare pentru a determina zona specifica de dizabilitate a copilului. Desi exista mai multe
teorii despre tratarea cu succes a dislexiei, nu exista de fapt un tratament care sa o vindece.
Scoala va crea un plan impreuna cu parintii, spre a veni in intampinarea nevoilor copilului. In cazul in
care scoala pe care o urmeaza copilul nu este pregatita sa faca fata acestei situatii, copilul trebuie
transferat la o scoala care poate educa un copil dislexic in mod corespunzator, daca o astfel de
scoala exista in zona.

Planul poate fi implementat intr-un context special de educatie sau intr-o clasa obisnuita. Un plan de
tratament potrivit se va concentra pe intarirea punctelor slabe ale copilului, utilizandu-i punctele tari.

O abordare directa poate include un studiu fonic sistematic. Pot fi folosite tehnici create pentru
a stimula toate simturile sa functioneze eficient impreuna.
Pot fi folosite abordari specifice de citit, ce solicita copilul in acelasi timp sa auda, sa vada,
sa spuna si sa faca ceva (multisenzoriale), ca metoda Slingerland, metoda Orton-Gillingham, sau
proiectul READ. Computerele sunt instrumente puternice pentru ajutarea acestor copii si trebuie
folosite cat mai mult posibil.
Copilul trebuie sa deprinda aptitudini de compensare si de adaptare la situatie. Trebuie sa se
acorde atentie asigurarii conditiilor optime de invatare si a cailor alternative pentru obtinerea
performantelor scolare.
In afara de ceea ce poate oferi scoala, exista tratamente alternative disponibile in afara
mediului scolar. Desi tratamentele alternative sunt recomandate de obicei in afara celui din mediul
scolar, exista putine studii care sa sustina eficienta acestor tratamente. In plus, multe dintre ele sunt
foarte costisitoare, iar parintii frustrati de problema copilului pot fi usor indusi in eroare de un
eventual tratament scump care suna atractiv.
Poate cel mai important aspect al oricarui plan de tratament este atitudinea. Copilul va fi
influentat de atitudinea adultilor din jurul lui. Dislexia nu trebuie sa devina o scuza pentru evitarea
scrisului. Intrucat cerintele scolare sunt prea mari in cazul unui copil cu dislexie si il pot obosi,
reprizele de teme trebuie impartite in „portii” adecvate. In timpul orelor si al temelor de acasa trebuie
incluse pauze frecvente.
Copilul trebuie sa primeasca sustinere pentru efortul pe care il face, la fel ca si pentru realizarile
sale.
Trebuie cautate si utilizate alternative la temele scrise traditionale. Profesorii invata sa ofere
elevilor informatiile intr-o varietate de moduri, care nu numai ca sunt mai interesante dar si ajuta
elevii, spre a invata astfel mai bine folosind diferite tehnici. Tehnologia interactiva ofera elevilor
moduri interesante de a transmite un feedback asupra lucrurilor pe care le-au invatat, in contrast cu
temele tradi?ionale care se fac cu creionul pe hartie.