TABELUL 6.4.

Exemple de tehnici pentru gestionarea distorsiunilor cognitive legate de traumă

Convingerea vizată
„Lumea este un loc periculos.”
„Evenimentele nu pot fi prezise
sau controlate.”
„Ceea ce s-a întâmplat a fost din 1. Examinarea cunoștințelor și a opțiunilor pe care le-a avut pacientul în
vina mea.”
2. Folosirea tehnicii dublului standard: „V-ați învinovăți un prieten care s-ar
3. Construirea unui grafic în care se împarte responsabilitatea pentru
4. Examinarea erorilor de jucată la nivelul societății (de exemplu, bărbații
5. Exersarea iertării propriei persoane – toți oamenii comit greșeli.
„Sunt incompetent.”
„Nu poți avea încredere în
ceilalți oameni.”
„Viața nu are sens.”
Tehnici
1. Calcularea probabilității cu care pe pot întâmpla evenimente specifice
2. Evaluarea avantajelor și a dezavantajelor acestei percepții asupra lumii
3. Analiza costurilor și a beneficiilor comportamentelor specifice de
vigilență și evitare
4. Găsirea unor măsuri rezonabile de protecție
1. Evaluarea avantajelor și dezavantajelor acestei convingeri
2. Identificarea tuturor domeniilor de viață în care pacientul are un anumit
control și estimarea gradului în care le poate controla
3. Analiza costurilor și a beneficiilor eforturilor depuse pentru a prevedea și
a controla situațiile
4. Ținerea unui jurnal de comportamente care au urmările prezise
5. Adoptarea unor comportamente cu șanse mari de a conduce la rezultatele
predictibile.
6. Acceptarea faptului că unele evenimente nu pot fi prezise.
momentul respectiv. Au existat într-adevăr opțiuni mai bune? E rezonabil
să credem că pacientul ar fi putut prezice urmările?
afla într-o o situație similară?”
situația respectivă între părțile implicate
sunt trimiși la război, după care sunt învinovățiți pentru că au omorât
oameni; femeile sunt îndemnate să fie „sexy”, după care sunt învinovățite
că au fost violate)
1. Examinarea dovezilor pentru competența din viața de zi cu zi
2. Examinarea așteptărilor nerealiste legate de competență în condiții
extreme sau neobișnuite
3. Păstrarea unui jurnal zilnic pentru consemnarea situațiilor gestionate în
mod competent
4. Folosirea tehnicii de gradare a sarcinilor (vezi Capitolul 9)
1. Alcătuirea unei liste cu persoane demne de încredere, notând și aspectele
cu care pacientul poate avea încredere în fiecare dintre aceștia
2. Poziționarea persoanelor pe un continuum al încrederii.
3. Examinarea istoricului de relații interpersonale ale pacientului. Există
alternative mai potrivite?
4. Derularea unor experimente comportamentale prin care pacientul are
încredere în alte persoane privitor la aspecte mărunte
5. Păstrarea unui jurnal zilnic cu persoane care își respectă angajamentele
1. Alcătuirea unei liste cu activități care aveau anterior valoare de
recompensă (vezi Capitolul 9)
2. Programarea activităților plăcute/ recompensatorii (vezi Capitolul 9)
3. Înțelegerea faptului că sentimentele de pierdere sunt o formă de
confirmare a sensului
4. Examinarea scopurilor și a activităților care par să nu mai aibă sens și
găsirea unora care acum par să fie mai importante.
5. Acceptarea graduală a ideii de moarte
6. Găsirea unor aspecte cu sens în fiecare zi

Din Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate, Ediția a doua (The Guilford Press, 2012). Drepturi de autor
Robert L. Leahy, Stephen J. Holland și Lata McGinn. Au dreptul de a multiplica această fișă pentru uz personal doar cumpărătorii
acestui volum (vezi pentru detalii pagina drepturilor de autor).