UNIVERSITATEA ,, DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE

REFERAT

PROF. ÎNDRUMĂTOR
DR. IULIAN ȘORCARU

MARTIN LIVIU-IONUȚ
DREPT, ANUL II, GR.III

2019
URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

TEMA:

ORAȘUL BRAȘOV
 CUPRINS:

I. Repere administrative generale:

-încadrare administrativă;
-populație;
-regiuni de dezvoltare;
II. Scurt istoric;
III. Încadrare în tipologia urbană;
-nr. de locuitori;
-administrație;
-criteriul administrativ;
-morfostructura;
IV. Zona funcțională;
-zona rezidențială;
-zona industrială;
-zona de circulație și transport;
-spații verzi;
-zona comercială;
-dotări socio-culturale;
V. Analiza SWOT.
VI. Bibliografie.
VII. Anexe.
I.REPERE ADMINISTRATIVE GENERALE

-ÎNCADRARE ADMINISTRATIVĂ:
La 70 de kilometri de București, capitala României, se găsește în Transilvania, Municipiul
Brașov, reședință administrativă a județului cu același nume. Drumul străbate Valea Prahovei,
trecătoarea Predeal, astfel încât Brașovul este un oraș situat la înălțime în România.
-POPULAȚIE:
Municipiul Brașov are o populație de aproximativ 275.200 (recensământ 2011) de locuitori cu
o densitate de 852 loc/ km2.
-REGIUNI DE DEZVOLTARE:
Brașovul este cuprins în macroregiunea de dezvoltare unu, centru.

II.SCURT ISTORIC:

Urme ale existenței umane în zonă datează cu aproximativ 60.000 de ani, locuitorii acestor
părți au trecut fără îndoială prin toate stagiile specifice civilizației europene antice.
Cel mai important monument al antichității este Sanctuarul dacic de la Racoș.
Brașovul si vecinătățile sale, Țara Bârsei cum mai este cunoscut platoul, a jucat un rol
important în Evul Mediu, deținând trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea
economică, militară și politică. Primul este Cetatea Făgărașului de unde se spune ca Negru
Vodă a declarat întemeierea Țării Românești la sud de Carpații Meridionali.
Cetatea si regiunea sunt cunoscute ca Țara Făgărașului, care pe o perioada lungă s-a aflat sub
administrație românească păstrând obiceiurile vechi ale pământului, cât și un loc sigur in
Transilvania pentru domnitorii Țării Românești. Al doilea punct este Castelul Bran, care
domina trecătoarea prin care treceau mărfurile venite din flandră și Germania cât și ele din
sud si est, din Turcia si Orientul Apropiat. Al treilea punct este Brașovul, prima dată atestat
documentat in anul 1234, cel mai important oraș din Transilvania in timpul Evului Mediu, o
fortăreață economica in secolele XIV-XVI.
Brașovul a aparținut pe rând, Regatului Ungariei, Imperiului Habsburgic, Austro- Ungariei,
Republicii Democrate Ungare și în cele din urmă, din 1918, României.
Toate aceste evenimente istorice și-au pus amprenta asupra demografiei, a structurii etnice și
a arhitecturii orașului Brașov.

III.ÎNCADRAREA ÎN TIPOLOGIA URBANĂ;

●NR. DE LOCUITORI
Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o populație de 227.961 locuitori.
Structura etnică a acesteia este următoarea:
Români: 208.757 (91,3%)
Maghiari,(incluzând secui): 16.172 (7,1%)
Sași: 1.079 (0,5%)
Țigani: 916 (0,4%)
Alte naționalități: (ruși, evrei, greci, italieni, turci): 1037 (0,7%)
●ADMINISTRAȚIE
Din punct de vedere administrativ, Municipiul Brașov este administrat de un primar și un
consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, George Scripcaru, politician independent,
ales în 2016.
●CRITERIUL ADMINISTRATIV
Municipiul Brașov este împărțit în 15 cartiere:
Astra (Steagu Roșu)
Bartolomeu (include Brașovechi)
Bartolomeu Nord
Centrul Nou (include Centrul Civic, Blumăna, Scriitorilor, Griviței, Gării)
Centrul Vechi Florilor – Craiter
Noua – Dârste
Poiana Brașov
Stupini
Prund – Șchei
Timiș-Triaj
Tractorul
Valea Cetății
Zizin Est (Uzina 2)
Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată,
cele mai mici diviziuni ale orașului fiind însă intersecțiile sau zonele cu denumiri celebre
(Onix, Ceasu Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.).
● IERARHIZARE FUNCȚIONALĂ
Municipiul Brașov, conform ierarhizării funcționale (Legea 351/2001), intră în rândul
orașelor de Rang 1 datorită numărului de peste 200.000 de locuitori.
●MORFOSTRUCTURA
Morfostructura orașului este caracteristica reliefată prin forma, structura şi textura ţesăturii
urbane determinate de evoluţia istorică, politica urbană, regimul proprietăţii, tradiţii şi modele
urbanistic-arhitecturale, etc. În mod clasic se deosebesc trei tipuri majore (rectangular, radiar-
concentric şi mixt polinclear) şi mai multe tipuri derivate (liniare/biliniare, mixte,
arborescente, dezordonate, etc). Pentru Brașov, morfostructura specifică este cea rectangulară.

IV. ZONA FUNCȚIONALĂ

●ZONA METROPOLITANĂ
Zona metropolitană din județul Brașov cuprinde municipiul Brașov și 16 comunități
învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și
amenajării de locuințe și locuri de recreere, al atragerii de investiții mai consistente, și al
coordonării mai bune a proiectelor de mediu și infrastructură. În prezent zona are o populație
de 406.611 de locuitori. Suprafața actuală a zonei metropolitane este în jur de 1700 kilometri
pătrați.
●ZONELE INDUSTRIALE
Zonele industriale studiate sunt ocupate de companii de producție și inginerie, combinate cu
zone de depozitare, stocare și distribuție/logistică.
Zona industrială, inclusiv Fabrica de bere Ursus
Parcul industrial Metrom
Zona industrială din jurul Str Bazaltului / Șoseaua Cristianului
Zona industrială de pe Str Lanurilor, Brintex Zona industrială din jurul Calea Feldioarei
Parcul de logistică Karl Heinz Dietrich, E60
Parcul industrial Coresi / Tractorul
Parcul industrial SC Carfil
Parcul Industrial Prejmer
●TRANSPORTUL
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime.
Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua
stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor
importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul
Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta
pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

●SPAȚIILE VERZI

Deţinător al titlului de Capitala verde a României , Braşovul este oraşul cu cea mai mare
suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor din ţară. Preocuparea pentru amenajarea și
reamenajarea de parcuri şi gradini a fost constantă în ultimii ani, oraşul având astăzi parcuri
foarte bine întreținute cu alei și spații generoase de joacă pentru copii, în toate cartierele
oraşului.

Cel mai impresionant şi mai popular este Parcul Nicolae Titulescu, care domina centrul
oraşului prin mărimea impresionantă, fiind oaza de linişte din mijlocul metropolei.
Împecabil întreţinut, cu alei şerpuitoare, specii valoroase şi diverse de copaci şi flori, acest
parc este preferatul copiilor, dar şi a celor mari. La sfârşitul săptămânilor de vară devine
decor pentru fotografiile de nuntă ale tuturor celor care îşi unesc destinele, oferind un
spectacol impresionant pentru privitori, graţie vecinătăţii cu Casa Căsătoriilor.

Cele mai noi parcuri, reabilitate în anii 2011-2012 de Primăria Municipiului Brașov prin
Fondul de Mediu prin Programul Național de Îmbunătățire a Calității Mediului prin
realizarea de spații verzi în localități, care au câştigat rapid popularitate în rândul
braşovenilor, sunt:

Parcul Noua (Parcul Lacul Noua) – unul din cele mai frumoase spații pentru recreere,
amplasat într-un cadru natural generos, dominat de un lac cu bărci şi hidrobiciclete cu loc
special amenajat pentru picnic – şi Parcul Tiberiu Brediceanu (Parcul de sub Tâmpa) unde
se regăsește și apeductul Khristian Kertsch, uşor accesibil, potrivit pentru copii, vârstnici și
iubitorii de animale şi de natură.

Parcul Sportivilor, cunoscut şi ca Parcul Tractorul, după numele cartierului în care este
amplasat, are o mărime impresionantă şi este dedicat iubitor sportului. Patinoarul Olimpic
Braşov este amplasat chiar în acest parc.

Parcul Copiilor Ina Schaeffler, amplasat pe Livada Poştei, în centrul Oraşului, este dedicat
exclusiv celor mici, care găsesc aici jucării, leagăne, balansoare şi chiar un castel.

Parcul Premium Aerotec, situat în Centrul Civic, a fost reabilitat prin sponsorizare de către
consorțiul Premium Aerotec, în anul 2014. Este primul parc din Municipiul Brașov care are
loc de joacă cu tematică aerospațială unde au fost amplasate următoarele elemente: model de
avion, turn de control și capsulă spațială.

●ZONA COMERCIALĂ
Brașovul se numără printre orașele cu cele mai înfloritoare zone comerciale.
În rândul brașovenilor, cele mai populare sunt:
1. Coresi Shopping Resort
Immochan, divizia imobiliară a grupului Auchan, a deschis pe 27 martie 2015 centrul
comercial Coresi din Braşov, amplasat pe terenul fostei uzine Tractorul, în urma unei
investiții de 60 de milioane de euro. Immochan a cumpărat în 2012 cu aproximativ 25
de milioane de euro terenul de 100 de hectare de pe fosta platformă industrială,
urmând ca dezvoltarea întregului proiect să dureze 15 ani.

În zona de retail, care are în primă fază 45.300 de metri pătraţi, din care 32.000 metri
pătraţi galerie comercială, Immochan a dezvoltat şi un cinematograf, precum şi o zonă
pentru petrecerea timpului liber de 1.500 de metri pătraţi şi o zonă de restaurante de
3.500 de metri pătraţi.
2. Unirea Shopping Resort
Unirea Shopping Center Braşov a fost inaugurat în martie 2008 în urma unei investiţii
anunţate de 35 de milioane de euro. Magazinul are 65 de spaţii comerciale, cu
suprafaţa totală de circa 15.000 de metri pătraţi.
3. Star
Magazinul Universal din Brașov a fost dat în funcțiune în 1975, fiind cel mai vechi
„mall” al orașului. Aceasta a fost prima clădire din oraș care a beneficiat de scări
rulante.
Top 5 centre comerciale din Brașov:
Coresi Shopping Resort
Unirea Shopping Center
Star (Universal)
Eliana

●DOTĂRI SOCIO-CULTURALE

În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică

Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica
„Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De
asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990.
Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino
(Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de
cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în
oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte
biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca
Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o
serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria
Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri
(Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală
«Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au
împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției sistemelor
performante.

V. ANALIZA SWOT
Dacă ar fi să analizăm punctele tari și puncte slabe ale orașului Brașov, cu siguranță
vom vedea că balanța se înclină în dreptul punctelor tari fiindcă tot mai mulți cetățeni
aleg să se mute în Brașov datorită administrației, școlilor bune, zona turistică
dezvoltată, salarii mai bune și multe alte oportunități pe care oamenii le au.
Atuuri în context regional:
-poziția geografică avantajoasă în raport cu principalele fluxuri transregionale,
pe teritoriul său intersectându-se cele mai importante trasee ale căilor rutiere
şi feroviare; într-o ierarhizare a centrele urbane după funcţia de transport
oraşul Braşov deţine, prin intensitatea traficului feroviar şi rutier, rolul de centru
polarizator pentru judeţele Braşov, Mureş, Harghita, Covasna şi Sibiu; la
acestea se adaugă apoi faptul că judeţul Braşov este situat de-a lungul unui
coridor de circulaţie de importanţă europeană;
- potențial uman ridicat: chiar dacă populaţia judeţului a înregistrat o scădere
faţă de recensământul din 1992
91,5 % din populaţia înregistrată la nivelul anului 1992), judeţul Braşov ocupă
locul 13 în ierarhia judeţelor în privinţa numărului de locuitori şi locul 7 în ceea
ce priveşte densitatea populaţiei (densitatea medie a populaţiei judeţului
Braşov fiind de 109,7 loc./kmp.);
- pondere ridicată a populaţiei urbane: populaţia urbană reprezintă 74 % din
totalul populaţiei, în scădere cu 2,2 procente faţă de anul 1992;
-capacitate a reşedinţei de a contrabalansa forţele de atracţie externe şi de a
asigura polarizarea complexă a întregului judeţ; puterea demografică şi
amplificarea funcţiilor au impus oraşul Braşov ca pol de atracţie la scară
regională;
-repartiție teritorială relativ omogenă a populaţiei rurale: populaţia rurală a
rămas relativ constantă în intervalul dintre cele două recensăminte, fiind
repartizată echilibrat în cadrul celor 43 de comune; ecartul de variaţie este
cuprins între 872 loc. (com. Ticusu) şi 8323 loc. (com. Prejmer), valorile cele
mai frecvente fiind cuprinse între 2000 şi 5000 loc. pe comună;
-existența unor resurse naturale: roci de construcţie, ape minerale, păduri,
resurse agricole, dintre care se remarcă ultimele două;
-ponderea ridicată a unor produse industriale în totalul producţiei naţionale;
-potențial turistic ridicat al zonelor montane, precum şi al aşezărilor urbane şi
posibilităţile variate de valorificare a acestuia;
 -locul ocupat de judeţ în cadrul ierarhiei judeţelor privind execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli în anul 2001, precum şi evoluţia execuţiei bugetului de
venituri şi cheltuieli al judeţului în intervalul 1990-1999;
- semnificaţia istorică a unor localităţi;
Atuuri în context intrajudeţean:
- varietatea resurselor naturale: spaţiul montan bogat în păduri, păşuni şi fâneţe
naturale, la care se adaugă şi resurse de teren arabil din zona Depresiunii
Braşov şi a Depresiunii Făgăraş; spaţiul deluros caracterizat prin prezenţa
terenurilor arabile;
- potenţialul de forţă de muncă calificată; fără a fi un specific numai pentru acest
judeţ, poate constitui un atuu în sprijinirea noilor iniţiative în domeniul
productiv; reducerea navetismului şi întoarcerea unei forţe de muncă calificate
Puncte slabe
-decalaje în privinţa accesibilităţii la principalele căi de comunicaţie;
- repartiţia inegală a centrelor urbane şi influenţa lor diferenţiată asupra
aşezărilor rurale; este evidentă concentrarea oraşelor în zona Depresiunii
Braşov şi o mai slabă polarizare urbană jumătăţii vestice a judeţului;
-stricta specializare industrială a unor centre, care în condiţiile restructurării
economice generează un ansamblu de fenomene sociale (îndeosebi şomaj)
cu impact asupra configuraţiei actuale a disparităţilor intrajudeţene;
- absenţa unor parcuri tehnologice;
-deficiențe în privinţa culturii manageriale.

VI.BIBLIOGRAFIE.

1. Ro.m.wikipedia.org
2. Fwdbv.ro
3. Turism.brasovcity.ro
4. Planul de mobilitate urbană durabilă, polul de creștere Brașov. Final aprilie 2017
5. Www.ghidulprimariilor.ro
6. Ww.ccibv.ro
7. Raportul strategic de monitorizare PDR 2014-2020/ 2018
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru
 8. Curs ,,Dezvoltare și planificare urbană" Prof. Dr. Violeta Pușcașu, Galați 2007,
pag.26-27.

VII.ANEXE.