Sunteți pe pagina 1din 16

1.1.

E-urbanism
Începînd cu 1 ianuarie 2012, grație suportului PNUD Moldova, toată informaţia cu
privire la gestiunea resurselor funciare în raza oraşului Chişinău a devenit publică şi accesibilă
prin intermediul pagii web www.map.chisinau.md.
Prin intermediul portatului este permisa asigurarea libera şi detaliata la următoarea
informaţie:
- Baza de date geo-spaţiale a or. Chişinău;
- Regimul funciar al oricărui teren din raza or. Chişinău (proprietate, posibilităţi de
construcţie, destinaţii permise, parametrii urbanistici de bază);
- Informaţia de bază care se conţine în certificatele de urbanistice informative, Planul
Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism;
- Zonele de risc natural (alunecări de terenuri, zone inundabile, zone seismice);
- Obiectele de artă şi cultură (hotarele centrului istoric şi monumentele de arhitectura).
Acest portal permite căutarea după adresă şi printarea informaţiilor complete pentru
adresa indicată (regimul juridic al terenului, reglementarea urbană, riscuri naturale etc.). În plus
portalul menţine şi standardul european WMS pentru schimbul de date geospaţiale cu instituţiile
care utilizeazăGIS-ul în activitatea sa profesionala.[4]
Chişinăul poate fi admirat ca-n palmă, accesând noul portal electronic E-Urbanism.
Acum, orice vizitator al site-ului va putea afla statutul oricărui teren de pământ din Capitală,
regiunile vulnerabile la seism ale oraşului şi chiar amplasarea construcţiilor ilegale.
Auditoriul ţintă al portalului vor fi arhitecturii, constructorii, dar si persoanele fizice.
Site-ul ar putea fi un impediment serios pentru escrocii, care scot bani din vânzarea terenurilor ce
nu au un statut bine stabilit.
"Are adresa, un număr cadastral, care sunt situate în limita teritoriului Capitalei. Deschizi
pagina web şi automat vezi, nu proprietarul, dar tipul de proprietate: de stat, municipală sau
privată", a precizat şeful Serviciului de presa al Primăriei, Vadim Brânzaniuc.
"Persoanele interesate de informaţia urbană poate face un clik pe hartă şi va primi o
informaţie despre ce se poate de construit în zona respectivă, în ce condiţii. Va afla lăţimile şi
lungimile terenului", a conchis vicedirectorul de la Direcţia arhitectură, Nicolae Crăciun.
Cu ajutorul acestei hărţi electronice putem afla preţurile medii ale imobilelor din fiecare
sector al Capitalei, dar şi date despre rezistenţa lor la seism.
"Putem vedea informaţii referitor la zonele de opt baluri şi cele de şapte baluri. De
asemenea, putem vedea zonele supuse inundaţiilor, alunecări de teren", a explicat Crăciun.
Portalul E-Urbanism este disponibil în zeci de limbi ale lumii, printre care ivtir, japoneza
şi chiar hindi. Costul proiectului se cifrează la aproximativ 30 de mii de dolari, bani oferiţi de
Banca Mondială.
Primăria municipiului Chişinău anunţă că pe site-ul oficial al
instituţiei,www.chisinau.md, a fost amplasată harta electronică a oraşului. Astfel, Chişinăul a
intrat în rândul capitalelor europene care dispun de hărţi on-line pe pagina oficială.
Pe hartă sunt indicate toate edificiile din oraş, străzile, cu indicarea sensului de circulaţie
şi a semnelor rutiere. Alexandru Averbuh, reprezentant al companiei INGEOCAD, care a realizat
harta municipiului Chişinău, declară că documentul este completat în permanenţă. Specialiştii
INGEOCAD promit că în timpul apropiat vor indica pe harta electronică a municipiului Chişinău
şi rutele de transport public.
Primarul general, Dorin Chirtoacă a menţionat că plasarea pe www.chisinau.md a hărţii
electronice a municipiului este o facilitate de care era nevoie, de la lansarea paginii web a
municipalităţii. „Ne bucurăm că putem oferi o asemenea facilitate vizitatorilor site-ului
Primăriei", a mai spus edilul capitalei.[17]
Harta on line de pe sit-ul Primăriei a fost creată de Compania de Stat „Ingeocad" începând
cu anul 2007. Documentul poate fi vizualizat în formă clasică, cât şi în cea de fotografie.

Figura 1.8.Harta cu toate straturile vizibile.


Sursa: http://map.chisinau.md,[17]

1.5.1.Zone funcţionale urbane


ZONAREA este cel mai eficace instrument public de control al utilizării terenului,
reflectând separarea spaţială a incompatibilităţilor de utilizare a terenului urban şi influenţând, în
consecinţă structura fizică economică şi socială a oraşelor.
Mecanismul separării a fost realizat prin împărţirea teritoriului municipiului în zone cu
folosinţe specifice ale terenului, care descriu intensităţile de utilizare (ex. zone rezidenţiale
individuale sau colective), tipuri de activităţi comerciale, industriale, etc.
Zonarea a fost folosită pentru eliminarea efectelor externe negative /nedorite precum
poluarea aerului şi a apei, nivelul ridicat al zgomotului, congestia traficului şi aspectele inestetice
ale fondului construit. Zonarea reprezintă suportul tehnic pentru stabilirea valorii proprietăţilor
imobiliare şi, implicit pentru impunerea valorii impozitelor pe proprietate. De asemenea zonarea
asigură nivelul optim de bunuri publice relaţionate cu suprafaţa de teren urban.
Zonarea reprezintă şi procedura de acceptare a excepţiilor non-conforme cu restricţiile
stipulate prin regulamentul de zonare, precum variante la regulament, utilizări condiţionate şi
planuri de dezvoltare cuprinse în interiorul limitei de zonare. Deciziile de zonare pot deveni
subiect de judecată, prin dezavantajarea unor grupuri de locuitori sau prin declanşarea procedurii
de expropriere.
Zonarea este un instrument de control şi de implementare a scopurilor de dezvoltare, a
obiectivelor şi a politicilor cuprinse în planul general de dezvoltare a municipiului Chişinău.
Regulamentul de zonare cuprinde precizări privind: (1) modul de utilizare a terenului, cu
descrierea funcţiunilor urbane permise, tipul de lot, suprafaţa lotului, condiţii de retragere faţă de
limita fizică a lotului, condiţii de ocupare a lotului, intensitatea folosirii terenului, condiţii de
parcare, spaţii verzi, (2) gabaritul clădirii, şi (3) densităţi maxime admise pe o anumită zonă
urbană.
Zonarea este un instrument legal, o metodă administrativă şi un exerciţiu decizional al
comunităţii locale, prin care se realizează controlul modului de folosire a terenului aşa cum
aceasta a fost formulată şi aprobată în planul de politici de dezvoltare a municipiului.[17]
Scopurile specifice fiecărei zone se încadrează în următoarea listă:
- separarea tipurilor de folosinţă a terenului în cadrul limitelor administrative;
- prevenirea ocupării neraţionale a terenului agricol prin introducerea în intravilan a unor
terenuri fără analiza cererii reale de terenuri urbane;
- evitarea apariţiei unor aglomeraţii prin stabilirea şi înscrierea pe planurile urbanistice a
densităţilor maxime admisibile;
- asigurarea condiţiilor de siguranţă a populaţiei în cazul producerii unor calamităţi
naturale (alunecări de teren, foc, inundaţii, cutremure), sau în cazul unor manifestări necontrolate
ale populaţiei generate de panică;
- asigurarea respectării condiţiilor de iluminare naturală şi de ventilare a zonelor urbane;
- asigurarea terenului pentru dezvoltări urbane viitoare pe tipuri de funcţiuni;
- asigurarea ofertei de teren pentru construcţii temporare solicitate de evenimente
neprevăzute (catastrofe naturale).
Prin zonare se poate realiza:
- implementarea obiectivelor şi a politicilor cuprinse în planul general de dezvoltare
- ghidul dezvoltării urbane prin încurajarea celor mai adecvate utilizări ale terenului;
- protejarea zonelor critice precum terenul agricol de primă calitate, zone puternic
împădurite, etc. de distrugere prin dezvoltare necontrolată;
- posibilitatea locuitorilor de a-şi exprima punctul de vedere în luarea deciziilor privind
alocarea terenului pentru diferite folosiri urbane;
- listarea tipurilor de folosire permisă în zonele urbane;
- controlul densităţii dezvoltării urbane şi intensităţii folosirii terenului;
- reglementări de reducere a congestiei de trafic.
Zonarea nu poate fi folosită pentru:
- interzicerea unor grupuri de locuitori de a se localiza în anumite arii urbane pe
considerente etnice;
- favorizarea unor locuitori;
- modificarea activităţilor specificate prin alte regulamente, hotărâri, legi, elaborate la
nivel raional şi naţional;
- impunerea acesteia de către, sau prin intervenţia unor persoane/organizaţii din afara
localităţii, pentru care se elaborează zonarea.
Conţinut
Zonarea constă dintr-o (1). hotărâre locală de zonare şi dintr-o (2) procedură
administrativă.
Hotărârea constă dintr-o (A). Hartă şi (B). un Regulament. Harta împarte municipiul în
zone de folosinţă rezidenţială, comercială, agricolă, industrială sau specială.
Regulamentul specifică restricţiile care se aplică în fiecare zonă a hărţii, precum şi
informaţii generale pentru administrarea lor. Procedura administrativă conţine procedurile de
aprobare/schimbare a cazurilor conforme şi neconforme, structura unei hotărâri de Regulament,
lista de formulare, fişa postului de Consilier Zonare şi definiţii de termeni.[17]
Notă: Zonarea funcţională urbană pentru oraşul Chişinău a fost aprobată prin decizia
Consiliului municipal Chişinău nr.22/40 din 25.12.2008 "Cu privire la aprobarea
Regulamentului local de urbanism al oraşului Chişinău".
Zone cu funcţiuni rezidenţiale (cod R) stratul Locuinţe
Figura 1.9. Stratul “Locuinţe”.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Cod R1 - R2
Zonele R1 şi R2 cuprind funcţiuni rezidenţiale, liniştite, cu densitate redusă. Sunt permise
numai locuinţe unifamiliale, izolate, libere pe cele patru faţade.
Cod R3
Zona R3 cuprinde funcţiuni rezidenţiale, liniştite, cu densitate redusă. Sunt permise
numai locuinţe izolate şi/sau cuplate, pentru două familii.
Cod R4
Zona R4 cuprinde funcţiuni rezidenţiale cu densitate mai mare decît zona R3. Sunt
permise locuinţe cuplate sau înşiruite, pentru una sau două familii.
Cod R5
Zona R5 cuprinde funcţiuni rezidenţiale cu densitate mai mare, cu un C.U.T. cu circa
10% peste zona R4. Sunt permise locuinţe cuplate sau Înşiruite pentru una, sau două familii.
Cod R6 - R7
Zonele R6 şi R7 cuprinde funcţuni rezidenţiale cu densitate medie. Sunt permise toate
tipurile de locuinţe colective, tip blocuri de locuit multifamiliale.
Zone cu funcţiuni comerciale şi/sau servicii (cod C) strat Comerţ
Figura 1.10.Stratul “Comerţ si Servicii”.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Cod C1
Zona C1 cuprinde funcţiunile care asigură comerţul cu amănuntul şi/sau unele servicii
pentru care există o cerere cu caracter frecvent şi repetat.
Cod C2
Zona C2 cuprinde funcţiuni care asigură o gamă largă de servicii mai rar frecventate.
Cod C3
Zona C3, comercială generală, cuprinde centre comerciale, frecventate ocazional, sau
servicii esenţiale solicitate de funcţiuni de afaceri amplasate pe o arie mai mare decât zona În
discuţie. Zona C3 se află În vecinătatea arterelor de grad 1 şi 2. Se acceptă amplasări lângă zone
rezidenţiale de tip R5, R6 şi R7. [17]
Cod C4
Zona C4, comercială cu restricţii, cuprinde clădirile de birouri, marile magazine şi
funcţiunile conexe acestora, amplasate în zonele centrale de afaceri şi care servesc întregul oraş.
Această zonă cuprinde şi funcţiuni manufacturiere, nepoluante, aflate În legătură cu activităţile
comerciale en detail.
Cod C5
Zona C5, comercială centrală, cuprinde funcţiuni de vânzare cu amănuntul, de birouri, de
recreere, de servicii şi de producţie nepoluantă la scară mică. Nu sunt permise funcţiuni care
solicită cantităţi mari de transportat şi de depozitat.
Cod C6
Zona C6, comercială de recreere, cuprinde funcţiuni de recreere, tip parcuri de distracţii.
Cod C7
Zonele C7 de servicii generale, cuprinde funcţiuni prin care sunt realizate servicii la o
scară mai mare decât cele prevăzute în zona de servicii la nivel de cartier. Datorită poluării
sonore provenită din trafic greu, manipulare de obiecte grele, etc. această zonă este incompatibilă
cu cea de locuinţe şi de vânzări en detail.
Zone industriale (cod I)

.Figura 1.11. Stratul “Industrie”.


Sursa: map.chisinau.md, [17]

Cod I1
Zona I1, de industrie uşoară, cuprinde zone cu funcţiuni de producţie manufacturieră
diversă nepoluante. Zona I1 poate fi utilizată ca tampon cu zone comerciale sau rezidenţiale. Nu
sunt admise în interiorul zonelor cu funcţiuni rezidenţiale.
Cod I2
Zona I2, de industrie cu performanţe de producţie medii, se referă la funcţiuni productive
manufacturiere şi activităţi conexe acestora care se desfăşoară la un nivel mediu de poluarea
acceptat de autorităţile de Protecţie a Mediului. Zona I2 poate fi amplasată la graniţa cu zone
rezidenţiale, dar niciodată în interiorul zonelor rezidenţiale sau cu servicii şi facilităţi comune.
Cod I3
Zona I3, de industrie grea, se referă la zone în care sunt amplasate funcţiuni industriale
care generează pericole şi riscuri de producere de accidente de mediu, foc, explozii. În zona I3
nu sunt permise alte funcţiuni urbane.
Zone speciale de folosinţă (cod S)

Figura 1.12.Stratul “Folosinţă speciala”.


Sursa: map.chisinau.md, [17]
Aceste zone sunt acceptate pentru un tip de folosire a terenului a cărui caracteristică nu
permite clasificarea în zone de locuire, comerciale, ori industriale. Scopul desemnării unei astfel
de zone este acela de a permite un anumit tip de funcţiune în unele zone, dar fără ca aceasta să
devină regulă pentru toate zonele de acelaşi tip.
- Lista zonelor speciale cuprinde:
- Aeroporturi, heliporturi (clădiri şi piste)
- Biserici, mânăstiri, parohii, etc.
- Instituţii de educaţie
- Instituţii de sănătate
- Instituţii de justiţie, puşcării, incinte cu restricţii de acces
- Clădiri folosite de organizaţii aparţinând administraţiei publice
- Clădiri publice în scop recreativ şi cultural
- Cimitire
- Utilităţi publice şi servicii incluzând:
- Terminal transport, capete de linii, garajele de autobuze, depouri de tramvaie
- Gări de cale ferată
- Cale ferată
- Staţii electrice
- Linii electrice
- Rezervoare de apă/apeducte
- Staţii de pompare a apei
- Staţii de tratare a apei
- Staţii de reglare gaze
- Antene de radio / TV cu clădirile anexe
- Turn de telecomunicaţii cu clădirile anexe
- Parcuri şi terenuri de joacă
- Stadioane, auditorii şi arene

Zone de revitalizare (cod Re)

Figura 1.13.Stratul “Revitalizare viitoare”.


Sursa: map.chisinau.md, [17]
Zonele Re cuprind terenuri din municipiu ocupate de construcţii care sunt subiect de
revitalizare viitoare. În acest caz, regulamentul de zonare stabileşte coroborând tipul de funcţiune
cu densitatea admisă în contextul prevederilor prezentului regulament de zonare pentru funcţiuni
rezidenţiale, comerciale şi industriale. Funcţiile în aceste zone sunt stabilite de PUZ.
Figura 1.14.Stratul “Dezvoltare viitoare”.

Sursa: map.chisinau.md

1.5.2.Resursa economica
Teritoriul oraşului Chişinău este amplasat în arealul de sud-est al Codrilor, unde
podişul Moldovenesc este întretăiat de lunca râului Bâc, afluent de dreapta al Nistrului.
Teritoriul urban actual ocupă valea râului Bâc pe o lungime de 20 km, la care se adaugă
văile afluenţilor săi. [17]
Tabelul 1.1: Structura fondului funciar
# categoria aria ha
I Agricol 651.50
II Protecţiei naturii şi sănătăţii 412.67
III Fondului apelor 134.01
Industrie, transport şi
IV telecomunicaţii 2777.67
V Spaţii verzi 2801.00
VI Fondul de rezerva 940.00
VII Destinate construcţiilor 4584.35

Suprafaţa totală a fondului funciar al oraşului Chişinău constituia 12,3 mii ha.
Teritoriul se caracterizează prin ponderea însemnată a terenurilor pentru construcţia de locuinţe,
obiective sociale şi alte construcţii de uz public (37% sau 4,6 mii ha), urmate de cele ocupate de
spaţii verzi (23% sau 2,8 mii ha) şi terenurile destinate industriei, transportului şi
telecomunicaţiilor (23% sau 2,8 mii ha). Ponderi neînsemnate au suprafeţele destinate
agriculturii şi fondului apelor - 6,4%. Terenurile din categoria protecţia naturii şi a sănătăţii deţin
o pondere destul de mică (3,4%) în comparaţie cu terenurile din categoria industriei şi
transportului. Fondul de rezervă rămas reprezintă un procent mic (7,6%) în comparaţie cu
dimensiunile urbane, economice şi de mediu.

Figura 1.15.Stratul „Terenuri”.


Sursa: map.chisinau.md, [17]

Figura 1.16.Stratul “Evaluari”.


Sursa: map.chisinau.md, [17]
Coridoarele verzi (greenways) - reprezintă o reţea de spaţii liniare care este concepută,
planificată şi gestionată pentru scopuri multiple, incluzând conservarea biodiversităţii, recreere,
scop estetic, cultural, sau orice alt scop compatibil cu utilizarea durabilă a teritoriului (Ahern,
1996).
Figura 1.17.Coridoare verzi.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Notă: Coridoarele verzi au fost determinate în Concepția Planului Urbanistic General al
municipiului Chișinău în anul 2004.
Spaţii verzi

Figura 1.18.Spatii verzi.


Sursa: map.chisinau.md, [17]
Spatiile verzi - sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor
peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare
ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din
punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie
(lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale; [17]
Hidrografie - totalitatea apelor curgătoare și stătătoare ale unei regiuni.

Figura 1.19.Hidrografie.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Seismicitate - gradul de frecvenţă şi de intensitate a cutremurelor de pământ.

Figura 1.20.Seismicitate.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Zonă inundabilă - este o regiune joasă care mărginește albia unui curs de apă (râu,
fluviu, pârău). Un fenomen caracteristic este revărsarea periodică a apelor, datorată fie
precipitațiilor, fie topirii zăpezii.
Figura 1.21.Zone inundabile.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Alunecări de teren - sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul
de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief
rezultată.

Figura 1.22.Alunecări de teren.


Sursa: map.chisinau.md, 17]

Sol artificial
Figura 1.23.Sol artificial.
Sursa: map.chisinau.md, [17]
Centrul istoric - este o zonă situată în sectoarele Centru, Buiucani și Râșcani a
municipiului Chișinău, în perimetrul străzilor A. Mateevici - C. Stere - A. Şciusev - Mihai
Viteazul - Sf. Andrei - I. Zaikin - Albişoara - Izmail - Ştefan cel Mare şi Sfînt - Ciuflea -
Bucureşti - L. Tolstoi - Izmail.

Figura 1.24.Centrul istoric al orașului Chișinău.


Sursa: map.chisinau.md, [17]

Notă: Prin HOTĂRÎREA Guvernului Nr. 978 din 02.09.2004 Centrul istoric al
municipiului Chișinău a primit statut de zonă protejată de importanţă naţională.

Monument arhitectural - construcție arhitectonică care se impune prin valoare sau prin
proporțiile sale. Operă artistică, istorică sau științifică de importanță universală.
Figura 1.25.Monumente arhitecturale.
Sursa: map.chisinau.md,[17]