MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

PROIECT DE CURS
Tema: PROIECTAREA MASINII PASATRICE

CU PRODUCTIVITATEA DE 370 KG/ORA

Studenta; Nedelcu Tudor

st.gr.TMAP – 161

Conducătorul;
dr. hab., prof. univ Bernic Mircea

Chişinău 2018
 Declaratia privind asumarea raspunderii
Eu subsemnatu, Nedelcu Tudor, declar pe propria raspundere ca materialele reprezentate in lucrarea de an, se
refera la propriile activitati si realizari, in caz contrar urmind sa suport consecintele, in conformitate cu
legislatia in vigoare.

Nedelcu Tudor

Semnatura

Data
 CUPRINS

Adnotare …………………………………………………………………………..…. 3

Introducere ………………………………………………………………………..…. 4

1. Sarcina tehnică ……………………………………………………………..…. 5

1.1 Noţiuni teoretice ale procesului de pasare ..........................….………….... 5
1.2 Studiul bibliografic al nivelului de dezvoltare a maşinii ……….…….…… 8
1.3 Studiul brevetelor maşinilor de pasat ………………………...…………..... 14
1.4 Proces tehnologic …………………………………………………………..... 16
1.5 Indicii tehnico-economici preconizaţi …………………………………….... 17
2. Proiectul tehnic …………………………………………………………….... 18
2.1 Construcţia maşinii pasatrice…………………….………………..………..… 18
2.2 Principiul de funcţionare ……………………….………….…………..…… 20
2.3 Instrucţiuni de exploatare ……………………….…………………..……… 21
2.4 Calculul maşinii pasatrice ……………..………………….………………… 22
2.4.1 Calculul tehnologic ………………………………………..……………… 22
2.4.2 Calculul energetic ………………………………………………………… 23
2.4.3 Calculul cinematic ………………………………….…………..………… 24

Concluzie ……………………………………………………..………..…………… 25

Bibliografie ………….……………………..…….…………………….…………… 26

Anexe ……………………………..…………………………………………….…. 27

LUCRARE DE AN
Masa Coala Nr. docum. Semn. Data
Elaborat Nedelcu Tudor Litera
Coli
Verificat Bernic Mircea Maşină pasatrică cu Coala

productivitatea de UTM FTA

Nr. contr.
Aprobat
370 kg/oră gr. TMAP –161
 Adnotare
Utilizarea utilajului mecanic şi termic la întreprinderile de alimentaţie publică permite facilitarea condiţiilor
de lucru şi mărirea productivităţii. Utilajul mecanic este destinat pentru acţionarea mecanică asupra
produselor (spălare, curăţire, tăiere), însă utilajul termic este destinat pentru prelucrarea termică a produselor
alimentare (fierbere, prăjire, coacere, etc.).
Etapa contemporană de dezvoltare a Alimentaţiei Publice se caracterizează printr-un progres tehnico-
ştiinţific a întreprinderilor din punct de vedere a preparării materiei prime. Industrializarea alimentaţiei
publice constă în introducerea unui nou utilaj tehnic în procesul de prelucrare a produsului pe baza
cooperării cu ramurile alimentaţiei publice, crearea întreprinderilor în care procesul de producere se
organizează pe baza materiei prime şi producerea semipreparatelor şi a produselor c un nivel înalt de finisare
şi unirea centralizată a lor în întreprinderile de centralizare.
Toate acestea la rîndul lor trebuie să fie dotate cu utilaj tehnic performant. Utilajul tehnic performant are
următoarele caracteristici:
 calitatea înaltă;
 inofensivitatea şi longevivitatea maşinii şi a mecanismelor;
 crearea unei productivităţi înalte a utilajului;
 facilitarea de utilizarea în flux mecanic şi automatizat;
 utilizarea pieselor standarde;
 micşorarea masei utilajului;
 micşorarea mărimilor de gabarit a utilajului.
Mecanizarea operaţiilor manuale şi a celor care necesită volum mare de muncă micşorează vizibil activitatea
lucrătorilor, scade gradul de oboseală, asigură condiţiile securităţii muncii.
Mecanizarea operaţiilor de pregătire şi transformare a materiei prime în preparate culinare are rol deosebit de
important pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, uşurarea efortului lucrătorului, îmbunătăţirea
preparatelor culinare, diminuarea pierderilor de materie primă, asigurarea unor anumite condiţii igienico-
sanitare optimeîn procesul de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie.
În funcţie de destinaţia funcţională a utilajului tehnologic, acesta poate fi clasificat în:
 utilaj mecanic;
 utilaj termic;
 utilaj frigorific.
Utilajul mecanic la rîndul său poate fi divizat în:
 Utilaj de spălat – maşini de spălat vesela, maşini de spălat produsele alimentare horticole;
 Utilaj de curăţare – maşini de curăţat rădăcinoase, peşte, etc.;
 Utilaj de sortare-calibrare – maşini de sortare, de calibrare, de cernere;
 Utilaj de mărunţire-tăiere – maşini şi mecanisme pasatrice, rîşnişe, mori, maşini de tăiat;
 Utilaj de mestecare – maşini destinate frămîntării, malaxării, mixere, maşini pentru mestecarea
salatelor;
 Utilaj de dozare-modelare – maşini pentru separarea materiei prime în porţii egale şi pentru modelare
anumitor forme bine determinate;
 Utilaj de presare – maşini pentru obţinerea sucului din fructe;
 Utilaj auxiliar – diferite utilaje de transportare şi păstrare a produselor alimentare.

Coala

3
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Introducere

Alimentaţia constituie un factor indispensabil pentru om, deoarece asigură energia şi substanţele de bază
necesare desfăşurării proceselor metabolice, creşterii şi dezvoltării organismelor. Ea reprezintă izvorul şi
regulatorul proceselor de schimb dintre organism şi mediul înconjurător.Din cele mai vechi timpuri omul a
primit din mediu substanţe nutritive necesare furnizării energiei cheltuite dar şi menţinerii unor constante
fiziologice normale. În epoca contemporană, marea diversitate de alimente disponibile, compoziţia chimică
complexă a acestora, riscurile de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate, schimbarea mediului în
care omul îşi desfăşoară activitatea, au determinat o revizuire a conceptiei despre alimentaţia umană,
accentuarea caracterului ei raţional şi de factor preventiv în sănătate. S-a accentuat răspunderea celor care
comercializează alimente atât în ceea ce priveşte valoarea nutritivă a produselor comercializate cât mai ales
starea lor de inocuitate.Din multitudinea de factori de agresiune purtători de agenţi poluanţi, menţionăm
solul, apa, aerul, reţetele produselor, tehnicile de prelucrare, microorganismele şi alţi biodăunători.
Alimentul este un sistem aflat în strânsă legătură cu individul, este legătura biologică a omului cu mediul
înconjurător. Deci, orice perturbaţie a mediului îşi găsesşte în aliment mijlocitorul ideal pentru a ajunge la
om.Mediul influenţează alimentele de-a lungul parcursului materie prima - produs finit în diferite momente,
relaţia aliment mediu determinând modificări ce perturbă salubritatea produsului destinat consumului uman.
Factorii care influenţează calitatea produselor alimentare pot fi interni, cum sunt compoziţia chimică a
produsului, structura antomică şi gradul de integritate, proprietăţile biologice, proprietăţile fizice, sau externi
solicitările mecanice în timpul manipulării produselor, compoziţia aerului atmosferic, temperatura aerului,
umiditatea aerului, lumina şi alte radiaţii, ambalajul, microorganismele, modul de depozitare.
Prin alimentaţie publică se inţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate de
preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse agroalimentare, consumul
acestora facându-se în unităţi proprii, special amenajate.
Pentru a reudce maxim munca zilnică a bucătarilor, a mări considerabil productivitatea lucrului efectuat în
întreprinderea dată, a micşora traumatizarea la locul de muncă, se utilizează maşini şi macanisme
specializate, în deosebi, utilaje mecanice.
Dotarea cu utilaj tehnologic la etapa actuală este la un nivel relativ înalt. Industria constructoare de maşini
dispune de numeroase realizări pentru sfera alimentară, aceasta pune la dispoziţia agentului o gamă largă de
utilaje, echipamente, mecanisme etc. care contribuie, într-un fe sau altul, la majorarea productivităţii,
economisire de timp, reducerea numărului de muncitori.
Maşinele şi utilajele din industria alimentară sunt maşini de lucru destinate pentru operaţii diversificate în
cadru proceselor de producţie.

Coala

4
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 1. Sarcina tehnică
1.1 Noţiuni teoretice ale procesului de pasare

Utilajul pentru măcinare este folosit pentru micşorarea dimensiunilor materiei prime până la mărimea
indicată de procesul tehnologic. În cazul în care avem nevoie doar să micşorăm dimensiunea bucăţilor, fără a
le conferi o formă efectuăm procesul de zdrobire (pentru produsele tari: cafea, pesmeti ş.a.) şi măcinare (
pentru produse alimentare moi: brânză, legume fierte). Însă dacă avem nevoie să micşorăm dimensiunile
produsului şi să-i conferim o anumită formă efectuăm procesul de tăiere.
Cerinţa tehnologică de bază, prezentată produsului mărunţit este uniformiatea particulelor produsului
mărunţit.
Procesul de măcinare a produselor alimentare se întrebuinţează pe larg la întreprinderile de alimentaţie
publică la fabricare pesmeţilor pentru panare, nuci mărunţite, produse din legume fierte,fructe,brânză de
consistenţă a piureului,la tăierea legumelor şi fructelor crude, carne,pâine, caşcaval, salamuri, unt şi alte
produse.
Diversitatea produselor alimentare necesită şi diferite metode de mărunţire a acestora.La alegerea metodei de
mărunţire, valoarea principală îi revine proprietăţilor produsului aşa ca elasticitatea,
viscozitatea,plasticitatea. Prin elasticitate se întelege proprietatea produsului de a reveni la forma şi
dimensiunile sale după finisarea acţiunii externe şi acţionarea la care erau supuse şi modificate. Această
proprietate se caracterizează prin modulul de elasticitate. Reeşind din astea, toate produsele care sunt supuse
măcinării ,nu pot fi private ca produse elastic.
Prezenţa la ei a aşa fenomene ca relaxarea (căderea tensiunii la deformarea neschimbată) şi fluxajul
(strecurarea)( creşterea deformaţiei în cazul încărcaturilor frecvente), permit să clasificăm aceste produse la
corpurile elastic-vâscoase şi vâscoaso-plastice.
În afară de trăsăturile produselor enumerate, asupra procesului de măcinare influenţează şi aşa parametri
fizico-mecanici: coeficientul lui Puason, coeficientul de frecare a produselor, modificarea tensiunii contacte
σkp.
După caracterul eforturilor aplicate măcinarea se efectuează prin următoarele metode: ruperea la
comprimare; măcinare – distrugere prin îndoire;deplasarea unui strat a produsului contrar altuia –
distrugerea prin deplasare; crearea pe sectoare mici a suprafeţei produsului tensiuni contacte mari-
distrugerea prin lamă.
În practicădeobicei sunt folosite concomitent câteva metode de măcinare,spre exemplu: îmdoierea şi
deplasarea; comprimarea şi deplasarea,etc.
Procesul mărunţirii produselor tari se deosebeşte printr-o dificultate evidentă şi depinde de un şir de factori,
care se supun greu bilanţului matematic. Lor li se atribuie şi proprietăţile fizico-mecanice a produselor
iniţiale, forma, viteza organelor de lucru a maşinii, capacitatea de măcinare şi alţi parametri.
Coala

5
Mod Coala № Document Semnăt. Data
După originea acţiunii asupra produsului maşinile de măcinat pot fi împărţite în trei categorii de bază:
 pentru măcinarea produselor alimentare dure ;
 pentru măcinarea produselor alimentare moi ( legume,carne);
 pentru tăierea produselor alimentare.
Cerinţele generale,la care ar trebui să satisfacă oricare maşina (mecanism) de măcinare, se rezumă la
următoarele:
 Posibilitatea de a măcina repede şi uşor ; schimbarea gradului de măcinare;
 O anumită uzură a organelor de lucru, ce nu permite nimerirea bucăţilor de metal în produsul
măcinat;
 Masa minimală;
 Evacuarea rapidă a produsului măcinat din zona de lucru pentru a nu permite măcinarea
suplimentară, urmată de folosirea în exces a energiei electrice.
 Posibilitatea rapidă şi uşoară de înlocuire a tuturor elementelor uzate, in deosebi a organelor de lucru;
 Prezenţa elementelor, construcţiilor de siguranţă , care ar elimina posibilitatea traumelor la locul de
muncă.
Pasatricelor şi rafinaticelor le sunt impuse următoarele cerinţe: capacitatea de prelucrare sporită, cheltuielile
reduse de energie, de metal inox, simplicitatea construcţiei care să permită o întreţinere tehnică şi reparaţie
"uşoară", igienizare fără demontarea maşinii, menţinerea automată a umidităţii stabile a deşeurilor etc.
Organele principale de lucru ale pasatricelor şi rafinaticelor sunt cilindrul perforat, dispozitivul cu palete,
dispozitivul de încărcare a masei de strecurat şi de evacuare a deşeurilor din cilindru.în construcţiile
pasatricelor şi rafinaticelor, de obicei, cilindrul perforat este imobil, pe când paletele sunt mobile.
Dispozitivul de alimentare a pasatricei influenţează caracterul mişcării masei de-a lungul cilindrului perforat,
iar dispozitivul de evacuare a deşeurilor determină mişcarea acestora.
Exista construcţii de pasatrice în care cilindrul perforat se roteşte, iar paletele sunt imobilei.
În pasatricele cu palete şi cilindru perforat de formă cilindrică sau conică (figura 7.1, a, b), materia primă
este introdusa în pâlnia de alimentare 1, de unde se deplasează în cilindrul perforat 8. Aici masa este dirijată
pe suprafaţa paletelor 7, care se rotesc, şi, datorită forţei centrifuge, pulpa şi sucul trec prin orificiile
cilindrului şi se evacuează prin ştuţul 4. Deşeurile (pieliţa, seminţele) se evacuează în colectorul 5. Paletele
sunt fixate pe suporturile 6, care, la rândul lor, sunt fixate pe arborele 2. Ultimul se pune în mişcare rotativă
cu ajutorul roţii de curea 3. Partea superioară a tamburului perforat este acoperită de montau 9.
În construcţia pasatricei cu cilindru perforat rotativ (figura 7.1, c) materia primă se introduce în ştuţul 1 sub o
presiune de 0,1 MPa şi se deplasează mai departe în camera 2. Apoi, materia primă se introduce pe suprafaţa
interioara a tamburului perforat rotativ 3, formând un paraboloid de rotire similar cu un cilindru.
Semifabricatul care se află în tamburul perforat sub presiune este transferat în tava 8, de unde se evacuează
din maşină. Paletele 4 curăţă de pe suprafaţa tamburului rotativ particulele de materie primă şi le deplasează

Coala

6
Mod Coala № Document Semnăt. Data
spre partea inferioară a camerei de lucru 2, de unde ele sunt evacuate, prin intermediul melcului 9, în tubul
de descărcare 11 şi apoi, prin deschiderea creată între tub şi conul 10, acţionat de un arc, se evacuează din
maşină. Tamburul perforat este prevăzut cu un arbore tubular 6, pe care se fixează roata de curea 7 a
mecanismului de acţionare. Camera de lucru 2, prin intermediul unor buloane, este fixată pe cadrul 12 al
maşinii. Melcul este acţionat de la un motor individual cu ajutorul roţii de curea 5.
În pasatricea cu tambur perforat rotativ (figura 7.1, d) masa de strecurat este introdusă în conducta de
încărcare 1, de unde se transmite în interiorul tamburului 3, care se roteşte de la arborele 4. Datorită forţei
centrifuge, pulpa şi sucul trec prin orificiile tamburului perforat în mantaua 2 şi se scurg spre partea
inferioară a ei, fiind apoi evacuată din maşină prin ştuţul 7. Resturile lipite de suprafaţa laterală a tamburului
perforat se curăţă cu racletele 8 şi, cu ajutorul paletelor tamburului, se evacuează din maşină prin ştuţul
9.Arborele tamburului se pune în funcţiune cu ajutorul roţii de curea 5.Toate piesele maşinii sunt montate pe
piesa principală 6 .

Figura 7.1.Schemele constructive ale pasatricelor şi rafinatricelor.

În pasatricele fară palete (figura 7.1, e), materia primă, după tratarea termică, se introduce în buncărul de
alimentare 1 şi apoi - pe suprafaţa laterala a tamburelor perforate 4, care se rotesc în sensuri opuse.
Semifabricatul strecurat se evacuează din maşină prin melcii 3, iar deşeurile se curăţă de pe suprafaţa
tamburelor cu ajutorul racletelor 6 şi se evacuează din maşină prin jgheabul 5.Toate piesele şi mecanismele
sunt montate în mantaua-batiu 2.
În pasatricea fără bătători, cu tambure perforate, care se rotesc în jurul axei proprii şi planetar în jurul axei
maşinii (figura 7.1, f), materia primă se introduce, prin buncărul 1, intr-un distribuitor special 8 şi apoi în
tamburele perforate 2. Semifabricatul strecurat se scurge în colectorul 9 şi, prin ştuţul 7, se evacuează din
maşină.Deşeurile se evacuează din maşină prin ştuţul 6. Arborii 3 şi 5 ai tamburelor perforate se pun în
mişcare de rotaţie prin intermediul angrenajului planetar de la roata dinţată, care este fixată pe arborele
principal 4 şi care se roteşte de la roata de curea 10.
O perspectivă deosebită au pasatricele compuse din tambure perforate rotative şi palete-raclete fixe. în ele,
regimul de strecurare este "lent", din care cauză semifabricatul obţinut este omogen şi valoarea lui

Coala

7
Mod Coala № Document Semnăt. Data
alimentară este cu mult mai mare decât a semifabricatului obţinut la maşinile clasice cu aceiaşi parametri.
Pasatricea cu două tambure şi fară palete (figura 7.1, e) se întrebuinţează pentru producerea piureului de
cartofi.
Pasatricea cu trei tambure şi fară palete, la care tamburele se rotesc în jurul axului propriu şi, planetar, în
jurul axului maşinii, se întrebuinţează la strecurarea fructelor cu sâmburi.
1.2 Studiul bibliografic al nivelului de dezvoltare a maşinii
Primele pasatrice au fost construite cu o singura treaptă, iar începând cu anii 50 începe elaborarea
construcţiilor cu două şi trei trepte.
Pasatricele cu o treaptă se întrebuinţează, de obicei, pentru strecurarea preliminară a materiilor prime
vagetale în liniile tehnologice de producere a semifabricatelor sterilizate, sulfitate sau congelate. Sitele în
aceste maşini au orificii cu diametrul egal cu 3,0 ... 5,0 mm.
Pasatricele cu două trepte au orificii, al căror diametru este egal cu 0,8 ... 1,0 mm. Pentru fabricarea
conservelor pentru copii se montează pasatrice cu trei trepte, dotate cu orificii cu diametrele de 3,0 .... 1,2,
0,8 şi 0,4 mm, respectiv.
Pasatricele cu trei trepte se întrebuinţează vast şi în liniile tehnologice de obţinere a concentratului de
tomate. Se folosesc site cu diametrul orificiilor: 1,2 , 0,5 şi 0,4 mm.
În pastricele de construcţie clasică (figura 7.1.1, a, b) materia primă este introdusă în buncărul de
alimentare 1 şi din el - în cilindrul perforat 2. Paletele 3 o antrenează şi o obligă să se strecoare prin sita de
lucru. Semifabricatul strecurat se colectează în colectorul 7 şi apoi, prin ştuţul 8, se evacuează din
maşină.Deşeurile se evacuează prin orificiul de formă pătrată în jgheabul 6 (figura 7.1.1, a) sau prin ştuţul
de formă rotundă 6 (figura 7.1.1, b).
Paletele se fixează pe arborele 4, care este montat în suporturile 5 şi 9, amplasate la extremităţile cilindrului.
Arborele cu palete primeşte mişcarea de la mecanismul de acţionare 10.
În pasatricele de tip consolă (figura 7.1.1, c, d), materia primă se introduce în ţeava 1, de unde, cu discul
distribuitor 9, se dirijează în tamburul perforat 2 şi se antrenează de paletele 3, fiind strecurată în continuare
prin orificiile tamburului 2.
Semifabricatul strecurat se adună în colectorul 6 şi, prin ştuţul 8, se evacuează din maşină.Deşeurile se
evacuează din maşină prin colectorul 7.în aceste pasatrice, paletele sa fixează pe manşonul 5, liber montat pe
arborele 4. Momentul de torsiune de la arbore se transmite manşonului prin îmbinarea lui cu pană.Arborele
cu palete, montat pe rulmentul 10, se roteşte de la mecanismul de acţionare 11.în această maşină este
prevăzută o roată-disc, dotată cu paletele 12, destinată captării obiectelor străine. De obicei, pasatricele
dotate cu dispozitive de captare a obiectelor străine se întrebuinţează pentru strecurarea primară, iar cele fară
acest dispozitiv - pentru rafinare. în maşinile dotate cu acest dispozitiv este evitată ruperea sitelor, cauzată de
corpuri străine.

Coala

8
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Figura 7.1.1.Schema pasatricelor şi rafinatricelor modeme.

Captatorul de corpuri străine reprezintă un disc montat pe arborele maşinii. Acest disc este dotat cu
palete radiale şi, în ansamblu, formează o roată de lucru asemănătoare cu turbina unei pompe centrifuge, în
zona unde este instalată roata cu palete, cilindrul nu este perforat, iar la nivelul arborelui orizontal el este
dotat cu o gaură cu dimensiunile 50x60 mm, în care se adună corpurile străine.
Obiectele străine, care se introduc în maşină împreună cu pulpa de tomate, nimeresc pe paletele acestei
roţi şi, datorită forţei centrifuge, ele se aruncă pe suprafaţa neperforată a cilindrului.Obiectele străine se
mişcă pe această suprafaţă spre gaură şi din ea se dirijează într-un buzunar, de unde se evacuează în timpul
igienizării maşinii.
Construcţia dispozitivelor cu palete
Construcţia acestor dispozitive depinde de genul materiilor prime care se prelucrează. De exemplu,
construcţia dispozitivului cu palete pentru strecurarea fructelor cu sâmburi se deosebeşte de construcţia
dispozitivului cu palete întrebuinţat la strecurarea materiilor prime fibroase care conţin şi seminţe.
Dispozitivul cu palete de tip clasic (figura 7.1.2, a) este compus din paletele de formă plată, fixate pe
susţinătorii 2, care sunt montaţi pe arborele 3 şi care au posibilitate de a fi întorşi la un unghi oricare faţă de
arborele orizontal cu o fixaţie ulterioară în această poziţie. în aşa mod, se poate de schimbat unghiul de avans
al paletelor şi, prin urmare, de reglat umiditatea deşeurilor obţinute. Pentru reglarea intervalului dintre
cilindrul perforat şi palete, în această construcţie este prevăzută posibilitatea de a deplasa paletele în direcţie
radială.
Pentru majorarea rigidităţii paletelor plate, ele se construiesc de grosimi mari, însă masa mare a lor
influenţează negativ funcţionarea maşinii, fiindcă se generează un factor mare de separare.
Dispozitivul cu palete (figura 7.1.2, c), proiectat de Institutul Tehnologic din Odesa, se foloseşte în maşinile
de strecurat şi rafinat de tip consolă. El este compus din palete plate 1, susţinători de palete 2, montaţi liber
pe arborele 4. Momentul de torsiune de la arbore se transmite bucşei prin pana 5.
Acest dispozitiv cu palete este o construcţie rigidă efectuată prin sudare cu un unghi constant de avans al
paletelor. Pentru a prelucra diferite soiuri de materie primă, maşina trebuie să fie dotată cu 2 - 3 dispozitive
cu diverse unghiuri de avans al paletelor. întrebuinţarea acestor dispozitive cu palete permite de a majora de

Coala

9
Mod Coala № Document Semnăt. Data
2 - 3 ori factorul de separare, în comparaţie cu factorul de separare obţinut în pasatricele de construcţie
clasică. Dispozitivele cu palete, întrebuinţate în maşinile de strecurare a fructelor cu sâmburi, trebuie să fie
elastice şi să nu exercite lovituri puternice asupra sâmburilor.
Paletele pot fi construite în formă de bare, în care să fie îmbrăcate manşoane din pânză cauciucată (figura
7.1.2, d).
Dezavantajele acestei construcţii: uzură rapidă a pânzei şi nimerirea particulelor de pânză în produsul
strecurat.

Figura 7.1.2.Construcţia dispozitivelor cu palete.

În dispozitivul cu palete, întrebuinţat la prelucrarea fructelor cu sâmburi, paletele sunt construite în formă de
laţuri din sârmă de oţel inoxidabil (figura 7.1.2, e).
În dispozitivul 1 cu palete cu masă mică, a căror rigiditate se asigură datorită muchiilor fabricate pe ele,
paletele se fixează pe suporturile 2, ultimile fiind fixate pe arborele 3. Deplasarea radială a paletelor se face
cu ajutorul piuliţelor 5 şi contrapiuliţilor 4 (figura 7.1.2, b).
Dacă unghiul de avans al paletelor este egal cu 0, apoi paletele sunt paralele cu generatoarea cilindrului
perforat şi distanţa dintre cilindru şi palete este constantă de-a lungul cilindrului. Dacă se schimbă unghiul de
avans al paletelor, apoi distanţa dintre palete şi cilindru se schimbă: la mijloc se majorează, la capete se
micşorează. Neregularitatea intervalului dintre palete şi cilindrul perforat creează condiţii pentru o generare
neuniformă a sarcinii asupra cilindrului perforat şi, din această cauză, uzura cilindrilor la capete este mai
mare, fiindcă intervalul este mai mic. Pe lângă aceasta, neuniformitatea intervalului creează condiţii pentru
obţinerea unui produs cu structură neomogenă, ceea ce afectează procesul de concentrare ulterioară a
produsului structurat.

Maşina МИВП (maşina pentru mărunţirea produselor fierte) este destinată pentru mărunţirea fină a
produselor alimentare, care au fost fierte, aşa cum sunt: carnea, peştele, legumele, crupele şi brînza.
Dimensiunile particulelor obţinute în urma procesului de mărunţire trebuie să fie mai mici de 0,5 mm. În
acest tip de maşini, produsele sunt mărunţite în spaţiul dintre rotor şi stator.

Coala

10
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Fig. 1 Maşina pentru mărunţirea fină a produselor fierte МИВП
1 – rulmenţi; 2 – arbore; 3 – suport; 4 – rotor; 5 – buloane;
6 – ştift; 7 – buncher; 8 – piesă pentru fixare; 9 – osie;
10 – rulmenţi; 11 – buloane de fixare; 12 – şurub; 13 – inel;
14 – stator; 15 – corp; 16 – placă de reglare electrică; 17 – muftă.

Produsele mărunţite trebuie să formeze o masă omogenă, consistentă, fină şi să nu conţină părţi
întregi ale produsului prelucrat. Gradul de mărunţire a 80 % din masă nu trebuie să depăşească 250
μm, restul, adică 20 %, nu trebuie să depăşească 500 μm.

Maşina de pasare-tăiere МУ-1000 (modelul 723-7M)

Maşina de pasare-tăiere МУ-1000 este compusă din robot şi mecanismul de utilizare, destinat pentru
tăierea legumelor proaspete şi pasarea legumelor fierte, a fructelor, boboaselor, brînzei, etc.

Robotul este compus din reductor, motorul electric şi bază metalică. Motorul electric este prins de
reductor şi ambele sunt aşezate pe baza metalică. În corpul reductorului, care este permanent fixat,
se situează două roţi cilindrice care au ca rol micşorarea turaţiei. Pentru fixarea mecanismului de
legătură 723-7M capacul de la corpul reductorului are două buloane.

Coala

11
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Fig.2 Mecanismul pasatric МУ-1000 (modelul 723-7M)
1 – disc/plasă; 2 – plăci pasatrice; 3 – melc; 4 – arbore;
5 – piesă de legătură; 6 – cutia interioară a reductorului

Mecanismul de pasare-tăiere a legumelor MOП-II-1

Mecanismul dat este compus din reductor, piesă de tăiere a legumelor şi piese pentru pasare şi setul de piese
de schimb. Reductorul este compus din carcasă de aluminiu, piesă prin intermediul căreia se uneşte la
robotul universal, rulmenţi cu bile, arbore (melc) vertical, capac, rulmenţi şi piese pentru fixare.
Principiul de lucru
La tăierea produsului, acesta ajunge din camera de încărcare în camera de lucru, unde este preluat de plăcile
ce se rotesc, se lipeşte de plasă şi pătrunde prin aceasta. În continuare produsul este aruncat într-un vas
special pentru produse.

Fig. 3 Mecanismul de pasare-tăiere a legumelor MOП-II-1

1 – reductor; 2 – pâlnie; 3 – disc – plasă; 4 – rotor cu plăci; 5 – plăci de fixare

Coala

12
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Maşina pasatrice МOП – II – 1
Mecanismul MOП – II – 1 constă din reductor 1, dispozitiv detaşabil de tăiere, pâlnie pasatrică, la fel şi un
set de mecanisme şi instrumente.

Fig. 12 Mecanismul MOП – II – 1 cu dispozitiv de pasat

Reductorul 1 constă dintr-o carcasă de aluminiu, tijă, roţi dinţate conice şi rulmenţi cu role, arbore
vertical, capace, rulmenţi şi piese de fixare.
În carcasa tijei de doi rulmenţi conice cu role este fixat arborele orizontal, compactat cu manjetă. Între
manjetă şi rulmenţii cu role se află un inel despărţitor. Tija se montează cu şuruburi la carcasa reductorului.
O roată dinţată este instalată pe arborele orizontal al motorului cu ajutorul acelor (ştifturi), piuliţelor şi a
şaibelor de blocare. Cea de-a doua roată dinţată împreună cu rulmentele radial – axial este montat pe
arborele vertical. Capacul rulmentelui are o manjetă, care nu permite pătrunderea umidităţii în interiorul
reductorului. În partea de sus a arborelui vertical este montată o piuliţă şi o bucşă (monşon), pe filetul căruia
este înşurubat aruncătorul de produse gata. Piuliţa este întrbuinţat pentru reglarea bucşei la înălţimea
corespunzătoare. Monşonul şi piuliţa sunt fixate cu şuruburi. Pentru a nu se roti bucşa se utilizează ace, pt
fixare acesteia.
Dispozitivul de tăiere sau pâlnia pasatrică montată 2 în locul acesteia este fixată de carcasă cu ajutorul
unei console (braţ) mobile cu şuruburi.
La procesul de pasare sub pâlnie 2 este instalat discul – plasă 3 cu orificiile de 2 – 5 mm. Rotorul cu plăci
4 de pasat este fixat cu şurub 5. Capătul şurubului protejează discul – plasă de la rotiri.

Coala

13
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 1.3. Studiul brevetelor maşinilor de pasat

Ca şi toate celelalte invenţii brevetele analizate aici au ca scop de a „repara” unele neajunsuri ale maşinilor
deja existente. Ele nu au fost supuse construcţiei fie din motive economice, fie din cauza că apar alte
minusuri la posibila lor exploatare.
 SU 1747015 A1

Invenţia se referă la o maşină de pasat legume utilizată în industria alimentară,Maşina de pasat constă dintr-o
carcasă, cu dispositive de încărcare şi descărcare, respectiv plasate în partea de sus şi cea de jos a carcasei.
Disăozitivul de încărcare conţine un con de direcţionare. Rotorul constă din arbore şi organul de lucru, care
are o formă eliptică cu roti dinţate şi orificiu pentru cerne. Noile elemente permit utilizarea forţei de frecare
centrifuge şi în rezultat de simplificat construcţia maşinii şi de mărit securitatea. Dezavantajul acestei maşini
este că are o constructive dificilă şi o siguranţă mica.

 SU1738241 A1

Invenţia data se referă la industria alimentară, şi anume la maşinile de pasat produse alimentare sau de
finisat, la producerea pireurilor pentru copii, sucurilor cu pulpă, pastei de tomate. Toba perforată a maşinii
este formată din două bucăţi de secvenţe fixate rigid, în care partea din faţă are un diametru mai mic şi
lungimea de 0,3 – 0,7 m din lungimea totală a tobei. Pe arbore pe întreaga lungime a tobei sunt montate
biciuri, diametrul cărora corespunde cu diametrul interior al tobei. Biciurile la ieşirea din cilindru sunt
montate sub un unghi faţă de biciurile de la intrarea în cilindru.În partea de ieşire din tobă sunt montate
biciuri suplimentare.Între părţile perforate ale tobei pe arbore este fixat un reflector conic rigid, care are
deschizături la periferie şi ondulaţii radiale.

 SU 1762881 A1
Invenţia se referă la o maşină pentru pasat legume. Scopul invenţiei este de a îmbunătăţi calitatea produsului
finit. Maşina pasatrică include rama de bază montată pe arborele tamburului perforat care este fixată în
interior de carcasă cu cel puţin un suport cu raclete. În afara tamburului perforar, concentric acestuia cu un
decalaj, este montat un alt tambur perforat suplimentar. Pe suprafaţa acestuia de-a lungul generatorului sunt
ontate biciuri. Dimensiunile orificiilor tamburului perforat sunt mari în comparaţie cu dimensiunile
orificiilor tamburului perforat suplimentar.

 SU 1738240 A1
Invenţia se referă la industria alimentară şi poate fi folosit pentru pasarea sau finisarea materiilormărunţite
preventiv la producerea pireurilor pentru conserve, sucurilor cu pulpă, magiunurilor şi gemurilor. Scopul

Coala

14
Mod Coala № Document Semnăt. Data
prezentei invenţii - o fiabilitate crescută, şi uşurinţa de întreţinere. Maşinapasatrică cuprindeun tambur
perforat 3 cu un ax montat în el 2 cu bice 1. Pe peretele frontal al tamburului 3 este montat o ţeavă înclinată
de primire 4, pe partea opusă a tamburului 3 tangenţial lângă orificiu 5 ţeavă de ieşire, de această ţeavă este
fixat un absorbent.Axa geometrică a absorbentului este instalat la un unghi de cel puţin 30 ° la suprafaţa
orizontală. La partea superioară a absorberului 6 este făcută o gaură utilizată pentru curăţarea deşeurilor 6
din componentele deşeurilor lipicioase. Sub o gaura de intrare în tambur 3 este o ţeavă suplimentară pentru
impurităţi de descărcare.

Coala

15
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 1.4 Procesul tehnologic

Maşinile pasatrice se întrebuinţează pentru obţinerea piureurilor din legume fierte, cartofi fierţi, produse din
peşte şi carne şi multe altele. O cerinţă tehnică comună pentru produsele din care se obţine piureul după
mărunţire este faptul ca masa trebuie să fie omogenă, fină puhavă, dimensiunile particulelor nu trebuie să fie
mai mari de 0,5 mm. În piureul obţinut nu se permite prezenţa particulelor nemărunţite, coajă, seminţe, etc.
Culoarea piureului trebuie să corespundă culorii produsului din care acesta este obţinut.
Astfel , un proces bine cunoscut şi des utilizat este prepararea cartofilor pireu.

Piureu de cartofi

Nr Denumirea produsului Masa brutta Masa neta

1 Cartofi 166 125
2 Unt 23 23
3 Lapte 9 9
4 Sare 3 3
5 Verdeaţa 3 2

Proces tehnologic
Operaţii pregătitoare
Cartofii se aleg , se spală , se curăţă , se spală şi tăiem sferturi. Laptele se fierbe.
Tehnica preparării
Cartofii se fierb în apa cu sare . Cînd sunt fierţi se scurg de apă şi se pasează. Se adaugă laptele fierbinte,
margarina încalzită şi se omogenizează.
Servirea
Se serveşte pe platou sau farfurie , ca garnitură la diferite preparate . Deasupra se toarnă untul topit şi se
presoară cu verdeaţă. Se serveşte caldă . Cartofii fierţi servesc ca garnitură pentru diferite bucate calde de
bază cum ar fi fileul de găină.
Din punct de vedere al sănătăţii, cartofii fierţi nu sunt dăunători.

Coala

16
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 1.5 Indicii tehnico-economici preconizaţi

Pentru determinarea consumului de energiesau, mai bine zis, determinarea puterii motorului electric,
analizăm puterea unei alte maşini, şi comparativ cu ea o calculăm, astfelcă la o productivitate de Q = 370
kg/h obţinem:

800 kg/h .................... 1,1 kW

370 kg/h .................... x kW

Deci, rezultă că maşina propusă ar trebui să consume:

𝑘𝑔
370 ∙ 1,1 𝑘𝑊
ℎ
𝑘𝑔 ≈ 0,50 𝑘𝑊
800 ℎ

Prin urmare pot afirma că indicii tehnico-economici propuşi sunt:

Q = 370 kg/h;
N = 0,50 kW.

Coala

17
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 2. Proiectul tehnic
2.1. Construcţia maşinii pasatrice
Maşina pasatrice este compusă din corp de aluminiu 4 şi o carcasă sudată 17, în interiorul căreia este situat
motorul electric 18 cu transmisia prin curea 1 şi arborele 5. Motorul este montat vertical. La arborele
motorului electric este fixată roata de transmisie, care transmite mişcarea cu ajutorul curelei. Roata de
transmisie este bine fixată de arborele vertical 5 şi montat în doi rulmenţi cu bile 2. Vibrarea rulmenţilor este
regulat cu ajutorul unui inel filetat care este fixat cu ajutorul unui şurub special. Rulmenţii sunt întrăriţi cu
manjete de cauciuc 3.

Fig.4 Maşina pasatrice МП-800

A –vedere generală;
B – rotor cu plăci dure;
C – rotor pentru produse sâmburoase

Coala

18
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Pîlnia de umplere turnată 10 se aşează pe carcasă şi se fixează cu două buloane. Partea conică superioară a
pîlniei serveşte în calitate de buncăr de alimentare a maşinii cu produs. Partea inferioară cilindrică serveşte
în calitate de cameră de lucru, în care se află rotorul care se roteşte în permanenţă.
Pe partea cilindrică a pîlniei 10 se găseşte o deschizătură 14 pentru aruncarea resturilor. Deschizătura se
închide cu un capac atîrnat de elementul 13 şi se închide cu un fixator cu mîner 15. Pentru colectarea
deşeurilor este prevăzut un vas special 16. Pe arborele 5 se fixează rotoarele de schimb 11 pentru preluarea
diferitor tipuri de produse. Plasele de schimb 9 sunt aşezate în aşa fel încît să nu se deplaseze în cadrul
carcasei şi se feresc de mişcarea pîlniei 10. Reglarea distanţei dintre plasa fixată 9 şi robotul în mişcare se
efectuează cu ajutorul unei piese care se îmbracă pe arbore la înălţime cu ajutorul piuliţei şi se fixează cu
şurubul. Tot pe această piesă mai jos de plasă, pe două cepuri este fixat aruncătorul 6, ce serveşte pentru
aruncarea produsului mărunţit din carcasă în vasul rezervat pentru piureu 7, care este unit de carcasa maşinii.
Rotorul posedă plăci, unghiul de înclinare a cărora la mişcarea după acele ceasornicului serveşte pentru
împingerea produsului, ca acesta să treacă prin plasă. La mişcarea împotriva acelor ceasornicului deşeurile
nemărunţite se ridică în sus pe pereţii cilindrici ai pîlniei la gura de evacuare 14, unde are loc eliminarea
acestora.
În dependenţă de tipul produsului ce trebuie mărunţit se recomandă următoarele dimensiuni pentru organul
de lucru:
 pentru cartofi, boboase, legume fierte şi crupe – rotorul cu plăci şi plasa 3 mm;
 pentru carne de porcină fiartă şi pentru ficat fiert - rotorul cu plăci şi plasa 1,5 mm;

Coala

19
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 2.2 . Principiul de funcţionare
Produsul se întroduce în pîlnia maşinii la mişcarea uniformă a rotorului, unde produsul se mărunţeşte la
trecerea prin plasă şi cu ajutorul aruncătorului se deplasează în vasul destinat pentru piureu, care la rîndul
său este aşezat pe suport. După ce procesul de pasare a produsului se finisează se apasă pe butonul „STOP”.
După aceasta se deschide capacul vasului de acumulare şi cu ajutorul la o lopăţică se sustrage produsul
mărunţit, adică piureul. Dacă se pasează un tip de produs din urma căruia rămîne o cantitate mare de deşeuri,
atunci acestea trebuiesc îndepărtate periodic din camera de lucru. Pentru acesta se opreşte maşina cu ajutorul
butonului de siguranţă „STOP”, după care se apasă butonul „DEŞEURI”, din acest moment începe mişcarea
inversă, se deschide capacul şi se menţine capacul deschis pînă la evacuarea totală a deşeurilor. În continuare
capacul se închide în poziţia iniţială. Pentru a pune în continuare în funcţionare maşina se apasă din nou
butonul „STOP” apoi butonul „PASARE” şi se începe mărunţirea unei noi porţii de produs. După finisarea
lucrului maşina se deconectează de la reţeaua de energie electric şi se dezasamblează pentru prelucrarea
sanitară a tuturor pieselor.
Produsele sîmburoase se introduc în pîlnia maşinii în porţii de 1,5-2 kg, deoareace sîmburii acestora
trebuiesc eliminaţi în continuu.

Coala

20
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 2.3. Instrucţiuni de exploatare
Exploatarea reprezintă totalitatea lucrărilor de valorificare funcţională a utilajelor şi instalaţiilor, pentru
asigurarea condiţiilor unei siguranţe depline şi ale unor cheltuieli minime de întreţinere şi reparaţie.
Întreţinerea reprezintă totalitatea lucrărilor aplicate continuu sau periodic asupra utilajelor (instalaţiilor).
Caracteristicile tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor din industria alimentară pot fi menţinute printr-un
regim raţional de exploatare şi întreţinere, aplicat conform cu particularităţile constructiv – funcţionale ale
acestora.
La exploatarea maşinii pasatrice se urmăreşte:

 menţinerea stării funcţionale a utilajului la parametrii normali privind calitatea şi continuitatea

producţiei;
 evitarea întreruperilor de producţie;
 limitarea la nivel minim a cheltuielilor suplimentare;
 majorarea fiabilităţii.
În general, exploatarea şi întreţinerea utilajului îmbracă aspecte de coordonare şi supraveghere a
funcţionării şi de întreţinere permanentă a instalaţiei.
Aspecte ale siguranţei în exploatare
Elementele care hotărăsc asupra siguranţei funcţionale a maşinii pasatrice sunt:
a) acţionarea utilajului;
b) montajul instalaţiei;
c) starea de uzură;
d) reparaţiile executate;
e) reglajele după repararea lor.
Pentru acest tip de instalaţie, incidentele funcţionale se pot grupa în:
 abateri de la valorile nominale ale parametrilor funcţionali cu zgomote, vibraţii, întreruperi ale
funcţionării;
 difecţiuni ale pieselor şi subansamblurilor componente;
 avarii parţiale sau totale ale instalaţiei.
Între aceste 3 categorii de incidente funcţionale indicate există legături de cauzitate:

 perturbări funcţionale;
 difecţiuni;
 avarii.
Dacă perturbările funcţionale nu sunt înlăturate la timp, ele pot genera difecţiuni sau avarii. În general, se
produce o asociere a cauzelor, cu o simultanietate asociativă.
Exploatarea raţională a utilajului
Aceasta stă la baza întocmirii instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere şi preconizează respectarea strictă
a succesiunii operaţiilor la pornirea şi oprirea utilajului. La acest tip de utilaj, pornirea se face în gol,
deasemenea oprirea se face după prelucrarea completă a materialului tehnologic.

Coala

21
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 2.4 Calculul maşinii pasatrice
2.4.1 Calculul tehnologic

În cazul general procesul fizic de mărunţire a legumelor fierte în maşini pasatrice constă din două etape:
mărunţirea produsului în sită şi trecerea acestuia prin diviziunile sitei.
Productivitatea maşinilor pasatrice poate fi determinată după formula:

Q  F0  V      3600 (kg/oră) (1)

unde:

F0 – suprafaţa diviziunilor sitei, m2;

V – viteza de trecere a produsului prin diviziunile sitei, V=0,063 m/s;

ρ – densitatea produsului, ρ=700 kg/m3;

φ – coeficient de umplere a sitei cu produs, φ=0,6.

Suprafaţa diviziunilor sitei se determină după relaţia:

 d2
F0   z0 (2)
4

unde:

d – diametrul diviziunilor sitei, d=0,003m

z0 – numărul de diviziuni.

Din relaţia (1) obţinem:

Q
F0  , (m2)
V      3600

370
𝐹0 = = 0,0039
0,063 ∙ 700 ∙ 0,6 ∙ 3600

Numărul de diviziuni se calculează reeşind din relaţia (2):

F0  4
z0 
 d2
0,0039∙4
𝑧0 = ≅ 552 găuri
3,14∙0,0032

Coala

22
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 2.4.2. Calculul energetic

Determinăm puterea electromotorului

Pentru determinarea puterea electromotorului avem nevoie de a calcula raza medie şi lungimea totală a
plăcilor tăietoare a dimensiunii sitei, care pot fi calculate conform relaţiei.
rmax  rmin
rmed  (3)
2
La sita cu 552 găuri avem diametrul efectiv al sitei Def=0,212 m iar diametrul interior Dint=0,1m.
0,106+0,5
𝑟𝑚𝑒𝑑 = = 0,075 m
2

l    d  z 0 (4)
∑ 𝑙 = 3,14 ∙ 0,003 ∙ 552 = 5,2 m
∑ 𝑙 – lungimea sumară a marginilor găurilor, m.
Determină viteza paletelor după relaţia:
  n  rmed
v (5)
30
unde:
n – turaţia paletelor, n=400rot/min
3,14 ∙ 400 ∙ 0,075
𝑣= = 3,14 𝑚/𝑠
30
Puterea electromotorului maşinii pasatrice poate fi determinată după formula:
N1  N 2
N , (W) (6)

unde:
N1 – puterea consumată la mărunţirea produsului de către muchiile diviziunilor sitei, W
N2 – puterea consumată la împingerea produsului prin găurile sitei, W
N1  q  k 0  v  k al    z  l , (W) (7)
unde:
q – rezistenţa specifică a produsului la mărunţire pe o unitate de lungime a marginilor diviziunilor sitei, N/m,
pentru cartofi q=150N/m;
k0 – coeficientul de utilizare a lungimii diviziunilor plasei, k0=0,3;
v – viteza de mărunţire, m/s;
kal – coeficientul de alunecare a produsului, kal=0,4;
φ – coeficient de umplere a sitei cu produs, φ=0,6;
z – numărul paletelor, z=2.
𝑁1 = 150 ∙ 0,3 ∙ 3,14 ∙ 0,4 ∙ 0,6 ∙ 2 ∙ 5,2 = 352,60 𝑊
Coala

23
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 N 2  q1  F0  V    z , (W) (8)
unde:
q1 – rezistenţa specifică a produsului la trecerea prin găurile sitei, q1=32 kN/m2;
F0 – suprafaţa găurilor sitei, m2;
φ – coeficient de umplere a sitei cu produs, φ=0,6;
V – viteza de trecere a produsului prin diviziunile sitei, V=0,063 m/s;
𝑁2 = 3200 ∙ 0,0039 ∙ 0,063 ∙ 0,6 ∙ 2 = 0,94 𝑊
352,60 + 0,94
𝑁= = 0,37 𝑘𝑊
1000 ∙ 0,96

2.4.3. Calculul cinematic

Determinînd puterea nominală necesară a motorului electric şi viteza unghiulară a arborelui, calculăm coeficientul
total de transmisie:
Wmot
itot 
Wol
unde:
Wmot – viteza unghiulară a arborelui motorului electric, s-1;
Wol – viteza unghiulară a organului de lucru, s-1.
1500
𝑖𝑡𝑜𝑡 = = 3,75
400
𝑟𝑜𝑡
𝑧1 = 21 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 1350 𝑚𝑖𝑛 < 𝑛1 < 1650𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛; 𝑧1 – numărul de dinţi ai roţii mici

𝑧2 = 𝑖 ∙ 𝑧1 < 𝑧2 𝑚𝑎𝑥 ; 𝑧2 = 3,75 ∙ 21 = 79 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖.

Coala

24
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Concluzie
În această lucrare, în baza sarcinei oferite ” Proiectarea maşini pasatrice cu productivitatea de 370 kg/oră”,
am studiat maşinile de pasat legume şi fructe. Pe parcursul desfăşurării acestei teme, am analizat construcţia
şi principiul de funcţionare a maşinilor de pasat, de pasat – tăiat legume, care sunt utilizate în diferite ramuri
ale industriei alimentare. Am efectuat un şir de calcule necesare pentru determinarea puterii motorului
electric care, în rezultat am obţinut că aceasta este egală cu N=0,37kW. Am constatat că puterea consumată
depinde de construcţia organelor de lucru şi caracterul lor de mişcare şi de asemenea, de metodele şi
regimurile de prelucrare a rădăcinoaselor şi legumelor.
La începutul acestui proiect, drept scop s-a pus construcţia unei maşini care ar fi mai avantajoasă decât
cele existente. Nu am putut înlătura dezavantajele maşinilor mecanice, însă am construit o maşină mai
economică din punct de vedere a cheltuielilor de energie.
Maşina este uşoară în exploatare, nu prezintă pericol pentru viaţa omului, creşte productivitatea şi scade
timpul de prelucrare, însă ea are unele dezavantaje.
Înlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a utilajului, respectiv reducerea efortului fizic, care din
păcate are ca consecinţă creşterea numărului de şomeri.

Coala

25
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Bibliografie
1. В. Д. Елхина, А. А. Журин – «Оборудование предприятий общественного
питания», 1987.
2. Кирпичников В.П., Леенсон Г.Х. Справочник механика. Общественное питание.
- М.:Экономика,1980.
3. Чернилевский Д.В. Детали машин. Проектирование приводов технологического
оборудования: Учебное пособие для студентов вузов. -М.:
Машиностроение,2002.
4. Îndrumar de laborator (partea mecanică). Autori: Anatolie Deatlov, Mircea Bernic.
Chişinău UTM 1998;
5. Îndrumar metodic pentru îndeplinirea proictului de curs. Autori: Anatolie Deatlov,
Mircea Bernic, V Niculin. Chişinău 1996;
6. Repararea şi întreţinerea utilajelor din industria alimentară. Autori: I.D. Cebotărescu,
Dr. Paraschiv, G. Ganea;

Coala

26
Mod Coala № Document Semnăt. Data