CADRANUL BANILOR

N-ai nevoie de bani ca să faci bani

Nu este nevoie nici de educaţie superioara (diplome)

Mulţi oameni care au reuşit în viaţă au părăsit şcoala înainte de a obţine o diplomă de absolvire. Thomas
Edison (General Electric), enr! "ord, #ill Gates (Microso$t), %teve &obs ('pple omputer), Ted Turner
(NN), Michael ell.

Atunci de ce ai nevoie?
'i nevoie de un vis, de multă hotăr*re şi $ermitate, de dorinţa de a învăţa repede, de capacitatea de a+ţi
$olosi cum trebuie capacităţile şi de a ştii siur cadranul care îţi va aduce averea.

Cadranul banilor
' - 'naat
/ - /iber pro$esionist
0 - 0atron
1 - 1nvestitor

iversele metode de obţinere a unui venit necesită mentalităţi di$erite, capacităţi practice di$erite, căi
educaţionale di$erite şi tipuri di$erite de oameni.

„A” - ANA!A"
*nd aud cuv*ntul 2siuranţă3 sau 2bene$icii3, îmi $ac o idee despre caracteristicile esenţiale ale unei
persoane. uv*ntul 2siuranţă3 se $oloseşte des ca răspuns la sentimentul de teamă. acă cineva simte
o teamă, atunci nevoia de siuranţă este o e4presie des $olosită pentru cineva care provine mai ales din
cadranul 2'3. *nd se pune problema banilor şi a unui servici, sunt mulţi oameni care nu suportă,
sen5aţia de teamă care apare odată cu nesiuranţa economică ... de aici, nevoia de siuranţă. uv*ntul
2bene$icii3 înseamnă că oamenii se aşteaptă şi la recompense suplimentare, clar menţionate în contracte
+ compensaţii bine stabilite, ca de e4emplu asistenţa medicală sau un plan de pensii. Motivul principal
este că vor să se simtă în siuranţă şi să vadă acest lucru scris neru pe alb. Nesiuranţa nu+i $ace
$ericiţi, siuranţa da. Ei *ndesc aşa6 2Eu îţi dau ţie asta ... iar tu îmi promiţi să+mi dai asta în schimb3.

7or să li se alune sentimentul de teamă printr+un anumit rad de siuranţă, de aceea vor căuta
siuranţa şi acorduri bine stabilite c*nd se pune problema unei anaări. %unt sinceri c*nd spun6 2Nu mă
interesea5ă at*t de mult banii3. 0entru ei, ideea de siuranţă, este de multe ori, mai importantă dec*t
banii.

'naaţii pot $i preşedinţii sau pa5nici la o $irmă. Nu e vorba at*t despre ce $ac, c*t despre înţeleerea
contractuală pe care o au cu persoana sau orani5aţia care i+a anaat.

„L” - LIB#R $RO%#&IONI&"

E4istă oameni care vor să $ie 2proprii lor stăp*ni3. %au cărora le place 2să $acă un lucru pe cont propriu3,
adică 2cei care $ac lucrul sinur3.

8n acest rup veţi ăsi 2pro$esionişti3 cu o educaţie solidă, care şi+au petrecut ani de 5ile în şcoală,
precum doctorii, avocaţii şi stomatoloii.

Tot în rupul 2/3 sunt oamenii care au pre$erat să+şi continue educaţia dec*t să se re5ume la
învăţăm*ntul obliatoriu. 'cest rup cuprinde v*n5ătorii cu comision direct + aenţii imobiliari, de
e4emplu + ca
curăţătorii, şi micii întreprin5ători,
restauratori, precum proprietari
consultanţi, terapeuţi, aenţi dede maa5ine
turism, cu amănuntul,
mecanici cei care
auto, instalatori, deţin
t*mplari,
predicatori, electricieni, $ri5eri şi coa$e5e şi artişti.

Melodia pre$erată a celor din acest rup va $i 2Nimeni nu $ace asta mai bine3 sau 2 'm $ăcut asta în $elul
meu3.

9
0ersoanele care sunt proprii lor anaaţi sunt $oarte adesea 2per$ecţionişti3, tari ca st*nca. 7or
întotdeauna să+şi îndeplinească treaba e4cepţional de bine. 8n mintea lor, sunt siuri că nimeni altcineva
nu poate $ace lucrul respectiv mai bine dec*t ei, din care cau5ă nu au încredere în nimeni că ar putea să
$acă lucrul respectiv mai bine dec*t ei, că ar putea să $acă ceva con$orm tiparului lor ... tipar pe care ei îl
consideră 2cel corect3. 8n multe privinţe, ei sunt adevăraţi artişti, cu propriul lor stil şi propriile lor metode
de a $ace lucru.

:i de aceea îi anaăm. acă anae5i un neurochirur, vrei ca respectivul să aibă o e4perienţă şi să se

speciali5e5e ani de 5ile, dar, mult mai important dec*t asta, vrei ca neurochirurul să $ie un per$ecţionist.
'celaşi lucru se aplică stomatoloului, coa$e5ei, consultantului de piaţă, instalatorului, electricianului,
avocatului sau instructorului. Tu, în calitate de client care anae5i pe cineva, vrei ca persoana respectivă
să $ie cea mai bună.

0entru cei din acest rup, banii nu sunt cel mai important lucru în leătură cu munca lor, ci de a $i
respectaţi ca specialişti este mult mai important dec*t banii. /a anaare, cel mai bine e să le spui ce vrei
să $acă şi să+i laşi apoi sinuri să+şi îndeplinească sarcina. Nici n+au nevoie, nici nu doresc să $ie
supraveheaţi. acă te amesteci prea mult, vor părăsi, pur şi simplu, lucrul şi+ţi vor spune să anae5i pe
altcineva. #anii nu sunt primul lucru care îi interesea5ă6 independenţa lor, da.

'deseori, c*nd vine vorba despre bani 2/3+ului tare nu+i place ca venitul lui + sau al ei + să depindă de alţi
oameni. u alte cuvinte, dacă cei din cadranul 2/3 muncesc din reu, vor să $ie bine plătiţi pentru e$ortul
lor. ei din acest rup nu areea5ă $aptul că banii pe care îi c*ştiă să depindă de o persoană sau de un
rup de persoane care nu muncesc tot at*t de bine sau mult ca ei. acă muncesc bine, plăteşte+i bine. Ei
sunt conştienţi că dacă nu muncesc cum se cuvine, nu merită să $ie bine plătiţi. *nd e vorba de muncă
şi bani, ei sunt $oarte independenţi.
;nul din de$ectele tipului 2/3 care are succes este că succesul înseamnă, pur şi simplu, mai multă
muncă. u alte cuvinte, munca e$icientă are drept re5ultat şi mai multă muncă.

acă 2'3 + anaatul + reacţionea5ă adesea la teama de a nu avea bani, căut*nd siuranţa 2/3+ul
reacţionea5ă di$erit. 0ersoanele din acest cadran răspund la sentimentul de teamă nu căut*nd siuranţa,
ci prelu*nd controlul asupra situaţiei şi re5olv*nd+o sinuri. *nd e vorba de teamă şi de risc, aceştia
2apucă taurul de coarne3.

'cest rup înt*mpină adesea di$icultăţi c*nd trebuie să anae5e pe alţii să $acă ceea ce $ac ei, pentru
că, în mintea lor, nimeni nu se ridică la înălţimea aşteptărilor lor. eea ce îi $ace pe cei din acest rup să
spună adeseori6 2E reu să ăseşti pe cineva de nădede în 5ile noastre3.

e asemenea, dacă cei din rupul acesta instruiesc pe alţii să $acă ceea ce $ac ei, persoana nou instruită
s$*rşeşte adesea prin a+i părăsi ca să+i 2lase să $acă treaba sinuri3, 2să+şi $ie proprii lor stăp*ni3, 2să $acă
lucrurile în stilul lor3 şi să aibă şansa de a+şi e4prima propria personalitate.

Mulţi din rupul 2/3 e5ită să anae5e sau să instruiască pe alţii întruc*t, o dată instruiţi, aceştia s$*rşesc
prin a deveni 2concurenţa3, ceea ce îi $ace să trudească şi mai mult şi să $acă treaba sinuri.

„$” - $atron
'cest rup de oameni ar putea $i aproape opusul celor din 2/3. elor care le place să se înconoare de
oameni intelienţi din toate cele patru cateorii6 ', /, 0, 1. %pre deosebire de 2/3, cărora nu le place să
delee pe altcineva să $acă treaba (pentru că nimeni nu o $ace mai bine dec*t ei), adevăraţii 203
areea5ă acest lucru. Motoul caracteristic al celor din 203 este6 2e ce să $aci tu asta c*nd poţi anaa pe
altcineva s+o $acă pentru tine, cineva care s+o $acă şi mai bine<3
enr! "ord se încadra în acest model. upă cum spun urile rele, un rup de 5iarişti, l+au acu5at că era
2inorant3. 'u pretins că în realitate, nu ştia mai nimic. "ord i+a invitat în biroul său şi le+a propus să+i
pună orice $el de întrebare vor, iar el le va răspunde. =iarişti s+au adunat în urul celui mai puternic
industriaş american şi a început să+i pună întrebări.

>
"ord i+a ascultat, iar c*nd a terminat cu întrebările, a întins, pur şi simplu, m*na după tele$oanele după
biroul său şi a chemat pe c*ţiva dintre asistenţii lui eniali şi i+a ruat să dea comisiei răspunsurile pe
care le dorea. ' încheiat prin a in$orma 5iarişti că pre$eră să anae5e oameni intelienţi, cu educaţie
superioară, care să vină cu răspunsuri, pentru ca el să poată avea mintea liberă pentru sarcini mai
importante. um ar $i, sarcina de 2a *ndi3.

;nul din citatele care i se atribuie lui "ord spune6 2G*nditul este cea mai rea muncă din c*te e4istă. e
aceea at*t de puţini oameni se implică în asta3.

E4istă o ştiinţă a a$acerilor şi a conducerii, ca şi o artă a a$acerilor şi a conducerii. Mulţi oameni pot avea
ori una ori alta, dar să $i un 203 plin de succes, ai neapărat nevoie să le ai pe am*ndouă. 0entru mine,
ambele sunt studii de o viaţă ... şi durea5ă o viaţă. 2apacitatea de lider, este capacitatea de a scoate la
iveală ce e mai bun în oameni3. 2unoştinţele practice ale a$acerilor sunt simple şi uşoare ... partea rea
e lucrul cu oamenii3

Diferen'a dintre ti(ul de afacere „L” )i „$”

ei care sunt adevăraţii 203, îşi pot lăsa a$acerea un an sau chiar mai mulţi, iar c*nd vor reveni vor ăsi
a$acerea mai prosperă şi mer*nd mai bine dec*t atunci c*nd au lăsat+o. 8n tipul de a$acere 2/3, dacă 2/3+
ul dispare unul sau mai mulţi ani, e4istă riscul să nu mai aibă nici o a$acere la care să se întoarcă.

0rin urmare, care este di$erenţa< 1n cuvinte simple, 2/3+ul deţine o slubă, 203 deţine un sistem, sistem în
care anaea5ă persoane competente. 2/3+ul este sistemul, de aceea, cei din cadranul 2/3 nu+şi pot lăsa
a$acerea. ei care deţin o a$acere de tip 203 se pot duce în vacanţă pe viaţă, pentru că ei deţin un sistem,
nu o slubă. acă 203 e în concediu, banii tot apar.

a să obţii succes ca 203 ai nevoie de6

• eţinerea sau controlul sistemului
• apacitatea de a conduce oamenii

0entru ca persoanele din 2/3 să evolue5e spre 203, e nevoie să convertească ceea ce sunt şi ceea ce ştiu
într+un sistem ... iar mulţi nu sunt în stare s+o $acă .... sau de cele mai multe ori, sunt prea leaţi de
cadranul lor.

0ersonalitatea predispune oamenii la un anumit tip de comportament, indi$erent de vointa lor. ? poveste
cu talc vorbeste despre o broasca si un scorpion care vroiau sa traverse5e o apa curatoare. %corpionul
o roaa pe broasca sa il ia si pe el in spate, dar broasca sta pe anduri, temandu+se ca va $i intepata
mortal. 7a5and+o ca e5ita, scorpionul o asiura ca este in siuranta, caci daca ar intepa+o, ar muri
amandoi. #roasca
scorpionul accepta,
o inteapa. il ia su$lare,
u ultima pe scorpion in spate
broasca si incepe
intreaba6 sa inoate.
2e ce<3, 1nsa la milocul
iar scorpionul distantei,
raspunde6 20entru ca
asta e natura mea3. %i mor amandoi.

E4istă idei noi în număr nelimitat, miliarde de oameni care au de o$erit produse sau servicii, milioane de
produse, dar numai un număr restr*ns de oameni ştiu cum să construiască sisteme $oarte bune de
a$aceri.

8n ceea ce îi priveşte pe cei din cadranul 2/3, c*nd se pune problema să încredinţe5e o treabă altei
persoane, *ndul lor loic sună cam aşa 2? s+o $ac mai bine eu sinur3.

'cesta e unul din motivele pentru care multe din a$acerile iniţiate de cei din 2/3 sunt a$aceri de tip $amilial.
%entimentul de încredere e mai mare în $amilie. 0entru ei, 2s*nele apă nu se $ace3.

„I” - IN*#&"I"OR
1nvestitorii $ac bani din bani. Ei nu trebuie să muncească pentru că banii lor lucrea5ă pentru ei.

adranul 213 este terenul de sport al celor boaţi. 1ndi$erent de cadranul în care oamenii îşi produc banii,
dacă speră să $ie boaţi într+o 5i, trebuie în $inal, să aună în cadranul 213. oar în acest cadran banii se
convertesc în averi.

@
Mulţi dintre noi au au5it că secretele averilor uriaşe sunt6
• T'0 + Timpul 'ltor 0ersoane
• #'0 + #anii 'ltor 0ersoane

#ill Gates de la Microso$t n+a creat el un mare produs. El a cumpărat produsul de la altcineva şi a ridicat
un sistem lobal puternic în urul lui.

0entru alţii, această activitate ar putea $i $oarte di$icilă ... pentru că mulţi ţin cu dinţii de un cadran, de o
mentalitate.

8n cel mai rău ca5, veţi a$la de ce unii oameni muncesc mai puţin, c*ştiă mai mulţi bani, plătesc impo5ite
mai puţine, şi se simt, din punct de vedere $inanciar, mai siur dec*t alţii. E, pur şi simplu, nevoie să ştii
din care cadran să eşti, şi c*nd.

'cum c*ţiva ani, am citit un articol care spunea că maoritatea celor boaţi obţin ABC din venitul lor din
investiţii + sau din cadranul 213, şi mai puţin de @BC din salarii + sau din cadranul 2'3. 1ar dacă sunt 2'3,
e4isă şansa ca ei să $ie anaaţi ai propriilor lor companii.

*nd a$acerea are succes trebuie concentrată atenţia pe creşterea activelor p*nă în acel punct în care
$lu4ul monetar provenit din ele să $ie mai mare dec*t cheltuielile. %iuranţa o dau bunurile tanibile +
proprietăţi imobiliare, acţiuni + care să producă un venit pasiv mai mare dec*t cheltuielile.

Defini'ia averii
2Numărul de 5ile în care poţi supravieţui $ără să munceşti ($ără ca nimeni din $amilie să muncească) şi să+
ţi menţii nivelul de trai3.
e e4emplu6 acă cheltuieşti pe lună 9.BBBD şi dacă ai @.BBBD economisiţi, averea ta este de apro4imativ
trei luni sau B de 5ile. 'verea se măsoară în timp, nu în dolari.

Mulţi medici spun că principala problemă a 5ilelor noastre este stresul, provocat de $aptul că în po$ida
unei munci e4tenuante, nu ai niciodată destui bani. 0rincipala cau5ă a bolilor este ceea ce el numeşte
2cancerul porto$elului3.

?amenii investesc în educaţie. Educaţia tradiţională are un rol important, deoarece, c*t ai o educaţie mai
bună, cu at*t sporesc şansele tale de a c*ştia bani. 0atru ani de $acultate sa orice alt tip de învăţăm*nt
superior merită e$ortul şi este o investiţie e4celentă, dar asta nu este su$icient ca să te îmboăţeşti.

/oialitatea
care şi oconştiincio5itatea
a lucrat viaţă într+o $irmăînsau
muncă repre5intă
instituţie de stat.o rept
altă $ormă de investiţie
recompensă, prin+contract,
ca în ca5ul unui anaat
persoana
respectivă va primi o pensie pe viaţă. 'ceasta este o $ormă de investiţie obişnuită în Epoca
1ndustriali5ării, dar vetustă în Epoca 1n$ormaţiei.

eşi se $olosesc încă, aceste prorame de pensie au devenit, o$icial, vetuste. 1deea ca o $irmă să $ie
responsabilă pentru tine, ca pensionar, 1ar uvernul să str*nă banii pentru necesităţile tale prin
proramele de pensii este închisă, care şi+a pierdut viabilitatea.

Maoritatea oamenilor pun bani deoparte în contul de pensie, sper*nd că, la vremea pensionării, vor
obţine mai mulţi bani dec*t au economist.

De ce nu e+istă ,ai ,ul'i investitori?

adranul 213 este cadranul în care c*ştii cel mai mult, munceşti mai puţin şi plăteşti mai puţine impo5ite.
'tunci
a$aceri de
pe ce nupropriu.
cont e4istă mai mulţi
Totul investitori<
se poate re5uma0entru
la unaceleaşi motive 2risc3.
sinur cuv*nt6 pentru care mulţi oameni nu încep

Teama aceasta de a nu pierde banii împarte investitorii în patru mari cateorii6

9. ei cărora nu le place riscul şi nu $ac, în consecinţă, nimic dec*t să meară la siur, păstr*ndu+şi
banii în bancă
>. ei care predau sarcina de a investi banii altcuiva, unui consultat $inanciar sau unui administrator de
$onduri mutuale
F
@. ei care oacă ocuri de noroc
F. 1nvestitorii

i$erenţa dintre un ucător şi un investitor este următoarea6 pentru ucător, a investi este un oc al
înt*mplării, pentru un investitor, a investi este un oc al intelienţei. 1ar pentru cei care îşi preda altora
banii ca să+i investească, a investi este, cel mai adesea, un oc pe care nu vor să+l înveţe. 1mportant
pentru această cateorie este să+şi aleaă cu multă riă consultantul $inanciar.

'stă5i, toată lumea trebuie să meară la şcoală ca să înveţe cum să obţină o slubă bună, dar, în acelaşi
timp, trebuie să ştim şi cum să investim, iar cum să $aci o investiţie nu se învaţă în şcoală.

;na din reminiscenţele Epocii 1ndustriale este că prea multă lume depinde de uvern pentru re5olvarea
problemelor lor. 0rea mulţi au auns să depindă de uvern ca să elimine riscurile cu care e con$runţi în
viaţă. 8nceputul Epocii 1n$ormaţiei marchea5ă s$*rşitul marelui uvern aşa cum îl ştim.

Nu ne mai a$lăm în acea epocă. Timpurile s+au schimbat. 0roblema este că ideile multora nu s+au
schimbat.

8n Epoca 1n$ormaţiei, e4presia 2departe de casă3 nu va însemna o altă ţară care este paradisul
impo5itelor ... ci va însemna 2spaţiul cibernetic3. Epoca 1n$ormaţiei ne cere să devenim cu toţii mai
independenţi şi să începem să ne maturi5ăm.

?amenii care îşi asumă riscul schimbă lumea. 0uţini oameni s+au îmboăţit $ără să rişte.

Marele secret este acesta6 ca să $ii liber din punct de vedere $inanciar nu ai nevoie nici de bani, nici de o
educaţie solidă. Nu e nevoie nici să rişti. 8n loc de toate acestea, preţul libertăţii se măsoară în vise,
dorinţă şi capacitatea de a surmonta de5amăirile pe care la înt*lnim cu toţii de+a lunul drumului. Eşti de
acord să plăteşti preţul<

;nii sunt preocupaţi de siuranţa serviciului, iar alţi, mai mult de libertatea $inanciară.

De ce caută oa,enii siuran'a serviciului

0rimul motiv pentru care oamenii caută siuranţa slubei este că aşa sunt învăţaţi, la şcoală şi acasă.

Milioane de oameni continuă să urme5e acest s$at. Mulţi dintre noi au $ost 2proramaţi3, din primele 5ile
ale e4istenţei noastre, să se *ndească mai derabă la siuranţa slubei dec*t la siuranţa sau libertatea
$inanciară.

'sta se înt*mplă c*nd munceşti conştiincios şi ai succes pe partea st*nă a adranului. %uccesul aici îţi
aduce timp din ce în ce mai puţin şi puţini bani.

1ntelienţa $inanciară nu constă at*t de mult în c*ţi bani $aci, ci c*t timp îi păstre5i, c*t de mult muncesc
banii pentru tine şi c*te eneraţii asiuri cu ei.

:tiu că mulţi caută libertatea şi $ericirea. 0roblema este că mulţi oameni n+au $ost instruiţi să muncească
con$orm cadranelor 203 şi 213.

%ă $aci ce ştii, sinur

„A”-ul devine „L”

Tot mai mulţi oameni au luat hotăr*rea de 2a+şi începe propria a$acere3, de 2a $ace ce ştiu, sinuri3 şi de
2a $i propriul lor şe$3.
upă părerea mea, a $i 2/3 poate $i recompensatoriu, dar şi $oarte riscant. red că 2/3 este cel mai dur
cadran. :ansele de a eşua sunt $oarte mari. :i dacă reuşeşti, succesul e şi mai rău dec*t eşecul. 'sta
deoarece, dacă ai succes, vei munci ca 2/3 mai mult dec*t dacă eşti 2'3, 203 sau 213 ... şi vei trudi aşa timp
îndelunat, at*ta timp c*t vei avea succes.


Motivul pentru care 2/3 munceşte cel mai mult este pentru că ei $ac parte din cateoria celor care sunt 2şi
bucătar şe$ şi cel care spală vasele3. Ei trebuie să e$ectue5e şi să poarte răspunderea pentru toate
activităţile care, într+o mare $irmă, sunt îndeplinite de mulţi directori şi anaaţi. 2/3+ul începător răspunde,
de obicei, la tele$on, plăteşte $acturile, dă tele$oane ca să+şi v*ndă produsul, încearcă să+şi $acă
publicitate cu un buet mic, se ocupă de clienţi, $ace anaări, concedia5ă anaaţii, ţine locul anaaţilor
c*nd aceştia lipsesc, discută cu perceptorul, se ceartă cu inspectorii uvernamentali, şi aşa mai departe.

/a scară naţională,  din 9B ast$el de a$acerişti eşuea5ă în primii cinci ani, iar  din 9BB dintre micile
a$aceri dispar, cateoric în primii 9B ani.

0oate de aceea speranţa de viaţă a doctorilor şi avocaţilor este mai mică dec*t a celorlalţi. Media lor de
viaţă este de H de ani. 0entru toţi ceilalţi, este AB.

De ce cei boa'i (lătesc (u'ine ta+e (e venit?

%implu6 pentru că nu+şi c*ştiă banii ca salariaţii. ei $oarte boaţi ştiu că modul cel mai bun de a evita,
leal, plata ta4elor, este producerea venitului în sectoarele 203 şi 213.

unoaşterea înseamnă putere ... tot ce trebuie să $acă este să aştepte să apară oca5ia de a+şi $olosi
cunoştinţele, şi vor avea apoi şi banii.

8n loc să pui banii pentru pensie într+un cont şi să speri că totul va $i bine, investeşte+i. ?amenii se simt
încre5ători c*nd au cunoştinţele necesare at*t ca investitori, c*t şi ca salariaţi. /a $el cum studiem în
şcoală ca să avem un serviciu, vă s$ătuiesc să studiaţi ca să deveniţi investitori pro$esionişti.

rumul aceasta din 2/3 spre 203 este, cel mai adesea, cel urmat de marii antrenori, ca #ill Gates, de
e4emplu. Nu este cel mai uşor, dar, după părerea mea, este cel mai bun.

hiar dacă nu ai mulţi bani, e important să investeşti în educaţia ta ... pentru ca atunci c*nd se petrece
schimbarea, să $ii mai bine preătit s+o înt*mpini. %ă nu $ii prins nepreătit şi plin de temeri.

'm cunoscut mulţi 203 plini de succes care şi+au v*ndut a$acerile pe milioane de dolari, iar averea ast$el
obţinută li s+a urcat la cap. 8nclină să creadă că dolarii pe care îi au sunt măsura coe$icientului lor de
intelienţă, aşa că îşi $ace o intrare plină de măreţie în cadranul 213 şi ... pierd totul.

'devărul este că sarcina şe$ului tău nu este să te $acă boat.

acă îţi manevre5i banii cu înţelepciune şi înveţi cadranele 203 şi 213, atunci c*nd eşti pe drumul care te
va duce spre o mare avere personală şi, ce $oarte important, spre libertate.
%inura di$erenţă dintre un om boat şi un om sărac este ce $ace $iecare în timpul liber.

'devăraţii investitori investesc în cei buni din cadranul 203, care au sisteme stabile de a$aceri. E riscant
să investeşti într+un 2'3 sau 2/3 care nu cunoaşte di$erenţa dintre sistem şi produs ... sau căruia îi lipsesc
calităţile de conducător.

'devărul este că a investi înseamnă să ai capital şi cunoştinţele solide. ;neori îţi trebuie o rămadă de
capital şi timp ca să acumule5i acele cunoştinţe. Mulţi investitori de succes au pierdut de multe ori înainte
de a c*ştia. ei care reuşesc ştiu că succesul este un pro$esor prost. 8nveţi din reşeli, iar în cadranul
213 reşelile costă bani. acă nu ai nici capital, nici cunoştinţele necesare, încercarea de a deveni
investitor este o adevărată sinucidere $inanciară.

#)ecul
ele maieste o (arte
multe lucruriape
succesului
care le învăţăm despre noi înşine sunt atunci c*nd nu reuşim ceva ... să nu te
temi, deci, de nereuşite. Nu poţi avea succes $ără să ai şi eşec ... ?amenii care n+au succes înseamnă
că n+au eşuat niciodată.

'deseori oamenii răm*n blocaţi în cadranul 2/3 în cursul călătoriei spre 203. 'sta se înt*mplă mai ales
pentru că nu elaborea5ă un sistem su$icient de puternic şi, în consecinţă, s$*rşesc prin a deveni parte

I
interantă din sistem. 203+ul plin de succes de5voltă un sistem care va mere siur, $ără să+l implice şi pe
el.

Maoritatea consultanţilor sunt în cadranul 2/3. /umea e plină de 2/3+uri care încearcă să+ţi spună cum să
$ii 203 sau 213. "ii atent la s$aturile care ţi se dau. Jine+ţi mintea deschisă, receptivă, dar *ndeşte+te
întotdeauna din care cadran vine s$atul respectiv.

onducătorii îşi consideră adeseori subordonaţii ca $iindu+le in$eriori. onducătorii trebuie să hide5e
oamenii, care sunt, de multe ori mai intelienţi dec*t ei.

a să înveţi despre toate sistemele necesare unei companii mari, ai nevoie de 9B +9 ani de lucru acolo,
$amiliari5*ndu+te cu toate aspectele a$acerii.

hiar şi cu un mentor sau cu ani îndelunaţi de e4perienţă, cea dint*i metodă este muncă intensă.
rearea propriului tău sistem necesită nenumărate încercări şi reşeli, costuri cu procedurile leale, şi
h*rţoărie. Toate astea se petrec în vreme ce tu încerci să+ţi $orme5i oamenii.

ei care solicită bani pentru munca lor nu cunosc di$erenţa dintre produs şi sistem.

?ric*t mi+ar plăcea un proiect, produs sau o persoană, îi re$u5 dacă nu au e4perienţă în crearea şi
conducerea sistemului a$acerii.

.ar/etinul 0n re'ea
red că marKetinul în reţea o$eră oamenilor posibilitatea de a acumula venitul pasiv de care au nevoie
în perioada c*t învaţă să devină investitori pro$esionişti. :tiu că marKetinul în reţea înseamnă multă
muncă. %uccesul în orice cadran este, însă, muncă şi iar muncă.

%unt orani5aţii de marKetin în reţea interesate doar să le vindeţi sistemul prietenilor voştri. %unt
orani5aţii interesate să vă instruiască şi să vă aute să obţineţi succes.

ouă lucruri esenţiale pentru a deveni un 203 de succes6

9. a să obţii succes, trebuie să înveţi să+ţi învini $rica de a $i respins şi să încete5i să te mai întrebi,
înriorat, ce crede lumea despre tine. 'm cunoscut nenumărate persoane care se abţineau să $acă
sau să 5ică ceva doar pentru că se temeau de ce ar spune prietenii lor dacă ar $ace alt$el. :tiu asta
pentru că şi eu am $ost ca ei.

;na din $ra5ele pe care mi le+am repetat tot timpul a $ost6 2e cre5i tu despre mine nu mă priveşti c*tuşi
de puţin. el mai important lucru e ce *ndesc eu despre mine3.
>. %ă înveţi să conduci oamenii. Munca cu diverse tipuri de oameni este cel mai reu lucru în a$aceri.
?amenii pe care+i ştiu, şi care au succes în orice a$acere, sunt cei cu calităţi înnăscute de
conducători. apacitatea de a te înţelee şi a+i inspira pe oameni este un dar nepreţuit. ? calitate
care se poate învăţa.

acă orani5aţia îndeplineşte următoarele cinci criterii, atunci, şi numai atunci, uită+te la produsul lor6
9) %unt orani5aţii veri$icate, care au obţinut succes, cu un sistem de distribuire şi un plan de
compensări care s+au dovedit a $i un succes vreme îndelunatăL
>) 'u oca5ii de a$aceri în care poţi reuşi, poţi crede şi pe care le poţi împărtăşi celorlalţiL
@) 'u prorame continue, pe termen lun, care să te de5volte pe tine, ca $iinţă umană. 8ncrederea în
sine este vitală pe partea dreaptă a adranului.
F) 'u un puternic proram+mentor. 7rei să înveţi de la lideri, nu de la consultanţi. ?amenii care sunt

) dea lideri pe
'u oameni pepartea
care îidreaptă
respecţiaşiadranului
cu care te vor
simţicabine.
şi tu să reuşeşti.

acă scopul tău e să $ii v*n5ător, să $ii 2/3, atunci produsul este cel mai important lucru. ar dacă
intenţione5i să devii un 203 pe termen lun, atunci sistemul, educaţia de+o viaţă şi oamenii sunt mult mai
importante.

A
ea mai importantă cheie a succesului într+o companie de marKetin în reţea este, totuşi, anaamentul
pe termen lun at*t din parte ta, c*t şi din partea orani5aţiei, de a $ace din tine liderul în a$aceri care vrei
să devii.

'stă5i, libertatea şi siuranţa nu se ăsesc at*t în ceea ce avem, c*t în ceea ce ştim că putem construi
cu încrederea în celălalt.

oncesiunile şi marKetinul în reţea au îndepărtat partea di$icilă a de5voltării propriului său sistem.

%iuranţa e mai importantă dec*t plăcerea. inismul este o combinaţie de teamă şi inoranţă, care
provoacă, la r*ndul ei, aroanţa. ar partea cea mai proastă cu criticii este că+i in$estea5ă pe cei din ur
cu tema lor ad*ncă, dehi5ată în intelienţă.

acă nu eşti încă investitor pe termen lun, răbeşte+te să devii, c*t mai urent cu putinţă. e vrea să
însemne asta< 8nseamnă să te aşe5i la masă şi să elabore5i un plan. 0reia controlul asupra obiceiului
tău de a cheltui banii. Micşorea5ă c*t se poate datoriile şi pasivele. Nu+ţi depăşi miloacele de trai dar
încearcă să le sporeşti. alculea5ă c*t trebuie să investeşti pe lună şi c*te luni, la o rată a pro$itului
re5onabilă, ca să ve5i c*t îţi ia să+ţi reali5e5i ţelurile. Jeluri ca6 /a ce v*rstă intenţione5i să încete5i să
mai munceşti< e ce sumă vei avea nevoie pe lună<

'v*nd un plan pe termen lun care reduce cheltuielile de consum şi+ţi permite să depui o mică sumă de
bani, periodic, într+un $ond mutual bun, $aci primul pas spre prosperitatea de pensionar, cu condiţia să
începi devreme şi să vehe5i cu un ochi critic la tot ce $aci.

1nvesteşte doar în $onduri mutuale şi în acţiuni siure.

#anii au talentul de a spori intelienţa $oarte repede. Tema şi e5itarea le tra înapoi.

Eşecul $ace parte din succes.

heltuie o mică avere pe s$aturi componente, pro$esioniste nu doar pentru a+ţi mări averea, şi pentru a o
apăra împotriva $amiliei, prietenilor, proceselor şi statului.

%copul unui capitalist este să $acă mai mulţi bani prin orchestrarea sineretică a banilor, aptitudinilor şi
timpului altor persoane.

'devăraţii capitalişti crea5ă investiţii pentru ei şi pentru alţii, $olosind aptitudinile şi banii altor persoane.
'devăraţii capitalişti
$olosească nu aualtor
banii şi timpul nevoie de bani ca să $acă bani, pentru că ştiu, pur şi simplu, cum să
oameni.

1nvestitorii adoră ocul banilor mai mult dec*t orice alt oc ... mai mult dec*t ol$ul, rădinăritul sau
lumele prosteşti. 'cesta este ocul care îi $ace să se simtă că trăiesc. 1ndi$erent dacă pierd sau c*ştiă
bani, o să+i au5i spun*nd 28mi place la nebunie ocul ăsta3.

0entru a crea o lume mai bună avem nevoie de mai mulţi, nu de mai puţini capitalişti, cum încearcă să vă
convină cinicii.

'devărul este că sunt mai mulţi cinici dec*t capitalişti. inicii + $ac mai mult 5omot, menţin teama în
su$letul oamenilor şi caută siuranţa în locul libertăţii. 2Nu e4istă încă o statuie ridicată unui cinic sau o
universitate $ondată de unul3.

ecunosc
alea sprenu numai
marile calităţile,
averi ci şi,înseamnă
$inanciare cum spune =i =ilar 2de$ectele
consolidarea calităţilorde caracter3 care
şi abordarea mă tratale
de$ectelor înapoi.
de
caracter. 1ar ca să $aci asta, trebuie mai înt*i să admiţi că ele e4istă şi nu să pretin5i că eşti 2$ără cusur3.

Nu importă ce ve5i cu ochii. ? proprietate imobiliară răm*ne o proprietate imobiliară. erti$icatul de

acţiuni al unei companii este tot un certi$icat de acţiuni. /ucrurile astea le ve5i cu ochii tăi. 1mportant este,
însă ceea ce nu ve5i. E vorba de a$acerea în sine, de acordul $iscal, de piaţă, manaement, $actori de

H
risc, bani, structura corporaţiei, leile impo5itelor şi o mie de alte lucruri care $ac dint+o investiţie un lucru
bun sau rău.

acă $aci ceva, comiţi reşeli, dar învăţăm cel mai bine din reşeli. Jine minte că lucrurile importante nu
se învaţă în sala de clasă. %e învaţă doar acţion*nd, $ăc*nd reşeli şi corect*ndu+le. 'şa se instalea5ă
înţelepciunea.

*nd cineva îţi spune6 2Nu poţi să $aci aşa ceva3, şi îndreaptă spre tine un deet ... celelalte trei sunt
îndreptate spre el.

2Nu poţi să $aci aşa ceva3 nu înseamnă neapărat 2nu poţi3. el mai adesea 2ei nu pot3.
2Nu importă c*ţi bani $aci, ci c*ţi bani păstre5i, c*t de bine muncesc ei pentru tine şi c*te eneraţii asiuri
cu ei3.

8n medie, c*nd investesc, oamenii au C ochi şi doar C minte. acă vrei să devii pro$esionist pe
partea dreaptă a adranului, trebuie să+ţi obişnuieşti ochii să vadă doar C şi mintea să vadă restul de
C.

'i nevoie de bani ca să $aci bani. apacitatea de a $ace bani din bani începe cu înţeleerea cuvintelor şi
numerelor. 2acă banii nu sunt mai înt*i în mintea ta, nu vor aune nicic*nd în m*inile tale3. 2' $ace
investiţii nu este riscant. ' $i neştiutor este riscant3.

2acă nu şti nimic, atunci, orice s$at e mai bun dec*t nici unul. ar, dacă nu şti să $aci di$erenţa între un
s$at prost şi unul bun, atunci este riscant3.
2E necesar, mai înt*i, să+ţi aduci contribuţia îmbunătăţindu+ţi cunoştinţele $inanciare.

asa ta, luată cu împrumut, este un activ, dar bancherii nu îţi spun al cui activ este. acă citeşti
declaraţiile $inanciare, e uşor să+ţi dai seama că locuinţa ta nu este un activ al tău.

eula este simplă6 2'ctivele pun bani în bu5unarul meu. 0asivele iau bani din bu5unarul meu.3

? ipotecă nu e un activ, ci un pasiv. Este activ în $oaia de bilanţ a băncii ... nu a ta.

?ricine a $ăcut cursuri de contabilitate ştie că un bilanţ trebuie să $ie echilibrat. e unde se echilibrea5ă<
Nu se prea echilibrea5ă pe $oaia ta de bilanţ. acă te uiţi la bilanţul băncii, acolo e adevărata poveste pe
care o spun ci$rele.
'sta e contabilitatea din cadranele 203 şi 213. ar nu aşa se predau cunoştinţele $undamentale de
contabilitate ... valoarea casei tale ca $ăc*nd parte din active, iar ipoteca din pasive ... valoarea casei tale
$luctuea5ă o dată cu piaţa, în vreme ce ipoteca ta este un pasiv stabil, pe care piaţa nu îl a$ectea5ă.

203+ul şi 213+ul nu consideră 2valoarea3 casei tale drept activ, întruc*t nu creea5ă pro$it.

0ersoanele din 203 şi 213 includ casa pe lista activelor doar c*nd enerea5ă un pro$it po5itiv.

Motivul principal, însă, pentru care o casă, chiar $ără o ipotecă pe ea, răm*ne la pasive este că, în
realitate, nu e în proprietatea ta. %tatul îţi impune plata impo5itelor pentru ea, chiar dacă eşti proprietarul
ei. Nu mai plăti impo5itele pe proprietate şi vei a$la cine e adevăratul proprietar al casei tale.

Defini'ia
21potecă3 (ro(rietă'ii i,obiliare
este 2o înţeleere p*nă la moarte3, cuv*ntul 2$inanţe3 care înseamnă penali5are.

ealitatea a creat derivatele + 2impo5itele3 şi 2ipotecile3 + ca modalitate de a permite oamenilor obişnuiţi

să+şi $inanţe5e proprietatea ... #ancherul tău nu va mai denumi ipotecaL el va spune că e 2asiurată3 de
păm*nt ... realitatea a înţeles că banii nu mai sunt produşi deţinerea unor supra$eţe întinse de păm*nt,
ci de 2derivatele3 care provin din proprietatea $unciară, a în$iinţat băncile, cu scopul de a manevra


a$acerile tot mai mari. 0ăm*ntul este denumit 2proprietate imobiliară3 (real estate), pentru că, indi$erent
c*t plăteşti pentru el, nu+ţi va aparţine niciodată. El aparţine tot 2reilor3.

2*nd îţi spune un bancher că rata dob*n5ii tale este de HC3. #ancherii nu mint ... nu spun tot adevărul.

%tatul o$eră scutiri de ta4e pentru a încuraa plătitorii de ta4e să cumpere case şi mai mari, ceea ce
înseamnă impo5ite pe proprietate şi mai mari pentru stat ... toate aenţiile de ipotecări te somea5ă să o
plăteşti pentru ipotecarea casei.

#ancherii spun că locuinţa ta se încadrea5ă la active nu mint. %tatul te scuteşte de impo5ite pentru că ai
datorii, nu o $ace pentru că îl procupă viitorul tău $inanciar. 'şadar, c*nd îţi spune bancherul, contabilul,
avocatul sau pro$esorii la şcoală că locuinţa ta $ace parte din active, au omis doar să menţione5e ale cui
sunt acele active, au omis doar să menţione5e ale cui sunt acele active.

Ji se o$eră o scutire de ta4e pentru că îţi cumperi o casă mare şi intri într+o nouă datorie ... dar nu ţi se
o$eră o scutire de ta4e şi pentru că economiseşti bani.

'u $ost călcaţi în picioare de ocul ăsta at*t de tare, că nu mai au cum să $acă alte datorii ... dacă ai prea
multe datorii lumea îţi ia tot ce ai ... timp, muncă, viaţă, casă, încredere şi, dacă îi laşi, îţi ia şi demnitatea.

"iecare dolar era, odată, susţinut de aur şi de arint, iar acum este un 1N# (8ţi datore5 nişte bani)
arantat de ta4ele plătite de contribuabilii statului care emite banii.

acă elementul cheie al banilor + încrederea + dispare brusc, economia se prăbuşeşte ca un castel de
cărţi de oc ... iar castelul ăsta s+a dăr*mat de nenumărate ori de+a lunul istoriei.
2ine îţi e dator<3
0entru investitori banii sunt un oc, pentru maoritatea oamenilor, banii înseamnă supravieţuire. 0entru cei
mai mulţi, banii sunt un oc pe care sunt obliaţi să+l oace, şi îl urăsc. in ne$ericire, cu c*t creşte radul
nostru de civili5aţie, cu at*t mai mult $ac parte banii din viaţa noastră.

ar, din păcate, c*nd e vorba de bani, bunul simţ e ne+bun.

? a$acere bună trebuie să aibă sens, din punct de vedere economic, şi în vremuri bune şi în vremuri rele.

0entru mulţi, banii înseamnă supravieţuire ... uneori chiar viaţa.

acă vrei
păreri. Nu să
poţiaiaccepta
succes pe partea
orbeşte dreaptă,
s$aturile c*nd vineaşa
$inanciare, vorba
cumde$ac
bani, trebuie
cei din să ştii
partea di$erenţa dintre $apte şi
st*nă.

Maoritatea oamenilor se luptă cu banii pentru că îşi petrec întreaa viaţă $olosind păreri, nu $apte, c*nd
iau deci5ii $inanciare. 0ăreri ca6 2/ocuinţa ta $ace parte din active3, 20reţul proprietăţilor imobiliare creşte
întotdeauna3, 2'i nevoie de bani să $aci bani3, 2'cţiunile de la bursă au trecut întotdeauna proprietăţile
imobiliare3, 2Trebuie să+ţi diversi$ici porto$oliul3, 2Trebuie să $ii necinstit ca să auni boat3, 2E riscant să
investeşti3.

'urul e sinurul activ, cu condiţia să+l cumperi la un preţ mai mic dec*t cel la care îl vin5i.

8n ultimă instanţă, doar ci$rele $inanciare ale tran5acţiei deosebesc $aptele de păreri.

Mulţi iau banii c*ştiaţi cu reu şi+i trans$ormă în pasive de+o viaţă.

Milioane de oameni au luat, şi iau încă, deci5ii $inanciare pe ba5a părerilor moştenite din eneraţie în
eneraţie ... :i apoi se întrebă de ce se luptă cu banii.

a să+şi schimbe viaţa, ei ar trebui mai înt*i să+şi schimbe opiniile ... apoi să înceapă să privească cu
atenţie $aptele.

9B
a să obţii succesul în viaţă, mai ales cel $inanciar, trebuie să $aci di$erenţa. acă nu poţi veri$ica dacă
acela e un $apt, atunci el este o părere.

*nd e vorba de bani, maoritatea oamenilor sunt $ie leneşi, $ie caută scurtătură, şi, deci, nu depun
atenţia cuvenită.

0rea multă atenţie cuvenită se numeşte şi 2parali5ia anali5ei3. 1deea este că trebuie să cerni $aptele şi
părerile şi apoi să iei deci5ia.

%e spune că americanul mediu e la distanţă de trei salarii de $aliment, doar pentru că încearcă să aibă o
viaţă mai bună şi este călcat în picioare de ocul banilor.
ei mai mulţi se duc la şcoală şi învaţă să $ie ucători în acest oc, dar nimeni nu le+a e4plicat ocul.

'devărata problemă o constituie trans$ormările interioare prin care treci şi cine vei $i la capătul acestui
proces. 0entru unii, procesul e uşor. 0entru alţii, călătoria e imposibilă.

acă vă ataşaţi de bani, e reu să produci o breşă în acest tip de ataşament. 0entru a deveni boat
păraseşte ideea de a munci pentru bani.

acă primeşti bani ca salariat, atunci o să te obişnuieşti cu acel mod de a+i obţine. acă te obişnuieşti să
$aci bani pentru că eşti propriul tău anaat, îţi vine reu, în eneral, să $isure5i ataşamentul de această
modalitate de a obţine banii. 1ar dacă te obişnuieşti să $oloseşti m*na întinsă statului, atunci, e şi mai
reu să spari tiparul.

e aceea nu trebuie să muncim niciodată pentru bani. Trebuie să învăţăm să ne creăm propriul nostru
sistem de a produce şi acumula bani.

0artea cea mai rea în încercarea de a deveni oameni care produc bani în cadranul 203 este trecutul
nostru, care ne trăe înapoi.

Motivul pentru care e reu să schimbi tiparul, este că, în 5iua de a5i, banii sunt esenţiali pentru a trăi. 8n
Epoca 'ricolă, banii nu erau la $el de importanţi, pentru că păm*ntul o$erea hrană, adăpost, căldură şi
apă $ără bani. 8n timpul Epocii 1ndustriale, banii au căpătat semni$icaţia vieţii înseşi. 'stă5i, şi apa costă
bani.

*nd începi să te muţi din cadranul 2'3 în cadranul 203, aceea parte din tine care e obişnuită să $ie 2'3,
sau se teme
răsputeri că viaţasau
să respire, are ca
un un
s$*rşit, se împotriveşte.
om care, E ca$iind,
mort de $oame o persoană care
va m*nca se ca
orice îneacă şi se luptă din
să supravieţuiască.

'ceastă luptă care se dă în $orul tău interior $ace ca trecerea să $ie at*t de di$icilă. 'devărata problemă
este lupta dintre vechiul tău eu, care moare, şi eul care încerci să devii. 'cea parte din tine care doreşte
siuranţa se a$lă în ră5boi cu partea din tine care caută libertatea. oar tu poţi decide care din ele va
c*ştia. "ie vei construi propria ta a$acere, $ie te vei întoarce la a $i salariat pe vecie.

Te interesea5ă mai mult să supravieţuieşti tu ca persoană, dec*t să+ţi păstre5i viu visul. Teama a alunat
pasiunea. el mai bun mod de a+ţi continua drumul este să+ţi păstre5i vie $lacăra din inimă. 'du+ţi aminte
întotdeauna ce+ai hotăr*t să $aci, şi drumul îţi va $i uşor. um începe să te înriore5e soarta ta, cum
începe şi teama să+ţi roadă su$letul. 0asiunea clădeşte a$acerea. Nu teama. 21a+ţi pasiunea şi $ă+o să
devină realitate3.

Temerele şi absenţa
alt sistem de şcoală. succesului
;n prorammă copleşeau,
educativ iarcei
pentru visul meu
care $usese
doreau săîmpins
devinădeoparte. 7isul
antreprenori şi de a crea un
investitori.

Nu+mi displăcea şcoala. ? uram. ;ram $aptul că trebuia să stau şi să ascult pe cineva, de care nu+mi
plăcea şi pe care nici nu+l respectam în mod deosebit, vorbind luni în şir despre un subiect care nu mă
interesa c*tuşi de puţin. Mă $oiam, mă răsuceam, $ăceam probleme clasei, în ca5ul în care nu plecam de
la oră.

99
8mi plăcea să învăţ, dar uram şcoala. etestam, pur şi simplu, $aptul că stăteam acolo şi mă lăsam
proramat să devin ce nu voiam.

inston hurchill a spus6 2%unt ata întotdeauna să învăţ, dar nu întotdeauna îmi place c*nd mă învaţă
altcineva3.

&ohn ;pdiKe a spus6 28n înţelepciunea lor, strămoşii noştri au hotăr*t că, copiii sunt un e$ort pentru părinţi.
'şa că au $ăcut închisori numite şcoli, dotate cu modalităţi de tortură, numite educaţie3.

Galileo a spus6 2Nu poţi învăţa pe nimeni nimicL poţi doar să+l auţi să ăsească învăţătura în $orul lui
interior3.
MarK TOain a spus6 2N+am lăsat niciodată şcoala să se amestece în educaţia mea3.

'lbert Einstein6 2E prea multă educaţie, mai ales în şcolile americane3.

0asiunea mea era să cree5 un sistem educativ în care oamenii să înveţe alt$el.

M+am preătit să devin o persoană care creea5ă a$aceri sau sisteme de a$aceri.

'm început să mă *ndesc să+i învăţ pe oameni cum să devină proprietari de a$aceri, nu salariaţi într+o
a$acere.

'$acerea decade nu din lipsa unui sistem, ci din lipsa inimii, sau a pasiunii.

0uterea combinaţiei dintre m*na de lucru ie$tină şi inovaţiile tehnoloice.

'm înţeles că ideea unui salariu mare şi a unei slube siure pentru muncitori şi manaerii din clasa
milocie era o idee al cărei timp trecuse.

28mi trimit copilul la o şcoală bună, ca să poată obţine o slubă bună, siură3, mă cutremură. ' $i preătit
pentru o slubă e o idee bună dacă e pe termen scurt, dar nu e su$icientă pe termen lun.

=ilele şcolii sunt numărate. E timpul să construieşti un sistem în urul inimii tale. onstruieşte un sistem în
urul pasiunii tale. /asă baltă $irma ta de producţie şi apucă+te de construit ce ştii că trebuie să
construieşti.

"olosindîi încuraăm
liniştiţi, metode total
săopuse celor
$ie activi. 8n $olosite deplictisitori,
loc să $ie şcoala tradiţională.
insistam ca8npro$esorii
loc să le cerem cursanţilor
să $ie plini să8n
de umor. stea
loc să
dăm note cursanţilor, aceştia dădeau note pro$esorilor. acă pro$esorul obţinea note proaste, $ie era
supus unui proram de preătire intensiv, $ie era ruat să plece.

7*rsta, preătirea anterioară, se4ul sau reliia nu erau criterii. Tot ce le ceream cursanţilor era dorinţa
sinceră de a învăţa şi de a învăţa repede. euşisem să predăm cunoştinţele de contabilitate dintr+un an
şcolar într+o sinură 5i.

8n loc să+i punem să concure5e la teste, le ceream să conlucre5e în echipă. 'poi, puneam o echipă să
concure5e cu alta, pe ba5a aceluiaşi test. 8n loc să se lupte pentru note, pariam pe bani.

0ro$esorul trebuia doar să iasă din scenă în momentul în care se declanşa competiţia de învăţare.

?amenii care veneau la noi erau cei care vroiau să cree5e slube, nu cei care căutau o slubă.
onstruisem un nou sistem de educaţie, iar piaţa îl adora. 0asiunea noastră $ăcuse lucrurile să se
înt*mple, pentru că pasiunea şi un sistem bun învin teama şi proramarea din trecut.

20asiunea clădeşte a$aceri. Nu teama.3

eea ce ne împiedică să schimbăm cadranele se a$lă adesea în $aptul că suntem condiţionaţi de trecut.
9>
acă iei note bune, n+ai să+ţi ăseşti o slubă bună, siură, cu multe avantae. Ei bine, astă5i mulţi au
note bune, dar sunt din ce în ce mai puţine slube siure, la $el şi bene$iciile, de e4emplu proramele de
pensii. in ce în ce mai mulţi oameni, chiar şi aceia cu note bune, trebuie 2să+şi vadă de interesele lor3 şi
nu să caute doar o slubă unde 2vor vedea de interesele altora.3

%iuranţa a devenit un mit. 8nvăţaţi ceva nou şi interaţi+vă în această lume nouă, curaoasă. Nu vă
ascundeţi de ea.

a să $aci mai mulţi bani, nu trebuie dec*t să lăreşti sistemul şi să anae5i mai mulţi oameni.

ei care sunt investitori de nivel înalt sunt înrioraţi dacă piaţa ia un curs ascendent sau descendent,
pentru că, cunoştinţele pe care le au îi aută să $acă bani în oricare din cele două situaţii.

apacitatea de a citi ci$rele, sistemele $inanciare şi sistemele de a$aceri îţi o$eră o vedere pe care
muritorii de r*nd nu o au.

e $apt, cei de pe partea st*nă *ndesc în cuvinte, iar ca să ai succes pe partea dreaptă, mai ales în
cadranul 213, trebuie să *ndeşti în ci$re ... nu în cuvinte. E chiar riscant să $ii investitor dacă *ndeşti încă
în cuvinte.

acă vrei să construieşti o a$acere de nivel mondial, ci$rele înseamnă totul. Nu cuvintele. e aceea at*t
de multe companii sunt conduse de cineva care au un calculator în loc de cap.

acă vrei să ai succes pe partea dreapta, c*nd e vorba de bani, trebuie neapărat să ştii di$erenţa dintre
$apte şi opinii. N+ai voie să accepţi orbeşte s$aturi $inanciare, aşa cum $ac cei din partea st*nă. E
imperios necesar să ştii ci$rele. Trebuie să ştii $aptele. 1ar ci$rele îţi vor spune $aptele.

0artea st*nă e riscantă, cei care acţionea5ă aici nu+şi asumă riscul, iar cei din partea dreaptă sunt plătiţi
pentru acelaşi lucru.

u c*t mai repede vrei să te îmboăţeşti, cu at*t trebuie să $ii mai e4act cu ci$rele.

7estea bună este că, datorită avantaelor o$erite de tehnoloie şi noile produse, e mult mai uşor să înveţi,
astă5i, de ce ai nevoie pentru a+ţi construi propriul sistem şi să te pui repede la punct cu cunoştinţele
$inanciare.

't*t detehnoloii,
înaltei simplă este în realitate
principiile calea spre orăm*n
de îmboăţire averesimple.
e4traordinară.
'ş spuneucăalte cuvinte,
e vorba în de
doar această lumear,
bun simţ. a din
ne$ericire, c*nd e vorba de bani, bunul simţ e ne+bun.

e e4emplu, n+are nici un sens pentru mine să dai omului o scutire de impo5ite ca să piardă bani şi să
trăiască restul vieţii în datorii. %au să cre5i că locuinţa $ace parte din active, c*nd, în realitate ea $ace
parte din pasivele care te $ace să dai bani în $iecare 5i. %au să ai un uvern care cheltuie mai mult dec*t
adună din ta4e. %au să trimiţi un copil la şcoală ca să înveţe în speranţa ăsirii unei slube bune, dar să
nu+l înveţi nimic pe bietul copil despre bani.

E uşor să $aci ce $ac cei boaţi. ;nul din motivele pentru care sunt mulţi oameni boaţi care n+au mers
deloc bine în şcoală este că sectorul 2a $ace3 din secţiunea a te îmboăţi este $oarte simplu. Nu trebuie
să meri la şcoală ca să te îmboăţeşti. %ectorul 2a $ace3 din procesul de îmboăţire nu e, cateoric,
ştiinţa de a construi rachete.

Bunul cel ,ai de (re' al celor boa'i este că ei 1ndesc altfel dec1t ceilal'i
'devărul este că oamenii care muncesc cel mai conştiincios nu se îmboăţesc. acă vei să te
îmboăţeşti trebuie 2să *ndeşti3. G*ndeşte independent, nu te lua după mulţime. acă $aci ce $ace
toată lumea, vei s$*rşi prin a avea ce are toată lumea. 1ar, pentru marea maoritate, ceea ce au este
muncă trudnică de ani de 5ile, ta4e incorecte şi o viaţă de datorii.

9@
#2"I - AC3ION#4I - AI
Maoritatea celor care vor să aibă un trup per$ect ţin înt*i reim, apoi se duc la o sală de imnastică. 'sta
durea5ă c*teva săptăm*ni după care toţi revin la vechile obiceiuri6 măn*ncă pi55a şi carto$i prăiţi şi, în
loc să se ducă la sala de imnastică, se uită la televi5or. 'ceasta e un e4emplu de 2a $ace3 în loc de 2a
$i3.

Milioane de oameni caută reimul per$ect pe care să+l urme5e ca să slăbească. %e concentrea5ă mai
derabă la ce trebuie să $acă, dec*t la ce trebuie să devină. eimul nu te aută dacă nu+ţi schimbi
mentalitatea. 8n a treia săptăm*nă, vechile obiceiuri + m*ncatul $ără măsură, lipsa de e4erciţii şi
televi5orul + preiau din nou controlul.

Mulţi cumpără un set nou de crose în speranţa că+şi vor îmbunătăţi stilul, în loc să înceapă cu atitudinea,
mentalitatea şi convinerile unui ucător de ol$ pro$esionist. ;n ucător prost, cu un set nou de crose,
răm*ne tot un ucător prost.

%impla cumpărare de acţiuni, $onduri mutuale, proprietăţi imobiliare şi obliaţiuni nu îmboăţeşte pe

nimeni.

el care are mentalitatea unui ratat va pierde întotdeauna, indi$erent c*te acţiuni, obliaţiuni, proprietăţi
imobiliare sau $onduri mutuale o să cumpere.

;nii nu $ac dec*t să meară şi să caute 2persoana potrivită3 în loc să acţione5e ca să $ie 2persoana
potrivită3.

Nu vă îndreptaţi e$orturile asupra celuilalt, îndreptaţi+vă e$orturile spre *ndirile voastre despre acea
persoană.

?ameni care voiau 2să schimbe lumea3 dar care nu aunseră nicăieri. 'u vrut să+i $acă pe toţi ceilalţi să
se schimbe, dar nu şi pe ei înşişi.

?amenii cred că muncind din reu pentru bani şi cumpăr*nd, apoi, diverse lucruri care le dau aparenţa
de oameni boaţi, chiar sunt boaţi. 8n cele mai multe ca5uri, nu sunt. onvinerea asta nu $ace dec*t
să+i epui5e5e. Ei numesc asta 2să ţii pasul cu $amilia cutare3, dar, dacă ai observat, 2$amilia cutare3 e
epui5ată.

0uţini au vă5ut căsuţa în care locuia. e+abia după ce au $ăcut o mulţime de bani şi au începu să cură
pro$iturile
plătit+o cu din
baniactivele
heaţă.sale, a cumpărat o casă nouă, mare, pentru $amilia sa. N+a împrumutat bani. '

CADRANUL BANILOR ARA"5 CU. &5 %II 666 NU C# &5 %ACI

Nu at*t ceea ce $ac 203 sau 213 are importanţă, c*t mai ales ce 2*ndesc3 ei. e sunt în stră$undul
su$letului lor.

7estea bună e că n+ai nevoie de prea mulţi bani ca să schimbi $elul în care *ndeşti. e $apt, poţi să+o
$aci şi ratis. 7estea proastă e că, uneori, e $oarte reu să schimbi *ndurile acelea din stră$unduri pe
care ţi le+au v*r*t în cap eneraţii după eneraţii, sau pe care le+ai învăţat de la prieteni, de la coleii de
muncă sau de la şcoală. :i totuşi, se poate. espre acest lucru vorbeşte cartea în primul r*nd. Nu este
at*t o carte de enul 2cum să ... 3, ci ce trebuie să $aci ca să auni liber din punct de vedre $inanciar.

/e place 2să $acă lucruri ei înşişi3 pentru că simt nevoia să se asiure că lucrurile se $ac 2cum se cuvine3.
:i cum ăsesc reu pe cineva care să $acă lucrurile 2cum se cuvine3 le $ac ei înşişi.
0entru mulţi 2/3, adevărata problemă este 2controlul3. Ei simt nevoia imperioasă de a deţine controlul.
;răsc să $acă reşeli. ar detestă şi mai mult persoane care $ac reşeli să le pun pe seama lor de aceea
sunt 2/3+uri e4celente, şi tot de aceea sunt anaaţi să îndeplinească anumite sarcini. er dentistului să
$ie un per$ecţionist. er avocatului tău să $ie un per$ecţionist. er neurochirurului să $ie per$ecţionist. /a
$el arhitectului tău. oar pentru asta îi plăteşti. 'ceasta e puterea lor. ar tot acesta este slăbiciunea lor.

9F
IN"#LI#N3A #.O3IONAL5
Mare parte din calitatea de a $i o $iinţă umană constă în a $i uman. 1ar a $i uman înseamnă a avea
sentimente. Toţi avem aceleaşi sentimente. Toţi simţim teama, tristeţea, m*nia, iubirea, ura,
de5amăirea, bucuria, $ericirea, şi c*te altele. eea ce ne individuali5ea5ă este modul nostru de a
manevra aceste sentimente.

*nd e vorba de a risca banii, toţi avem sentimentul de teamă ... chiar şi cei boaţi. i$erenţa constă în
$elul cum tratăm sentimentul de teamă. 8n ca5ul multor oameni, teama dă naştere *ndului6 2Meri la
siur. Nu risca3.

2&oacă intelient. 8nvaţă să m*nuieşti riscul3.

'celaşi sentiment, alte *nduri ... un alt $el de a $i ... un alt $el de a acţiona ... un alt $el de a avea.

"#A.A D# A NU $I#RD# BANII

ea mai importantă cau5ă al luptei $inanciare a oamenilor este teama de a nu pierde banii. in pricina
acestui sentiment, oamenii acţionea5ă cu prea multă precauţie, sau cu prea mult control, sau dau, pur şi
simplu, banii unei persoane pe care o cred e4pertă şi speră şi se roaă ca banii să $ie acolo c*nd vor
avea nevoie de ei.

Intelien'a #,o'ională de Daniel ole,an6

8n cartea sa, Goleman e4plică hicitoarea veche de secole6 de ce oamenii care au re5ultate e4celente în
şcoală nu au aceleaşi re5ultate $inanciare şi în lumea reală. ăspunsul lui este că 1P+ul emoţional este
mai puternic dec*t cel şcolar. Tocmai de aceea persoanele care îşi asumă riscuri, $ac reşeli şi îşi revin,
se descurcă, de obicei, mai bine dec*t cei care au învăţat să nu $acă reşeli pentru că se tem de riscuri.
0rea mulţi oameni termină şcoala cu note mari, şi totuşi, nu sunt preătiţi emoţional să îşi asume
riscuri ... mai ales riscuri $inanciare. au5a pentru care at*t de mulţi pro$esori nu sunt boaţi este că ei
acţionea5ă într+un 2mediu care pedepseşte oamenii care $ac reşeli3L în plus, ei înşişi se tem, emoţional,
să nu $acă reşeli. 0e de altă parte, pentru a $i liberi din punct de vederea $inanciar, trebuie să învăţăm
cum să $acem reşeli şi să manevrăm riscurile.

acă oamenii îşi petrec întreaa viaţă înro5iţi că şi+ar putea pierde banii tem*ndu+se să $acă lucrurile
alt$el dec*t toată lumea, atunci le va $i imposibil să se îmboăţească, chiar dacă acest lucru e la $el de
simplu precum cumpărarea a patru case ver5i şi v*n5area lor contra unui mare hotel roşu.

e e4emplu, multe persoane se lasă conduse de emoţii au de sentimente spun lucruri de enul acesta6
2N+am che$ a5i de e4erciţii3. aţiunea le spune că ar trebui să e4erse5e.
Mulţi oameni care au probleme cu banii nu sunt în stare să+şi controle5e emoţiile, sau permit emoţiilor să
le dicte5e *ndurile. 8i au5i spun*nd6 2;răsc sentimentul de a $i respins3.

A fi adult 0nsea,nă să )tii ce ai de făcut )i să faci7 c8iar dacă n-ai c8ef de ni,ic6
? parte semni$icativă a acestui proces este să $ii tot timpul atent la *ndurile tale 2tăcute3, la dialoul tău
interior. Nu uita nici $aptul că, ceea ce pare a $i loic într+un cadran, nu are sen în altul. 0rocesul trecerii
de la siuranţa $inanciară sau a serviciului la libertatea $inanciară este, în primul r*nd, un proces de
schimbare a modului de a *ndi. Este procesul în care te străduieşti să a$li care *nduri se ba5ea5ă pe
emoţii şi care pe loică. acă eşti în stare să+ţi ţii în $r*u sentimentele şi să iei în considerare ce ştii că e
loic, atunci, ai o şansă să întreprin5i călătoria. 1ndi$erent de ce+ţi spune o persoană din e4terior, cea mai
importantă conversaţie e cea pe care o ai cu tine însuţi în $orul tău interior.

7estea
*nduri,bună a $ost
pe care că o datăau
le doream, cedevenit
ne+am noua
hotăr*t, vechile
noastră *nduri
realitate ...au încetat să
*ndurile se din
celor maicadranele
$acă au5ite,
203iar
şi noile
213.

%coate+ţi din cap $ra!e ca 2E nevoie de bani ca să $aci bani. in cau5a asta nu pot investi3 sau 2o s+o $ac
în $elul meu3.

0ot spune cu toată sinceritate că obţinerea libertăţii $inanciare îţi o$eră un mod de *ndire mult mai liniştit
şi o mult mai mare siuranţă.
9
7alorile emoţionale esenţiale produc puncte de vedere di$erite. i$icultăţile de comunicare dintre
proprietarii unei a$aceri şi anaaţii lor sunt cau5e, de multe ori, de di$erenţele dintre valorile emoţionale.
intotdeauna a e4istat o luptă între 2'3 şi 203 pentru că unii vor să $ie plătiţi mai bine, iar ceilalţi cer mai
multă muncă. e aceea au5im deseori6 2Muncesc peste normal şi sunt plătit sub normal3.

1ar din partea cealaltă au5im6 2e+am putea $ace să+i motivăm să muncească mai mult şi să $ie mai loiali
$ără să+i mai plătim<3

'm au5it adeseori bancheri, avocaţi, contabili şi alţii ca ei mormăind supăraţi că ei sunt cei învăţaţi, dar
că adeseori 2marile averi3 le $ac cei mai puţin şcoliţi. 'sta denumesc eu bătălia dintre cei învăţaţi şi cei
boaţi, care este, de $apt, di$erenţa dintre cei de pe partea st*nă a adranului şi cei de pe partea
dreaptă ... sau 2' şi /3 împotriva lui 20 şi 13.

E nevoie, de multe ori, de o schimbare esenţială în *ndirea emoţională, sentimente, convineri şi

atitudine. 'mintiţi+vă de6 E:T1 + 'J1?NE=1 + '1

/ucrurile pe care le $ac cei boaţi sunt, relativ, simple. i$eră doar 2E:T13. i$erenţa se a$lă în *ndurile
lor şi în special în dialoul pe care îl poartă cu ei înşişi. Nu spune vreodată6
+ Nu+mi pot permite asta.
+ Nu pot să $ac asta.
+ Meri la siur.
+ Nu pierde banii.
+ e $aci dacă pier5i şi nu te mai re$aci niciodată<

Mi+a inter5is să pronunţ aceste $ra5e pentru că avea convinerea că limbaul este cel mai puternic
instrument al omului. Tot ce rosteşte şi *ndeşte o persoană se trans$ormă în realitate.

acă sunt *nduri date pe emoţii, sunt e4trem de puternice. 7estea bună e că se pot schimba, cu
autorul unor prieteni noi, idei noi şi cu puţin timp.

a o menţiune interesantă, am cunoscut mulţi pro$esionişti care nu se tem să investească banii altor
oameni şi sunt capabili să $acă o roa5ă de bani. ar c*nd vine vorba să investească sau să+şi rişte banii
proprii, teama de a nu pierde devine prea puternică şi pierd. G*ndirea lor e condusă de sentimente mai
mult dec*t de loică.

'm cunoscut şi oameni care îşi investesc banii şi c*ştiă constant, dar care îşi pierd stăp*nirea de sine
c*nd sunt ruaţi să investească pentru altcineva.
20entru a avea succes ca investitor sau proprietar al unei a$aceri, trebuie să+ţi păstre5i neutralitatea
emoţională $aţă de c*şti sau pierdere. *ştiul şi pierderea nu sunt dec*t o parte a ocului3.

8n capul meu teama şi îndoiala urlau c*t puteau. Eram aproape parali5at de $rică c*nd am semnat
demisia, mi+am luat salariul şi am ieşit pe uşă.

20ăstrea5ă+ţi calmul, *ndeşte liber, $ii receptiv, meri mai departe, cere s$atul cuiva care a mers înaintea
ta pe acelaşi drum, ai încredere şi păstrea5ă+ţi credinţa într+o $orţă superioară care+ţi vrea binele3.

:tiam că trebuie să risc. :tiam că riscul înseamnă să $aci reşeli, şi că reşelile te duc spre înţelepciune
şi cunoaştere, de care eu nu aveam deloc.

2Nereuşita este o parte a reuşitei3.

0rocesul acesta seamănă mai mult cu învăţarea mersului pe bicicletă. 8n $a5a iniţială, ca5i de multe ori.
e cele mai multe ori e $rustrat şi st*nenitor, mai ales dacă te privesc prietenii. ar, după un timp, nu mai
ca5i deloc, iar mersul pe bicicletă devine un est automat.

Teama de a cădea s+a micşorat pentru că aveam încredere în capacitatea noastră de a ne ridica.

9I
2e renunţat, poţi renunţa oric*nd ... de ce să renunţi acum<3

:i un mic avertisment6 şi intelienţa ştie c*nd trebuie să renunţi. 0rea des am înt*lnit oameni
încăpăţ*naţi, care se cramponea5ă de un proiect $ără nici o şansă de reuşită. 0roblema de a şti c*nd să
renunţi şi c*nd să meri mai departe este veche de veacuri şi se con$runtă cu ea toţi cei care îşi asumă
un risc. ? modalitate de a re5olva dilema 2să mer mai departe sau să renunţ<3 este să ăseşti un
mentor care a reuşit să e$ectue5e traversarea cu bine şi să+i ceri s$atul. ? asemenea persoană, care e
dea pe partea cealaltă, îţi poate da cel mai bun s$at. ar $ereşte+te de s$aturile celor care au citit doar
despre traversare şi sunt plătiţi să ţină cursuri despre ea.

'deseori, c*nd a$lă că sunt pe punctul de a pierde, de e4emplu, preţul acţiunilor lor începe să scadă,
v*nd imediat şi c*ştiă ce pot. Multora nu le e ruşine să spună că au pierdut, pentru că un c*ştiător ştie
că pierderea e o parte din c*şti.

heia succesului unui mare investitor este neutralitatea lui $aţă de c*şti şi pierdere. 'tunci, nu+ţi laşi
*ndurile in$luenţate de sentimente ca teama şi lăcomia să ia hotăr*ri în locul tău.

1ntelienţa $inanciară e str*ns leată de intelienţa emoţională. upă părerea mea, maoritatea oamenilor
su$eră din punct de vedere $inanciar pentru că *ndurile lor sunt controlate de sentimente.

in ne$ericire, c*nd aunem la bani, maoritatea oamenilor din societatea noastră au $ost proramaţi să
$ie laşi.

Trecerea din cadranele de pe partea st*nă în cele de pe partea dreaptă, este un $apt mai mult
emoţional dec*t practic. Nu recomand această întreprindere celor care nu+şi pot controla *ndurile
emoţionale. ei de pe partea st*nă consideră că 2meri la siur3 este un *nd loic. Nu e. E un *nd
emoţional. :i tocmai *ndurile emoţionale sunt cele care îi ţin pe oameni leaţi de un cadran sau altul.

0ierderea l+a $ăcut mai intelient şi mai hotăr*t. Mulţi oameni cu averi uriaşe au dat $aliment înainte de a
se îmboăţi. "ace parte din oc.

%entimentele sunt cele care îi $ac pe oamenii in cadrane di$erite să nu se înţeleaă unii cu alţii. 1ar
disensiunile sunt cau5ate de $aptul că au opinii emoţionale di$erite.

acă o persoană nu+şi poate controla emoţiile, şi mulţi nu sunt în stare, atunci, nu+i s$ătuiesc să încerce
să treacă dincolo.

#anii, vă amintiţi, se văd cu mintea, nu cu ochii.

*nd sentimentele se acuti5ea5ă, dispare intelienţa $inanciară.

G*ndurile emoţionale îi orbiseră. 8n loc să meară înainte şi să tatone5e terenul, ei s+au retras în
peşterile lor şi s+au încuiat acolo.

E4istă un proverb care spune6 2Nu ceea ce se înt*mplă în viaţa unui om contea5ă ... ci semni$icaţia pe
care omul o dă acelor înt*mplări3.

heia unei vieţi $ericite şi pline de succes este să $ii îndeauns de $le4ibil ca să reacţione5i cum trebuie la
schimbările care apar în drumul tău + să reacţione5i şi să scoţi ce e mai bun din înt*mplarea aceea. in
ne$ericire, maoritatea oamenilor n+au $ost dotaţi cu ce trebuie pentru a înţelee cu rapidele trans$ormări
economice care au avut loc şi continuă încă. E4istă o calitate + care e o adevărată binecuv*ntare pentru
oameni6 sunt, îndin
se vor înt*mpla eneral,
nou. optimişti, şi au capacitatea de a uita. upă 9B sau 9> ani, vor uita ... şi lucrurile

ei de pe partea dreaptă a adranului vor vinde de la cele mai mari preţuri ale pieţii tocmai c*nd
precauţii de pe partea st*nă îşi vor $i învins tema şi vor intra pe piaţă.

7a $i nevoie de alţi 9> ani să se vindece cicatricele emoţionale ale celor care au pierdut banii ... dar rănile
se vor vindeca tocmai c*nd o altă piaţă se apropie de v*r$.
9A
Ei văd lucrurile di$erit. Eu văd un rup de oameni pe o parte a adranului 1, cu o anumită mentalitate, şi
alt rup pe partea opusă, cu altă mentalitate. Toţi oacă acest oc al banilor, dar $iecare cadran oacă
av*nd propriul său punct de vedere şi propriul său set de reuli.

0roblema este că aceia de pe partea st*nă nu reuşesc să vadă ce $ac cei de pe partea dreaptă, dar
ultimii ştiu ce $ac primii.

'veau nevoie de cineva pe care să arunce vina pentru nenorocirea ce+i lovise.

Mulţi caută să arunce vina pe altcineva pentru situaţia lor $inanciară rea. 'deseori ei îi învinovăţesc pe
cei boaţi pentru problemele $inanciare pe care le au, $ără să reali5e5e că adevărata cau5ă a situaţiei lor
$inanciare este propria lor neştiinţă în materie de bani.

&ocul este 2ine este îndatorat, şi cui<3

;na din cele mai importante cărţi pe care le+am citit a $ost "iloso$ii lumii de obert eilbrone.

upă 2"iloso$ii lumii3, vă recomand să citiţi averea nelimitată după 0aul =ane 0il5er, 1ndividul suveran de
&ames ale avison, reasta valului de obert 0retcher şi Marea e4plo5ie ce va veni de arr! ante.

;na din temele comune tuturor acestor cărţi este aproape, aici chiar după colţ, stă la p*ndă o $antastică
schimbare.

2"ii atent c*nd $aci o datorie. acă $aci o datorie pentru tine personal, asiură+te că e mică. acă $aci
datorii mari, asiură+te că altcineva le plăteşte3.

'cest tip de tran5acţie se e$ectuea5ă în toată lumea. u toate acestea, oriunde mer, oamenii vin şi îmi
spun cuvintele maice6 2Nu poţi $ace aşa ceva aici3.

Maoritatea micilor investitori nu reuşesc să înţeleaă că multe din clădirile uriaşe sunt cumpărate şi
v*ndute e4act în maniera descrisă mai sus. ;neori ei apelea5ă la o bancă, de cele mai multe ori, nu.

hestia asta se numeşte6 2caută pe unul cu bu5unare mari3. ei boaţi rareori deţin ceva pe numele lor.
Ei îşi păstrea5ă activele în trusturi şi corporaţii, pentru a le protea.

Q:T1G + 1M0?=1T'E + E/T;1E/1

Q:T1G + E/T;1E/1 + 1M0?=1T'E
acă corporaţia e a ta, tu $aci reulile ... cu condiţia să respecţi codul ta4elor.

hiar şi anumite cheltuieli de călătorie pot $i plătite cu bani pre+impo5itaţi at*ta timp c*t demonstre5i cu
documente că ai $ăcut o călătorie de a$aceri (de e4emplu, ai avut o întrevedere cu directorii). "ii siur că
respecţi reulile, şi ata.

red că poţi pro$ita de deducerile leale permise de codul ta4elor, dar nu recomand încălcarea leilor.

epet, cheia posibilităţii de a pro$ita de unele din aceste prevederi este cadranul din care provin veniturile
tale. acă întreul tău venit este enerat de po5iţia ta de anaat al unei companii pe care nu o controle5i
şi care nu+ţi aparţine, nu prea ai 2portiţe3 de protecţie a venitului sau activelor tale.

;nii
înalt au acest simţ...total,
speciali5aţi dar nudarşisunt şi mulţi
comple4 care nu+l au. 8n primul r*nd pentru că şcoala ne instruieşte să $im
instruiţi.

? dată ce acumule5i e4perienţă şi bună reputaţie ai nevoie de tot mai puţini bani ca să cree5i investiţii din
ce în ce mai mari.

E4perienţa este cea care contea5ă, este mai importată dec*t banii.

9H
acă reuşeşti să învini în acel timp de *ndire limitată şi să cauţi oameni care+ţi vor spune6 2a, ştiu
cum se $ace asta. 7oi $i înc*ntat să+ţi arăt3, viaţa îţi va $i uşoară.

acă politicienii vor să răm*nă în e4erciţiu, nu pot să spună adevărul maselor lari. acă ar $ace aşa, ar
$i daţi a$ară din birouri ... pentru că masele încă se ba5ea5ă pe uvern să le re5olve problemele
$inanciare şi medicale. Guvernul nu poate. Guvernul se $ace din ce în ce mai mic, iar problemele cresc
din ce în ce mai mari.

0erceptorul îşi încasea5ă banii, mai înt*i, adică impo5itele din salarii.

0e alţii din preocuparea şi sentimentul că toţi mai mulţi oameni trebuie să ştie cum să aibă riă de ei
înşişi devin punct de vedere $inanciar ... şi să nu devină dependenţi de uvern sau de vreo orani5aţie
pentru a putea trăi.

0oate că uvernele vor continua să $acă promisiuni că vor avea riă de oameni6 vor continua să adune
ta4ele şi vor continua să se ad*ncească în datorii. 0oate că piaţa acţiunilor va creşte mereu şi nu va mai
coborî nicic*nd.

ouă sentimente umane6 lăcomia şi teama.

1dei de enul6 2du+te la şcoală, să $ii în stare după aceea să+şi ăseşti o slubă bună, siură3. Educaţia e
mult mai importantă acum, dec*t a $ost vreodată înainte.

"elul cum arăţi, educaţia care o ai, dacă eşti alb, sau neru, arămiu sau alben ... dacă eşti bărbat sau
$emeie ... toate aceste lucruri contea5ă pe partea st*nă a adranului. ar nu contea5ă c*tuşi de puţin
pe partea dreaptă a adranului. 0artea dreaptă nu e interesată de culoare sau siuranţă, ci de libertate
şi de plăcerea ocului. acă vrei să intri în oc pe partea dreaptă, ucătorii te vor înt*mpina cu braţele
deschise. acă oci şi c*ştii, bine.

.odalită'i de a ascunde )i salva de ta+e averile

E mai uşor să $aci bani leal dec*t să încalci leea şi s+o s$*rşeşti în închisoare.
1ar c*nd se modi$ică leile, averile îşi schimbă stăp*nii.

2onstruieşte+ţi o a$acere şi cumpără proprietăţi imobiliare3. "ă o roa5ă de bani via corporaţii de tip  şi
proteea5ă+ţi venitul prin intermediul proprietăţilor imobiliare.

2'$acerea mea nu sunt hamburerii. '$acerea mea sunt proprietăţile imobiliare3.

8n Epoca
28n vremuri1n$ormaţiei, in$ormaţia
de schimbări de calitate
... ei care învaţă este bunul cel
vor moşteni mai important.
păm*ntul, în timp ce erudiţii se tre5esc e4celenţi
dotaţi pentru a manevra o lume care nu mai e4istă3.
%ă nu $aceţi niciodată a$aceri sau investiţii din motive de ta4e. ? scutire de ta4e este o recompensă
pentru că $aci lucrurile con$orm dorinţei uvernului. ar trebuie să $ie o recompensă, nu un motiv.
'ceasta e calea pe care o recomand. acă nu vă place puteţi $ace ce $ac milioane de oameni care vor să
se îmboăţească repede şi uşor + cumpăraţi+vă un bilet la loto. ine ştie< 0oate că a5i e 5iua voastră
norocoasă.
%loanul companiei NiKe6 2"ă+o, şi ata3. in ne$ericire, şcolile noastre nu mai spun şi 2Nu $ace reşeli3.
Milioane de oameni cu studii superioare, doritori să acţione5e, sunt parali5aţi de teama de a nu $ace
reşeli.
acă ai acţionat şi ai $ăcut o reşeală, ai învăţat ceva, cel puţin, $ie mental, emoţional şiRsau $i5ic.

/a urma urmei, aşa învăţăm, din reşeli. 'm învăţat să umblăm şi să merem pe bicicletă $ăc*nd reşeli.
0ersoanelor cărora
punct de vedere le e $ricăşi să
emoţional acţione5e,
$i5ic, ele sunt de teama de a nu reşi, s+ar putea să $ie inteliente, dar, din
handicapate.

0entru a reuşi6
• 8ntreţine o vi5iune şi un plan de lună duratăL
• rede în recompensa înt*r5iatăL
• "oloseşte $orţa acumulării în $avoarea lor.

9
%tudiul a constatat că aceste persoane *ndeau şi plani$icau totul pe termen lun, ştiind că vor obţine, în
cele din urmă, succesul $inanciar, dacă nu vor renunţa la visul sau vi5iunea lor. a să obţină succes pe
termen lun, erau dispuşi să $acă sacri$icii pe termen scurt + temelia recompensei am*nate.

8nt*lnesc, în 5iua de a5i, oameni care sunt nemulţumiţi de mine, pentru că vor să le spun cum să $acă
mai mulţi bani repede. Nu areea5ă ideea de a *ndi pe termen lun.

7isuri mari şi dorinţe ro5ave pe termen lun.

0e scurt, visaţi visuri mari, îndră5neţe, şi reali5aţi+le apoi, c*te puţin din $iecare. "i4ea5ă+ţi ţeluri
reali5abile 5ilnic, care, îndeplinite, o$eră motivaţia de care ai nevoie pentru a+ţi continua călătoria spre
marele ţel.

0articipaţi la cel puţin două seminarii pe an cu tematică re$eritoare la cadranele 203 şi 213. Merem în
vacanţe cu specialişti în subiectele care operea5ă în cadranele 203 şi 213.

2'şa e. eulile s+au schimbat. Nimic nu mai e ca înainte3. ar toţi mer mai departe, $ăc*nd acelaşi
lucruri vechi, 2să se *ndească la 5iua de m*ine3. eulile erau6 2Munceşte din reu şi patronul tău sau
uvernul vor avea riă de tine m*ine3.

eşi reulile s+au schimbat, multă lume nu şi+a schimbat reulile personale ... mai ales pe cele
$inanciare.

Eu mai denumesc asta şi eclaraţia "inanciară a Epocii 1n$ormaţiei, 0entru că venitul este produs strict
de in$ormaţie, nu de munca $i5ică.
8n Epoca 1n$ormaţiei, cei care vor munci $i5ic, cel mai reu, vor $i cel mai puţin plătiţi.

'ceasta este *ndirea Epocii 1n$ormaţiei, din cau5a căreia intelienţa $inanciară şi intelienţa emoţională
sunt vitale în 5iua de a5i şi vor $i şi în viitor.

esiur, răspunsul meu este să te re+educi, ca să auni să *ndeşti ca un om boat, nu ca unul sărac
sau din clasa de miloc.

E nevoie de intelienţă $inanciară, intelienţa sistemelor şi intelienţă emoţională. 'ceste lucruri nu se

învaţă în şcoală.

Motivul
de viaţăpentru care din
2munceşte aceste
reutipuri de intelienţă
şi cheltuie3. nu se învaţăneliniştii
Ei au sentimentul uşor este că adulţiiaşa
$inanciare, suntcă2conectaţi3
se răbescla să
modul
se
ducă la serviciu şi să muncească din reu. %e întorc acasă şi aud despre urcarea şi cobor*rea acţiunilor
la bursă.

?mul acesta s+a reeducat nu doar mental, ci + lucru mult mai important + emoţional, prin intermediul
puterii repetiţiei procesului de învăţare enerate de oc. upă părerea mea, ocurile sunt un instrument de
predare superior, înc*t cere ucătorului să se implice total în procesul de învăţare, în timp ce se şi
distrea5ă. &ocul implică o persoană mental, emoţional şi $i5ic.

Multă lume crede că, $ăc*nd mai mulţi bani, îşi re5olvă problemele $inanciare, dar, în maoritatea
ca5urilor, asta nu $ace dec*t să înmulţească problemele $inanciare.

Motivul predominant pentru care maoritatea oamenilor au probleme $inanciare este că n+au $ost niciodată
educaţi în spiritul
şi să înoate, ştiinţei
dar n+au $ostdeînvăţaţi
estionare a $lu4ului
cum să+şi monetar. banii.
administre5e 'u $ost învăţaţi să citească, să scrie, să şo$e5e

2;n c*şti mai mare nu re5olvă problema, dacă problema se a$lă în administrarea $lu4ului monetar3.

irector General al propriei tale vieţi.

2?rice lucru din coloana ta de pasive $ace parte din coloana de active ale altcuiva3.
>B
:i tatăl meu cel boat a luat bani cu împrumut, dar avea riă să nu devină persoana care plăteşte
împrumutul. ? datorie bună e aceea pe care o plăteşte altcineva pentru tine, iar o datorie proastă e cea
pentru care plăteşti tu însuţi cu sudoare şi s*ne. in această cau5ă iubea el proprietăţile cu chirie. Mă
încuraa să cumpăr proprietăţi cu chirie pentru că 2tu iei împrumutul de la bancă, dar chiriaşul îl plăteşte3.

2ei care ştiu să+şi controle5e $lu4ul monetar muncesc pentru cei care ştiu3.

'. 0lăteşte+te pe tine mai înt*i. 0une deoparte un anumit procenta din $iecare salariu sau din $iecare
plată pe care o primeşti din alte surse.
#. oncentrea5ă+ţi atenţia asupra reducerii datoriilor personale.
2Este riscant să nu ştii3. ' avea cunoştinţe $inanciare înseamnă să priveşti ci$rele cu proprii tăi ochi, dar şi
cu mintea, instruită anterior, îţi indică pe care drum se derulea5ă $lu4ul monetar. 2irecţia în care mere
$lu4ul monetar este totul3.

21ntelienţa $inanciară este capacitatea de a converti banii heaţă sau munca în active care+ţi $urni5ea5ă
$lu4ul monetar3.

Nu e un semn de mare intelienţă să+ţi petreci întreaa viaţă muncind din reu pentru bani, doar ca să+i
laşi să plece la $el de repede precum au venit.

0ersoanele boate îşi concentrea5ă e$orturile asupra acumulării de active, nicidecum asupra muncii
trudnice.

upă părerea mea, a$acerile şi investiţiile sunt riscante. ar a nu $i educat, este şi mai riscant.
umpărarea de active nu este riscantă. umpărarea unor pasive despre care ţi+a spus cineva că sunt
active, da.

'şadar, trebuie să ştii să $aci di$erenţa dintre risc şi riscant.

2acă vrei să $aci avere rapid, apucă+te să re5olvi probleme $inanciare rele3.

/ecţia spune că trebuie să începi cu a$aceri mici şi să înveţi să re5olvi problemeleL în $elul acesta vei
acumula o avere imensă pe măsură ce vei şti tot mai bine re5olvi problemele.

euli, una pentru cei boaţi, iar cealaltă pentru restul lumii. Multe lei sunt împotriva celor care au
rămas blocaţi în cursa şobolanului.
eşi banii pe ta4e servesc multe cau5e nobile, mare parte din scutirile de ta4e, stimulente şi sumele
plătite pentru ta4e mer la cei boaţi, iar clasa de miloc îi plăteşte.

Mă *ndesc că este mai uşor să te schimbi pe tine însuţi dec*t să schimbi sistemul politic.

Mie5ul unei probleme se a$lă o 2oportunitate3, iar investitorii adevăraţi aleară după oportunităţi.

elor care vor să+şi ăsească pista rapidă, le spun să înceapă cu6
9) %ă se preocupe de propriile lor intereseL
>) %ă preia controlul asupra $lu4ului lor monetarL
@) %ă $acă di$erenţa între risc şi riscantL
F) %ă $acă di$erenţa între investitorii de tip ', # şi  şi să acţione5e ca atare.

ine te îndrumă în locurile pe care nu le+ai vi5itat niciodată înainte< Mentorul e acea persoană care îţi
spune ce e importantă şi ce nu.

28n loc să trăiţi sub nivelul miloacelor voastre de trai, $aceţi să crească miloacele de trai3.

#anul nu este în sine un rău, dar putere că a munci toată viaţa ca un sclav al banului este un rău, la $el
ca a $i sclavul $inanciar al datoriilor personale.
>9
Multe probleme $inanciare se ivesc din cau5a dorinţei de a poseda lucruri $ără valoare.

'lee+ţi mentorii cu înţelepciune. 'i riă de la cine primeşti un s$at. *nd vrei să auni undeva, cel mai
bine e să întrebi pe cineva care a $ost dea acolo.

acă cre5i că nu le ăseşti printre coleii de serviciu, caută+le în cluburile de investiţii, rupurile de
marKetin din reţea, în alte asociaţii de a$aceri.

20ro$esioniştii au instructori, amatorii, nu3.

9. ';TS MENT?1
aută persoane at*t în domeniul a$acerilor c*t şi în cel al investiţiilor, care pot să oace rolul de mentori
$aţă de tine.
aută modele. 8nvaţă din ele.
>. E1 ; 'E 8J1 0ETE1 T1M0;/ E0E=1NTS 711T?;/ TS;
Notea5ă pe h*rtie şase persoane cu care îţi petreci cea mai mare parte a timpului. onsideră+ţi copiii ca
$iind o sinură persoană. Jine minte că important este cu cine îţi petreci cea mai mare a timpului, nu tipul
de relaţie. (Nu citi mai departe p*nă nu ai scris cele şase nume)
'm a$lat lucruri despre mine care mi+au $ăcut plăcere şi altele, mai multe, care nu mi+au $ăcut plăcere.
0entru a reuşi să+l schimb, a trebui să+mi schimb modul de *ndire, şi, în consecinţă, persoanele cu care
îmi petreceam timpul.
u doi oameni, mai ales, mă certam permanent, învinuindu+i că ţineau în loc compania. evenise un
obicei să le ăsesc vreo vină, să le arăt unde reşeau şi să+i blame5 pentru problemele pe care le avea
$irma noastră.
upă ce am terminat e4erciţiul, am înţeles că aceia doi cu care+mi spăream capul, erau $oarte $ericiţi cu
po5iţia pe care o aveau. Eu eram cel care voia schimbarea. ar, în loc să mă schimb pe mine însumi, îi
presam pe ei să se schimbe. upă ce am $ăcut e4erciţiul, mi+am dat seama că proiectam asupra celorlalţi
propriile mele aşteptări. 7oiam să $acă ei ceea ce nu voiam eu să $ac. redeam, de asemenea, că ei
trebuie să vrea şi să aibă aceleaşi lucruri pe care le vroiam şi le aveam eu. Nu era o relaţie normală. ?
dată ce am înţeles ce se înt*mpla, am $ost în stare să iau măsuri pentru a mă schimba.
8n următorii ani, vor avea loc schimbări $inanciare care ne vor pune la încercare curaul. ei care îşi ţin
cel mai bine în $r*u sentimentele, care nu le permit emoţiilor să le pună piedici şi care au maturitatea
emoţională de a învăţa noi procedee $inanciare, aceia vor prospera în anii care vin.
um spunea #ob !lan în c*ntecul lui6 2%e schimbă vremurile3.
'şa+numitele de$ecte contea5ă doar dacă tu consideri că au importanţă.
'devărurile personale sunt adeseori rostite în clipe de ma4imă intensitate emoţională.
%ă $iţi vrei
acă atenţi
săce cuvinte
$aci rostiţi. "iţi
o schimbare, mai ales
trebuie să $iiatenţi la cuvintele
conştient care vin
de *ndurile din inimă,provocate
şi cuvintele din stomac,
de şi din su$let.
propriile
sentimente. acă nu eşti conştient de momentul în care emoţiile iau locul *ndirii, n+ai să supravieţuieşti
în această călătorie. Te vei trae sinur înapoi. ăci, chiar dacă vorbeşti despre altcineva şi spui, de
e4emplu6 2%oţia mea n+o să înţeleaă niciodată3, rosteşti, de $apt, un adevăr, despre tine.
atoria noastră ca soţ şi soţie, parteneri de a$aceri şi su$lete pereche de+a lunul acestei călătorii era să
ne reamintim unul altuia că $iecare era mai puternic dec*t îndoielile personale, micimea şi nepotrivirile. 8n
perioada aceea, am învăţat să avem mai multă încredere în noi înşine. %copul nostru primordial era ceva
mai mult dec*t să ne îmboăţim, era să învăţăm să avem încredere în noi înşine şi în bani.

Jine minte că sinura persoană care determină *ndul pe care vrei să+l cre5i despre tine eşti tu. 0rin
urmare, răsplata călătoriei nu e doar libertatea pe care ţi+o cumperi cu bani, ci şi încrederea pe care o
capeţi în tine ... pentru că, în realitate, ele sunt unul şi acelaşi lucru. el mai bun s$at pe care vi+l dau este
să te preăteşti 5ilnic să devii mai mare dec*t micimea ta. upă părerea mea, motivul pentru care
maoritatea oamenilor
se ăseşte în se opresc
$iecare dintre şi întorc
noi învine spatele visurilor
persoana care e mailor mare.
este că persoana aceea neînsemnată care

>>