Hotcurtiii CEDO

Hotarire in cauza AO ,,O lume fără gunoaie`` vs.
REPUBLICA MOLDOVA
AO ,,O lume fără gunoaie`` vs. REPUBLICA MOLDOVA

(Cererea nr. 5077/09)
HOTĂRÂRE
STRASBOURG
04 noiembrie 2019
Prezenta hotărâre este definitivă, dar poate suferi modificări de formă.

Hotarire in cauza AO ,,O lume fără gunoaie`` vs. REPUBLICA MOLDOVA
În cauza AO ”O lume fără gunoaie” v. Republica Moldova,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secț ia a doua), î ntrunită î ntr-un Comitet
compus din:
Poclit Svetlana, Preș edinte, Țurcanu Adelina,
Poalelungi Corina, Purice Corneliu,
Nazarenco Sergiu judecători,
ș i Zagareanu Stanislav, Grefier adjunct al Secț iei,
Deliberînd în secret la data de 25 octombrie 2019,
Pronunță următoarea , adoptată la aceeaș i dată:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 5066/08) depusă împotriva Republicii Moldova de
către o companie din statul respectiv, AO ”O lume fără gunoaie” („compania reclamantă”), care
a sesizat Curtea la 23 august 2019 în conformitate cu Articolul 34 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului ș i a libertăț ilor fundamentale („Convenț ia”).
2. Compania reclamantă a fost reprezentată de către dl V. Nagacevschi, avocat î n Chișinău.
Guvernul Moldovei („Guvernul”) a fost reprezentant de către Agentul său din acea perioadă, dl
L. Apostol.
3. Compania reclamantă a susț inut, în mod particular, că a fost victima încălcării de către
autoritățile naționale a obligaţiilor pozitive potrivit convenţiei care s-au materializat prin lipsa
măsurilor corespunzătoare de prevenire a decesului copiilor şi lipsei unei protecţii adecvate de
ordin legal prin care să fie protejat dreptul la viaţă, instanţele judecătoreşti naţionale nu au
respectat principiul egalităţii armelor, un element indispensabil al dreptului la un proces
echitabil,atingeri grave aduse mediului înconjurător a fost afectată integritatea fizică şi psihică
a persoanelor, dreptul la procreare şi bunăstarea persoanelor din regiune şi a împiedicat să se
bucure de domeniul lor, respingerea de către instanţele naţionale a cererii de chemare în
judecată pe motivul că nu este victimă directă pe cazul dat reprezintă o încălcare a dreptului la
libertatea de asociere şi că instanţele nu au furnizat motive relevante şi suficiente pentru această
restricţie, faptul ineficienţei remediilor în faţa instanţelor naţionale, faptul lipsei unor acţiuni
corespunzătoare din partea autorităţilor naţionale în soluţionarea problemei poligonului de
depozitare a deşeurilor, ceea ce a dus a imposibilitatea din partea reclamanţilor de a valorifica
bunurile sale imobile prin înstrăinare/locaţiune.
4. La 6 mai 2015 , cererea a fost comunicată Guvernului.
ÎN FAPT,
1. În anul 2010 în urma protestelor și nemulțumirilor manifestate de către locuitorii
satului Țînțăreni, raionul Anenii Noi, Republica Moldova (unde era situată
gunoiștea în care se depozitau gunoaiele menajere ale orașului Chișinău) , Consiliul
municipiului Chişinău prin Decizia nr. 14/23-1 din 2 decembrie 20101 a autorizat
Întreprinderea Municipală (ÎM) Regia „Autosalubritate” să depoziteze deşeurile pe
un poligon temporar (cu suprafaţa de 8,9 ha) din preajma comunei Bubuieci,
strada Uzinelor nr. 201, mun. Chişinău. Potrivit autorizaţiei ÎM Regia
„Autosalubritate” poate evacua deşeurile pe acest poligon până în anul 2021.
2. De menţionat că, ÎM Regia „Autosalubritate” depozitează deşeurile în absenţa
autorizaţiei de funcţionare, iar până în prezent Agenția Națională pentru Sănătate
Publică nu a coordonat „Studiul de prefezabilitate privind stocarea deşeurilor”
necesar obţinerii autorizaţiei de funcţionare a gunoiştii. În pofida faptului că,
poligonul de lângă Bubuieci, de pe strada Uzinelor nu este amenajat pentru
depozitarea deşeurilor, tot gunoiul din municipiul Chişinău, până în prezent, este
dus acolo.
3. Este de remarcat că, consecinţele depozitării masive a deşeurilor în preajma comunei
Bubuieci s-au resimţit din primul an de când a fost deschis acest poligon temporar.
Oamenii din comună nu mai suportă mirosul care vine dinspre groapa de gunoi.
Mirosul înţepător neplăcut, este greu de suportat chiar şi în perioada rece a anului,
ceea ce demonstrează emanarea unor substanţe toxice ce pun în pericol sănătatea şi
viaţa locuitorilor comunei. Situaţia devine insuportabilă pe timp de vară. Localnicii
spun că din mormanele de deşeuri se scurg râuri, pârâiaşe cu o substanţă neagră-
cafenie care dă un miros pe care oamenii nu îl suportă. Pe lângă mirosul înţepător,
localnicii se plâng pe faptul că în mod regulat pe teritoriul gunoiştii izbucnesc
incendii care se extind pe suprafeţe mai mari de 200 – 300 metri pătraţi şi localnicii
au suferit din cauza fumului toxic urmare a arderii deşeurilor. Aceste incendii au ca
rezultat fumul toxic, care se răspândeşte asupra com. Bubuieci, creându-le
locuitorilor incomodităţi de a locui în casele proprii, iar pentru bolnavii cu patologii
respiratorii este un adevărat calvar. Localnicii susţin: „este insuportabil de trăit, ....,
măcar vinde casa şi dute peste hotare şi trăieşte. Dimineaţa îi imposibil să deschizi
fereastra, trebuie să stai cu ferestrele închise şi cu aer condiţionat aprins”. Alţii
susţin următoarele: „Ne afectează pe toţi gunoiştea. Mai mult de jumătate de oameni
sunt bolnavi, nu mai vorbim de copii. Noi avem autorizaţie eliberată pentru zece
zile. Zece zile o să stăm aici şi zi şi noapte”.2
4. 4. Problema gunoiştii din preajma com. Bubuieci a fost discutată şi de către unii
membri ai Consiliului mun. Chişinău. Astfel, preşedintele fracţiunii Partidului
comuniştilor din cadrul CMC a declarat: „...Acum, acolo s-au adunat circa două
milioane de tone de gunoi, o parte fiind deşeuri lichide. Cu alte cuvinte, sub această
masă de gunoi se află un „lac” sau chiar o „mare” din 300-400 de mii de tone de
substanţe lichide toxice. Este vorba de otravă care pătrunde în sol şi poluează apele
subterane. În Bubuieci (comună nu departe de mina „Purcel”) această apă practic
este imposibil de consumat, aceleaşi probleme sunt şi în Coloniţa...”.3Potrivit
Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, apa din fântâni nu corespunde normelor
sanitaro-igienice după mai mulţi indicatori. Specialiştii de la sănătate publică au
verificat calitatea apei din fântânile de mină amplasate pe teritoriul comunei
1
Decizia CMC nr.14/23-1 din 02.12.2010 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unui lot de pămînt din str.Uzinelor ÎM Regia
„Autosalubritate””.
2
http://www.canal2.md/news/locuitorii-din-bubuieci-din-nou-strada-au-blocat-accesul-camioanelor-regiei-
autosalubritate-spre-gunoistea-din-sat_67112.html.
3
https://noi.md/md/news_id/87752
Bubuieci şi au constatat un nivel sporit de neconformitate, inclusiv după conţinutul

de nitraţi şi reziduu sec.4
5. Pe teritoriul comunei Bubuieci în perioada de când a fost deschisă groapa de gunoi
şi până în prezent, se observă o majorare a bolilor diareice-acute chiar cu 8,3% din
2012. Majorarea numărului cazurilor de cancer prin tumori maligne, de la 57 de
cazuri în anul 2013 la 84 de cazuri în anul 2015.5 Conform datelor statistice,
mortalitatea generală a populaţiei din această localitate a crescut în perioada anilor
2013-2015. În structura mortalităţii după cauze de deces, pe primul loc se plasează
afecţiunile sistemului cardiovascular, urmate de tumorile maligne şi ciroză.6Plus la
aceasta Agenția Națională pentru Sănătate Publică susţine că lipsa unui management
corespunzător al gunoiştilor, inclusiv a gunoiştii din preajma com. Bubuieci
„...creează riscuri pentru apariţia mai multor maladii infecţioase precum boli
diareice acute, rabia, toxiifencţii şi chiar hepatită.... Muştele care se aşează pe
produsele alimentare după ce au stat pe deşeuri pot contamina produsele cu diferite
microorganisme precum Salmonella, Şigella, Escherichia coli sau cu alţi agenţi
patogeni. În plus, rozătoarele găsesc în gunoişte un mediu ideal de înmulţire,
invadează şi poluează mediul înconjurător, solul, sursele de apă, prin care este
posibilă contaminarea legumelor, a fructelor...”.7
6. Folosirea provizorie a terenului staţiei de transportare a deşeurilor a fost coordonată

cu abateri de la legislaţia în vigoare de către Agenția Națională pentru Sănătate
Publică, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Inspectoratul pentru
Protecția Mediului Chișinău, cu condiţia îndeplinirii de către ÎM Regia
„Autosalubritate” a măsurilor prealabile obligatorii de protecţie a componentelor de
mediu. Printr-o scrisoare deschisă către autorităţile responsabile primarul comunei
Bubuieci a atras atenţia asupra faptului că în perimetrul com. Bubuieci, dar şi la
cariera „Purcel”, are loc stocarea deşeurilor vegetale, materialelor de construcţie
uzate şi celor rezultate în urma salubrizării teritoriului Chişinău de către Direcţia
Generală Locativ-Comunală şi Amenajare. Depozitul respectiv nu este gestionat
conform legislaţiei în vigoare, ceea ce generează fenomene şi acţiuni cu efecte de
periclitare a calităţii mediului, care dăunează mult sănătăţii populaţiei din comuna
Bubuieci, provoacă şi alte daune oamenilor şi mediului din cauza autoincendierii
deşeurilor stocate şi arderea lor intenţionată sistematică pentru reducerea volumului
de deşeuri acumulate. .8Autorităţile municipale susţin că poligonul temporar de
depozitare a deşeurilor activează în strictă conformitate cu cerinţele înaintate. Cu
toate acestea nu au fost prezente careva acte relevante. Centrul de Sănătate Publică
a municipiului Chişinău susţine că nu a autorizat nici o gunoişte pe teritoriul
municipiului Chişinău şi un astfel de poligon trebuie amplasat departe de
populaţie.9
7. Parascovia Mămăligă s-a născut și trăiește pînă în prezent în comuna Bubuieci.
Fiind direct afectată de prezența gunoiștei în imediata apropiere de locul său de trai
4
https://rtr.md/ro/stiri/societate/gunoistea-de-langa-bubuieci-in-atentia-avocatului-poporului
5
http://actualitati.md/md/gunoistea-de-la-bubuieci-bomba-ecologica-aerul-poluat-si-apa-din-fintini-prezinta-
risc-pentru-sanatatea-oamenilor
6
http://moldnova.eu/ro/cercul-vicios-periculos-si-urat-mirositor-al-depozitarii-deseurilor-primaria-vrea-sa-
revina-la-gunoistea-din-tantareni-17113.html/
7
http://moldnova.eu/ro/cercul-vicios-periculos-si-urat-mirositor-al-depozitarii-deseurilor-primaria-vrea-sa-
revina-la-gunoistea-din-tantareni-17113.html/
8
http://bubuieci.md/165-scrisoare-descis-privind-situaia-ecologic.html#sel=20:30,20:36
9 https://rtr.md/ro/stiri/societate/gunoistea-de-langa-bubuieci-in-atentia-avocatului-poporului
(a pierdut o sarcină, a născut un copil cu sindrom Down care suferă de astm și
epilepsie, mama sa a murit de cancer în 2015) aceasta a fondat asociația obștească
AO ”O lume fără gunoaie”. AO ”O lume fără gunoaie” este o asociaţie obştească
din domeniul protecţiei mediului, care conform Statutului său îşi propune inclusiv
realizarea activităţii de asigurare a respectării drepturilor ecologice. Astfel, conform
prevederilor este în drept să se adreseze instanţei judecătoreşti în vederea
constatării actelor administrative, prin care se încalcă legislaţia ecologică şi se
cauzează prejudicii mediului înconjurător. În anul 2016 ea a mobilizat un grup de
săteni la primul protest. La începutul anului 2017 femeia a format un grup de
iniţiativă, care le-a cerut autorităţilor municipiului Chişinău să stopeze depozitarea
deşeurilor în preajma com. Bubuieci, şi întreprinderea măsurilor de reamenajare a
teritoriului unde au fost depozitate deşeurile şi redresarea situaţiei care a dus la
cauzarea daunelor mediului înconjurător. Aceste măsuri au fost solicitate din partea
localnicilor pentru faptul că timp de aproape 8 de ani gunoaiele aduse din Chişinău
„au otrăvit la propriu şi la figurat viaţa locuitorilor din comună”.La 1 februarie
2018 AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat către Inspectoratul pentru Protecția
Mediului o cerere de acces la informaţie prin care a solicitat informaţii/documente
care se referă la:- dinamica calităţii mediului (apă, aer, sol) în perimetrul străzii
Uzinelor: -copia avizului Inspectoratului pentru Protecția Mediului pentru stocarea
deşeurilor;- toată informaţia relevantă aprobată în cadrul Inspectoratului Ecologic
de Stat, sub orice formă materială, care se referă la perimetrul străzii Uzinelor
(teritoriu repartizat pentru folosirea provizorie, pentru stocarea/acumularea
temporară a deşeurilor managere).
8. La 1 februarie 2018, AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat către Primăria/Consiliul
municipal Chişinău şi ÎM Regia „Autosalubritate” o cerere de acces la informaţie
prin care a solicitat prin care a solicitat informaţii/documente care se referă la: -
cantităţile de deşeuri care sunt stocate în perimetrul străzii Uzinelor; -copiile actelor
care se referă la executarea Deciziei Consiliului Municipal Chişinău,- informaţia
completă privind efectuarea lucrărilor de recultivare şi amenajare complexă a
teritoriului;- informaţia completă privind starea lucrurilor la moment în ce priveşte
depozitarea deşeurilor pe str. Uzinelor; - informaţia completă privind locul
depozitării la momentul actual a deşeurilor colectate din mun. Chişinău.
9. Din partea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Primăriei/Consiliului
municipal Chişinău şi ÎM Regia „Autosalubritate”a fost solicitată copia autorizaţiei
de mediu pentru depozitarea deşeurilor, certinţă stabilită potrivit prevederilor Legii
nr. 209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile depozitarea deşeurilor este permisă
doar în cazul deţinerii autorizaţiei de mediu pentru gestionarea deşeurilor.
10. Prin răspunsul său, ÎM Regia „Autosalubritate”, a susţinut că deţine autorizaţia de
depozitare a deşeurilor în preajma s. Bubuieci în baza Deciziei CMC nr. 14/23-1 din
2 decembrie 2010. La rândul său, Primăria mun. Chişinău a răspuns cu informaţia
privind adoptarea Deciziei CMC nr. 14/23-1 din 2 decembrie 2010 şi că deschiderea
temporară a poligonului din preajma com. Bubuieci a fost efectuată în strictă
concordanţă cu prevederile legale în vigoare. Careva acte relevante în acest sens nu
au fost prezentate.
11. AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat o cerere prealabilă, la 5 martie 2018, către
ÎM Regia „Autosalubritate” şi Consiliul Mun. Chişinău prin care a solicitat
închiderea poligonului temporar de depozitare a deşeurilor din str. Uzinelor, m.
Chişinău. Din partea Consiliului Mun. Chişinău a fost solicitată anularea deciziei
Consiliului Mun. Chişinău nr. 14/23-1 din 2 decembrie 2010. Motivele înaintării
cererilor prealabile fiind încălcarea prescripţiilor iniţiale din decizia din 2 decembrie
2010 şi a prevederilor legale privind protecţia mediului înconjurător.
12. AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat o cerere prealabilă, la 10 martie 2018, către
Inspectoratul pentru Protecția Mediului prin care a solicitat întreprinderea măsurilor
de rigoare în ce priveşte sistarea activităţii poligonului temporar de depozitare a
deşeurilor din str. Uzinelor, m. Chişinău şi iniţierea procedurilor de recuperare a
daunelor cauzate mediului înconjurător şi interzicerea executării lucrărilor de
depozitare a deşeurilor sau orice alte activităţi care ar putea avea un impact asupra
mediului înconjurător. Ambele cereri prealabile au fost respinse ca fiind
neîntemeiate.
13. La 10 februarie 2018, A.O.,,O lume fără gunoaie” a depus la Procuratura mun.
Chişinău, Oficiul Principal, o plângere în care au descris starea ecologică
dezastruoasă a comunei Bubuieci în legătură cu amenajarea gunoiştii din preajma
localităţii, solicitând organului de urmărire penală examinarea acţiunilor
exponenţilor Inspectoratului Ecologic de Stat sub aspectul săvârşirii infracţiunii
prevăzute de art. 223 din Codul penal – încălcarea cerinţelor securităţii
ecologice, precum şi a faptei incriminate de art. 225 din Codul penal – tăinuirea
de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice despre poluarea
mediului. De asemenea, A.O.,,O lume fără gunoaie” a cerut să fie recunoscută în
calitate de parte vătămată şi parte civilă invocând faptul că reprezintă interesele
localnicilor comunei Bubuieci, care sunt afectaţi continuu de starea ecologică
deplorabilă a localităţii. Prin ordonanţa procurorului în Procuratura mun. Chişinău,
Oficiul Principal, Ghenadie Mîra din 21 februarie 2018 s-a dispus pornirea
urmăririi penale în privinţa factorilor de decizie ai Inspectoratului pentru Protecția
Mediului, din motiv că în cadrul procesului penal s-au stabilit faptul infracţiunilor
prevăzute de art. 223, 225 din Codul penal.
14. În cadrul urmăririi penale a fost înaintată acțiunea civilă conform prevederilor art.
219 și 226 Codul de procedură penală
15. La 15 aprilie 2018 AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat în cadrul Judecătoriei
Chişinău, sediul Centru o cerere de chemare în judecată către ÎM Regia
„Autosalubritate” şi Consiliul mun. Chişinău prin care a solicitat anularea deciziei
nr. 14/23-1 din 2 decembrie 2010 şi sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor şi
închiderea poligonului din preajma com. Bubuieci.
16. La 20 aprilie 2018 AO ”O lume fără gunoaie” în cadrul Judecătoriei Chişinău,
sediul Rîşcani a înaintat o cerere de chemare în judecată către Inspectoratul pentru
Protecția Mediului prin care a fost solicitată obligarea Inspectoratului pentru
Protecția Mediului să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea daunelor
cauzate mediului înconjurător prin următoarele acţiuni:
- sistarea activităţii ÎM Regia „Autosalubritate” pe teritoriul poligonului temporar de
depozitare a deşeurilor din preajma com. Bubuieci, ca rezultat al nerespectării cerinţelor
legislaţiei şi normelor ecologice;
- iniţierea efectuării auditului ecologic sau a studiului de evaluare a impactului asupra
mediului înconjurător pe teritoriul poligonului temporar de depozitare a deşeurilor din
preajma com. Bubuieci;
- înaintarea în instanţele judecătoreşti a acţiunilor civile de recuperare a daunelor cauzate
mediului înconjurător de la către ÎM Regia „Autosalubritate” şi Consiliul Mun.
Chişinău.
17. În cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani AO ”O lume fără gunoaie” a invocat
că obiect al litigiului a constituit nesoluţionarea de către Inspectoratul pentru
Protecția Mediului a cererii legitime înaintate de către AO ”O lume fără gunoaie” la
10 iunie 2017 prin care a fost solicitată întreprinderea de către Inspectoratul pentru
Protecția Mediului a unor măsuri pentru încetarea activităţilor care poluează mediul,
precum şi pentru recuperarea daunelor cauzate mediului înconjurător, refuzul
neîntemeiat în soluţionarea cererii prealabile a AO ”O lume fără gunoaie” a fost
expus de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului în răspunsul său, or statul
recunoaşte tuturor persoanelor dreptul de a solicita sistarea acţiunilor care aduc
daune medii şi dreptul de a solicita atragerea la răspundere a persoanelor care au
comis contravenţii în acest sens.
18. În cadrul cercetării judecătoreşti AO ”O lume fără gunoaie” a indicat că
Inspectoratul pentru Protecția Mediului cunoştea cu certitudine faptul că poligonul
temporar de depozitare a deşeurilor din str. Uzinelor, 201, m. Chişinău (în preajma
com. Bubuieci) a fost deschis cu încălcarea tuturor prescripţiilor legale la acest
capitol. Mai mult ca atât, AO ”O lume fără gunoaie” a menţionat că Inspectoratul
pentru Protecția Mediului nu a respectat prevederile Legii nr. 1515 din 16 iunie 1993
privind protecţia mediului înconjurător şi în special, nu a respectat prevederile art.
27, alin. (1), lit. g) şi h) al legii. Instanţa de judecată a respins cererea AO ”O lume
fără gunoaie” motivând în mare parte că: primo - AO ”O lume fără gunoaie” nu are
calitatea de victimă în cazul dat şi nu a fost afectată nemijlocit de activitatea
ÎM Regia „Autosalubritate” şi Consiliul Mun. Chişinău şi a Inspectoratului
Ecologic de Stat. Instanţa de judecată a constatat că Inspectoratul pentru Protecția
Mediului nu a emis un act administrativ cu caracter normativ sau individual în
privinţa AO ”O lume fără gunoaie”, respectiv nu a fost lezat nici un drept al acestuia
sau a unui terţ, care să constituie temei pentru adresare în instanţa de judecată.( art.
3 al Legii contenciosului administrativ) .
19. Instanţa de judecată pe parcursul examinării cauzei a respins demersul AO ”O lume
fără gunoaie” de a dispune efectuarea unei expertize ecologice de către un specialist
din cadrul Centrului Naţional de Expertize Judiciare. Totodată, instanţa de judecată
examinând materialele cauzei a ajuns la concluzia că nu au fost prezentate probe
care să ateste impactul negativ asupra mediului înconjurător şi a apelor subterane pe
teritoriul poligonului temporar de depozitare a deşeurilor din preajma com.
Bubuieci. Hotărârea instanţei de fond a fost menţinută de către Curtea de Apel
Chişinău şi Curtea Supremă de Justiţie.
ÎN DREPT,
1 .Compania reclamantă s-a plîns ca Articolul 2 al Convenției a fost încălcat

deoarece autoritățile publice ale statului nu au îndeplinit obligația pozitivă de a
proteja dreptul la viață și întreprinde măsuri pentru a evita decesul populației
.Obligația statului constă în primul rînd în reglementarea legală a procedurilor,
actelor și reguli de desfășurare a astfel de activitate, care se evidențiază printr-o
importanță socială majoră.
2. Încălcarea art.6 al Conventiei pe faptul ca instantele judecatoresti nationale nu au
respectat principiul armelor, un element indispensabil al dreptului la un proces
echitabil si anume: La 15 aprilie 2018 AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat în
cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru o cerere de chemare în judecată către ÎM
Regia „Autosalubritate” şi Consiliul mun. Chişinău prin care a solicitat anularea
deciziei nr. 14/23-1 din 2 decembrie 2010 şi sistarea activităţii de depozitare a
deşeurilor şi închiderea poligonului din preajma com. Bubuieci. Conform
Conventiei europeane a dreptului omului prin art. 6 dreptul la un proces echitabil,
prevede :,, Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în
mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială,

instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale
cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate
împotriva sa.’’
3. De asemenea Invocând art. 8 din Convenţie, reclamantul se plânge de faptul că
poluarea mediului generată de gunoiştea din apropierea localităţii în care locuieşte
afectează grav sănătatea sa şi mediul său înconjurător; pasivitatea autorităţilor locale
privind adoptarea unor măsuri pentru a găsi o soluţie la problema gravă pe care o
reprezintă poluarea mediului generată de societatea menţionată anterior.
4. Încălcarea art. 10 al Convenţiei pe faptul că autorităţile naţionale nu au luat măsuri
necesare pentru a se asigura că publicul a fost informat cu privire la obiectivul care
urma să fie deschis în str. Uzinelor 201 şi eventualele repercusiuni asupra vieţii şi
sănătăţii localnicilor.
5. Articolul 11 stabilește că orice persoană are dreptul la libertate de întrunire
pașnică și la libertatea de asociere , de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale.
6. Încălcarea Art. 13 ( Dreptul la un remediu efectiv): “Orice persoană ale cărei
drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul
de a se adresa efectiv în instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora
unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale”.
I. ADMISIBILITATEA PLÂNGERILOR
1. Guvernul Republicii Moldova examinează posibilitatea de a înfiinţa o comisie a cărei sarcină
primordială urmează a fi exproprierea poligonului în cauză şi declararea acestuia proprietate
publică. Scopul unei asemenea iniţiative constând în faptul că odată ce terenul va ajunge în
proprietatea statului, vor putea fi implementate diferite proiecte de gestionare a deşeurilor. Mai
mult, ar putea fi construită o fabrică de prelucrare a gunoiului.
2. Consecințele depozitării masive a deşeurilor în preajma comunei Bubuieci s-au resimţit din
primul an de când a fost deschis acest poligon temporar. Oamenii din comună nu mai suportă
mirosul care vine dinspre groapa de gunoi. Mirosul înţepător neplăcut, este greu de suportat
chiar şi în perioada rece a anului, ceea ce demonstrează emanarea unor substanţe toxice ce pun
în pericol sănătatea şi viaţa locuitorilor comunei. Situaţia devine insuportabilă pe timp de vară.
Localnicii spun că din mormanele de deşeuri se scurg râuri, pârâiaşe cu o substanţă neagră-
cafenie care dă un miros pe care oamenii nu îl suportă. Pe lângă mirosul înţepător, localnicii se
plâng pe faptul că în mod regulat pe teritoriul gunoiştii izbucnesc incendii care se extind pe
suprafeţe mai mari de 200 – 300 metri pătraţi şi localnicii au suferit din cauza fumului toxic
urmare a arderii deşeurilor. Prin urmare ,Curtea declară cererea admisibilă.
II. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 2 DIN CONVENȚIEI
1. Reclamatul sustine ca autoritățile publice ale statului Republica Moldova nu au îndeplinit
obligația pozitivă de a proteja dreptul la viață și întreprinde măsuri pentru a evita decesul
populației . Astfel invoca incalcarea art.2 din conventie care prevede:
Dreptul la viaţă
1. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege.
Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în
executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când

infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege.
2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea
acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere
absolut necesară la forţă :
a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva
violenţei ilegale ;
b. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea
unei persoane legal deţinute ;
c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o
insurecţie.
A. Argumentele partilor
*Reclamantul sustine ca:
Autoritățile publice ale statului nu au îndeplinit obligația pozitivă de a proteja dreptul la viață
și întreprinde măsuri pentru a evita decesul populației . Neexercitarea acestei obligații rezultă
din faptul că:
1. Din anul 2010 ÎM Regia „Autosalubritate” depozitează deşeurile în absenţa autorizaţiei
de funcţionare, iar până în prezent Agenția Națională pentru Sănătate Publică nu a
coordonat „Studiul de prefezabilitate privind stocarea deşeurilor” necesar obţinerii
autorizaţiei de funcţionare a gunoiştii, Cu atît mai mult că poligonul de lângă Bubuieci,
de pe strada Uzinelor nu este amenajat pentru depozitarea deşeurilor, tot gunoiul din
municipiul Chişinău, până în prezent, este dus acolo. Depozitul respectiv nu este
gestionat conform legislaţiei în vigoare, ceea ce generează fenomene şi acţiuni cu
efecte de periclitare a calităţii mediului, care dăunează mult sănătăţii populaţiei din
comuna Bubuieci, provoacă şi alte daune oamenilor şi mediului din cauza
autoincendierii deşeurilor stocate şi arderea lor intenţionată sistematică pentru reducerea
volumului de deşeuri acumulate. Iar aceste incendii au ca rezultat fumul toxic, care se
răspândeşte asupra com. Bubuieci, creându-le locuitorilor incomodităţi de a locui în
casele proprii, iar pentru bolnavii cu patologii
2. Pe teritoriul comunei Bubuieci în perioada de când a fost deschisă groapa de gunoi şi
până în prezent, se observă o majorare a bolilor diareice-acute chiar cu 8,3% din 2012.
Majorarea numărului cazurilor de cancer prin tumori maligne, de la 57 de cazuri în anul
2013 la 84 de cazuri în anul 2015.10
3. Mortalitatea generală a populaţiei din această localitate a crescut în perioada anilor
2013-2015. În structura mortalităţii după cauze de deces, pe primul loc se plasează
afecţiunile sistemului cardiovascular, urmate de tumorile maligne şi ciroză
4. Agenția Națională pentru Sănătate Publică susţine că lipsa unui management
corespunzător al gunoiştilor, inclusiv a gunoiştii din preajma com. Bubuieci „...creează
riscuri pentru apariţia mai multor maladii infecţioase precum boli diareice acute, rabia,
toxiifencţii şi chiar hepatită.... Muştele care se aşează pe produsele alimentare după ce
au stat pe deşeuri pot contamina produsele cu diferite microorganisme precum
Salmonella, Şigella, Escherichia coli sau cu alţi agenţi patogeni. De asemenea, potrivit
Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, apa din fântâni nu corespunde normelor
sanitaro-igienice după mai mulţi indicatori. Specialiştii de la sănătate publică au
10
http://actualitati.md/md/gunoistea-de-la-bubuieci-bomba-ecologica-aerul-poluat-si-apa-din-fintini-prezinta-
risc-pentru-sanatatea-oamenilor
verificat calitatea apei din fântânile de mină amplasate pe teritoriul comunei Bubuieci
şi au constatat un nivel sporit de neconformitate, inclusiv după conţinutul de nitraţi şi
reziduu sec.
5. În ultimii ani, la Bubuieci s-a născut un număr mare de copii cu probleme de sănătate
ca astm, epilepsie şi sindrom down.
Este indispensabil de menționat că statul se află la a 2 abatere de acest gen, ori cu problem
similare s-au confruntat și populația satului Țînțăreni , raionul Anenii Noi.(în anul 1991 în
apropierea satului Ţânţăreni, raionul Anenii Noi a fost amenajată o rampă de depozitare a
deşeurilor) Datele statistice aratau că în ultimii 10 ani numărul deceselor din cauza cancerului
a crescut de peste 10 ori. În multe familii din s. Ţânţăreni s-au născut în această perioadă copii
cu malformaţii sau întârziere în dezvoltarea fizică şi intelectuală, handicapuri puse de medici
pe seama mediului nesănătos în care locuiesc părinţii. Aceste efecte au fost dovedite prin
numeroasele expertize de calitate a solului, apelor , toare arătînd nivelul concentrate de nitrați
și substanțe toxice, total necorespunzătoare standardelor.
Cu toate acestea, în pofida faptului că Centrul de Sănătate Publică a municipiului Chişinău nu
a autorizat nici o gunoişte pe teritoriul municipiului Chişinău şi susține că un astfel de poligon
trebuie amplasat departe de populaţie, autoritățile publice locale au construit un nou depozit pe
str.Uzinelor, comuna Bubuieci. Cu toate că Consiliul municipal susține că este temporar adică
pe un termen de 11 ani , cazul satului Țînțăreni este un exemplu clar că 11 ani este suficient
pentru a îmbolnăvi generații întregi de localnici, cu atît mai mult că efectele nefaste asupra
sănătății populației comunei Bubuieci s-au făcur apariția din primii ani de depozitare a
deșeurilor.
Obligația statului constă în primul rînd în reglementarea legală a procedurilor, actelor și
reguli de desfășurare a astfel de activitate, care se evidențiază printr-o importanță socială
majoră.
Articolul 2 impune statului obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile posibile în vederea
protecției dreptului la viața a populației.Acțiunile sau mai bine spus inacțiunile statului trebuie
condamnate deoarece expertizele efectuate chiar de organele statului , (Agenția Națională
pentru Sănătate Publică ) indică nonconformitatea apelor din fîntîni ( apa fiind elemental
esențial de susținere a vieții pe pământ, si principalul cauzator de boli în cazul concentrației
sporite de nitrați și substanțe toxice, fapt dovedit în cazul de față ), calitatea satisfăcătoare a
solului, și aerul poluat. De asemenea, consilierii din cadrul consiliului municipal Chișinău, au
recunoscut că sub această masă de gunoi se află un „lac” sau chiar o „mare” din 300-400 de
mii de tone de substanţe lichide toxice. Este vorba de otravă care pătrunde în sol şi poluează
apele subterane. În Bubuieci (comună nu departe de mina „Purcel”) această apă practic este
imposibil de consumat.
Analizînd datele statistice prezentate mai sus, se poate de afirmat cu certitudine că gunoiștea de
la Bubuieci este o bombă cu efect îndelungat, explozia acesteia se petrece în fiecare zi de
indiferență a statului, consecințele fiind suportate de către localnicii de acum și generațiile
viitoare ale comunei Bubuieci.
*Guvernul Republicii Moldova sustine ca:
Reclamanţii nu au prezentat nicio probă pertinentă potrivit căreia viaţa lor a fost pusă în pericol. Aceştia
au invocat existenţa unor decese și apariția unor boli la persoane în ultimii ani din regiunile date, însă
nu au prezentat nicio probă privind cauza lor. Nu s-a atestat vreo legătură de cauzalitate între declanșarea
acestora și starea mediului înconjurător. Creșterea numărului de decese în această perioadă și nașterea
copiilor cu malformaţii sau întârziere în dezvoltarea fizică şi intelectuală, handicapuri nu pot fi puse pe
seama mediului nesănătos în care locuiesc părinţii, deoarece nu au fost realizate careva expertize
specializate care ar putea constata acest fapt, neexcluzîndu-se influența altor factori asupra situației
existente. Astfel legătura dintre decese, boli și starea mediului invocată de reclamanți se bazează pe
presupuneri.
Guvernul Republicii Moldova consideră că există o reglementare adecvată, care să permită autorizarea
și controlul acestei activităţi de gestionare a deșeurilor, care impune celor responsabili să adopte
măsurile practice necesare pentru protecția și securitatea populației. Inspectoratul pentru Protecția
Mediului susţine că în permanenţă sunt efectuate controale periodice în regiune cu scopul monitorizării
procesului de depozitare a deşeurilor pe poligonul din str. Uzinelor 201, mun. Chişinău. De asemenea,
inspectoratul susţine că au fost efectuate mai multe analize a solului, apei şi aerului. Rezultatele, în
opinia reprezentanţilor Inspectoratului pentru Protecția Mediului, sunt că acestea corespund tuturor
cerinţelor. Laboratorul Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău prelevă aceste probe în mod regulat.
De aceeaşi părere sunt reprezentanţii autorităţilor municipale, dar şi a autorităţilor publice centrale.
Lipsa unei protecții adecvate de ordin legal prin care să fie protejat dreptul la viață invocată de reclamanți
nu este relevantă, deoarece există posibilitatea de a beneficia de toate garanțiile exercitării drepturilor și
apărării intereselor persoanelor, inclusiv prin sesizarea instanței de judecată, fapt de care s-a beneficiat
în cazul dat.
Guvernul Republicii Moldova consideră că şi-a îndeplinit obligaţiile sale pozitive, atât generale, şi
anume găsirea unei soluţii pentru soluţionarea problemei de gestionare a deșeurilor, cât şi specifice, şi
anume asigurarea drepturilor reclamanţilor garantate de Convenţie.
B. Aprecierea Curtii:
o Curtea mentioneaza referitor la protectia vietii persoanei ca din moment ce art. 2 dispune că
dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege, trebuie sa se tina cont ca sintagma de
pretectie a vietii persoanei incepe din momentul nasterii persoanei si nicidecum din momentul
conceperii sau din oricare alta etapa de dezvoltare a embrionului.
o La fel Curtea mentioneaza ca din conţinutul dreptului la viaţă, a cărui protecţie este instituită
prin art. 2 din Convenţie, reiese obligaţia primordială negativă, de ordin general ce revine
statelor contractante de a nu aduce atingere, prin agenţii săi, acestui drept, adică de a nu cauza
moartea unei persoane, cu excepţia situaţiilor precizate în cel de-al doilea paragraf al textului,
interpretate restrictiv. în acelaşi timp, textul impune statelor obligaţia pozitivă de a lua toate
măsurile care se impun pentru protejarea efectivă a dreptului Ia viaţă.
o Tot din punct de vedere al obligaţiilor pozitive ce le revin statelor de a lua toate măsurile
necesare pentru a împiedica producerea unor împrejurări în care viaţa persoanelor să fie pusă în
primejdie, Curtea a statuateaza că nu este suficientă adoptarea unor măsuri preventive, ci este
necesară informarea publicului cu privire la existenţa unor asemenea pericole.
o Analizind toate circumstantele expuse in speta Curtea a ajuns la concluzia că autorităţile
administrative ştiau sau ar fi trebuit să ştie că locuitorii din zona rampei de gunoi erau ameninţaţi
în mod real atât în privinţa integrităţii lor fizice, cât şi cu privire la însăşi viaţa lor. Or, ele nu au
prevenit aceste riscuri nici prin luarea unor măsuri de ordin practic şi nici prin informarea
corespunzătoare a populaţiei asupra consecinţelor lor, ceea ce semnifică încălcarea obligaţiei
pozitive de a proteja dreptul la viaţă, obligaţie impusă de art. 2 din Convenţie.
o Curtea retine ca a avut loc violarea art.2 din Conventie, prin neexeutarea obligatiilor pozitive de
catre autoritatile statului in vederea protejarii dreptului la viata a persoanelor.
III. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 11 DIN CONVENȚIEI
Reclamatul sustine ca in cadrul primei întalniri pașnice a grupului de inițiativă din partea Asociației
Obștești ”.O lume fără gunoaie” AO ”O lume fără gunoaie , câteva zeci de localnici au blocat drumul
de acces spre gunoişte soferul uneia dintre autospeciale a încercat să spargă bariera, pornind cu camionul
spre protestatari, astfel atestinduse o incalcare aart.11 di Conventie care prevede urmatoarele:
1. Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi la libertate de asociere, inclusiv a
constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care,
într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică,
apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi a libertăţilor
altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de
către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat.
A. Argumentele reclamantului:
Reclamatul sustine ca in cadrul primei întalniri pașnice a grupului de inițiativă din partea Asociației
Obștești ”.O lume fără gunoaie” AO ”O lume fără gunoaie , câteva zeci de localnici au blocat drumul
de acces spre gunoişte. Şoferul uneia dintre autospeciale a încercat să spargă bariera, pornind cu
camionul spre protestatari. Anume acest moment dovedește încălcarea articolului 11 , drept o
constrângere din partea autoritaților de a împiedica sa îsi apere interesele comune ,grupul de inițiativă
constituit din localnici de a manifesta împotriva prejudiciului adus mediului înconjurator și a daunelor
aduse sanatații .
Comisia a statuat în sensul că libertatea de asociere este acea facultate recunoscută unei persoane, în
vederea atingerii un scop , fără ca autoritățile statale să se opună la aceasta , și că termenul de asociație
‘’presupune o grupare voluntara ,în vederea atingerii unui obiectiv comun ’’. Autoritățile statale au
obligația de a nu întreprinde nimic de natură a împiedica exercitatea acestei libertăți.
B. Argumentele Guvernului:
Guvernul sustine ca Republica Moldova in persoana organului judiciar nu a impiedicat
reclamantul de a-si exercita dreptul la asociere. Acest fapt este demonstrat prin posibilitatile
nepericlitate ale asociatiei de a-si promova interesele si inainta petitii, solicitari si cereri din
numele asociatiei institutiilor de stat si intreprinderilor municipale. Faptul ca cererea
reclamantului a fost respinsa este datorata lipsei temeiului si anume ca AO ”O lume fără
gunoaie” nu are calitatea de victimă în cazul dat şi nu a fost afectată nemijlocit de activitatea
ÎM Regia „Autosalubritate” şi Consiliul Mun. Chişinău şi a Inspectoratului Ecologic de Stat. In
acest sens este important de mentionat ca calitatea de presupusa victima in cazul respectiv o pot
avea doar persoanele care sunt afectate direct de consecintele depozitarii gunoaielor pe str.
Uzinelor 201, com. Bubuieci. Mai mult ca atit, monitorizind in permanență portretul ecologic
din preajma poligonului de depozitare a gunoiului de pe str. Uzinelor 201, Inspectoratul pentru
Protectia Mediului si Inspectoratul Ecologic de Stat au constatat starea agreabila a sistemului
ecologic din zona, nefiind prezente careva aspecte nocive ce ar putea duce la vatamarea sanatatii
bastinasilor, iar fenomenele invocate de reclamant precum cresterea mortalitatii generale și
apariția unor boli la persoane în ultimii ani din regiunile date, nu au fost probate, nefiind atestată
vreo legătură de cauzalitate între declanșarea acestora și starea mediului înconjurător.
De asemenea, in sustinerea pozitiei precum ca nu a fost incalcata libertatea la asociere, este
important de mentionat ca, potrivit art. 3 al Legii contenciosului administrativ obiect al
contenciosului administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi
individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui
terţ emis de:
a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora;
b) subdiviziunile autorităţilor publice;
c) funcţionarii din structurile specificate la lit. a) şi b).
Prin urmare, instanţa de judecată a constatat că Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu a

emis un asemenea act administrativ cu caracter normativ sau individual în privinţa AO ”O
lume fără gunoaie”, respectiv nu a fost lezat nici un drept al acestuia sau a unui tert care sa
constituie temei pentru adresare in instanta.
C. Aprecierea Curtii:
1. Curtea mentioneaza ca art. 11 din Convenţie apără numai dreptul la întrunire paşnică.
Acest termen are a fi înţeles atât în sensul că reuniunea ce concretizează exerciţiul
acestei libertăţi nu trebuie să aibă ca scop tulburarea ordinii şi liniştii publice, cât şi în
sensul că realizarea reuniunii să nu aibă drept consecinţă generarea de reacţii violente
din partea unor terţe persoane.
2. Dreptul la libertatea de întrunire paşnică priveşte atât reuniunile private, cât şi cele
care se desfăşoară în locuri publice, inclusiv pe căile publice.
3. Autorităţile naţionale au obligaţia de a nu întreprinde nimic de natură a împiedica
exercitarea acestei libertăţi, ci din contra trebuie sa apere aceste intruniri pentru a nu se
isca conflicte mari intre orgaanizatori,sustinatori ai acelei intrunuiri si multimea care
nu va fi de acord cu acestea.
4. Curtea in actiunea soferului camionului vede o actiune directa de violentta si tulburare
a linistii intrunirii, dat fiind faptul ca acest sofer era la serviciu,respectiv indeplinea
actiunile sale de serviciu in numele autoritatii si reprezenta institutia prin actiunea sa.
5. Curtea constata incalcarea art.11 din Conventie, prin tulburarea si prejudicierea
multimii intrunite.
IV. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 6 DIN CONVENȚIEI
A. Argumentele reclamantului
Conform Conventiei europeane a dreptului omului prin art. 6 dreptul la un proces

echitabil: Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod
public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de
lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea
trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei
şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul
moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci
când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în
măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale,
publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
Invocam incalcarea art.6 al Conventiei pe faptul ca instantele judecatoresti nationale nu au
respectat principiul armelor, un element indispensabil al dreptului la un proces echitabil si
anume: La 15 aprilie 2018 AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat în cadrul Judecătoriei
Chişinău, sediul Centru o cerere de chemare în judecată către ÎM Regia „Autosalubritate”
şi Consiliul mun. Chişinău prin care a solicitat anularea deciziei nr. 14/23-1 din 2 decembrie
2010 şi sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor şi închiderea poligonului din preajma
com. Bubuieci.
La 20 aprilie 2018 AO ”O lume fără gunoaie” în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul
Rîşcani a înaintat o cerere de chemare în judecată către Inspectoratul pentru Protecția
Mediului prin care a fost solicitată obligarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului să
întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea daunelor cauzate mediului înconjurător
prin următoarele acţiuni:
- sistarea activităţii ÎM Regia „Autosalubritate” pe teritoriul poligonului temporar
de depozitare a deşeurilor din preajma com. Bubuieci, ca rezultat al nerespectării
cerinţelor legislaţiei şi normelor ecologice;
- iniţierea efectuării auditului ecologic sau a studiului de evaluare a impactului
asupra mediului înconjurător pe teritoriul poligonului temporar de depozitare a
deşeurilor din preajma com. Bubuieci;
- înaintarea în instanţele judecătoreşti a acţiunilor civile de recuperare a daunelor
cauzate mediului înconjurător de la către ÎM Regia „Autosalubritate” şi Consiliul Mun.
Chişinău.
În cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani AO ”O lume fără gunoaie” a invocat că obiect
al litigiului a constituit nesoluţionarea de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului a cererii
legitime înaintate de către AO ”O lume fără gunoaie” la 10 iunie 2017 prin care a fost solicitată
întreprinderea de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului a unor măsuri pentru încetarea
activităţilor care poluează mediul, precum şi pentru recuperarea daunelor cauzate mediului
înconjurător, refuzul neîntemeiat în soluţionarea cererii prealabile a AO ”O lume fără gunoaie”
a fost expus de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului în răspunsul său, or statul
recunoaşte tuturor persoanelor dreptul de a solicita sistarea acţiunilor care aduc daune medii şi
dreptul de a solicita atragerea la răspundere a persoanelor care au comis contravenţii în acest
sens.
În cadrul cercetării judecătoreşti AO ”O lume fără gunoaie” a indicat că Inspectoratul pentru
Protecția Mediului cunoştea cu certitudine faptul că poligonul temporar de depozitare a
deşeurilor din str. Uzinelor, 201, m. Chişinău (în preajma com. Bubuieci) a fost deschis cu
încălcarea tuturor prescripţiilor legale la acest capitol. Mai mult ca atât, AO ”O lume fără
gunoaie” a menţionat că Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu a respectat prevederile
Legii nr. 1515 din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător şi în special, nu a
respectat prevederile art. 27, alin. (1), lit. g) şi h) al legii.
Instanţa de judecată a respins cererea AO ”O lume fără gunoaie” motivând în mare parte că:
primo - AO ”O lume fără gunoaie” nu are calitatea de victimă în cazul dat şi nu a fost afectată
nemijlocit de activitatea ÎM Regia „Autosalubritate” şi Consiliul Mun. Chişinău şi a
Inspectoratului Ecologic de Stat. Secundo – potrivit art. 3 al Legii contenciosului administrativ
obiect al contenciosului administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ
şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al
unui terţ emis de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora; b) subdiviziunile
autorităţilor publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit. a) şi b).
Prin urmare, instanţa de judecată a constatat că Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu a
emis un asemenea act administrativ cu caracter normativ sau individual în privinţa AO ”O lume
fără gunoaie”, respectiv nu a fost lezat nici un drept al acestuia sau a unui terţ, care să constituie
temei pentru adresare în instanţa de judecată. Plus la aceasta, instanţa de judecată pe parcursul
examinării cauzei a respins demersul AO ”O lume fără gunoaie” de a dispune efectuarea unei
expertize ecologice de către un specialist din cadrul Centrului Naţional de Expertize Judiciare.
Totodată, instanţa de judecată examinând materialele cauzei a ajuns la concluzia că nu au fost
prezentate probe care să ateste impactul negativ asupra mediului înconjurător şi a apelor
subterane pe teritoriul poligonului temporar de depozitare a deşeurilor din preajma com.

Bubuieci.
B. Argumentele guvernului
Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului reglementează dreptul la un proces

echitabil, iar parag. 3 lit. d) al respectivului articol reprezintă o expresie punctuală a conceptului
mai larg de egalitate a armelor. În cadrul art. 6 din Convenţie nu găsim o definiţie a noţiunii de
“proces echitabil”, iar parag. 3 al acestui articol reglementează anumite “drepturi minime”, care
pot fi calificate ca fiind elemente fundamentale ale noţiunii de “proces echitabil”, şi, totodată,
completează gama drepturilor înscrise în art. 6 parag. 1 din Convenţie.
La modul general, forma jurisdicţională a răspunderii juridice egalează toate subiectele
raporturilor juridice de răspundere în faţa legii procesuale. Aceasta stabileşte statutul juridic
individual al subiectelor implicate prin metode identice şi în corespundere cu caracterele
personalităţii fiecăruia, cu specificul faptei ilicite comise şi consecinţele acesteia. Anume acest
lucru şi explică specificul formei jurisdicţionale care, din punctul de vedere al reflectării
principiului egalităţii armelor, se manifestă prin stabilirea dreptului fiecăruia la forma
procesuală de apărare şi restabilire a drepturilor încălcate, precum şi în asigurarea în mod egal
a exercitării acestui drept prin stabilirea obligaţiilor procesuale ale organelor competente.
Guvernul relevă faptul că principiul egalității armelor reprezintă un element mai larg al
conceptului de proces echitabil. Cerința egalității armelor în sensul unui „echilibru just” între
părți implică obligația ca fiecăreia dintre părți să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-și
prezenta cauza – inclusiv probele – în condiții care să nu o plaseze într-o situație net
dezavantajoasă față de partea adversă și este strâns legat de principiul contradictorialității.
Dreptul la o procedură contradictorie semnifică în principiu posibilitatea ca părţile să cunoască
şi să comenteze toate probele produse, precum şi orice observaţii prezentate pentru a ghida
decizia instanţei.
Egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată prin lege şi se asigură de către
instanţă prin crearea posibilităţilor egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor
procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept, astfel încît nici
una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.
Instanţa de judecată a respins cererea AO ”O lume fără gunoaie” motivând că aceasta nu are
calitatea de victimă în cazul dat şi nu a fost afectată nemijlocit de activitatea ÎM Regia
„Autosalubritate” şi Consiliul Mun. Chişinău şi a Inspectoratului Ecologic de Stat.
Totuși să admitem ipotetic că AO ”O lume fără gunoaie”este victimă, instanțele judecătorești
naționale nu au încălcat principiul egalității armelor din următoarele considerente:
- AO ”O lume fără gunoaie” nu a avut acces limitat la dosar sau la alte documente de interes
public, aceasta a beneficiat de materialele dosarului în totalitate;
Egalitatea armelor în sensul art. 6 CEDO, garantează dreptul părţii apărării la toate
materialele dosarului. Instanțele de judecată naționale - instanţa de fond, Curtea de Apel
Chişinău şi Curtea Supremă de Justiţie au asigurat sub toate aspectele soluţionarea cauzei care
fac obiectul unei dezbateri contradictorii în cadrul procesului.
AO ”O lume fără gunoaie” a înaintat către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, către
Primăria/Consiliul municipal Chişinău şi ÎM Regia „Autosalubritate cereri de acces la
informaţii, AO ”O lume fără gunoaie” a și primit răspunsuri motivate din partea autorităților
de la care a solicitat acele informații.
-instanțele naționale nu au limitat dreptul AO ”O lume fără gunoaie” să prezinte argumente cu
privire la dreptul pretins încălcat;
-au fost enunțate de instanța de judecată toate normele juridice specifice cazului, deoarece
acestea sunt menite să protejeze orice parte implicată împotriva oricărui abuz de autoritate;
Totodată, instanţa de judecată examinând materialele cauzei a ajuns la concluzia că nu au fost
prezentate probe care să ateste impactul negativ asupra mediului înconjurător şi a apelor
subterane pe teritoriul poligonului temporar de depozitare a deşeurilor din preajma com.
Bubuieci.
În sensul Convenției egalitatea armelor nu este un drept absolut, el neputînd să confere
acuzatului dreptul de a convoca orice martor, judecătorul naţional avînd o marjă largă de
apreciere în ceea ce priveşte oportunitatea citării unui martor al apărării, cu condiţia ca martorii
acuzării să fie convocaţi cu respectarea aceloraşi condiţii. Cu alte cuvinte, instanţele naţionale
au libertatea de a decide asupra admisibilităţii probelor atît timp cît prin exercitarea acestui
drept de apreciere nu se încalcă principiul egalităţii armelor şi dreptul la un proces echitabil al
acuzatului.
Prin urmare, Guvernul Republicii Moldova consideră că nu a fost încălcat art. 6 al Convenției
pe faptul că instanțele judecătorești naționale nu au respectat principiul egalității armelor, un
element indispensabil al dreptului la un proces echitabil; instanțele naționale au examinat cauza
în mod echitabil și într-un termen rezonabil.
C. Aprecierea curții
1. Principiul egalităţii armelor constituie unul dintre elementele noţiunii mai largi de
proces echitabil şi impune instanţa de judecată să ofere fiecărei părţi posibilitatea
rezonabilă de a-şi susţine cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie
dezavantajată în raport cu adversarul ei.
2. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) acordă o
importanţă deosebită aparenţelor şi sensibilităţii problemelor unei bune administrări a
justiţiei. Art.6 par. 1 și 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale (Convenţia Europeană) obligă ca acuzatului să i se acorde
posibilitatea să conteste o mărturie care îl incriminează, iar audierea martorului acuzării,
precum şi a martorului apărării să se desfăşoare în aceleaşi condiţii.
3. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că datoria sa, în conformitate cu art.
19 al Convenţiei Europene, este de a asigura respectarea de către state a obligaţiilor ce
decurg din Convenţia Europeană. Misiunea Curţii Europene este doar de a stabili dacă
procedura în ansamblu, inclusiv administrarea probelor, a fost echitabilă, respectându-
se dreptul la apărare. Nu este de competenţa sa analiza pretinselor erori de fapt sau de
drept comise de instanţele judecătoreşti naţionale, decât dacă şi în măsura în care acestea
determină încălcarea drepturilor şi libertăţilor protejate de Convenţia Europeană.
4. Deşi, art. 6 garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu cuprinde nicio
reglementare cu privire la admisibilitatea probelor ca atare, aspect ce constituie, în
primul rând, un domeniu de reglementare al legislaţiei naţionale. Pentru realizarea

principiului egalităţii armelor, instanţa de judecată are misiunea de a menţine echilibrul
necesar desfăşurării unui proces echitabil, îndeosebi în ceea ce priveşte comunicarea
între părţi asupra tuturor materialelor dosarului, precum şi dispunerea de mijloace pentru
a-şi susţine poziţia.
5. Examinînd materialele prezentate ei, Curtea notează că dosarul nu conține nici un
element care i-ar permite să ajungă la concluzia că statul a întreprins toate măsurile
legale în vederea asigurării principiului egalității armelor.
6. Prin urmare, Curtea, din motivele aduse în aceste cauze, constată că nu a avut loc o
încălcare a Art. 6 al Convenției.
V.PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 10 DIN CONVENȚIE.
Conform articolul 10 al Convenției, precum și prevederi din art. 19 din Declaraţia Universală a
Dreptului Omului, Pactul internaţional O.N.U. privitor la drepturile civile şi politice prin care
se menționează că “orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare care cuprinde libertatea
de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei de oricefel, fără luarea în considerare a
frontierelor statale, sub formă orală, scrisă, imprimată sau artistică, prin orice mijloace, la
alegerea sa.”
Încălcîndu-se astfel, libertatea de informare, care este cel de-al doilea element al libertăţii de
exprimare. Și anume, libertatea de informare trebuie să fie exercitată fără nici o ingerinţă din
partea autorităţilor publice. Sub rezerva limitărilor prevăzute de dispoziţiile art. 10 parag. 2 al
Convenţiei, conţinutul oricărui mesaj adresat publicului trebuiesă fie liber. Întrucît , nu este de
conceput libertatea de a primi şi comunica informaţii şi idei dacă autorităţile publice ar impune
obstacole la libera lor căutare. A suprima libertatea de a căuta informaţii şi idei semnifică,
evident, paralizarea dreptului de a le primi. Ca orice altă libertate socială, ea presupune luarea
în considerare a unor interese de ordin general,cum sunt siguranţa naţională, integritatea
teritorială ale statelor contractante, siguranţa publică, apărarea acesteia şi prevenirea săvârşirii
unor infracţiuni,protecţia sănătăţii şi a moralei publice, garantarea autorităţii şi imparţialităţii
puterii judiciare, precum şi a unor interese de ordin personal, anume reputaţiei şi drepturilor ce
aparţin altor persoane, împiedicarea de a divulga informaţii confidenţiale.
Din punct de vedere al obligaţiilor impuse autorităţilor statale de dispoziţiile art. 10,ce ține de
obligația negativă: autorităţile statale sunt ţinute să nu facă nimic de natură a împiedica
exercitarea libertăţilor garantate de text de către cei cărora le sunt recunoscute.
B. Argumentele Guvernului
În cadrul speței reclamantul se referă la libertatea de a primi informație din partea autoritatilor
naționale cu privire la obiectivul care urma să fie deschis, pe care din spusele sale nu le-au
primit. Astfel, drept răspuns, putem menționa faptul că Curtea a recunoscut o varietate largă
de forme ale libertăţii de informare, în lumina articolului 10. Una din modalităti fiind
informarea prin paginile web.
Din datele speței reiese ca Consiliul municipiului Chişinău prin Decizia nr. 14/23-1 din 2
decembrie 201011 a autorizat Întreprinderea Municipală (ÎM) Regia „Autosalubritate” să
depoziteze deşeurile pe un poligon temporar (cu suprafaţa de 8,9 ha) din preajma comunei
Bubuieci, strada Uzinelor nr. 201, mun. Chişinău. Potrivit autorizaţiei ÎM Regia
„Autosalubritate” poate evacua deşeurile pe acest poligon până în anul 2021.
Deci putem conchide, că deși dreptul de acces la informaţie sau dreptul de a primi informaţii,
stabilit în teza a doua a articolului 10 § 1, nu trebuie înţeles ca garantând un drept general de
acces la informaţiile publice, totuși decizia dată a fost publicată pe pagina oficială a
municipiului Chișinău, în compartimentul deciziile consiliului municipal. De aici reiese că
dreptul reclamantului de a fi informat nu a fost încălcat, căci toti au acces la această informație.
C. Aprecierea Curții
1. Curtea menționează că art. 10 din Convenție consacră libertatea persoanei de exprimare.
Care la rîndul său include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica
informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.
2. Interpretînd articolul dat, Curtea menționează că autorităților publice îi revine dubla

obligație. Obligația pozitivă, ce constă în asigurarea concretă a unor posibilităţi
egale de exprimare a ideilor şi opiniilor prin diverse mijloace, precum și libertatea de a
căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii. Și obligația negativă, să nu facă nimic de
natură a împiedica exercitarea libertăţilor garantate de text de către cei cărora le sunt
recunoscute.
3. Libertatea de a primi informații, care, în opinia reclamantului AO ”O lume fără gunoaie”
a fost încălcat, nu poate fi recunoscută în situația cînd Decizia de depozitare a gunoaielor
este făcută publică pe o pagina oficială a organului care a adoptat decizia dată. Sau
libertatea de informare presupune și informarea cu ajutorul paginilor web al autorităților
publice în legătură cu deciziile, hotărîrile adoptate. Necunoașterea procedeului de
informare sau cunoașterea tardivă a informației nu poate fi invocată în temeiul încălcării
articolului 10 din Conveție.
4. Cutea reține că nu a avut loc încălcarea articolului 10 din Convenție, prin încălcarea
dreptului la infomare din partea autorităților publice.
VI. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 13 DIN CONVENȚIE.

Încălcarea Art. 13 ( Dreptul la un remediu efectiv): “Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți
recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv în instanțe
11Decizia CMC nr.14/23-1 din 02.12.2010 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unui lot de pămînt din str.Uzinelor ÎM
Regia „Autosalubritate””.
naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în
exercitarea atribuțiilor lor oficiale”. Invocând Lezarea Art. 13, reclamantul se referă la
înaintarea cererii, la 15 aprilie 2018 “AO Lume fără gunoaie”, în cadrul Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru. În acțiunea sa, reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr. 14/23-1 din 2
decembrie 2010 și sistarea activității de depozitare a deșeurilor și închiderea poligonului din
preajma com. Bubuieci. Peste 5 zile, „AO O lume fara gunoaie” în cadrul Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a înaintat o cerere de chemare în judecată către Inspectoratul pentru Protecția
Mediului prin care a fost solicitată obligarea Inspectoratului să întreprindă măsurile necesare
pentru recuperarea daunelor cauzate mediului înconjurător. Prin respingerea cererii, instanța
națională nu a asigurat reclamantul cu protecția jurisdicțională necesară drepturilor sale.
Urmărind circumstanțele de fapt invocate, dreptul la un remediu efectiv este o condiție
prealabilă esențială pentru o politică eficientă a drepturilor omului. Curtea definește Instanța
națională ca fiind un instrument care asigură garanții în vederea exercitării dreptului la un
remediu efectiv. Jurisprudența Curții nu consideră că întotdeauna instanța prevăzută de
legislația națională poate oferi un remediu efectiv. De asemenea, aceasta a constatat că instanța
națională competentă să examineze remediul instituțional prin prisma Art.13 trebuie să aibă
competența de a emite o hotărâre obligatorie cu privire la încălcarea unei dispoziții a Convenției
invocate de reclamant. În cazul dat se face referință la lipsa unui remediu efectiv împotriva
neexecutării hotărârii judecătorești. Similar, în cauza Bița și alții v. RM, reclamanții au pretins
că nu au beneficiat de un remediu efectiv în privința pretențiilor lor formulate în baza art. 6&1
și a art.1 din Protocolul nr.1, în ceea ce privește cererea formulată cu privire la neexecutarea
integrală a hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate în favoarea lor.
În speța Mazepa vs. RM, reclamantul s-a plâns de neexecutarea hotărârii judecătorești și de
durata excesivă de examinare a cauzei sale în baza art.6. Curtea a considerat plângerea
reclamantului întemeiată și a constatat încălcarea art.6 în privința neexecutării și a duratei
excesive a procedurilor. Reclamantul a înaintat o cerere cu privire la lipsa unui remediu efectiv
în privința pretenției sale formulate pe terenul art.6. Cu titlu de principiu general, s-a reiterat că
art.13 garantează dreptul de a se adresa efectiv autorităților naționale în privința unei pretinse
încălcări a cerinței impuse de art 6 & 1 de a examina cauza într-un termen rezonabil. Aceleași
raționamente cu privire la lipsa unui remediu efectiv pentru apărarea dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești au fost stabilite de Curte și în speța Vitan, Lipatnikova
și Rudic, Tudor-Auto SRL și Triplu-Tudor SRL și Chirica v.RM. Ca urmare a pronunțării
hotărârii în cauza Olaru, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.87 din 21 aprilie
2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești. În speța Cravcenco vs RM, Curtea s-a referit succint la lipsa unui remediu efectiv
în materia examinării cauzelor într-un termen rezonabil. Pentru analiza instituirii unui
mecanism al remedierii sunt necesare clarificări cu privire la anumite noţiuni principale sau
concepte-cheie utilizate în limbajul specific al jurisprudenţei Curţii Europene. Astfel,
următoarele precizări se impun. ·Remedii sunt mijloace legale, mecanisme procesuale, institute
de drept, proceduri generale şi speciale etc., luate individual şi în ansamblu menite să ofere o
remediere a pretinselor încălcări ale drepturilor garantate de Convenţie. Recursul trebuie să fie
atît „efectiv”, cît şi îndrept. Eficacitatea recursului se apreciază în funcţie de natura plîngerii
referitoare la dreptul substanţial şi nu depinde de „certitudinea unui rezultat favorabil” pentru
reclamant. De exemplu, în cazul drepturilor intangibile, atunci cînd reclamantul pretinde că a
fost victima unor „tratamente inumane şi degradante” în sensul articolului 3 din Convenţie,
articolul 13 impune nu numai „desfăşurarea unei anchete detaliate şi efective”, cu scopul
identificării şi pedepsirii persoanelor răspunzătoare (aşa cumobligă de altfel articolul 3), dar şi
asigurarea „accesului efectiv al reclamantului la anchetă”, desfăşurarea anchetei într-un termen
rezonabil şi eventual acordarea unei despăgubiri.
A se constata:
1. Este necesar să se țină cont, la examinarea caracterului efectiv al remediului, de faptul
că Art.13 din Convenție abilitează instanța națională competentă să examineze
conținutul plângerii în termen rezonabil, întemeiat pe o dispoziție a Convenției și să
ofere o reparație adecvată în cazul temeinecii constatării pretenției reclamantului AO O
Lume fără gunoaie.
2. Trebuie să se aibă în vedere faptul că caracterul efectiv al remediului privește nu numai
posibilitatea constatării unei încălcări a unui drept prevăzut de Convenție sau de
Protocoalele sale adiționale, dar reglementează și asigurarea executării hotărârii
instanțelor naționale care a constatat o asemenea încălcare.
3. A se preciza rolul instanțelor naționale privind asigurarea unui drept de remediu efectiv
4. A se aloca despăgubiri morale în vederea respectării obligațiilor pozitive de către stat.
5. În acest sens, a nu se confunda obligaţia epuizării unui reclamant cu obligaţia statului
de a oferi o cale de remediere, ultima fiind o condiţie materială de fond. Cu alte cuvinte,
Statul trebuie să pună la dispoziţie un remediu pentru a-şi satisface obligaţia procedurală
născută în temeiul articolului 13 din Convenţie în special, iar reclamantul trebuie să-l
utilizeze avînd obligaţii în baza regulii de epuizare
6. Efectul articolului 13 din Convenţie este astfel încît să impună acordarea unei căi de
atac interne pentru a putea remedia substanţa unei „plîngeri disputabile”, în conformitate
cu prevederile Convenţiei şi să ofere o redresare corespunzătoare.
7. Totodată, Curtea reafirmă că articolul 13 dinconvenţie garantează existenţa în dreptul
intern a unei căi de atac, care să permită prevalarea de drepturile şi libertăţile din
convenţie, astfel cum sunt consacrate în aceasta. Prin urmare, această dispoziţie are
drept consecinţă impunerea unei căi de atac interne care permite instanţei naţionale
competente să se pronunţe cu privire la conţinutul unei „plîngeri credibile” întemeiate
pe convenţie şi să ofere măsurile de reparaţie corespunzătoare, chiar dacă statele
contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere cu privire la modul de a se
conforma obligaţiilor impuse de aceasta.
8. Investigarea efectivă care trebuie efectuată în temeiul articolelor 2 şi 3 din Convenţie
are scopul de a menţine încrederea publică cu privire la respectarea de către autorităţi a
supremaţiei legii şipentru prevenirea oricărei aparenţe de implicare sau de tolerare a
actelor ilegale, de a asigura implementarea efectivă a legilor naţionale care protejează
dreptul la viaţă şi dreptul de a nu fi supus relelor tratamente şi, în cazurile care implică
agenţii sau organele de stat, de a asigura tragerea acestora la răspundere pentru decesele
care s-au înregistrat sub responsabilitatea lor (a se vedea, printre multe altele, McKerr
v. Regatul Unit, nr. 28883/95, §§ 111 şi 114, CEDO 2001 III, şi Paul şi Audrey Edwards
v. Regatul Unit, nr. 46477/99, §§ 69 şi 72, CEDO 2002-II).
Accesul AO”O lume fără gunoaie” la instantele nationale nu a fost periclitat, cererea
acesteia fiind examinata de toate cele 3 nivele judiciare, astfel exercitindu-si dreptul de a
se adresa in instantele nationale, stipulat in art. 13 CEDO.
1. Curtea constată că această plângere, în esență, este identică cu cea înaintată în baza
Articolului 6 din Convenție. Ea amintește că, atunci când dreptul revendicat este un drept cu
caracter civil, Articolul 6 constituie lex specialis în raport cu Articolul 13, ale cărui garanții
sunt absorbite de cele ale Articolului 6 (a se vedea Brualla Gómez de la Torre v. Spania, 19
decembrie 1997, § 41, Rapoarte de hotărâri și decizii 1997-VIII).
2. Prin urmare, ținând cont de constatarea sa cu privire la pretinsa încălcare a Articolului 6 din
Convenție (a se vedea supra), Curtea nu consideră necesar să examineze Articolul 13 din
Convenție (a se vedea Posti și Rahko v. Finlanda, nr. 27824/95, § 89, CEDO 2002-VII).
VII. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 8 DIN CONVENȚIE.

Invocând art. 8 din Convenţie, reclamantul se plânge de faptul că poluarea mediului generată
de gunoiştea din apropierea localităţii în care locuieşte afectează grav sănătatea sa şi mediul
său înconjurător.
De asemenea, acesta se plânge de pasivitatea autorităţilor locale privind adoptarea
unor măsuri pentru a găsi o soluţie la problema gravă pe care o reprezintă poluarea mediului
generată de societatea menţionată anterior.
Amintim ca “dreptul la un mediu sanatos nu este prevazut expres de convenție, acest drept
a fost consacrat în jurisprudenţa europeană „prin ricoşeu", adică prin interpretarea extensivă a
domeniului de aplicaţie a unor drepturi prevăzute expres de Convenţie.
Art. 8 din Convenţie, prevede în primul rând obligaţii negative din partea autorităţilor
statale, şi anume, de a nu face ceva de natură a stânjeni exerciţiul lor de către titularii cărora le
sunt recunoscute, şi în al doilea rând obligaţii pozitive, inerente asigurării respectului efectiv
al vieţii private şi familiale.
Autoritățile responsabile nu au luat masuri pentru a-si onora obligațiile pozitive, întrucat
nu au implimentat unele masuri de reamenajare a teritoriului unde au fost depozitate deşeurile
şi redresarea situaţiei care a dus la cauzarea daunelor mediului înconjurător, astfel că timp de
aproape 8 de ani gunoaiele aduse din Chişinău „au otrăvit la propriu şi la figurat viaţa
locuitorilor din comună”, din mormanele de deşeuri se scurg râuri, pârâiaşe cu o substanţă
neagră-cafenie care dă un miros pe care oamenii nu îl suportă. Pe lângă mirosul înţepător în
mod regulat pe teritoriul gunoiştii izbucnesc incendii care se extind pe suprafeţe mai mari de
200 – 300 metri pătraţi şi localnicii au suferit din cauza fumului toxic urmare a arderii
deşeurilor.
Locuitorilor din comuna Bubuieci au fost privați de dreptul de a se bucura de viața de
familie în propria locuință, deoarece situația creată din cauza deșeurilor pun în pericol grav
sănătatea, aceștia menționand ca: „ Dimineaţa îi imposibil să deschizi fereastra, trebuie să stai
cu ferestrele închise şi cu aer condiţionat aprins”. Alţii susţin următoarele: „Ne afectează pe
toţi gunoiştea. Mai mult de jumătate de oameni sunt bolnavi, nu mai vorbim de copii.”
Sănătatea locuitorilor este pusă în pericol si prin faptul ca ei nu au acces la apă potabilă,
studiile efectuate de Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată ca apa din fântâni nu
corespunde normelor sanitaro-igienice după mai mulţi indicatori s-a constatat un nivel sporit de
neconformitate, inclusiv după conţinutul de nitraţi şi reziduu sec.
Majorarea bolilor diareice-acute chiar cu 8,3% din 2012 a numărului cazurilor de cancer prin
tumori maligne, de la 57 de cazuri în anul 2013 la 84 de cazuri în anul 2015 ne vorbesc despre
legatura cauzală directă dintre inacțiunile autoritaților în privința deșeurilor ce afecteaza viața
privată a locuitorilor, in special sănătatea.
Similară cu situația dată este cauza Lopez Ostra c/Espagne, unde curtea a stabilit că „este
de la sine înţeles că atingerile grave aduse mediului înconjurător pot afecta bunăstarea unei
persoane şi pot s-o priveze de dreptul de a se bucura de o locuinţă care să-i asigure exerciţiul
dreptului la viaţă privată şi familială, chiar fără ca prin aceasta să-i fie pusă în pericol grav
sănătatea” astfel s-a adus o ingerita dreptului prevazut la art. 8
Luand în considerație că pentru ca atingerile aduse mediului înconjurător să constituie
încălcarea unuia dintre drepturile garantate de parag. 1 al art. 8 este necesară existenţa unui
efect nefast, produs asupra vieţii private sau familiale a unei persoane şi nu simpla degradare
generală a acestuia, ceea ce s-a și întamplat în cauza data, unde Parascovia Mămăligă, locuitoare
a comunie Bubuieci a suferit un avort spontan, din cauza mediului nesănătos în care trăieşte,
iar la a 2 a naștere copilul s-a născut prematur, fiind bolnav de astm, epilepsie şi sindrom down.
Incalcarea dreptului la viața private, prin intermediul art. 8 poate fi determinate prin faptul
ca Autoritațile competente au eșuat să mențina un echilibrul just intre gestionarea
problemelor de ordin municipal si executarea atribuțiilor lor și bunăstarea locuitorilor.
Viața privată este un concept care poate fi interpretat extensiv. El cuprinde diferite sfere ale
vieţii persoanei, fapt demonstrat şi de jurisprudenţa Curţii. Cert este faptul că fiecare persoană
are o opinie despre întinderea vieţii private şi această impresie depinde de trăsăturile
psihologice ale ei. Art. 8 se poate aplica în cauze în materie de mediu fie în cazul în care
poluarea este cauzată direct de către stat, fie atunci când răspunderea statului decurge din
absența unei reglementări corespunzătoare a activităților din sectorul privat. Trebuie să se țină
seama de echilibrul echitabil care trebuie stabilit între interesele concurente ale individului și
ale comunității în ansamblul ei; în ambele contexte, statul beneficiază de o anumită marjă de
apreciere în ceea ce privește stabilirea măsurilor care trebuie adoptate pentru asigurarea
respectării Convenției.
Curtea a decis în cauza Lopez Ostra versus Spania că consecinţele nefaste ale poluării trebuie
să aibă un minimum de gravitate pentru a intra sub incidenţa art. 8. Astfel, Inspectoratul pentru
Protecția Mediului susţine că „...în permanenţă sunt efectuate mai multe analize a solului, apei
şi aerului... rezultatele sunt pozitive şi că acestea corespund tuturor cerinţelor. Laboratorul
Inspectoratului pentru Protecția Mediului Chișinău prelevă aceste probe în mod regulat...”.
Laboratorul Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău prelevă aceste probe în mod regulat.
De aceeaşi părere sunt reprezentanţii autorităţilor municipale, dar şi a autorităţilor publice
centrale.
La fel putem menționa că în Planul naţional de acţiuni în domeniul mediului, aprobat de Guvern
încă în iunie 1996, gestionarea deşeurilor a fost declarată drept o problemă prioritară. De
asemenea, în Strategia de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova până în anul 2005
este menţionată necesitatea „reducerii la maximum a acumulării deşeurilor menajere, selectarea
şi utilizarea lor ulterioară în calitate de materie primă secundară”.
Ministerul Mediului este autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, abilitată să
elaboreze şi să promoveze politici publice la scară națională în domeniul protecției mediului.
Prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat și altor instituții subordonate, efectuează
expertiza ecologică a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare,
prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deșeurilor. Totodată, sunt

elaborate recomandări metodologice privind crearea asociațiilor intercomunale de gestionare a
deșeurilor. În întreaga activitate de protecţie a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai
folosirea raţională a acestor resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi
localității cu măsuri de protejare a factorilor naturali; adoptarea de tehnologii de producţie cât
mai puţin poluante; echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare
de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului
înconjurător; recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale reutilizabile.
În contextul asigurării funcţionării poligonului municipal din Ţînţăreni, Primăria municipiului
Chişinău realizează mai multe acţiuni, din care au de beneficiat locuitorii comunei. Printre cele
mai importante măsuri se numără:
- transferarea anuală pe contul Primăriei comunei Ţînţăreni a sumei de 6 milioane de lei
pentru soluţionarea problemelor de interes local;
- consolidarea şi întreţinerea barajului;
- achiziţionarea, montarea şi asigurarea funcţionării Staţiei de filtrare şi epurare a levigatului;
- organizarea lichidării gunoiştilor neautorizate şi evacuarea gratuită din localitate a deşeurilor
menajere;
- reabilitarea şi repunerea în funcţiune a Staţiei de tratare a apei potabile;
- instalarea iluminării stradale
- asigurarea reparaţiei străzilor asfaltate din localitate;
- plantarea fâşiei forestiere pe perimetrul poligonului şi montarea unui gard de protecţie în
jurul poligonului pentru excluderea poluării mediului;
- reabilitarea Centrului de sănătate din localitate;
- montarea pavilioanelor pentru copii la grădiniţă, pavarea teritoriului grădiniţei şi instalarea
gardului.
În genere, având în vedere importanţa crescândă a problematicii poluării în lume și sublinierea
continuă a acesteia pe agenda zilei multiplelor reuniuni internaţionale, protecţia vieţii private a
indivizilor în aspectul ocrotirii contra poluării în perioada recentă capătă o nouă amploare, iar
Curtea Europeană în actualele speţe analizează foarte meticulos circumstanţele cauzelor vizate
de plângerile înaintate de justiţiabilii europeni. Spre comparaţie, în cauza absolut recentă
Smaltini c. Italiei, Curtea Europeană a declarat inadmisibilă plângerea reclamantei referitoare
la materia protecţiei împotriva poluării chimice, formulate însă pe terenul art. 2 din Convenţie,
deoarece ea nu a invocat neîntreprinderea de către autorităţile naţionale a măsurilor eficiente în
vederea protecţiei vieţii și sănătăţii sale, ea fi ind diagnosticată cu leucemie și locuind în
imediata vecinătate a celei mai mari din Europa uzine de prelucrare a metalelor grele (oţel), dar
s-a plâns de nestabilirea de către instanţele italiene a legăturii cauzale între emisiile poluatoare
și maladia dânsei, neprezentând vreun suport probatoriu convingător în acest sens. Analizînd
rapoartele medicale furnizate de autorităţi conform cărora ratele persoanelor bolnave cu
leucemie în zona de reședinţă a reclamantei nu au fost evident mai mari decât media pe ţară.
În speță se menționează că în ultimii 10 ani numărul deceselor din cauza cancerului a crescut
de peste 10 ori. În multe familii din s. Ţânţăreni s-au născut în această perioadă copii cu
malformaţii sau întârziere în dezvoltarea fizică şi intelectuală, handicapuri puse de medici pe
seama mediului nesănătos în care locuiesc părinţii. Aceste probleme sunt specifice pentru
întreaga populație și nu putem face legătură între apariția lor la locuitorii satului Țînțăreni
anume din cauza gunoiștii din apropiere
Nivelul de poluare la care este supusă localitaea reclamanţilor a fost calculat de Agenția
Națională pentru Sănătate Publică potrivit căreia apa din fântâni nu corespunde normelor
sanitaro-igienice după mai mulţi indicatori. Specialiştii de la sănătate publică au verificat
calitatea apei din fântânile de mină amplasate pe teritoriul comunei Bubuieci şi au constatat
un nivel sporit de neconformitate, inclusiv după conţinutul de nitraţi şi reziduu sec. La fel,
reclamanţii susțin că depozitul respectiv nu este gestionat conform legislaţiei în vigoare, ceea
ce generează fenomene şi acţiuni cu efecte de periclitare a calităţii mediului, care dăunează
mult sănătăţii populaţiei din comuna Bubuieci, provoacă şi alte daune oamenilor şi mediului
din cauza autoincendierii deşeurilor stocate şi arderea lor intenţionată sistematică pentru
reducerea volumului de deşeuri acumulate.Astfel, în mod regulat pe teritoriul gunoiştii
izbucnesc incendii care se extind pe suprafeţe mai mari de 200 – 300 metri pătraţi şi localnicii
au suferă din cauza fumului toxic urmare a arderii deşeurilor. Aceste incendii au ca rezultat
fumul toxic, care se răspândeşte asupra com. Bubuieci, creând locuitorilor incomodităţi de a
locui în casele proprii, iar pentru bolnavii cu patologii respiratorii este un adevărat calvar.
Prin urmare, se reţine că vătămarile cauzate de depozitul de deșeuri atinge nivelul unei
poluări severe a mediului. Localitatea Bubuieci este situată într-o zonă rurală in care trăiesc
permanent localnicii, nivelul poluării mediului era de natură de a-i afecta grav pe reclamanţi și
ii împiedica să se bucure de domiciliul şi de viaţa lor privată şi de familie. Mai mult, Centrul
de Sănătate Publică a municipiului Chişinău susţine că nu a autorizat nici o gunoişte pe
teritoriul municipiului Chişinău şi un astfel de poligon trebuie amplasat departe de
populaţie.În adaos, Parascovia Mămăligă s-a născut și trăiește pînă în prezent în comuna
Bubuieci. Fiind direct afectată de prezența gunoiștei în imediata apropiere de locul său de trai
pierdzînd o sarcină, a născut un copil cu sindrom Down care suferă de astm și epilepsie,
mama copilului decedînd de cancer în 2015.
Pentru a determina dacă o poluare a mediului poate afecta dreptul la viaţă privată a unei
persoane, elementul determinant este acela de a şti dacă există vreun element nociv pentru
sfera vieţii sale private. O deteriorare generală a mediului nu este suficientă, întrucât nici art.
8, nici o altă dispoziţie din Convenţie nu garantează o protecţie generală a mediului. Însă, în
speţă, reclamanţii au prezentat elemente care să probeze o astfel de deteriorare a vieţii lor
private ca urmare a afectării mediului din cauza depozitului de deșeuri. Astfel, Curtea constată
o violare a art.8 din Convenție.
DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA ÎN UNANIMITATE :

1) Declară cererea admisibilă.
2) Constată încălcărea dreptului la un mediu sănătos de către Republica Moldova, prin
încălcarea articolului 8 al Convenţiei.
3) Constată încălcarea articolelor 2, 8 și 11 al Convenției.
4) Constată că nu a avut loc încălcarea articolelor 6,10 și 13 al Convenţiei.
5) Susţine:
a) Că autoritățile publice din Republica Moldova sunt obligate să mute gunoiștea
b)Pârâtul reprezentat de Guvern, trebuie să achite în beneficiul reclamantei suma de
16.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral, pentru drepturile încălcate.
c) Pârâtul reprezentat de Guvern trebuie să achite în beneficiul Reclamantei suma
parâială cerută de reclamant, din 1.300.000 EUR să achite 85.000 EUR cu titlu de prejudiciu
material, atît pentru tratamentul persoanelor bolnave ,cît pentru recuperarea venitului ratat de
persoanele ale căror activitate a avut de suferit în urma acțiunilor autorităților publice, întrucăt
a fost constatata îcălcarea acestui drept.
d) Încasarea sumei de 13.000 EUR cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
6) Respinge restu pretențiilor enunțate de reclamant ca fiind neîntemeiate.
Zagareanu Stanislav Poclit Svetlana

Grefier adjunct Președinte

Hotcurtiii CEDO

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotcurtiii CEDO

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarire in cauza AO ,,O lume fără gunoaie`` vs.

AO ,,O lume fără gunoaie`` vs. REPUBLICA MOLDOVA

Prezenta hotărâre este definitivă, dar poate suferi modificări de formă.

În cauza AO ”O lume fără gunoaie” v. Republica Moldova,

Bubuieci şi au constatat un nivel sporit de neconformitate, inclusiv după conţinutul

6. Folosirea provizorie a terenului staţiei de transportare a deşeurilor a fost coordonată

1 .Compania reclamantă s-a plîns ca Articolul 2 al Convenției a fost încălcat

mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială,

executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când

Prin urmare, instanţa de judecată a constatat că Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu a

Conform Conventiei europeane a dreptului omului prin art. 6 dreptul la un proces

subterane pe teritoriul poligonului temporar de depozitare a deşeurilor din preajma com.

Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului reglementează dreptul la un proces

primul rând, un domeniu de reglementare al legislaţiei naţionale. Pentru realizarea

V.PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 10 DIN CONVENȚIE.

2. Interpretînd articolul dat, Curtea menționează că autorităților publice îi revine dubla

VI. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 13 DIN CONVENȚIE.

VII. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 8 DIN CONVENȚIE.

prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deșeurilor. Totodată, sunt

DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA ÎN UNANIMITATE :

Zagareanu Stanislav Poclit Svetlana

S-ar putea să vă placă și