Sunteți pe pagina 1din 6

Motivația participării la curs și definirea obiectivelor personale de învățare

Educaţia are un rol crucial în transformarea societăţii, iar cei care o conduc reprezintă
factori de bază ai acestei transformări. Schimbările dese şi uneori profunde în structura,
conţinutul, conducerea domeniului educaţional au fost însoţite şi de actualizări conceptuale.
Astfel, administrarea a devenit management educaţional, iar mai nou, leadership educațional.
Leadership versus management este una dintre temele de actualitate din management. Deşi sunt
diferenţe clare între manager şi leader, cea mai importantă constând în stilurile diferite de a
motiva organizaţiile să-şi realizeze obiectivele, lucrurile nu sunt deloc simple deoarece mulţi
manageri sunt și leaderi, astfel că dezbaterea este departe a se finaliza.
Leadershipul și managementul eficient sunt esențiale pentru realizarea varietății de
obiective stabilite pentru instituțiile de învățământ de către factorii de decizie, în special de
guvernele care asigură finantarea. Într-o economie tot mai globalizată, o forță de muncă educată
este vitală pentru menținerea și creșterea competitivității. Societatea se așteaptă ca școlile,
colegiile și universitățile să pregătească oameni capabili să lucreze într-un mediu supus unor
schimbări rapide. Profesorii, liderii și managerii acestora sunt cei care trebuie să ridice ștacheta
standardelor educaționale. Conceptul de management este dublat sau substituit de limbajul
leadershipului, dar activitățile desfășurate de directori și de personalul de conducere rezistă unor
asemenea etichetări.
De aceea, prin parcurgerea acestui curs, sper să îmi îmbunătățesc calitățile de lider, să
înțeleg calitățile unui bun manager și că relația dintre membrii grupului și lideri este una
reciprocă ce influențează atât performanța la nivel organizațional, cât și individual. De asemenea,
urmăresc să dobândesc cunoștințele de bază pentru lucrul în echipă, comunicare, negociere, să
pot gestiona eficient relațiile interumane/ situațiile dificile prin utilizarea adecvată a unor tehnici
manageriale relevante.
Harta mentală pornind de la conceptul de leadership
Scurtă evaluare instituțională a propriei școli,
din perspectiva principiilor leadership-ului

Leadershipul poate fi definit că abilitatea de a convinge pe alţii de bună voie să se comporte


diferit. Funcţia de lider de echipa este de a realiza sarcina stabilită pentru el cu ajutorul grupului. Prin
urmare, liderii şi grupurile lor sunt interdependenţi. Liderii au două roluri principale. În primul rând, ei
trebuie să realizeze sarcina. În al doilea rând, trebuie să menţină relaţii eficiente între ei şi grupul ca întreg
precum și cu indivizii din grup – eficiente în sensul că acestea să conducă la îndeplinirea sarcinii.
În aceste condiții factorii decidenţi din sistemul educaţional trebuie să răspundă la
întrebări de genul:,,Cum procedaţi ca elevii să devină culţi în secolul XXI şi să se poată bucura
de educaţia pe care o primesc? Ce pregătire şi ce resurse educaţionale furnizaţi astfel încât elevii
de acum să devină oameni de succes intr-o lume bazată pe economia cunoaşterii, intr-o societate
a cunoaşterii?
Prin urmare schimbarea în educaţie, este impusă, dar în acelaşi timp şi facilitată de procesul
globalizării, avansul către societatea cunoaşterii și nevoia de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Generaţiile actuale au nevoie de un alt tip de management al resurselor şi al
comunicării diferit faţă de cel de până acum. Cunoaşterea este informaţie cu înţeles şi
informaţie care acţionează. De aceea societatea cunoaşterii nu este posibilă decât grefată pe
societatea informaţională şi nu poate fi separată de aceasta. Potrivit teoriilor lui L. Prusak, ideea
de cunoaştere ,,nu este un stoc, ci un flux” în care se imbină creativitatea şi experienţa
indivizilor, iar ,,cunoaşterea nu poate fi măsurată, ci numai efectele ei”.
Leaderschipul educaţional tinde să devină o condiţie esenţială pentru
progresul
sistemului, pentru plasarea pe o direcţie clară, eficientă. În acest sens, se impune formularea unor
motivaţii fundamentale.
Leaderschipul educaţional este un nou tip de management orientat spre nevoile
personalului (cognitive, afective, relaționale), în vederea rezolvării sarcinilor și a realizării
obiectivelor organizației școlare. El presupune conducerea prin cooperare și nevoia de
inovare ș i stiluri de conducere democrat-participative, orientate spre creșterea rezultatelor
procesului instructiv-educativ. Noul tip de leadership îi încurajază pe sobordonați șă-
și exprime încrederea în posiblitățile de realizare a obiectivelor în cadrul organizației școlare, să
dea măsura valorii și a creativității lor.
Descentralizarea sistemului de învăţământ solicită un leadership puternic, eficient și
inovator. Prin complexitatea, amploarea şi seriozitatea acţiunilor subsumate, descentralizarea
deciziei, este factorul esenţial de restructurare a funcţiei manageriale, de redimensionare a
acesteia în acord cu noile cerințe educaționale ale societății bazată pe cunoaștere. Cele două
procese se determină şi se definesc reciproc, întrucât descentralizarea presupune în mod
necesar o redistribuire a autorităţii decizionale şi a răspunderii publice pentru funcţii
educaţionale specifice, de la nivel central la nivelul local. Scopurile sale nu pot fi atinse dacă
şcoala nu îşi întăreşte capacitatea educaţională pentru a-şi asuma un rol decizional lărgit,
responsabil. Acest lucru presupune câteva elemente clare: construirea unui management de
calitate, care să democratizeze viaţa şcolii, să favorizeze asumarea responsabilă a deciziilor
privind creșterea calității procesului instructiv-educativ şi a condiţiilor de realizare a acestuia,
creşterea gradului de responsabilizare a comunităţii locale şi a şcolii, restructurarea
echilibrului între autoritate şi responsabilitate.
Dacă ne referim la diferența dintre leadership și management educațional, atunci plecând
de la asocierea termenului de „leadership” cu schimbarea și a celui de „management” cu
menținerea, putem afirma că managementul presupune menținerea eficienței activităților curente
ale organizației, în timp ce leadershipul reprezintă influențarea acțiunilor altora pentru a obține
rezultatele dorite. Ambele sunt la fel de importante în condițiile în care școlile doresc să fie
eficiente și să-și atingă obiectivele și de aceea putem idealiza funcționalitatea și eficiența unei
organizații educaționale în care managerul să aibă abilități de lider.
Liderii cu un randament ridicat, reușesc să modifice percepția oamenilor asupra
schimbării și să o transforme dintr-o amenințare într-o schimbare interesantă.
Principalele roluri ale liderilor ar fi:
oferă o viziune;
creează armonie;
dezvoltă o cultură a învățării (căi de acțiune);
antrenează pentru performanță;
recunosc realizările celorlalți;
dezvoltă o gândire de grup;
dirijează construirea unei echipe, stimulează spiritul de echipă;
gestionează eficient relațiile interumane.
Un leadership eficient îşi are rădăcinile în comunitate, prin crearea unor structuri
inteligente.Relaţiile bazate pe încredere vor fi ilustrate prin: participare la luarea deciziei,
cooperare, comunicare deschisă, cei patru I (inspiraţie, influenţă, individual, intelectual).O
soluţie de eficientizare a managementului şcolar este promovarea conceptului de leadership
colectiv. Numai printr-o muncă de echipă care ţine cont de aspectul relaţional uman, cu o viziune
comună bazată pe dezvoltare profesională şi responsabilizare, se va putea găsi cheia atingerii
obiectivelor propuse.
Managementul calității reprezintă activități coordonate pentru a orienta și controla o
organizație în ceea ce privește calitatea.
Planificarea calității reprezintă parte a managementului calității concentrate pe stabilirea
obiectivelor calității și care specifică procesele operaționale și resursele aferente necesare pentru
îndeplinirea obiectivelor calității.
Asigurarea calității reprezintă parte a calității leadership-ului concentrată pe furnizarea
încrederii ca cerințele referitoare la calitate vor fi indeplinite.
Controlul calităâii reprezintă parte a managementului calității concentrate pe îndeplinirea
cerințelor referitoare la calitate.
Educația de calitate, ca scop al leadership-ului:
 se bazează pe inovație și pe diversificare;
 este oferită de instituții responsabile;
 este promovată de lideri educaționali;
 respectă autonomia individuală și are la bază autonomia instituțională;
 este orientată pe rezultate;
 se realizează în dialog și prin parteneriat;
Leadership-ul înseamnă: viziune, încurajare, entuziasm, dragoste, energie, pasiune, obsesie,
consecvenţă, utilizarea simbolurilor, a fi atent la priorităţile altora, dramă adevărată (cauzată şi de management),
crearea eroilor la toate nivelurile, instruire, plimbări eficiente prin organizaţie şi încă o grămadă de alte lucruri.
Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie mulţumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că
munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe care îl are organizaţia, provoacă
angajaţii să treacă de nivelul de bază de eficienţă şi să încerce să
atingă potenţialul lor maxim, tratează greşelile ca experienţe de invatare.
In concluzie, leadership-ul este procesul care transforma managementul in arta. Totusi, exista
anumite dificultati, cand liderul nu are puterea formala si exista posibilitatea conflictului dintre el si
manager sau conducearea organizatiei respective. De aceea eficienta maxima a leadership-ului se atinge
atunci cand liderul indeplineste si statutul de manager sau managerul are si calitatile necesare liderului.
Diferentele dintre manager si lider trebuie inlocuite printr-o noua paradigma cea a liderului-manager,
astfel incat conducatorul sa nu mai fie un simplu administrator de resurse ci un lider preocupat de
armonizarea asteptarilor grupului cu situatiile dictate de dinamica sarcinilor de indeplinit, care sa treaca
de la modul de administrare traditionala la organizarea supla in care oamenii reprezinta avutia cea mai de
pret.