Ivanov Radu-Alexandru,

Clasa a X-a E, Colegiul Național “Costache Negri” Galați,

Profesor îndrumător: Lungeanu Violeta Teodora

SECȚIUNEA “CREAȚIE LITERARĂ” a) , subsecțiunea a III-a

Infinit nebun

De Radu Ivanov

Iar îmi fac o coborâre

În întunericul luminii,

Cel pişcat de flama iubirii!

Iar merg pe garduri strâmbe,

Înjunghiate de dorințe plăpânde...

Se-ntre-taie două gânduri,

Aidoma otrăvitelor râuri.

Astfel, sunt, din nou, ciudat,

În oglinda vieții mele,

Mergând, repede, la arat,

Spre izbăvirea iubirilor rele.

 Terminându-se treptat

Amăruia coborâre,

Începe, iarăși, sufocat,

Începutul disproporționat.

Imperfectă

De Radu Ivanov

Coasa era pregătită

Și cărămida era zidită

în nori.

Mă pișca ploaia pe brațe,

Corpul mi se făcea nisip.

Veneam la tine cu un chip

viu de admirare.

În coloane infinite intram,

Și mă legam, și mă plângeam...

Așa ieșea din ființa mea un zbor!

Doar o dată mai cobor...

 Îmi dădeam capul peste cap,

Aripa peste aripă...

Apusul, și el, se dădea pe sine,

Făcându-se lună.

Aceeași lună mă păzea,

Îmi mai vorbea,

Alai de stele îmi pregătea,

Dar dorul, nu-l alina...

Înștiințare

De Radu Ivanov

Mi-ar plăcea să-mi mai preling mâna prin părul tău,

Să-ți mușc firul despletit,

Să-mi bat ochi de ochii tăi,

Mâini de piatră să ating,

Focuri stinse să mai sting.

Aș păși încoronat de ani de luptă defăimați,

Zburând în juru-ți invitat de ardoarea ta cea fină,

Clădind din mine, mai ușor,

 O ruină.

Mi-aș mai sta pe ceas, ușor,

Pe un șold de inorog,

Mirat de crengi în putere, iar,

Sculptat pentru un drag.