Sunteți pe pagina 1din 94

CoDUr DrvrN Ar VrrTrr

Timpdemulliani,caracteristicile
geneticecaresetransmit delao
generalielaaltaaufostconsiderate
imutabile:
,Nupolifacenimicin
direclia
asta,
esteereditar'i
erafrazarepetata
lafeldedescao montro.
Darstudiirecentearatdcamediulinconjur5tor
giallifactoriexterni
influenleazd
modulin caregenele funclioneaza.
flzicigichimici,
in afaridefactorii dejacunoscu!i, Dr.Kazuo Murakami
neoferdo nouaperspectivi: modulin caregAndim poateactiva
geneinactive gidezactiva geneactive.Totodata,factoriimentali
5iemolionali-negativi(de exemplustresul)gi (cum
pozitivi ar
fi bucuria,
recunoStinla - auo mareinfluenti
gispiritualitatea)
in activarea
saudezactivarea genelorgiin a transformaastfel
personalitatea
giinfali5area umana.
in bazanoilordescoperiri gia propriilor
5tiinlifice observalii,autorul
cdrliiCoduldivinol vie,tiine
invalicumsi netrezimaptitudinile
latentelaoricevarstS. Cum?Dr.Murakami suslineci o atitudine
pozitiv;poateactiva genelenecesare pentrua aducesuccesul gi
fericirea
in vialanoastrd,in acelagitimpdelactiv6ndu-le pecele
negative.Elnumegte acest proces,,g6ndire genetic;"-o abordare
gtiintifici
a controlului genelor,princultivareaentuziasmu lui9ia
inspiratiei.

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
CODULDIVIN
AL VTBTII )

Descoperitalenteascunse,
inscrise
in propriul ADN

Dr. KazuoMurakami

Traducere:Ruxandra Comga

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
CupnrNs

PnrrnlA 7

lNrnoouceRx15

I
DnscmnensA
MIsTERULUT
vrrln 29

n
Cuu se NEAcrrvAMcsNrrr 5l

m
Atmuonqte TNTERIoARA$I MEDTULlN CARETRAM NE pOT
TNFLUEMAcrNrLE 77

TV
Lrcln DEvrATAorNrenoneron105

v
Mnecorrrn TTeARULUT
vrElrr125

VI
lMsrNeREe
$Trrv;Ercu orum-rr153

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
P nE FATA

Cihe cititori
in octombfie 2004, am fost invitat sd particip
impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld gi
vizionari la dintre budism gi qtiin!6", o
"Dialogul
reuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, Dalai
Lama, la rezidenla din Dharmsala, India. Dalai
Lama citise despre cercetarea mea cu privire la
modul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fost
deosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere,
care a fost invitat la reuniune, a manifestat un
mare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd
c-artecuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuni-
unea respectivd.
Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturii
avanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiar
agteptdrile celor care lucreazd in domeniu.
Genomul uman a fost complet decodificat doar cu
cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele
gi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
I
C o o u l , D r v r r , {e l V l n l l l PnnrnlA

corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd . Din cdte am observat din


descifrarea codului genetic va rezolva misterul studiile efectuate qi din propria mea experienfd,
vielii, a devenit din ce in ce mai evident ci viala pare si stimuleze
nu e atAt de simpld. t ehier genele pozitive gi si deblocheze potenlialul unei
persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.
plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in poate fi generat de
domeniul gtiintelor naturii de pesf.e.nafuuZ9*c_i_de
ani, din care _:bdic-at .Un
eer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de a experiment recent pe care l-am pus in practicd gi
transmite insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe care pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a
le.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gi ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul
a procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgi dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupamas6. An
cum putefi aplica unele dintre aceste descoperiri identificat apoi genele,,gpecificecare sunt activate
in viata de zi cu zi
Existd doud chestiuni pe care doresc in mod po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3 *9-"89!9-*. Dacd
special sd vi le comunic. prima este degcoperirea vom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd le
e-clle dezactivim pe cele negative, am putea dispune de
posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul
oameninu dauvina pentrudefectetetf'.hT}ii uman.
lipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.r€t Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastd
c a influenfeazd. caracteristicile gi abi_ carte o reprezinti
litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi se
dgqprc--ceea* -ce-.
- facq-
transmit genetic, e. qi
iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal
?te gene.le-qorelatecare provoacd hipertensiunea con-
stituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tn
gulat, de exemplu, ."1"; ciuda aproape unui secol de cercetdri intense efec-
cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia
tuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili,
sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenete
mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne
nociv-e. necunoscutd.
poate declangagi el i' este un -lqister , uimitor.

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DlvrN ll Vrpru PREFATA

Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi r-lo$JrBgi, in mod misterios gi totugi evident,
ceva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinte _qu.l_oLcqt_ -sub
iul_-in-fjpile zrm_a_l
qmana nU ar put n rrUmcle*.de-celrrl5.
Natura noastrd umand ne impinge si cdutdm i
a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"?
sis_temulul nerves automat, sd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sd
tpelglq4gEde--4qastre-.viJale.inclu siv re spiralia gi
circulalia sangvind, I penrru a ne
inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul con-
stant al omului de gtiin!6, demonstrdnd cd desti-
iil
menline in viafd sau freo nul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curio-
_neastri. Qeqg!_g.
_4-gastre zitatea noastrd fundamentald nu se va schimba,
controleazi acestesisteme vitale gi, in acest scop, gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Si
. Cdnd una dintre descoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecte
ele incepe sd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-gi imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la
activitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens, tehnici imbundtdlite de reproducfie in cregterea
armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un tot animalelor sau la crearea de noi medicamente.
unitar. Drept
""-:"
o ;
pasguL-di4-purArnteloplsre.
trebuie sd se afle in spatele armoniei
lumii noastre. de rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui.
'Chestiunea
pglttrtl g -decgdc--acest-concept; ca-om centrald in dezbaterea cu privire
de gtiin!6, am ales sd-l numesc m6re!". Desi la slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci mai
"Ceva
.cu slmturjle
_e__g!el4e__pe-reep-qt degrabd .@ebui
Lq4stre, l ii, si-:mergpm? sd creezi o eopie fizied e pro-
prrei persoane doer npntru cF .trei acest u?
tic e un lucru cu adevdrat mira- $tiinfa gi tehnologia fac posibil lucrul respectiv,
culos; qi totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in
cggg!' . $tim ca practicd sau nu gi
, gi.tplq$i . N,er-tlebsr sa-fin
Sege q+t+ti=m=c4
a!A!-dear-osa-uti. _lata,ipc-lusiv
lentul a mii de cirfi, e_ pgllfAt_in interiorul a noastr6, "_gi nu

10 11

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Drvrx al Vrnrrr PnnrnTA

"ulnane. e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a


a" .ef.9cJ11,qgp6
!4!elege !n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls-
fgq_qgqra-lenatural, cliar dase aQel lucru este ,la
pasib-il-diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunis-
este insuficientd dacd e bazald.exclusivpe eticd. larca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd
elimindm numai prin metodele qtiinlifice
lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,esarla_apqgleloa conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei
L
cf-+elde_g1ghg p_y1t-t_srq,tia
a nenumdr"j" ti"ii comunitdti internafionale, trebuie sd depunem
c?I9_g$f.9trr-r.pe "tit noas- mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse
I
a noastri. AdsgtAn_d in viata
trd pentru pentru qhrdiereleintii. in lumea in care trdim
pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,ve gi astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.
si lisim cale liberd unui mod de a trdi nou gi $1
minunat. , cre*g-qig qQ-m-pleieze
reciproc, dacd
Ca fondator al Institutului pentru studiul dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de
rqlatiei--p-in-t-e'geni,rcalizez e sd fatd va fi utild in aceasti privinta.
dgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g, in efortul meu de a infelege, am avut norocul
r$S[ie,*resastln$a p9! agtiya de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt
. Rezultatul experimentului cu mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki,
privire la rds menfionat mai deweme reprezintd laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a
Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf iacercetdrii Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru
noastre ar putea oferi o explicafie pentru ade Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i
virurile pe care ni le.autransmis Buddhagi lisus, mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea
descrisein termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlg dg qcti- lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocazie pentru
Yflre/4%:+guv're. a-mi exprima din inimd recunoqtinfa.
Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci de AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, Dalai
ani in urmd cd pot-activa".genele, Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de
..-c-n. _t-9
"gc_g-ag!g- 91ie asemenea,sd-mi exprim aprecierea sincer6 fald de
es.te-",ne$tiintificd,{p1.ns4nr: .dp o_a_pp,ni de qti- Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura
infd .care impdrlagesc opinia-mee".su. la Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei
puterea.,mintii..a*--crnscut. De fapt, sgy44!n Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi-

t2 13

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour,Drvrlrel Vrnrrr

carea acestei cdrfi. Versiuneajaponezd s-a vdndut


in peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_
dare reactia cititorilor de limbile englezd qi
romdnd fald de ideile pe care le voi prezenta.
INTRoDUCERE
Dr. Kazuo Murakani

Noile descoperiri din domeniul care evo-


lueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenlia
Iumii intregi. Dezvoltarea legumelor modificate
genetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt de
sdndtoase sunt aceste produse pentru consum,
iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate a
generat controverse despre posibilitatea clonelor
umane identice.
Avem o noliune preconceputd referitoare la
ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foarte
puline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de
ani in urmi, termenul de ereditate era aproape
sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile
transmise de la o generafie la alta erau socotite
imutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate
face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotri-
va inevitabilului. Oamenii de exem-
plu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talent
muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini
t4 15

PDF compression, OCR, web optimization using atl{lwatermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Ir.rtnoDUcERE
ColuL DIvIN el Vtnltt

muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli 4g-s-tr _cone:iuni. Un goc


sever, de exemplu, poate determina pdrul unei
diabetici ar prezenta un mai mare risc de a dez-
persoane sd albeascdintr-o singurd zi. Sau, dim-
volta boala. Similar, se considera cd acei copii cu
potrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd ter-
pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cu
minald informat cd mai are doar cdteva luni de
pdrinfi care suferiserd de cancer vor muri proba-
trdit poate trdi gase luni, un an sau chiar mult
bil de aceeagiboald. Asemenea lucruri continud
mai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd o
incd sd fie socotite ca linAnd de soartd.
Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancer
pulmonar, iar altcineva care a fumat o suti de
mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse
printr-un control strict, dar pAnd acum a fost ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degi
consumul de sare in exces poate determina
dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd
hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sd
o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund
mdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvind
sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice
normali.
e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor-
{lnare. Deoarece genetica este studiul vielii $tim, de asemenea,cE persoanele pot mani-
festa in condilii extreme o putere supraome-
insdgi, fiecare noud descoperire este extraordi-
neascE sau cd actul de a se indr6gosti poate
nard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experi-
transforma un student slab intr-unu] silitor care
mentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au
demonstrat cd i p_o-! brusc exceleazdla studii. Aceste lucruri se intdm-
pla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroase
-qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oas-
tre. Mai exact, gtim acum_Lq-gepplA_Eglyg_Lqt_fi motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate
qsliyele. ..fengme_uesrrnr dircet_.lngale de*Uqqd_Ul"
in
CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-uli
q ,&rliltsqegzeslJgzultalgl*se
poateschimha
etierni, oamenii tind sd gdndeascd in termeni
fizici, c. Efectele lui.
stimulilor psihologici sau ale traumei asupra Vedem acest potenlial peste tot in jurul nos-
genelor noastre - cu alte cuvinte, tru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtem ca ceea ce
- au atras atenfia gi vor con-
tinua si o atragd qi in viitor. exemplu cd unui_cancer se poqtellqhiqoba
e din l,qp"g din jurul i3-_f"Uap!ie l, dacd el e convins

16 L7

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
ItrnoDUcERE
Cooul, DIvtN lr' Vrnltt
joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor
Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesard
penf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau
efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu
devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne de
porc sau de vita se datoreazd, de asemenea,
genelor. in
prosesul-vietii--dq-zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeeza
m4oritatea oahenilsl.
O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda
faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de
operare,
Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea
ce asiguri faptul ci
mea este cd e
genelor vor fi clarificate in viitorul
. Prin
apropiat.
- urmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdr-
N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile
bat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu
incruciqate venirea acestui moment' Dacd
prin un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea
imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza
cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George
cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta
Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu fru-
acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in
muselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, bine-
minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i
cunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a
fascinante pe care le-am aflat din studiul meu
rdspuns: dacd avem un copil cu mintea ta gi
asupra genelor. "$i
frumusefea mea?"
Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in
Minunea codului genetic

dde
posihitiiifi. ti.
Dar mai existd $i un alt aspect al problemei
care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine.
i Ldrd functionarea geF-eJgr-noastle' care
18 19

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Dlvlt'l el Vlnllt
InrnooucERE

gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi


dar asta . Llniqu!rol p_e*care_
il
ili", cu siguranld crea codul genetic, jucdm in acest proceg-
irrseamnecd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod
ca viata sd se-nascd gi,
spontan? in fond, "ingredientele" necesare
vietii abunddin natur6.
Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg
_bgza
Dac[a'eest-luctu tu ar fi atent,-nodelaie- ale - i.
tatul purei intamnliri' "ff
adev6rat, ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se
atdta timp Problema clonirii
@jn."Jnod'seantan
Unele persoane pot intreba: oDar ce e cu
.ai toate pdrfile sale componente se afld
clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punc-
adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu
-!g-!ie tul in care putem crea copii pure ale animalelor
se int0mpl6.
i - o fortd care trans- superioare. Am produs deja clone de oi gi de
maimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi
ni, am numit-o 'Ceva in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaie
clonatd, a constituit intr-adevdr un moment
extrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd fdrd
ajutorul unui berbec _a_glan*dei
4flmafe, reFrodrrcitonre, extrasd la
S-au ficut progrese semnificative in dome- int6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, ss
eonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil.
niul gtiinfelor naturii care ne permit si
descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $!
totugi e

ale_s3,l
+ {sbi _o-
rigr+$.
are clonarea reugitd a ani-
rriilor noastre extraor- malelor superioare pentru gtiinfele naturii?
dinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd
uitim niciodatd cd ne dator[m viefile mi-
nunatelor forte ale naturii. Multe persoane obtinut"d-". eacorpuluiunei

2l

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Drvrr.r
el Vrnlll InTnoDUCERE

qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat,


Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui
Shigeo Nagashima, jucit<ir de baseball qi
antrenor celebru, ar putea fi folositd pentru a diyizfunea--celulard in mod repetat, exact ca un
crea rsglllplt-i-Udlyi{i4entlci e ovul fertilizat.
f4c. in timp ce o broascd sau un $oarececlonat ar
in general, ovulele fertilizate au capacitatea fi fost mai dificil de apreciat de noi, clonarea
de a se transforma intr-un individ. Aceasta reugitd a unei oi a demonstrat I de a
inseamnd cd diviziunea celulari va conduce Ia un aplica aceastd tehnologie la oameni. in cazul
organism independent. i4u.acelagi mod, oamenilor, c a inseamnd ci putem produce
un copil din genele a doi bdrbafi. inseamni, de
de:-eBl-o-rjcealtE--parle$r*de-ac--e-e-aunb-staqplan- asemenea,cd o femeie de carierd care nu vrea si
tet-in--pAment se va transforma intr-o plantd. se chinuie cu o sarcind ar putea totuqi sd aibi un
ehire de Plante ins6, copil al ei. c,
asemenealucruri sunt acum posibile.
tulfi4le*a *drvizrunrr--s9lulAr9. Prin fdri precum Marea Britanie, Germania gi
urmare, s-a presupus cd, deqi organismele infe- Danemarca au prevdzut aceastdposibilitate qi au
rioare cum ar fi broaqtele ar putea fi clonate, nu stabilit legi care au interzis aplicarea tehnologiei
ar fi niciodatd posibilE clonarea animalelor. clonirii la oameni. Numeroase alte naliuni
O-erqe.qri--d*e-.q!u+tl- odall se -c-e\+i-le tefuzd sd finanleze cercetarea in domeniul
sS--di&r-eUtieato ls*stalea l.or clondrii umane. Dorinla de a implementa aceste
Iimitdri e naturali, pentru ci, odatd ce o aseme-
nea tehnologie a fost creati, este dificil de linut
Dolly a fost dintr-o celuld a glandei in frdu. sd
""""aU
mamare extrasi dintr-o oaie femel6.
$r,
in mod normal, e. in orlcjlgl leg erzici sau _L_c-heltu-
acest caz, -celulei, care contine ADN-uI, a ie_lilqr*implicate.
fostextras,plAsatiu-i-u!-eriglul-eqlU]Slgrulg-gei in acelagi timp, dezbaterea cu privire la
oidibdleqiim-dg4t3le-ip!r:o-g'"aip-.materndsuro- clonare suferd din cauz,a*1f,q91-4for4ge-ryii.Deqi
stipqlibr.externi cum ar fi
gat. P,qiI ap-ligarqa clona unei broagte pare sd fie exact acest lucru -

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul,Drvlu el VrnTrr IntnolucERE

o copie identicd - chiar dacd arn putea si producem Din cdte se poate vedea,
in mod satisfdc6tor o clond pe baza genelor unei , de fapt;
persoane, nu gr,.dpyeni niciodatd*"e-saqie cunoaste
- in acest mo Cu alte
i&*qtic6. Adolf Hilter, de exemplu, a*.deyenit-omul cuvinte, 6 majoritatea genelor noastre
care era din cauzd cd a elep-c-ut sgnt-.i+ac-tive. Faptul cd
rioada.-de-tilop" specificd. Dacd
s-ar fi ndscut intr-un timp gi un loc diferit, ar fi dus ggnele sa poataiatora-faptul'i ci foarte multe
cu siguranld o via!6 foarte diferitd. Dpsijdentipd gene sunLinactive. U-rele e
, o clond a lui Hitler ar pot reactiona puternic
deveni la maturitate cgugplQ!-difgrite din punct de
vedere al personalitdfii. Cum putem atunci determina genele noastre
si functioneze intr-un mod care sd ne facd feri-
Activati gene benefrce cifi? Rdspunsul este sd trdim din plin fiecare zi
prin genetici'
"gfndirea nhordprp entrr-iasti p vietii conducela succesgi
*j$.e". Cu alte cuvinte, ne activeaz[. genele care ne permit si triim feri-
poate imbolndvi sau, dimpotrivd, ne poate ajuta sd cirea. Viafia-e- u+oard- cdnd pi,elrilm_o-atitudine
ne vindec{m. Aceasta este, dupd pdrerea mea, ;i sunten-4lini .de .-en_tuaiasm-gi--vitali-
exact situalia in care intervin genele. tate. Numesc acest mod de a trdi cu
"viaf6
Modul nostru de a gdndi influenleazi felul in genele activate" sau genetic6". Aceastd
"gdndire
care funclioneazd genele noastre, a fiind activeaz[. genele pozitive gi le
fie e. Ilaii""oameni de dezactiveaz[ pe cele negative.
gtiin!6 chiar cred cd genetranoasf,re.$i-nodulin care gg.9g!-"Luptu,
ele funclioneazd determind fericirea noastrd in dar conceptul popular de pozitivd"
"gdndire
viat6. fl.este legdturd cu acest principiu. Nume-
pre-d*eletmi@re. Genele care roase persoane care au schimbat cursul istoriei
guverneazd fericirea existLlaient in fiecare din noi au manifestat o atitudine pozitivd.
gi aqteaptddoar sd fie activate. Ce trebuie sd facem Am observat, de asemenea, cd numeroqi
noi este si le activdm qi sd le punem la treabd oameni de qtiinld japonezi care nu repurtau suc-
intr-un mod care sd fie in avantajul vieflor noastre. cese in Japonia, brusc au inflorit gi au realizat

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul DrvlN.e.lVrnrrr InrnoDUcERE

lucruri importante dupd ce s-au mutat in Statele mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de a
Unite. in acest caz, schimbarea de mediu pare sd l gAndi care nu acfioneazd pentru a activa genele
fi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu am li benefice. Cu alte cuvinte, deqi confinutul lor este
cAgtigat incredere gi am pus bazele carierei mele corect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eerga
cAnd m-am mutat in Statele Unite in primii ani Q e nise aplicd -noui personal poate cavza
de munci . Acolo-_no:ap un stres inutil, care la rdndul s6u ar putea avea
transformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocru un impact negativ asupra genelor noastre.
intr-un-on -de-qtiin$6- de succes.- Mutarea intr-o s
lard striind, desigur, nu schimbd genele unei per- . Nu-eris6-nicio-dovad6-clard, de
soane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-a exemplu, cd un procent de grdsime corporald de
datorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la un peste 25o/oe nociv pentru toatd lumea. Degi se
noumediu tor considerd cd fumatul determind cancerul pul-
qare €ctiveazd gene pasive. America este o lard monar, un mare numdr de fumitori inrdili nu fac
in care singuratic" prosperd. Ca gi in cazul aceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetarea
"lupul
japonezului Hideo Nomo, plecarea in America a asupra modului in care genele pot fi influenfate,
activat genele multor japonezi care acasd nu se poate am avea o imagine mai clar6. in final,
"ce
,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitu- e bun pentru mine" depinde de la individ la indi-
dine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibi vid. Aceasta poate suna extrem, dar dacd vi
rezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lor place cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pe
sunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusul alfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri.
este, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinld Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura-
care se considerd ratafi au rezultate slabe. Nu !i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip de
md pot impiedica sd nu am sentimentul ci genele mdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbol-
Ior agteaptd doar si fie activate. nhvegte, vd putefi bucura de ea. Important e sd
or- dezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd acti
de-e negativ viata. Din punctul de vedere al vafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sd
genelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sd lucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru a
mindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt", "Ar tre- face acest lucru este modul in care gdnditi.
bui sd md las de fumat", sd reduc ralia Numesc aceastd atitudine gilndire geneticd
"Trebuie
de sare", trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si gi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi
"Ar
26 27

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coout DIvttt el VlnrIt

experientei mele, cd ea constituie un mod efi-


cient de a vd influenla
'genele
qideavd lr
I
imbunitdti viata.
D pSCIF RAREA
MISTERULUI VIETII

lnpbgerea celulelor qi a genelor


Pentru a infelege cum vd puteti influenla
genele, sd incepem prin a analiza dintre

prin urmare, c-hiar gi i-


. Qpersoand care cdntdreqte gaizeci
g4lzeci
de kilograme este alcituitd diu_ap_roxi.Eq_*aJiy
dgJnUp,ane..-de--p.,elule.
Numai acest numdr e de
neimaginat, dar Si 4qa1_curglnzd-t_qrestp faptul cd
_998trn9__qqglesql__99n9,_p"U_gfleva
cxcep.tii.
Qor.pul este alcituit din numeroase pdrfi
diferite care aratd gi functioneazl foarte diferit.
Pard-urryhiile-sr-pielea qu aibi preamulte
in comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule

28

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DrvrN el VInTtt DnsclrnnnnA MTSTERULU
v rTE T r r

care au in.principal aceeaqis.truclur-6$i -func.tie.Ba altele picioare gi altele creier sau ficat.
mai mult, genele care determind funclionarea aces- $e-dividd in uterul matern timp de noud luni pAni
tor celule sunt, de asemenea,identice. cdnd, in momentul naqterii, un bebeluq ajunge si
Iatd o simpld explica$iea structurii celulare. fn aibd aproximativ trei trilioane de celule.
se4Jrul fiecdrei celule existd acoperit de D-esigur, 5 c.snJinua_$*dup.a
o membrand (a se vedea Figura 1). sunt Aceea, dar subiectul care ne intereseazd pe noi
u. Dac[ ali reveni de la existenla
actuald Ia origini, ali descoperi cd aliilg*ep-uJ qa o honudeic-(ADN), substanla pe care o numim
udcacetuld (un ovul""fertilizat). O celuld fertilizatd ADN-ul este alcituit din e, sugrgf€lclp
se-divide indoua""doud-in."patru, patru in opt, opt Ag-estoraavdnd molecule ale cdror nume sunt abre
in gaisprezeceqi aga mai departe. pg-!gr- _$ g. Acesta
viate sub forma amtnu-lit-ere.:A-T, _-C-'
clusd-aqesfui -p-Lepes, incep sd se--di&- este gi se considerd ci el
rentieze $i sF se specializeze - rrnele devin mAini,
ceh'le-qglane confine
esemenea litere. e depind--literal-
de
!q-e=nJe tit
in AT)N-rrlnostru.
Faptul cd informa[ia continuti intr-o unicd
gend este identici cu cea conlinutd in fiecare din
'cele peste qaizeci de trilioane de celule individuale
din corpurile noastre inseamnd cd

a crea o alti fiinti rrrnpnfi. i "apare_qi-nttebare


ns4iord. Dacd fiecare celuld din corpul uman
qautine*irlfarmatiite-necesare-rrietii,

p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil ca o celu]S a pdrului


Figura 1
Structuracelulard
{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld i;i-ii fi;""fufe
"
30 31

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DtvtN el VIelll D u s c r r n n n n A M I s T E R U L UvII E T I T

a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot devin mai masculini, iar fetele mai feminine.
aga cum g,cpuflq9-uu--set,conqp-letde
$-ec_onqidertrcd-at6t i
date, ea posedd inerent acest potenfial.

' Se considerd cd gcnele din celulele . Mulfi oameni de gtiin{d


unghiilor e sau li-sa-aciiY-*
,starea-de-,ung;bie", in timp ce t.qa.tecelelalte pqsi- terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane,
bjlitdti e-rr- f,sst** dezaatiy.ate.-".sau--oprite' in timp ce se concentreazdasupra !qed-
ului in care influenleazd eeqgle.
tgimecanism, J-q pgrgurs*1il-pro-qesului
dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat, -.de
qel$efe +oastre eilne. e estedoar o rpnte-i, dgf.-e_u
vjlf
cred cd ea va fi con rmati
rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq reguli.
numareo
ipotez6.. Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd,
Mecanisnul de a(:tiv8r e/ dezacfiv are Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de
e din fiecare nucleu celular depoziteazd
$tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris,
o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti- func$ie"-fu4rf.e qsenlnd+oar.e unui
asemenea mecanism in trmpul unui experiment
asupra E. eok, o bacterie care de obicei existd in
se referd la aceste instructiuni ca intestine.
e. Cdnd sunt activate sau
Bacteriile E. coU se hrdnesc in principal cu glu-
dezactivate genele, care-SaLinxQgp-e- . pa coz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a sunt
ryunqdr?I!g[e sun!- u-
prezente, o alee in mod exclusiv pegea
g+Lp- pcdqade-.de--tinn. Cele care controleazd
din:rma e:rperimen! bacteriile nu au
cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la puber- reactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impre
tate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in und cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferit
aceastd stare, gg4. a
doarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnit
se sfleu in -shre
bgryqsnda gi care inainte deloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume lac-
pgsivd QguJ-apumactivate. Drept rezultat, bdielii
tozd gi sd se inmulteasci.

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
D n s c r r n e n n A M I s T E R U L UvIr E T r r
Coour,DrvrNal Vrnrrr
plante, animale sau fiinte umane - Fr
Unui om care nu este expert in domeniu, acest
. I.hitatea*.de hazd a
lucru i se poate pdrea evident, dar pentru un om
tuturor fiinlelor vii este ; S€UaIedetermind
de qtiin!6 este o revelafie. Prin experimentul lor,
funcfia celulei; gi re"r.rgleopereazf pebaza principi-
Jacob qi Monod au sperat sd determine daci-ahili-
ilor Agea.st?r_qo-nstituie. toate
-Jacto-za se*dob6n
dlrLac-e-baqter-i*ile-iaee-B-sEprimeasci-Iacto,z5*sau
degaesie pre"enti de ta in . Dupd multe inves-
tigafii, au ajuns la concluzia cd re_
si e"pUternicLfatd de animale cum ar
. Cu alte cuvinte, !ac!e1!ile
fi. cdinj_ga1f.J-isici.Deoarece totul a iworilt ini-tial
E**c-oLp adeapro-
din aceeagisursi,
duce enzime care descompun lactoza (lactazd).
Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii de
Cdnd glucoza era disponibild, gena producitoare
gtiin!6 sd rezolve multe din misterele vietii. Am
de enzimi era dezactivatd, dar cdnd numai lactoza
reugit chiar sd decodificem4Bnetre umane. Aceasta,
era disponibilE qi bacteria trebuia si o digere pen-
la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri
tru a supraviefui, gena era activatd. i-

cr_$si.d_egr-,qbil nd
Aceasta a reprezentat o descoperire , e.sjg._dgpg!r!gl*-E_5pi
-atu$-gtpasi.yil.
extraordinard in ceea ce priveqte infelegerea
noastrd referitoare Ia gene.

Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre?


Iati o prezentare generald a modului in care lqngrme.
'
D-ac€-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de un
funclioneazd genelenoastre. Bogifia de informalii
milimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6t
confinuti de gene este codificati in ADN-ul din
de delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier€-de-xdnt,
celulele noastre, la propriu, gi nu la figurat.
urmd, a fost $ ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=F
Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in
fdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6: dec-at-a-spfualtr"deADN.Pentru a putea inlelege cdt
Aceasta inseam- de mjnusculeste, r*mggg4ile q4 _qti_Uqt-ee_se
nd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,
35

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour,Dtvrr.lel Vlnln DnsctrnentA MTsTERULU
v IE T r r

dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri

n9-as-trle_.es!e
-i4finitezimal de mic6. figura2
Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte Structuragenei(ADN)
pertine nte. C+e&le constituie .$ngftfu glii, elemen-
ADN-ul reprezintd combinalia a
tul-cheie care face posibild transmiterea viefii de la patru baze- adenind,timind,citozind
o generalie la alta, qi cglule*lereprezintd unitatea 9i guanind- plus doud catenealcdtu-
de bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poate ite din zaharurigi fosfali.
Adenina se combind cu timina 9i
observa din Figura Z, ADDl-d_are_la d un lan! citozinacu guaninaform6nd perechi
lung, alp.[hr-it'"din csns.t"i-trritedintr-o de bazd- ,,treptele"scdriiin spirald,
cgnqb,inatie-complexd--de"."qh i. cunoscutdsub denumireade ADN.
in mod caracteristic, cele doud catene formeazd o
s:liraln eliptic5--orientati spre a care
seamdnd cu o.-scari numit6-"dublu -helix. Aceste
Adenint
catene e la distanle regulate
alcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp.
din orice organism
estg.ilrggflse cores- F - fogfat
punzdnd scdrii pe baza a patru ,,Iitere Z = zehtu (dezoxiribozd)
"treptelor"
- qi
chimice" A, T, C G, numite -Ade
.$Lglgnfge. Cele patru baze
e - adenina cu timina gi citozina cu
guanina - gi aceste perechi se aldturd celor doud
catene de fosfafi pentru a forma dublul helix.
Acesta este ADN-ul sau genele noastre. I Faptul cd unui organism viu atAt de
c-qx$inuti-*in €pne, cunoscutd drept informa$ie complexprecum fiinla umand este*dete;rmirratdje
geneticd, este echivalenti cu
peL{rlleze_.p$pr-ce
gi, dacd ar fi printatd sub
este-ximitoaxe.$i mai uimitor estefaptul cd
forma unei cdrti, a"-"@e,
tgra gexeticrl_de]sz,[a tuturor organismelor,de la
fiecare*pu "o.-mie. de,.pagini.
cei mai minusculi microbi la animale exbremde
36

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coout DlvrN ll VtnTtr DnsctrnenpA MTsTERULU
v rTE T r r

complexe, egle--id-e-niici.De fapt, element structural, qi se gdsegte gi e

. r. Organismele unicelulare, cum ar fi bac- noastrd. Cu alte cuvinte,


teria E. CoIi, fianctioneazd pe baza aceloragi prin-
cipii de baz6.ca gi fiinlele umane, care sunt alcitu- P-roteinele sunt alcdtuite din i
ite din peste qaizeci de trilioane de celule. CeI mai . Trpt[de-proteine creat de
uimitor din toate e insd faPtul cd a pinde de c aceqti aminoacizi.
uqjsJascopicn-a.ADN-ului c
in-f-o*rmatieB-e"netici. combind in ,cuvinte" formate din trei litere.
Deoarece adenina (A) este complementard intot
Diagrama de decodificare a ADN-ului deauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G)
pemite identificarea Proteinelor - chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG la
Cdnd am inceput studiul genelor, am fost intro GC - ne referim la numai dupi prima
stare de uimire permanentd. Indiferent care aspect "cuvinte"
literd a perechii. iu-
al ADN-ului il analizam, erarn surprins de natura "gqy*Aatul' _fopqgt__dinlf-ei
LtereATG, de exemplu, ilea
. Cun e posibil, m-am intrebat qr_q__qllrcilqa- _ft"eptele scirii. P_ebaza
di.agramei--de--decodificare.rlin figsl'a 3, a.eeasti
i ? Reflectam mereu la
asemeneaintreb6ri.
a fost descoperiti e din combinatiilc delazd alcdtu-
gi de atunci cercetarea orientatd in direclia ite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T,
descifrdrii misterelor vielii a*avansatatAt..derapid, C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod
incdt acum putsnq*-desodifica tiparul inscris in
89rPjic.
ADN - codul genetic al bacteriilor, animalelor gi Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfa-
chiar al oamenilor' betul gi cei trei aminoacizi rezultali formali din
Dar ce este mai exact acest cod qism -il-putem trei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar.
stutandni, de exemplu, este exprimat
_inlprerr$5 c sub forma ,,cuvdntului" GAA sau GAG. P_tin dia-
c94gt_i_t14g--qttfl*drltr-e--99le--Ear"-i4lsr!4$qsub
&rama din Figura 3, putem decodifica teoretic
stanle- dlo- -g-oJp-{-89!tru' Nu este numai un
lu-fgxna#aapletica a fiecdrei creaturi vii.
38
39

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
C o n u l D l v r r . ra l V t o l I t D n s c l r n e n o A M I s T E R U L UvTT E T I I

Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-ydci i ii - informalia geneticd.


Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de
celula.-vr-eas6"l,aea"9-9*vi,s-e-..dlrceacolq;.dgg-c-bul.e delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potoli
foamea. D*ae,f, nu apliri- releta pentru u p"Lp*u'
iqcepp*sEimplemeuteaesarcina exact 4qe_gqlg,"g acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintro
i:qydtat. o reprezinti genele sau ADN-ul, carte. Aici intervins hrrf,.it4xrrlARN.ul rle fransfel
(acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce
la
Figura3 ADN, a inscrisd acolo printr-un
Diagramade decodificarea ADN-ului pr-o_qes cunoscut sub formd dg_"transgteJe
]5i:9g_
lizpazq__pfgtqine pe.*baaa acestei copii folosind
asin-o_apizii- ca ingrediente. Apoi p_r:qteineleirnde_
c A G
pli:qea.c--nlxncfl
-g-efulei.

fenilelanini Genele care regleazd mecaniemul


fenilplanind
de astivare/dezachvarc
leucind
leucind Pentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_
vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEteli
reluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezin-
td a fieearei_p1_e_4luri
vii. liald a alimentatiei
noastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinlei
ggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund
. Care este relafia
valini
velind I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele de
valind
valind construclie gi mobila - tot ce are o formd defini-
(start) bild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_!4qile umplu
eoluril.g,*din1.re"_.
-materialele..-de. - construclie Si
O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din cele
patru baze (T, C, A $i G) specificd un
peteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a,
"minoacid.
exact ca gi
40
4l

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
DnsctrnennA MTsTERULU
v rTE T r r
Cooul, DIvll,t lt VteTtI

incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el in


,Atrai inseamnd a locui in aceastdcasi. Chiar cazul-;eactivariigenelorinactive, voi apela din nou
dacd avem o rezervd de'energie qi gaze qi la experimentul prezentat anterior cu bacterii
materialul izolator necesar pentru a umple E. cok gi lactozd condus de Jacob gi Monod. Figura
golurile, numai acestea nu alcdtuiesc o cas6. Mai
4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bac-
intdi avem nevoie de pietrele pentru fundalie 9i de teriile E. coli au trecut de la consumul de glucozd
bdrnele pentru stdlpii de rezisten$6, tavan, podea la cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A)
gi materialele pentru ziduri. Proteinele au acest
arati bacteria cdnd aceasta se hrdnegte cu glucozi.
rol. Ele -nu alcituiesc doar strrrctaua."podelele 9i
Cdnd glucoza este prezenti, oare
perefii-caser"--ei+i apara'hua, cum ar f-i aspiratorul
speciald (represor) p_lodusdde rcgle_t_qare
qi magina de spdlat, ca qi vasele de gitit,
este atagatd de partea din gend care incepe sd
ustensilele de bucdtdrie qi farfuriile.
citeascd informalia geneticd (operator),
s6 pro_
din-cplS.-de.aeelpunef,.Cu alte cuvin-
d,fglr qi I-ner-qdieu!-elefolosite pentru
te, gqaacste-dezaeJivatS*
a le produce sunt . O;ganismele noas-
Acest lucru ssfs gimilar modului in care c[rfile
sunt linute in unele librdrii invelite in folie de plas-
tiuuri de-aminqacizi. !" tic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascd
sunt cunos-
. fue&te.a-opt
iaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili cartea
cute drept i. CPPPqz-itia34L+o-
pe care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6
acidi de-porc.sau vitd, de exemplu, este
indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nu
diferitd de cea uman6. De aceea trebuie mai intdi puteli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile de
sd descompunem carnea de porc sau viti cqn-
descompunerea lactozei in genele bacteriei prezen-
sumatd Ln-aminoacizi gi apoi-sEi-reconstituim in
tate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai este
Froteinele necesare'4eatru *a-"'alcdtui oasele, ilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil.
m-g$-chjr..-.-epi-dgurragi-o-rgauele,pebazainstrucliu-
penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi, *s!__!qq{ifigi_a$a
nilor date de genele noastre. e noastre
impor- cum-esf.e-ilushallr a_fieurii CB),
sgqr.eje,.de-mem.,en-e-a,
sE -c_iteasci-inforaqaEa._inlB), repre
tenls sorul se combind cu lactoza, astfel inc6t nu
P-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti a
mai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapd
mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a
producerea de lactazd. in analogia noastrd cu
ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel
42 43

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coout DIvrN .ll, VtnTtt D o s c t r n l n e A M I s T E R U L UvIr E T r I

librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pe


Figura'4 carte, astfel incdt sd poatd fi cititd, gi gena e acum
Mecanismulgenetic de activare/dezactivare
activatd.
Cu alte cuvinte, degi
DISPONIBII.A
A" GLUCOZA cqqt&te.rast4_de_._infomafii, qglt_u4gg&.
geni pre
geDI ducltoare de
reglatoale Iaqtozl
+o*ort_l r|&r
ADN zime, care sunt
I ectivrtatea qelubn. In acelaqi tirnp ins4 lmqpiedici
t Bepresorul este atagat
de operator,
ARI{ de
impiedicdnd sinteza
fi'ensf€|l'
u$UepA^r-ateleqbqC
ARN-ului de transfer
I gi de aceea gegedsjenii au inceput sd-l numeascd
Y genetic sd produci lac-
E $rerimentul cu glucozVlac-
proteint -11 taz6. IOM.
t to
ropnesor (factor inhibitor)
m_qd_l+-e".TeLt_age_sst[fi
mctie.
B. I,ACIOZADISPOI{IBtr,I"
GLUCOZAABSEMA
geni pc
gsnf ducltoare de Pentru a erplica acest
'fenomen, Jacob gi Monod au propus gACIdstd
produc proteine, ca gi
care inhibd sau dezinhibi gena. Aceastd
- ipotezd Ma-gr-_€!e._eur-pgcut6
q__QpgryS". Jacob $i
Monod impreund cu Andr€ M. Lwoff au primit pre
ept
recunoa$tere pentru realizarea lor gtiinfificd.
Mu$umitd descoperirii lor, cu totii suntem mai
aproape de analizarea potenfialului genelor $i, in
cazul activitdlii mele, de modul in care putem

44 45

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DIvIN Rl VInllI D n s c t r n . n n n AM I S T E R U L UvII E T I I

activa genele benefice pentru a le face sd lucreze in qincizeci de kilograme lorsd producd
folosul nostru. de douF ori mai mul-td energie. De fapt, fiecare pro
ces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care au
R€B4ii chimice care ffr lrrdqcge.Eaneatin drept scop s[. . Aceasta
frinta noasffi inseamnd ,,a hdi".
Multe persoane au-im.presia eronatd ci genele a substanfelor chimice pro
sunt doar hansmise de Ia pdrinte la copil 9i nu au
fuc$ucactilchinice^ Din punct de vedere biochimic,
mare legdturi cu viala cotidiand. Acest lucru nu este aceste reacfii sunt teoretig similare celor care consti-
deloc adevirat. hrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o
a viefii noasfue gi, dacd sar oPri
db ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd.
ToLce-se+ehece in corPul noshu e Reae&iilechinrice din aceastadin urma pot avea
Ar putea pdrea neinspirat sd
Lge-cFil9-t-_-c-huqi9e.
descriem viala ca o reac$iechimic6, dar din punct de temperaturd, presiune, aciditate, alcalinitate ridicatd.
vedere gtiinfific, acest lucru este corect. Un bun
exemplu il constituie cd pe care parte, se produc intr-rtn tt'editt foerf.elormella-tem-
oamenii o manifestd uneori ia momente de crj.z6. pel0tUfa -A-o-rpulur,
Ueorune.-uo.mal54iin*stare-neu-
Sunt sigur cd aF auzit de persoane care au fost irr
Ua. . Degi nu _gUDt
stare sd ridice obiecte imFosibil de grele in caz de
urgenld, cum ar fr un accident sau un incendiu.
4.eare-ssle-n-mpdqogqal-eap.abilsdridicecel -gpegifice pentru a asigura desfdqurarea in bune
mult cincizeci de kilo8Eame vg..ndiqa brusc o sutd.
ea.atribuieaceastaqruZgl.ql-R-9.*pladpe.
Etslstin cd orice este posibil, dacd fJ doregti sufi-
cient de mult.
penfuu a face posibil acest lucru, nrr putem fape
nimic, indiferent cdt de mult neam dori. deri cd duce la cregterea hipertensiunii. De fap! nu
, realizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonul
lglgq4g-q99lq-qs-c-sqs+4e!-pr-qduda-dsar angiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confoo
egntitaE- a ridica
suficiente-dQ*energe-penhu leazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui

47

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
D n s c l r n a n p A M I s T E R U L UvIT E T I I
ConulDtvtxnl VroTIt
gelule.--sesgine. din rinichi, ficat gi inimd
hormon subordonat care actioneazdin locul siu.
cu o vitezd nem6-
suratd. este cunoscutsub denumireade
F-act cq e.incuietoare $i cheia ei, substanla $l elg loc ilult mai rapid decAtneam
e leagd orice enzime Ert'e*redelerqipate -
gi dezintegrareag__b.c_p r cu
enzima A intrd in relaf,e cu a, enzima B cu b g.a.m.d.
viteza firlgerului ej4teriqd
Enzimele pot si-gi aleagdsubstanfa partcner6 r.
qi prin aceasta este posibil ca rnii de
reacfii chimice sb aibi loc simultan in fiecare celuld.
, cu puterile lor aproapemagice,sunt
O altd hdsdturd a enzimelor e . Sd pre
Prin urmare, putcql_con-
supunem, de exemplu, cd o celuli hebuie si producd
{o-a in mod indirect exzimele. dintre lucrurile
o anumiti substan!5. Daea,deia poseda materialele,
rquaeuloase-care-seinffindd iujur.ul:noskrt.
prezenfa-unel e face posibild producerea sub
determinate-de-
stanfei necesare
de-@-!r-nnod- normal. Anidonul singur va , care la rdndul lor determind
rdm6ne amidon gi dupd un an, transformandu+e
doar heptat. $i totu$i c6nd este ingerat,
c9l-e-96-su$innffestlu€ru.
uJneroase-Iee$ii4hirnice,in doar- cdterza'ore*penlru
Doudexempleimi vin acumin minte. Cdnderam
tg-hP--s-eSe .student,nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd care
urmau o pregdtire ascetici riguroasd obignuiausd
ar6.
coboaredin adipostul lor din munF in fiecarenoapte
Une-lepersoanLau falsajrqpEesteca, dupd ce cor-
purile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea eF peheacdin disfuictelep. cenl qi se intorceau in
zori siqi indeplineascdindatoririle. Unii aveau o
multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai
asemeneaenergie incdt puteau rezista asffel mai
cregtem,inal$imea qi greutatea noastrd rdmAn de obi'
r, multe zile la r6nd. norinf' de e peheeeera suficien-
cei destul de constante.
td ca sd-iimpiedices6 simti weo urmd de oboseald
.rnui_qt$i_se irnziua urmdtoare.i" ecelasi*mgd,unii.asistenti din
Lit. cw-s
-ffi*uUq*ie*,s4ngelui dezinte laboratorul meu aalJetargici gi nu rdspundniciunui
ge*e saote sute de.nliliarde p.g+i
indemn din parteamea de a munci mai cu spor.Dar
IlFlqeip-en@a$-hlazuitegre,e@i
48

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Colul, DIvIt'l el VIoTII

cdnd.sunt.ne-,calesd faci p-descoperire de renume


giunge in
internagional in cercetarea lor qi .aee-as!a-.
il
f6rd sd se
centrul atenflei, vqL mrrnci-Loatg"-no-aptea
pldng6. , nu se mai simt Cuu SA NE ACTIVAM
obosiS, degi nu beneficiazi de suficient sorln.
Cdnd trebuie si ne htelnim cu cineva pe care nu GENE LE
dorim sd-l vedem, ne simsm picioarele ca plumbul qi
ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd
parte, cdnd suntem pe punctul de a ne intalni cu cine
va care chiar ne place qi wem s6-l vedem, ne simfm
picioarele atAt de ugoare, incdt nm putea aproape si
zburdm.
Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e* ar fi impo
Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi a
sibile fdri acf,unea mai multor e diferite, a
genelor benefice
c5ror vitezd de producf,e este controlatd de e.
Evident, este mai bine ca unele gene sd fie ac-
Prin urmare, aceste fenornene hebuie sd fie cauzate
tivate, in timp ce altele e de preferat sd fie dez-
gi de mecanismul genetic de pornire/oprire.
activate. in mod ideal, genele nocive ar trebui
Sd luim
dezactivate qi cele benefice activate. a
peste noapte ca urmare a unei traume psihologice.
p-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulie
importantd.
lagul. O asemenea schimbare bruscd qi &amatici Conceptele de gAndire pozitivd gi negativd
trebuie sd insemne cd e care-regi'eaza-ctp$terea
sunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegte
pozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zil-
cauzeazdU_pq-p-d49ryq4
nic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune,
. Geneleinlluenfeazd evident multe
cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o ati-
din fenomenele fizice zilnice.
tudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi unii
in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent
oameni se pot chiar intreba de ce se pune atAt
alestini noaqtrepsihicegi vom iden-
accentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfa
tifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv
dintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd
genele.
51

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DIvIN el VtrltI Cuu sA un acrrvArr,r
GENELE

gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei. dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupe
Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de toate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere?
cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepe Volumul total de material care alcdtuiegte cartea
imediat si se disperseze. De ce nu se adund in nu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui'
schimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afi
aduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi la
cgnsiderd.-c-E mergejn JnOdnatrtral insfre de-ol- loc, dicfionarul ar reveni la starea originard.
saniuar.e*;i-degradarc.Acest fapt este cunoscut ca Aceasta este reducerea entropiei.
lqea . Departe de a se rezu- e gi cnzimele produse-la co'nanda lor
ma numai Ia cernealE, d este jo.acd uLrol ei.
recunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplica Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI]
lulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece sun- tpfng este mai intdi d i
te_m,--d-e--"aggn_e_uga,
.. , suntem qgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati in
suDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqen- proteina umand de enzime sub comanda genelor.
tul nagterii, e.
U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceasta intimp c -_o*Igdqggre__A_qi.
este e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natu- Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra con-
ral gravite azd cdtre dezorganizare. g4adi'e _pozitivd gi negativd, este
potrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce
.la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd la
q4rlq'qzq cregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat de
capacitate maximd, influenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi
- prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndirea
it--^-sd--normd-inp-e,, le noastrelucreazdpen- pozitivd conduce la reducerea entropiei, aga cum
tru a ne menline in via!6 9i pentru a irnpi.gdiaa propria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atunci
entrgpia--erescendd. Cu alte cuvinte, i alegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este com-
cg preluareq prgceselor cgle*in mod
p_oate_$_-vdz_ut- plet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca -
p-atulalgravite-a-z*4" Ii
cdtr:e,-uoarte".si-deuadare dulce sau condimentat. ln cel de-al doilea caz, e
oriealareajorgdtre-odine, Acest fenomen este doar o chestiune de gust gi nu are un impact
cunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un major. Atdt timp c6t nu facem excese, putem sd

53

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DrvrN el VtnTII
Cuu sA tp acrlvAnr cENELE

mdncdm gi hrinitor, gi gustos. iLceea -ceprivegte dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz,
sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegem fie au urmirit un spectacol de comedie Ia televi-
va avea cu siguranld . E evident care zor. Apoi li s-a servit masa, dupd care li s-a testat
glicemia dupd masd (postprandiald). in primul'
s ,in experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezen-
timp ce gauairca-regativd va acqg-Lqt a tau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului de
gliq_q_pie,pe cdnd cqi"- a-
lh-exp nt pe care l-am pus in practici in
o cregtere-de-numai 77 mg/dl.
qggl-_2003 a condus la dovezi gtiinlifice care au Am repetat experimentul qi, din nou, cei care se
sugerat impactul benefic al gdndirii pozitive uitaserd la spectacolul de divertisment prezentau
asupra genelor. Pe baza faptului ci genele sunt o cregtere semnificativ mai redusd a glucozei in
activate sau dezactivate de factori fizici sau sdnge decdt ceilalli.
RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efoct
ju-activ.ar ea sau
sg_Dl-de=*agemsnea- inopll.=c.agi henefic asupra nivelului de glucozd din s6nge.
dcaaciiva-reagenelor. Mai exact, , de-pcoperitci l-
cum ar fi
. in prus, o-ggnd pe care am
identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_I^e-cJp-
e, pe cdnd fast-qrii negnfivi, cum ar
fia
epzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor-
Fto.peazd- sau d_ezactiveazd - codurile genelor 'tant i
l98..-glisemiei. Acest rezultat s-ar
ben_efice. putea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelu-
Pentru a-mi verifica ipoteza, ne-am reunit lui glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt
forlele cu gigantul din domeniul industriei de
- qqb-s€i-mari' n"*" o"iffie igwdit-se
divertisment din Japonia, Yoshimoto Kogyo Co. emotia pozitivd u
p--e-ntru a- stu"dia (un indice al
Bengt_ic.Aceste descoperiri au fost publicate in
emo$iei-pozitive) asupra evlrtesiei,geLelor. Ne-am jurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi in
concetrat in special asupra i in care rdsul jurnalul gi psihosomatica" din 2006
in-flt4gUt_e_e_z_6 de-.ghrcozd din sAnge la per-
-4jy.p-!ul- "Psihoterapia
gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.
soanele cu diabet de tipul 2. in studiul nostru, am
mdsurat glicemia subiectilor care nu mdncaserd,

54
55

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DrvtN el VrnTIl Cutrl sA tu acttvAu cENELE

Cend vezi asPectul Pozitiv neobiqnuit Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle


Dovezi anecdotice indicd, de asemenea,efec- &-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrlds
tele tangibile ale unei stdri mentale pozitive sau a--evita sd ne lisdm descurajali in asemenea
negative. , o$a cum am momente'
menfionat anterior, e face . imi
ca-tolpanil-noetru sd albeasci-p-este--n oapte, reamintesc cd 6 are dou6
pai pulte
care in uqqd nJgf!qd-eI-Jqgc.9!-l,ta
aecide ani. Dar ce lucruri uimitoare s-ar putea . Sd ludm de exemplu,
face dacd am putea folosi aceeagi gend-jntno
dirceli-e-.-pozitiv6?Problema, desigur, este cum. tr-eti---asupra : vd impiedicd s6
lucrafi gi conduce la dificultdli financiare. in ace-
atunci e-lo$c ca. opusul, care sd ne faci lagi timp insi, pggrJ.g* pezitive, de exem-
foarie'".Jericiti,, "-si --activeze-.,gnnde - pozitive. plu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle din
Deoarece genele noastre lucreazd in fiecare vielg*dumne.avoastrd sau v,a-a:fgrA tim_p p entru a
minut, in fiecare secundd fdri odihni, vd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflecta
din caruza unui program de lucru incdrcat.
nqgll.de-bucurie. Secretul constd io u Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg!11i
"*""r" despre cum o maladie gravd a schimbat viaia
gAndirea".pozitivd.
Trebuie sd aplicim mai mult gAndirea pozi-
tivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase, de a-avea-incredere.-gi de a fi
pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. E
mult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile Trebuie sd vedeli
planul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati
-
c6nr!- ne co-nfruJstdlq !u-!-eitua$ie lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in pro-
. De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem pria via!6.
nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivi acest lucru vi se pare imposibil, r4gpun-
cdnd lucrurile merg bine. sul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-cta- e
Vorbind din experienfi personald, oamenii de . giiinta folosegte gdndirea rafio-
qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile in nald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p,
timpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e o_amrcniisro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e

56 Dt

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul Drvrn el Vrnrrr Cuu sA NE AcrrvAM cENELE

. G-64drr_ea--_.sliintifisdse bazeaz6, pe_ poz!- Mintea are o influenfi ertraordinari asupra


individului
Puterea g6ndirii pozitive este adesea de-
monstratd atunci eanr
tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul din !e. pxistn
aceastdlume e rafional.
-__
Ceenele reprezintd cel mai bun exemplu. un rlucru e clar: joacd un rol indispensabil.
lor sunt pdrli ale unei lumi Dacd, de exempl octor ii spune unui pacient
microscopice, iWiZrbil-C-c:l- ochiul liher. in plus, cd suferd de cancer,chiar gi o persoand
foarte sta_
aflate in corpul nos- bild emofional s denrimafli. pAnd de
tru, gi curdnd, doctorii din Japonia obignuiau
sd nu le
!i-p. Oamenii de gtiinld .E spund pacien!ilor cd suferd de cancer,
in parte
posibil ca genele rdmase sd conlind istoria pentru cd metodele de tratament
nu erau incd
evolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul dezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii
gdseau in
zvoltdrii viitoare mod evident o asemenea informalie
traumatizan_
. Eu cred cd td. ConsimtiynA-+,,1 i- ^r.-^^r:-ay r -
v dqv-enjt---n-o^rma,
nu doar a"to"iie faptului cd
metodelede tratament au avansatmult,
ci si nen_
reli-onatului, pgtem percepe

trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci,


c4rutlu.5.n-decizii, m acele aspecte ca negtiinlificd pdrerea cd mintea
linSe conduce
care nu--Lot fi explimte prin cqn as con- funclionarea genelor gi autovindecarea,
din cauza
d. AceastE abor- pozitivismului legie pe care se
bazeazdcercetarea
dare ne*p-oate ajuta sd _ab-tgr_eUg_
im_aginea totald, qtiinfificd. insd in acelagi timp,
aceastd pirere nu
chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivd poate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_
constituie din modurile de a ajunge la o a$-gg o poate-dovedi. i;@
asemeneaperspectivi. m*ulte_.rcge[_It_lstoria
$tiintei. i; plus,filt;
[t-rgr-qrigare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_
trd cotidiand, cum ar fi efectele
nq_q.ditafiiei.sau
58 59

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DlvIl ll VInTtI Cuu sA r.lpecrrvAu GENELE

ale.*-ugasiunii, $tii&tific. Dar, in mpmentul in. care acest"-echilibru


-estelul-
Cnnceltul-aulsvrnd6pdriia existat din we bJuat, boala incepe sd se imprdgtie rapid in corp.
muri strivechi. Id-eea-este---ce- se vindeci Cancerule dificil de tratat din cauza
singur, dar un alt mod de a exprima acest lucru, *tactod care il cauzeazd.PjnA_Ce'
g;:doneaz-acorpului sE se g_urdnd, ,de mediq, se considerau
cr-ed--eu*
vr;rdece. Cu alte cuvinte, este previ?ql-cu a fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul,
t. Nu se Poate consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din ali-
intdmpla nimic in interiorul corpului, decdt dacd mente, care erau toate socotite ,periculoase".
nu e deiainssds-iagene. Din fericire pentru noi, Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezenta
existd nenumdrate opliuni din care genele noas- riscuri, @ a ardtat clar ci
tre pot alege; marele procent din fiecare gend r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i la
care nu este folosit deline posibilitatea de alta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil uni-
autovindecare. Prin urmare, ceea ce este expri- citdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ.
mat in prezent de genele noastre nu este defini- Am concluzionat ca urmare a studiului meu
tiv. Genele benefice se pot activa 9i cele nocive se cd motivul pentru care oamenii care nu au fumat
pot dezactiva. niciodatd nici micar o gigard se imbolndvesc
Cu tofii avem gene care pot cauza potenlial totugi de cancer pulmonar, il constituie faptul ci
boala qi, in acelagi timp, gene care o pot suprima. poartd in ei genele care determini cancerul. CAnd
S-au c,gt---detelm-:i4d can- acest factor se combind cu cei de mediu la care
cancerul; cdnd coexistE, 'toatd lumea este expusd in mod egal, determind
cerul,
nentlnghilihr:rt. La fel e 9i cu celelalte afecliuni. accelerarea funcfiei de generare a cancerului.
Asnectulimportant este . Qe$i-nupute"^m Dpsi-nl acest meca-
identif-.ipap-r-B9tic care au loc in - nism, el conduce prohehil la declangarea multor
c-orp,im-pgipait-ya--gg,q care determini can- boli.
cerul s-a activat in interiorul dumneavoastrdgi u reprezintd o variabild cru-
incepe sd producd celule cancerigene.Imediat ce cial6 in menfinerea dezactivatd,a genelor nocive.
s-eintdmpld"acestlucru, responsabil-L&nbu Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagi
.inhiharea*s-i-"elininarea unor asemeneacelule gene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi,
pe gd lucrgze, p-eltindndu::va-senitogi. Corpul
ir-rcq celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarecefiecare a
dumneavoastrdse afld intr-o stare de echilibru. fost expus unor factori de mediu diferifi. La o

60 61

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DtvItt el VlnlIl
Curr,rsA Nn ectlvArr,r cENELE

, genele care determind boala are.-o*- gdn_q-Le_4$lp


infl u__e
4ta _9t5-ke ra
sunt dezactivate, dar pot fi activate la un moment
iu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala,
dat. O-amenii,de-*$iinta,facin prezent progrese fur egecul la un examen sau pierderea locului de
care srrnt corelate cu munc6, atunci c-Ond V pot
bolile.,uzuale,cum ar fi cele de inimi qi cancerul pul-
fgauno$tin!5. Aceste experien{e ne
monar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnq putQaprg4-ice ajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fim
mai exactin-viitq qi
mai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Ne
cum.si le dp-^etivxTn.Cend o vom putea face, sunt pot chiar d.a ocazia sd ne schimbdm in sens pozi-
sigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestui tiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prin
mecanism de activare/dezactivare va fi mai bine momente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_
inleles. nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu ali
equat deloc. Sunt convins din proprie experienld
minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul cd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de a
- cum ar fi aerul, zgomotul qi polu-
9-:Sernsau{izic fi fericit sau sdnitos provine din minte.
area apelor - ca ,,factori de mediu". e Existd un mod de a dezactiva genele nocive qi
cal de a le activa pe cele bune care este accesibil
tuturor, indiferent de mediu sau condifii:
separatd de mediu.
. E imposibil de negat cd
intr-un interviu, Strggg_-Ngg atitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd,
, despre care voi vorbi are un efect major asupra sdn6t6!ii. Bdnuiesc c6
mai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd idee interacliunea dintre minte gi corp este chiar mai
dupd cum urmeaz6: cazul fiinlelor umane, puternicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degi
"itr
relalia dintre gene qi acgiuneapsihologicd rdmdne
de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe. neclard, genele delin cheia inlelegerii mecanismu-
Osgjp"n+I9!_p!g5rr.pune cE un anume tip de mediu lui de vindecare naturald a corpului.
este ideal, dar de fapt orice mediu pe care un indi-
vid it percepe ca fiind bun este benefic, deoarece
mediul gi proceselevi{ii individului interaclioneazd
reciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abse
lut rdu." Subscriu din toatd inima la aceastdopinie.

62
63

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Copul, DIvIN el VTnTII Curvr
sA No ecrtvAuGENELE

Genele noastre acfioneazi inainte vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrd


ca noi si gindin sd trimitd aceastd informalie la restul corpului.
Existd un alt aspect pe care aS dori s6-l Imediat ce i d
menlionez in privinla procesului de gdndire la yremea 4lacutA"-gi.-s-unt activate.
uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel mai De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier,
important rol in controlarea actiunii il are creie- inaceJa+Ltimpel e
e. Acesta este un aspect imFortant ce tre
lucru, precum
$rnt resnonsehilp- de"-a-gegt buie luat in calcul in privinla mecanismului de acti-
$Lgegele care ordoneazi celulelor. Funclionarea vareldezactivare.
creierului depinde de- a conlinut6 in in realitate, cu tofii trecem prin perioade in
celulele creierului. ip--acect--sens, sen-ele acfio- vielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nu
4e3-aa"9a*p-LlqcLpdldJa4gu-dq"gsntrolalcorpului. deborddm de energie. Poate vE confruntagi cu
Dacd este posibil pentru noi sd controldm meca- probleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafi-
nismul de activare/dezactivare al genelor, atunci ile cu a$ii. in asemeneamomente, e greu sd nu fiti
trebuie sd ne cunoagtem mult mai bine genele. Ar deprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simflti
trebui sd fim atenli la mesajele pe care le tri- deprimafi cdnd se lntAmpld acest lucru? Apeldnd la
mitem acestora. Near putea fi chiar util sd vor- acele gene care vd dau energie. intelepciunea acu-
bim cu genele noastre astfel: ME bucur sE mulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acest
"Hei!
vdd cd sunteti intr-o formi atdt de buni astdzi. lucru. O metodd pe care o recomand din proprie
Faceli o treabd excelentd." Deoareceoricum pur- experienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vd
tdm un dialog constant cu noi ingine, nu e riu sd inspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de un
dirijdm gdndurile pozitive inspre gene. moment cdnd afi fost profund emofionafi.
FErd a ne da mdcar seama, suntem angajafi
_ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucurie
intr-o conversalie continud cu noi ingine. Cdnd gi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimt
suntem ingrijorafi, urmdm un scenariu scris puternic cdnd tocmai au terminat un proiect de
dintr-o perspectivd negativd. Pe de altE parte, cercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesc
cdnd iegim afard intr-o dimineald insoritE, este cdnd termin de scris o lucrare bund sunt
foarte posibil sd exclam6m: ,Ce zi minunati! Md neprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm o
simt excelent!" in acel momenf celulele noastre au noapte intreagi cu un manuscris proaspdt
de cdqtigat. Nu trebuie sd inregistrim mai intdi terrninat in brafe.
64

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DtvIN nl Vtnrtt Currr sA r,lp RcttvAtvr cENELE

Un alt lucru care md inspird este cercetarea cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit o
vgc.Qqare recita
mea legatd de gene. Aceasta inseamnd sd fiu "Testamenfutll{eiligeastiidter" in
implicat in mecanismul viefii qi martor adeseaal germand, o declara-lieseirca_d"eBeetbpyen La__vAr-
minunilor sale, ceea ce constituie o experienfd sta de.ds_gqz9p-i-$l_.qp!
de;14i. Student insetat de'
profund emofionanti. cunoagtere,Hirasawa citise biografia lui Beethoven
Cred c[ atunci cAnd suntem inspirafi, gpngJe in limba germand in original cdnd urma studiile
rroastre .nu- glr4t 'grie-ntate intr=o-direc$ie, negativd. medicale.
Sunt sigur ci am destule gene nocive, dar cdnd Qaud*B-ecfure_nigilie-c-duse-af l-uul,s*egdndise
sunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezacti- sd se sinucidi gi ajunsese pAnd la punctul in care
vate gi in locul lor sunt activate unele benefice. gi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere
Pute$i soQot"iaces-tlucr:u*jsluitle-sa i , se deeisesein cele din urmd si trdiasc[.
om"de-gtiin$d,dar cdnd md simt inspirat, pot simli
starea de bine cum mi se imprigtie in corp pAni la ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethoven
celule. mdrturisise in acesta: md voi insdndtogi,
"Poate
Nu ..toti--o"aue-nii sunt- inspixa$L de- aceleaqi poate nu; ... Silit_si devin qn_flgSof
lucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii in dgi4.Ja-cel dc-ald mrhzoei Siontulea an de viata... O,
cariera lor, petrecerea timpului cu copiii sau nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificil
triirea emoliei alpinismului, bucuria gridiniritu- decAt pentru oricine altcineva."
Iui sau a artei creative. Ceva care nu reugegte sd I:au iab--it,peHirasawa ca un ful-
migte o persoand poate migca profund o alta. De g|9r., s Lu inssamni nimic! B"e*qth-oyen
exemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe Ko , uu hAB-dicap_falg!le_qtru.un
Hirasawa, unul din mentorii mei qi fost director al _m*g4ciarr. nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippuade
Universitdlii Kyoto. Pe wemea cdnd eram student U!! ealrp-nolmal, sdnillog-aSa.cd, d
-nnde^ng.
Hirasawa mi-a spus o povestepe care nu am uitat o Le voi ardta tuturor cd pot sd trec peste
niciodatS. Cdnd a devenit membru al departamen- asta!" Hirasawa a fost profund migcat gi, in acel
tului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawa moment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiile
studia at6t de mult, incdt dormea cel mult patru vizuale qi auditive frecvente de care suferise dupd
ore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drept cddereain depresie au dispdrut. Ce ar fi putut vin-
urmare, a suferit o depresie severd gi a trebuit sd deca instantaneu o asemenea afec$iune gravi?
se intoarcd in oragul natal ca sd-qirevind. intro zi, C*reiled emo$a prafunde pe care a trdiLo a activat

67

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, Dlvttt al VtnltI CUM sA NE AcTIvAM GENELE

acele gene care determind vindecarea gi vitalitatea. aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastre
Experienla lui ne poate inspira qi pe noi. fac si se intdmple acest lucru, ceea ce indici
modul in care minr.es influenleazd genele. E pl6-
Cheia tinerefii gi a longevitifii cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd
Existd o metodi de a interac$iona cu genele,
pe care v-o recomand cu cdldurd, pentru a avea o berare--extraordina+5 care ne permite sd ne
viafd cdt mai lung6: sd vd simtili profund migcafi simtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie,
gi inspirali in mod begulat. cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multe
Pentru a trdi, trebuie s[ eliberdm zilnic p-gr oanejn vArstd menfioneazd. n
diverse substanfe din corp, sub formd de urind, d1-gBf-cbeiea longevit[tii_lor. Acelagi lucru este
fecale, transpiratie gi mucus. Trebuie, de aseme' valabil pentru oamenii care ecdt
nea, sd ne tundem pdrul gi sd ne tdiem unghiile v€rsta lor. @de ne poate face
in mod regulat. Fdrd excrefie qi secrefiie, nu am sd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tineri
putea supravielui o singur6 zi. Poate ali observat gi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.
cd tqate*substan$ele enumerate- mai sus au o
traedturi".-comunfujnediat ce..,sunt eliminate,
devia degeuri. in-iqf.erior, nu le soco pAnS*le lacllai, Urifreat-a [i-;r1r
tim in mod deosebit de murdare, dar, in momen- mente.
tul in care pdrisesc corpul nostru, n r Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomand
impure. i nfd urmarea unor activitdti gi formarea unor relafii
care sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii.
Lgqrimile sunt qi -ele. un- de$eu .eliminat de
cefp,. .dar^-nimeni-" nu--le-".prive$te_ cu" .-aceeaqi - Ce nu e trecut in genele noastre nu este
aye$iune*c^a-pe-celelalte. IJnii socotesc lacrimile posibil
nu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uid Unii oameni suslin cd potenfialul uman e
cgrp-oJal_derivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo infinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd sufi-
cient de mult silinfa, poate deveni orice. Alfii
I trezegte-empjia. insistd cd, tot aga cum un mormoloc trebuie sd
Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd devind broasci, limitele noastre sunt predetermi-
sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne nate de la nagtere. Aceste puncte de vedere opuse

69

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul,Drvlr,lel VrnTrr CutvtsA tn ^ecrrvAu
cENELE

au determinat adeseadispute acerbe. De fapt, nu nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdt
putem face nimic daid nu e deja programat in gi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fost
genele noastre. ia.acest serrp,p-at*engia_Iul.li capa- inventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau si
'
citaiea um-anf,s-@e. zbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqn-
Daca.-prezentiu dintr-o-d tpFsxfrrri invj- tialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjm afecta.$i
zibile- pinl-aiunci, dac6, de exemplu, devenim de-acffetilinif.axe pentru cd sA
brusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici i epEqe+tc--eu*mult-orice.-n€=orr
- aceasta reprezintd doar a ri Putea--hagina.
e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-a in acest moment, limita-umand pentru cursa
apdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abili- de o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un pic
t6!i pentru a le porni, fie abilitili precum lenea sub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialul
sau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-un uman este nelimitat, acest record e posibil sd fie
anumit motiv. Capacitatea unei persoane este redus la opt secunde,gapte sau chiar mai putine.
inscrisd in intregime in genele sale. Omul modern este comparativ mai inalt decdt
Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau cel strimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud si
mult 10 7odin genele intregului genom uman sau creasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii -
set de informalii genetice se considerd cd sunt -
oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci
active in orice moment, in timp ce restul sunt metri. Personal inse c -c-d*4gqste
lucruri
inactive. Cu_alte_cuvjnte, 4e$ijieoom.uklinliecale
infor-
pa!-ii genetice- codificatp cu-literele-A-A_C $i G, Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sd
a - majorrtat_e__
a ge_srslor-_Fg,*suo_t
folosifu:. se intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdt
Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman este dacd e inscris in genele mele. Dar nu ar trebui sd
limitat, tat" pot sd alerg o sutd de metri in zece secunde?$i
de in-t-erpr.e$Ate4_g-_qqygnJlo- in genele mele trebuie sd fie inscris acest lucru."
nald. In primul rdnd, peq!ru_9-{t!e__g;{_igta-intoU Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentru
dp-auna-o-posi.bilitate. itr acest.sens, punctul de care majoritatea dintre noi nu pot alerga la fel de
vedere cd po*t-eltidul uman .esten elirni tat.ru este repede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqte
gtse$it.Indiferent ce considerd creierul nostru cd abilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cd
e posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care genele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un

7L

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul DtvtN el VtoTIt Cuu sA NE AcrrvAM GENELE

leu sau de o panter6, oricare dintre noi ar putea Talentul poate inflori la orice vdreti
stribate o sutd de metri in zece secunde ca Existd trei-"factgri implicati in activarea
reactie-la--starea-de-crizd. D.a e genelor: . Cred ci
vii, i.limitelp a ceeace dintre acestea trei, genele sunt probabil factorul
este inseris in genele lol. cel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisd-
in povestirea chinezd Cdldtorie sprc Soare- turile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nu
Apune, personajul Songoku, un cdlug6r, este sunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiesc
provocat de Buddha si scape din palma sa. imediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respec-
Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cinci tive. in mod simliar, pdrinlii renunfd la orice
stOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dove- agteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. E
di unde a fost, descoperi@otul adevirat cd inteligenta $i talentul sportiv sunt
fusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insem- corelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[
neze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha. este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJle
Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugi exist6, fost irrrn sctivete. in caz con-
ele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagi trar, cum am putea explica existenfa geniului? Un
mod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi, geniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la gen-
dar ele nu depdgescceea ce se afl6 deja inscris in eraliile anterioare, sunf.*bursr-activate
genele noastre, agteptdnd sd fie descoperit. -qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-pii
Genele noastre pot face chiar posibile acele ti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cd
lucruri pe care le credem imposibile. intrerWFtorul geneft a $i-apoi-o
Miracolele se intdmpld. Majoritatea mira- dez,actrueaziude-Ia-o" generaSi,ela-alta.
colelor implicd realizarea a ceva ce oamenii ca genele noastre si confind nu doar
socoteau imposibil. trlgi din funct de wederls amintirile gi abilitifile trecute de la o generafie la
Benetic, le.sunLo-Berte a prggapqUlui. alta, ale intregului proces--evolufonar
I se
c4re i.ttnde d+a lr'ngtrH mrrltor miliarde de
ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafiei
prcsecrl-rle-pvolufie- in uter .p-u9.9!-e
a?6 cd
e-ccasJA.jnformafie este continutd in genele
primei celule. Ppten$dril-b!-regu".-r^aseqmang_se
afld in genelefiec6rui individ. De aceeapdrinfii
72 73

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DrvtN ar, VInTtl Cuu sA NE AcrrvAM GENELE

cu calitdli deosebite nu 4r trebui sd fie dezamdgili ryIn-941-Ll-yl de-""qqt-{e--flr-_yQlste


cAnd copilul lor nu le manifestd. O performanld sgntem. O,riceeste posibil at6t timp cA m
mediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele d plind de pasiune pentru a
copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ti face lucrul respectiv. care std
cdnd ceva anume le va stimula talentele. Ui implinirea sa este
. Clt--eahva-€xcep+ii, .loi
e pe,-c-41e
-le-e.veji la-ed-olasqg!$A-su4!-eeeleqgi Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd

uruq-a$ilor . Prin educalie prenatald


rd. Prin urmare, puten--presupune infeleg ca
ttten-
cd genele nu imbdtrdnesc, cel "pu{in-n.u-Junda
!al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastre
se vor schimba foarte pufin. Deqi for-

lucruri c deoarece ele


talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn sta- sunt considerate ddundtoare pentru fetus.
bile. pentru a vd Ar trebui totodatd si nu uitdm cd
&Ayqbg+otentinlq]. . Un tatd e posibil sd
Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru fi fost bun Ia matematicd, dar aceastanu inseam-
glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-rue$e- nd in mod automat cd gi copilul sdu va excela la
c.gaile acestora pe faptul c se n6scuserd aceeagi materie. Existd nenumdrate exemple de
artigti niscufi din familii care nu au prezentat
c, cp+iilniscutlde-pirinti fineri :ru niciun semn prealabil de inclinalie artistici.
voltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient de
Pgrir4rla c-lrc-ize-ci
de ani. inteligenld ridicat nu au in mod automat o
inteligenld superioard. De fapt, cel mai adesea,
' igqd!--a* aceqti copii au un coeficient de inteligentd mai
redus, i laftnjr_eu_un
niciun mod, de1-glUggg!_-i-n- sa .o mogtenire
-qT,4qa. ar1-m4i multe
m-areatd. $Bnse-.-de- a - avea--un -coefi eipnt .de _inte--l-ige4Jd

to

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour,Drvrr.r
nl Vrnlrr

superior. Nu stim de ce-dgt_ - ge ilI


._effi" pr.ogamate "cu-noientialul-cre gterii
upa,r-r_q ATITUDINEA INTERIoARA
@ii, atunci ar purta gi
potenfialul opus, de reducere nelimitatd a $I MEDIUL iN CARE TRAIM
abilitdfii. Deoareceaceasta ar pune in pericol
supraviefuirea rasei umane, s,e-_pare. ci.-natwa
NE POT INFLUENTA
pent-ru a impiedica
fac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,., GENELE
aeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nucon-
teazd dacd oamenii cu coeficient de inteligenfd
ridicat se cisdtorescintre ei gi nici nu e mai pufin
avantajos pentru oamenii mai pu$in degtepfi sd
facd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_ ie,
pplgnglalul este _aqe_lagi.
OriciL-e Un nou nediu poate acfiiona drept
catalizator
Tot -c-e-.treb.sip--
pi,feee e--.gaiure$e. cum-sa-si ingdduifi-mi sd irncep acest capitol prin a vd
activeze genele. ardta cum o schimbare de mediu mi-a activat
genele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venit
in Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6-
tor la o universitate. Tocmai terminasem facul-
tatea gi eram inarmat cu o recomandare de la
Hisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Acei
zece ani in America m-au transformat intr-un om
de gtiinld adevdrat.
Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tn
Japonia? Nu cred cd ag fi repurtat succese in
domeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai mult
timp distrdndu-md decdt ducdndu-mdla ore. Toatd
energia gi entuziasmul meu erau rezervate acelor
activitdti comune cu studentele de la o universitate

76

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DlvrN el VtnlII A r r r u o r n r R & u e o r u r , p o r T N F L U E N TG
A ENELE

de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cer- erau insd caracteristici inerente pe wemea cdnd
curile de lecturd qi md indepdrtasem de prietenii eram eu student.l
care erau preocupati doar sd invefe. Desigur cd in acea perioadd, profesorii erau plasali in vdr-
notele mele aveau de suferit. ful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asis-
Peste mai multi ani, cAnd rezultatele tenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, in
cercetdrilor mele au inceput sd apard pentru prima final, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitatea
datd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cE necesard, era - gi incd mai este - dificil sd ajungi
eram acela$i Kazuo Murakami pe care il in vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi,
cunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tin gdsescsistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lip-
injqtdeaun4 9d e_qSU-1$*c_ql"care lr\an sc_himbatcel sit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd in
nai mult dintre ei. strdinitate qi determind o a creierelor"
Sistemul de ._inralament universitar. din "migrafie
din Japonia.
Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Univer-
in ceeace mE privegte,deja md resemnasemsd
sitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferente
devin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fost
fa!6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard.
aproape imposibil sd avansezin postul de profesor.
Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu
in fond, nu eram genul de student care sd generez
,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd, mari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeam cd va
dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nu
trebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul
face nimic. La universitate, era posibil sd faci exact
acest lucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarea 1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor
defecte ale
lor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoare sistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba
doar un secol mai tdrziu. Cum se puteau agtepta ca (494D' fo.rnq€in il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdiscipli-
cineva sd aprecieze o asemeneamuncd? nard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie $i edlcqtie - inainte
f esr.utati di n f nq$ ln m ga,
distinct separate. Og+e_rrij de_Sbjgh. _s.qpl_
jepg-qpZg.-rqsgeglgg,
lhiy_ersi-t4!.'il.e- seme-
_ nJL dper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT eunt
reevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiec-
tivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus,
niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgi profesorii
renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagi
in grad. Aceleagiuniversitdti sunt acum acuzate de salariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia labora-
supunerea lor oarbd fa!6 de convenfii, de filosofia tor. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pe
baza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazd
lor de cu orice pre!' qi de abordarea birocra-
"pace acun mai multi studenti.
ticd orientatd doar spre autoconservare. Acestea

78 79

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DIvIt el VteTIt Arltuoltne & u o o l u l , p o r I N F L U E N T AG E N E L E

vielii intr-un post inferior. Din fericire, mi s-a a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Cemai e nou?" in
oferit ocazia de a plech in America. Deqi aceasta cercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro.
este o societate foarte competitivd in comparalie cos dacd descoperi ceva nou chiar gi o dati pe an.
cu Japonia, mi se potrivea perfect gi m-am Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.'
transformat intr-un om ambi$ios. Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproape
Dupd cum am aflat de la gena producdtoare de obsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intre
enzime care a fost activatd in momentul in care bare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd:
"Ce
bacteriilor E. cok li s-a dat sd consume doar lac- mai e nou in seara asta?". O schimbare survenitd
tozd, aaumite gene"-inactive pot fi trezite-la "viafd intr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild,
atunpi cdnd".glrnLexpus,eunui mediu.nou- Ele au dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafi sd
inceput si aclioneze imediat, ca gi cum ar fi agtep- se menfin[ la curent cu u]timele informafii.
tat doar aceasti ocazie. acelagifenomen se Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lor
aplica gi oamenilor. Un nou stimul intr-un mediu pgnbn.,c-ercetare.CurAnd mi:g_Uq--4.9! peemainqd cd
nou poate determina transformdri brugte. Japone aoea€tL -dEruire-este-"ueceg@
zii spun adesea: atitudinea qi dd-ti si- $tiintifiee. Qhier-6i. postul unui
"Schimbd-ti cdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur.
lin!a". Aceastd schimbare de atitudine vd poate
trezila viafi gene pe care nici nu qtiati cd le avefi. Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.
in .pazul meu, un,,np.g."mediu.
-ia*Qccident mi-a Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg!i_g31gr-"pre-
schimlat viziunea as,upra.arseeateJ,o-ate.fi-socotit qi-ului,,.veifi-uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetele
gi -pmfesor. Am fost sur-
uB ad,e-_v,Af-a!,se_r-a-et!J.ar de oferire a burselor de cercetare, ai cdror membri
prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profe sunt adeseaprofesori tineri sau profesori asistenfi,
sorii. Munceau gi studiau de dimineatd pand te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungi
noaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd la la cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor de
cind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini la sumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci in
muncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gi grad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul de
patronul unei mici companii, dacd profesorul nu onoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragd
demonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croi atunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nu
drum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierd produce rezultate dupd un premiu notabil ca cel
credinfa giJ abandoneazd,. Nobel e uitat, ceea ce dovedeqtecdt de acerbd este
Profesorii a-ericani se opresc adesea pentru ge"'petitia.

81

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
nl, VInul A t r r u l l N n R & u p o r u l , p o r T N F L U E N TG
AE N E L E
Coour, Dtvlt

Daci sistemul este dificil pentru profesori, in privegte, inlepenit cum fusesem in lumea acade-
mod evident el e qi mai dificil pentru cei cu grad micd japonezd amorlitd, totul in America mi- se
inferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acest n[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cd
post, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nu merita sd muncesc.
ai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multe Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi de
persoane din jurul meu gi-au pierdut locul de laureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia,
muncd in perioada in care md aflam eu acolo. nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintro
o clasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gi
".qhqfdare,.reergae$g!1y-?."_p-e,u!rs-
A,qeesta
poli intra in contact cu ei, ceeace inseamni ci stu-
societate competitivi, este de nes_qn_c-9put._la
-q,uni-
v.ersitate japonezd. Daci un laureat al premiului denlii pot sd-gi imagineze fdri prea mare efort cd
Nobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-un vor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, sce
anume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdzni pul tuturor este de a cdgtigapremiul Nobel, in timp
sd spund nu. Iar un profesor care nu reugegte sd ce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi pot
producd o cercetare remarcabild nu ar fi concedi- imagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de lau-
at. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiul reali la acest premiu ne permite sd ne dim seama
Nobel in Japonia probabil ci se datoreazd numdru- cd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile,
lui lor redus. EJirH n3^mai,op_tincomparalie cu cei sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta ne
doud sute -dg laurea"ti lg pre4qlul_Nobel americani. deschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sd
Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_ e credem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acest
ei_ prov"ineSi- din--dif€-r-pn&1.e..
fundamentale ale mediu, care ii determind pe oameni s6-qi dea
seama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte pro-
conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asis- ductiv.
tenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sd
iijure supunere. Spre deosebire de acesta, dacd un Cregterea se produce prin rni$care
profesor din America pare slab gi nesigur, stu- Am aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr
denfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazd Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi
rapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze.Cele . in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r"
doud sisteme sunt evident foarte diferite. produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei s
Desigur, nui mediului gi expunerea la lucruri noi poate crea
slgt-epnlexhem {-e--p_qpp_9[!iv. Dar ln ceea ce mi ocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.

82 83

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
C o o u t D t v t x r c , LV t n T I l Arttunrure & u B o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E

Probabil cd afi auzit de studenli care devin respon- Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cerc-
sabili in momentul in eare se mutd la cdmin, in etare, primind premiul Nobel ca recunoagtere a
ciuda faptului cE nu fdceau niciodatd nimic Ai nu realizdrilor sale.
studiau acas6.Desigur, uneori gi opusul e adevdrat, Fdri asemenea ocazii, e dificil sd ne ldsim
dar in-- gengqd._.0-ag9p+itind -qe_*ggeg9,3r.-**si inspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Alila
avanseze,mai{eggbd {_e-qet_ .gdinvohreze. Tubnn@nEge de
-ygLe. -as_
Multi studenfi americani i$i incep studiile ofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi in
superioare la o universitate, iar masteratul gi doc- acelagiloc gi facefi aceeaqimuncd fdrd a vd schim-
toratul le continud la universitdti diferite. Aceasta ba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,..!_otul
le permite sd ia contact cu mult mai mulfi profe s-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rd
sori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, au de vedere. Dacd rimdneli in acelagimediu fdrd a vd
avantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prr simfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f !9_Erc1p1!e!6
fesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferd viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_f
imite.Eli-berafi-vdregu-
pdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e!-ea,_completgide lat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gi
a- face, .orice-.vor. Aceastd experienfi este foarte a vi simfi invigo_ref _- p"g_p_les
-uerqtal gi fizic.
semnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora. O schimbare de mediu vd poate permite sd
Maiori!-at'ea, Fr-afesorilor".petrec. anul,r-esp.ectiv in vedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputul unei
dti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS. noi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care a
Cei mg!_mul-Jiqmelicam al".esEuropa. Aceste uni- devenit opera vie!,ii mele, a fost rezultatul unei
versitdli le acordd profesorilor ocaziade a evada de asemeneaschimbdri. in acel moment, postul meu
la locul de muncd gi de a descoperi noi idei gi la facultatea Centrului medical al Universitdfii
subiecte de cercetare. Vanderbilt din Nashville, Tennesssee,era in pericol.
P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q!_-!!p.,de Nu produsesem niciun rezultat remarcabil in cerc-
de_plas q9.9.
-i-a gdu-s-premi..ul*Nob e! p entru fisi ologie etare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengi
qip"*m;1{!9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi din din cauza englezei slabe de care dispuneam.
Japonia in Statele Unite pentru a-gi face studiile Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneau
postlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceput dupd dezashul din Vietnam, era in recesiune gi, ca
sd excelezecu adevdrat in domeniul sdu. Ulterior, a urmare, performanfa profesorilor strdini, cum
petrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf impli- eram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea a
cat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in americanilor.

84

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
C o r u r ,D t v r Ne l V r n T r r Arrtuolxne & u e o l u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE

D_oc_t9g_$!qnley Cohen, un profesor destul de cregtere gi cel care creqtea tensiunea erau acelagi.
excentric, a lucrat intr-o vreme aproape de labora- Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorul
torul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiul Cohen fdcuse o gregeald.in ciuda faptului ci-susfi-
Nobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-a ngge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d€.fapto
trecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind un nlgtu;1rng-aa unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd,
om de gtiinld cu renume internalional. Spre deose- care ee.te socotit-d _a-._f_i factorul^ principal in
bire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel ale hlp_e-rtensiune.
cdror laboratoare abundd de activitate gi atrag Qr-atie..ap.estei.cer.cetdri, am inceput sd studiez
tineri cercetdtori, Cohen avea numai doi.asip-tenti enzima renind gi aqg_de.yerrit ulterioq care a
cercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era.cel. mai, mic .gi dSgpifral . Dacd nu
maiprapadjt-diruinhegul.,_c-enJlunedicalCu--s_igu-
"l;g;__fi-in€lnit g! 4sista! pe_."_Qolen qi daci el nu ar
ran!6 cd r-ru_al6te__de-lpr__ca
un pa.Sibil edstigdtor al fi fdcut aceastd gregeald, viata mea ar fi fost foarte
premiului Nobel. in plus, in acel mediu modest, diferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mi
conducea o cercetare asupra hormonilor de schimb mediul de cercetare din cauza anxietdtii cu
cregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansate privire la viitor. Spun ,il mod inconqtient",
echipamente, se baza pe cele mai primitive, inve- deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mi
chite metode, injectdnd qoarecii cu substanle speci- schimb subiectul de cercetare, cu siguranld cd ag fi
fice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cd alescevadif erit.Mei!fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgtea
reugise sd extragi gi sd purifice hormonul de oggn{-g-r- de-Stiiotd evita-s-eri.,fld -se-'-.acupede
cregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngd cqqc_etiy_il€|UgAgg.de.id9_nJfjp.areaadevirateinahu.i
mult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdn a enzimei renind._din_cauza- riscurdtnr .implieate.
neinteresant. Toate eforturile anterioare ale unor onmeni de
iglte. ai.-a nirydli-tlC *=-14-q-:tf1-l.qhgrgtor
gi a $tiinfd binecunoscufi de a purifica renina, care fu-
ca g-
Qrqlamat:,Cred -am*Spgt. !qql9__{egg_qp.9rire. seserd duse pe parcursul mai multor zeci de ani,
Aeesthprlan-n4lr-c-o$iry-o_l_9?-re1|ggE!91g?,ciare
-ce- " equas_erdgi,--ca urmare, q4gpa av-.e. g __o_prcgg!q_.r_e
g! -911..-t9as111gpa.
legatru-a, De nu..md ajufi la p*gtqfi" in lendul oqm_gnil914p g!ii.:rta. Cercetarea
aceastd cercetare?" Deoarecenu obtinusem niciun acestui subiect era socotitd tabu. Cum nu md
rezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotit puteam cu siguranfd agtepta sd oblin rezultate
cd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecut acolo unde numerogi mari oameni de $tiinta
urm6torul an studiind dacd acest hormon de equaserddeja, daci mi s-ar fi dat ocazia, ag fi ales

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Copur, DIvIU el VtBTlt Arlruotunl & u n o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E

un subiect care oferea rezultate mai promitdtoare. drept rispuns, i$i poate impdrtaqi cu ce se ocupi
Dupd ce am inceput studiul, mai multe per- ea sau ceilal,ti. Acest tip de schimb de informafii
soane m-au sfdtuit sd renunf un subiect pe care il este important nu doar in domeniul cercetdrii, ci
voi aborda mai tdrziu. E clar insi cd prin asistarea indiferent de aspirafiile in carierd gi de intereseld
lui Cohen mi-am schimbat mediul de cercetare 9i voastre.
rezultatul a fost o noud viat6. Dacd nu l-ag fi intAl' Informalia este cruciali pentru succesul
nit, fie aq fi fost concediat, fie m-agfi intors invins cercetdrii qtiinlifice. Dir e+p_gf1q.-ab_gea-.cu,- cdt
in Japonia din ,proprie iniliativd cu coada intre o._m-d-"de+tiialdest_q_pgg_-cgpg$il*sg-at€Lva-depune
picioare. $i, dacd m-ag fi intors in Japonia in acel mai*mHlt-efort ind
moment, cu siguranld cd ag fi renunlat la cercetare informntii neput'tca igue. Un profesor japonez
gi mi-ag fi g6sit altd ocupafie. cu care am lucrat excela in acest domeniu. Trdise
in Statele Unite timp de treizeci de ani qi rezul-
Infomafia poate schimba viafa tatele cercetdrilor sale erau impresionante.
ci nu, m6naq -i^indq+4 cdU.d-par-lfgr3a
!9 lelgd 9_c![*b".aree, la
gn a{ -fa_c_1,9__gaTg*y4_ re-un i ruri -3l6iqtu dentil or $i onrnenil or'-^de^-gtiinfe.
Susfinerea faptului ci informalia este importantd CAnd l-am intrebat de ce, mi-a rdspuns: ,Cqqq pot
poate pdrea ceva banal in societatea informafio sa-rndndnc?Qgf--p-gl_eeSl_fieqineva-aici-pecqrenu
nali actuald, dar eu md refer la raf.qrsatia-obti- ocazia sdJ intAl-
nutd-dir-e*cl_priu-go@6, o sursd n19sc."int0lnirea cdt mai multor oameni era mult
adeseatrecutd cu vederea. mai importantd decdt mdncarea.
Iqfs111q_etiq_
l$_Jp.g:g[fup!- este de doud Am fost odatd Ia un seminar unde tofi partici-
tipuri: e din sursebine stabilite, pantii au stat la acelagi hotel tinp de mai multe
recunoscute, gi c din surse personale. zile. Erau prezenti cam o sutd de studenfi. Degi
iu_ce_z$-rgrgg(q$1g[i1pj-fice, c este profesorii au primit camere individuale, a€g-gJ_lre
d. E simFlu de obfinut. Trebuie doar fqsqf pnnme n-deeis sE impartd camera cu mai
si te intdlnegti cg pgJs-aanedif_erite in afara locu- multiabsolventipentrucdise.p"fpre.e,"eg!.f-,el-g-qq?ia
lui de munc6. Cea mai comund formd de colectare Ha_awi-pelgqlg-_tr:qerrlsr-$i-de- a-]ega- prieteaii.
a iBformafiilor La un pahar de vin, Atdt de dornic era si obiinn info-r-patii. impdrfirea
poti incepe sd povestegti despre tipul de cercetare aceleiagi camere timp de o sdptdmAnd ar fi putut
in care egti implicat in prezent. Cealaltd persoand, constitui inceputul unor prietenii importante gi

88

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Dlvltt el VInTII A r r r u o l N n e & u r o r u r , p o r T N F L U E N TG
AE N E L E

relelele personale extinse stabilite in acest mod valoarea unui om de gtiinfa. Deqi numele fiecdrei
puteau fi utile pentru colectarea informaliilor. ..9 persoane implicate in cercetare este menlionat in
lucrarea publicati, pJirnul _a_f-e* g1q41m6,
lyal.g_arga
-jn&,{Ag,.9!ie,sus[inea el, putea schimba
deoarece realizirile prezentate ii sunt atribuite .
uatA_qlgip_ers_,eane.P4atecd-.ayeadlgp-late.
Existi numeroase m-oduri dife-rite de a persoanei respective. Prin urmare, apar adesea
agd*Ua.lrf0rpatii. Unele persoane conflicte cu privire la cine ar trebui mentionat
gdsesc mersul regulat la biserici, sinagog[ sau p"iqul.
templu un moment oportun de a face schimb de , -e*p99&--r1.-
94 4u*fie
informa{ii gi de a afla noutd,ti. Indiferent ce inte rec-urrosc_gte,_re_a[Zalile*r4or_Jersoane,i4*giuda
rese qi pasiuni ali avea, daci sunteli activi intr-o or-dep-use, doar pentru cd se---.afl.
efo,rJur-il- 6 _{n-ql j os
comunitate de oameni cu aceleagipreocupiri sau gelisti.Daca-asesjh_ef-g_gS_i+tgm-pl+r-egulst,indi-
intr-o organizalie profesionald, aveli ocaziade a vE vidul se descurajeazd,iar o persoand entuziastd gi
stimula genele gi de a vd trezi potenfialul. capabild poate chiar decide sd renunle. in orice
SAtt*plul.j1i4_9_{In1gtiiprinrelagii-pers.onalevi caz,Iaboratorul nu va mai produce rezultate pozi-
p_qaleschimba viafa. Nu ldsali aceste ocazii sd tive.
treacd pe ldngi dumneavoastrd. Acesta,esie. modll eonvention-al _de pplrqre,
dar eu nu-l aplic in laboratorul meu. in schimb,
Valoarea cooperdrii persoana care a muncit cel mai mult aici pentru
Ug_alt aspect ul o$.foSdiu care contribuie la cercetarea respectivi va fi trecutd prima pe lista
'de nume, in ciuda experienfei de care dispirne, a
activarea genelor benefice il reprezinti faptul cd
lgjfLca-este-rIspl[titd. Atunci cdnd gtiu cd vor realizirilor de pdnd acum sau a gradului. Ultimul
primi inapoi ce au investit, oamenii sunt motivali nume este cel al liderului grupului de cercetare.
si lucreze mai mult. _ Liderii de grup sunt de obicei profesori asistengi
Competi$ia are loc in fiecare parte a societdlii sau lectori. Dacd numele liderului de grup a apirut
umane gi, din experienla mea, 9919c!{rile-__q!_iipfi- la finalul listei timp de patru sau cinci ani consecu-
f icp".spup,Lrlure"_q__Lupta_-cg4slpnl{-pe+Flfaimi. tivi, abilitatea sa de lider va fi recunoscutd printro
Pentru oamenii de qtiin!6, ocazia de a-gi vedea promovare. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, rezul-
numele pe buzele tuturor apare atunci cdnd li se tatele prezentate intr-o lucrare apar$in persoanei
publicd o lucrare. NundrUl de]gg-fe-r_i_p|-mjrU! ln care a muncit cel mai mult gi liderului de grup care
cg^9.9sunJ publicate, ca-sireadia-Ia-_ele, determind va fi promovat dupi patru sau cinci ani. in acest

90 91

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
^nlVrolrr
Coour,Drvrr.r A r r r u D r N E A & n r r o l u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE

sistem, toli gtiu cd eforturile lor vor fi rdspldtite. grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e du
Poate vi intrebafi dacd profesorul are weun pe urma geuelor activate ale celor din jur.
el fiind" ppctic". conducdtorul. Dacd labora-
me._1,r!.,
torul meu produce in mod regulat rezultate exce hacticarea actului de oa da fdri
lente gi cercet[tori talenta$i prin acest sistem, re a agtepta ninic in schimb' este un mod
putafia laboratorului nostru va cregte. Ca profesor, efrcient de a vd activa genele
acestea vor fi considerate realizdrile mele. Prin Majoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a
acest sistem, toati lumea are de cdgtigat. primi ceva in schimb" constituie baza tuturor
Cq?}ui*de*persoane ...cu-.funcfiij*-Ele-conducere relaliilor umane gi e adevirat cd relagiile personale
c€I9,_pfqfita_de-per''mea114pii..s_9.!o$qqg!_il-p1"lor gi de afaceri cele mai reugite se bazeazd pe acest
exig![-*!t -orice- domeniu. por- principiu. il socotesc similar acelui concept care
4€-S-tg..{el+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate face conduce la pietate filiald sau obligafie gi respon-
acelagi lucru cdnd ajunge la conducere. Dar, in sabilitate sociald. de altd am des-
,e
final*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*de Iara a
vg{e-1e'genetic, e ca qi cum liderul ar dezactiva t. Dacd wefi sd vd activafi genele, aceastd
genele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare, atitudine este mult mai eficientd.
una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intre Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi si
gul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-care primiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ce
ttg}Ulg_s{. poarte*eeponsabilitatea-pentru-sl6birea urmeaz6 sd primifi, in general nu ave$ide ce sd vd
or€Anizatiei. .entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atunci
P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ud
pe care le indeplinifi: la cdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitat
serviciu, in familie sau in couunitate, probabil cd contravaloarea lui. i-
exist6=unele car"e*v6-.. eer*snJigl"un -bu4 _-lider.E es_tgdgcisd
iEqnart_a-4i-pd_nu_ e.*!9_g_q9!spr a!a
. Cqnd
re;nlizalile_qi___geF_trfl
g_p-F!l--!filpyaluate,puteli Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-
simliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtirea
muncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea p4 esy-e_&I1-e*9
jlg_4lltlq1g qg"hipb.Nu aEteaptd
.qpfui.tu}Ulcooperdrii constituie cele mai bune o rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtiga mulfu-
moduri de a asigura buna functionare a oricirui mire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe

93

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, Dlvrr.l el Vrnlll A r r r u o r N n e & u B o r u L p o r T N F L U E N TGAE N E L E

&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lor invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fi
genelebenefice. aplicate in modul in care interacfiondm in via!6.
i de qtiintd din Anerica, potenliali
Iaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc ..!g[qror Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi intro
Qgeace $Liu, in timp sunt seqelo_.qigi extrag situafie difrcili
cg,q!ilit_ate_infprmatiide la ceilalgi.Ambii au relul- Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUlSi
tate excelente in munc6, d 6 de obi- aiihrdinea.-gohivitd pot contribui la activarea
c_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse. ii se genelor benefice gi vi pot permite sd vd folosili
q4qai ut intregul potenfial. n
.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_!gdezvoltdgi
c!_e-e?_zi
o_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de pu- pe4t1u_A_-l-fplgFl-lrgbuis_ge_fi4*p11$t_iatrosituatie
tere, ca atunci cdnd comuniti!ile etnice gi familiile dif-iOe. Un goarece incollit va ataca o pisicd:
se reunesc pentru a schimba noutdfi. posedi in mod inerent puterea de a riposta. Eu
ia__g-q_ce!d-q;f3S!_iiq,tif
igegq4l_9.-qrporane,numai personal aq prefera si md plasez singur intro si-
e posibil c4 un singur geniu, bazdndu-seexclusiv pe tuafie dificild decOt sd fiu incoltjt de altcineva.
inspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultate Consider c[ cel mai bun mod de a face acest lucru
semnificative. i. pfez-euJ.se aplicd cercetdrile co, e-*_de*-a:mi--pljd*dfgpe!{'. Cu alte cuvinte, dacd
mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgse alcdtuite din mai weli sd vE atingeli scopul, trebuie sd investili in el.
multe sau chiar zeci de persoane care se ocupd de Din aceast6.cauz6.,ii sfdtuiesc adeseape studenlii
acelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratd absolvenli qi echipa: economiile in
un lucru: capul nu e cea mai importantd parte a "Investifi-vd
cercetare in primii trei ani, chiar dacd trebuie sE
corpului. De fap!,_ n-11,,,,,,,,,,,,,,,
e41q!q= o" ierarhie, denarece vd convingeli familia si vd permitd acest lucru. in
trei ani, vefi incepe sd culegefi roadele.' in final,
Degi existd multe de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"- p9.1p-e;ye-rgn!ainvinge intotdeauna. Aproape in
!ie, eu consider cd am gdsit sistemul ideal prin fiecare caz, investirea tuturor banilor in cercetare
cercetarea.mea"gnneticd, cercetare care mi-a ardtat timp de trei ani dd roade gi, dacd nu,firurtrlipseqte
qIgAIr*$i-Uqqr_-ales
abiliJat-eanecesard,fie-noraqul nu a fost de partea
dumneavoastrd. Dar in cazurile intdlnite de mine,
celule, minunat
-S aproape intotdeauna procedeul a dat roade $i, in
petlrg
hLgELuJ-" g
.e.al 4Ug-u4-o-rge!+sm
viu. e pot momentul respectiv, fondurile au apdrut qi ele.
94

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DtvlN el VIpTtt A r r r u o r N u e & u B o r u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE

{qo-ie-q!-eJecare- p.rodu_crezultate atrag bani gi, persoand a dat rezultate in cazul oamenilor in
invers, Iipsa de rezultate conduce la absenla multe domenii diferite de afaceri. O cunogtinld
fgndurilor. dea mea a deschis mai demult un restaurant
Un profesor pe care il respect foarte mult mi-a finanfat exclusiv din propriile economii.
relatat cdndva aceastd povestire cu privire la Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt mai
ob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicat mult pentru cineva aflat chiar la inceput.
directorului bancii ci intenliona sd foloseascdfon- Investirea banilor in visul s6u a plasat persoana
durile pentru cqpcetare, acesta i-a.spus cd era respectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporit
p;1ina persoand-care v.enise pentr--u.a,imprumuta hotdr0rea de a reugi in afacerea sa. Riscul asunat,
b_ani peatrll -cgrgeJarggi nu pentru a construi o munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restau-
casd sau a pldti pentru educafia copiilor. Acest pre ranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat de
fesor nu dispunea de garanlii, dar directorul bdncii oamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate pe
i-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gi termen lung. El socotegtefaptul ci pldtit sin-
"gi-a
facd o asigurare pe via$a. gur drumul' ca fiind unul din motivele succesului
E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrd sdu.
garanfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-l Cand vd singuri drumul' introducefi
"pldtifi
impresioneze pe directorul bdncii gi acesta i-a pro- riscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazd
pus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era o sd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atinge
opliune riscantd. Profesorul a imprumutat o mare scopurile.
sumd de bani care depdgeade mai multe ori veni-
tul meu anual. (Aceasta se intdmpla cu doudzeci de Caracterigticile oamenilor ale cirnor gene
ani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-giasuma acest risc benefice sunt astivate
gi de a investi totul in cercetare a dat insd roade qi D-ia.e,m*enpnt_a.mea, oamenii care au succesin
curAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care a viafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintd
pldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doar un element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfa
s6mdnfa care a rodit. Am invdfat din acest exem- vietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bun
plu, afundAndu-md addnc in datorii la un moment exemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani de
dat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei avea c0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de la
nicio recoltd de adunat. Universitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gi
Am vdzut cum aceasti investilie in propria mi-a spus: putea si-mi dafi o recomandare, ca
"Afi
96 97

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
A r r r u D r N E A& u e n t u l p o r I N F L U E N T A
GENELE
Conul DrvrN.o.lVreln

sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq wea profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajam
sd lucrez Ia un laborator care a primit premiul mereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiar
Nobel pentru cercetare." Acest student nu reu$ise la nunta acestui student i-am informat parinfii cd
sd intre la universitate de prima datd, ceea cemi il voi ajuta sd devin6 profesor universitar inainte
indica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeau abili- de a implini patruzeci de ani. Degi uitasem com-
tatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd, plet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezut
I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui pri- pe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succe
eten de-al meu care lucra sub coordonarea unui sul sau egecul sdu se afla exclusiv pe umerii sdi qi
laureat al premiului Nobel. acest fapt pare sd-l fi motivat. p.[rerea--mea,
Deqi era entuziasmat de cercetare, acest stu- in acel moment, genele responsabile au fost
dent nu fusese deosebit de strilucit in Japonia. in activate.
America insd, talentul sdu a inceput sd iasd la A fost, de asemenea,ajutat de rq*i=nultesin-
Iumin6. Cdnd s-a intors in !ard, in loc sd ii plasez ite. Una a constituifo faptul cd qi-a
sarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor un rcalizat visul de a lucra sub coordonarea unui lau-
student licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentreze reat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAl-
asupra cercetirilor sale. Dar i-am spus: ,Eqti profe nesc cu un prieten din America la un seminar gi,
sor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu oblii amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al pre
rezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei fi miului Nobel, l-am i11".6at dacd l-ar putea ajuta pe
concediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezul- studentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sd
tate extraordinare inainte de a implini treizeci de lucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiu-
ani gi a fost angajat ca profesor de o universitate lui Nobel", i-am spus eu.
japonezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrd ,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pe
precedent in domeniul cercetdrii din Japonia unde cineva. Am fi bucuroqi s6-1primim." Totul a mers
nu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd prin ca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cd
toate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofi dorea sd se mute la alt laborator de cercetare, pri-
obline cel mult gradul de profesor asistent. etenul meu american gi cu mine am fi vorbit
Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasem despre altceva. Norocul, se pare, a fost de partea
intentia de a da Japoniei primul profesor mai lui.
tAndr de patruzeci din ani, care s6 provind din A avut, de asemenea,noroc Ai in altd privinfa.
cadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit Atunci cAnd lucrezi intr-un laborator cu un laureat

98

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour. DIvIN nl VIoTtt A r l r u o r N n e & u n o r u l , p o r T N F L U E N T cAE N E L E

al premiului Nobel Rgt ,exista -de.zavantaje. p,grpogndeste unicd, del_ggg.prgta'ffezA


f_iecare_ e
Numeroase laboratoare de cercetare unde direc- c.
torul a ajuns la culnea succesului gi a faimei au
depdqit, ca gi directorul lor, etapa efervescentd a Acele zone ale combinatiei noastre genetice care
carierei gi prin urmare nu oferi intotdeauna cel nu sunt cruciale variazd foarte pufin de la o per-
mai bun mediu pentru o cercetare rodnic6. Dar soand la alta. G@. Degi
laboratorul unde a ajuns el sd lucreze producea fiecare prezintd aceleagitrdsdturi de baz6, respec-
rezultate exceplionale gi se pregdtea sd atingd tiv doi ochi, un nas gi o gur6, forma gi mdrimea lor,
iardgi succesul. ca gi pozi$ia vor fi diferite, astfel inc6t nu existd
A avut noroc Ai cdnd s-a trtors in Japonia. De doud persoane exact identice. AcelaSi luctu este
reguli, nu pofi aduce acasd reuEitele cercetdrilor valabitqiaentru-f aele-noagtre.@rc!9gf...............ilepre
din Occident. $i in cazul lui a foet valabil acest zinti trasghrd _qemune,
Iucru, dar a putut schimba subiectul cercetdrii sale cg -exacf"-acela$i-€ienom.D-if€rcnFle se manifestd
in asemenea mod, incdt sd continue si foloseascd unei persoane,ci
nu doar in bf-Atbarcg.p."$r_.f"iaiqul
aceleaqi cunogtinfe gi materiale. Din fericire, natu- $ in q r. Nu susfin cd toatd
ra subiechrlui cercetdrii sale i-a permis acest lucru. lumea este dotatd cu capacitSli uimitoare, doar
in cele din urmd, a fost binecuvdntat cu un pentru ca oqmenii sd se simtd mai bine. Este
anrrmit Jip.de-perssnalitaje. Pe ldngd ati-budineasa literalm ente adevdrat.
p-o-a€yq-.f".afi
a*de-viata,se-p-F!pg_.dry1$g_-gp_lgqiv din cele mai
as]plam!49+de"_fet4,-fdraa-se*bgligle_gg-Lriyrxe avansate tari insd dryareitatii-xa,tudi
la-viitor. Din experienfa mea, acest tip de caracter . Ages^lSase concentreazdasuPra
este tipic oamenilor de succes gi constituie toto srstudardizate-st-aexauqenelolde- admitere
QE!s-l-
datd o trisiturd a indivizilor ale c6ror gene sunt !e universitate. S$Xlel&ii-sunt evaluati 4gPe--s!e*-
activate. car
.eet-spepifudg inferloatri.
Genele- 9i abilitnfile - freeirrri individ
eunt unice gi_ e, iar momentul qi metodele prin
Pentru a obfine succesulin orice intreprinde$i, care acestegenesunt activate diferd. Prin urmare,
este important ca nediul*ti-eigtepul in carelucrafi Up.-siste-' stendardi4at nu poate cultiva capa-
sd vd respqgtgqnr-p-itatea.
Poatecd afi mai auzit ci citdtile fiecdrui student.

101

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DlvlN el VlnTll
ATITUDINEA & napotul, por INFLUENTA GENELE

Ar trebui agadar sd educdm studenlii, dar


laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd,
le carg 99b_gzeqzd,
exclusigpe_ag!_demult Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea mea
funclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinui
d a _aptitudinilor..latente din noi. atdt de mult". Dar Yukawa i-a rdspuns: ,$tii, eu md
Abil.itatea de a emite un rds_pu1q.--nq_e'I[gl4t
in pre. chinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisit
cd suferise de un complex de inferioritate teribil pe
dglvoltqreg lumii. Ideile ino-vatoare pornesc din
tot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawa
a
punctul unde nu,existd rdspunsuri gi totugi,stu-
rdsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lfE1rr,ggri.
dc-qEicareaure-ultat_e*_slrdhrcitei+.aceqtli_s-isleme
ll9lt-d -st-rds-c-itiaveau o
Paf. q-4-f,9. s- parcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand.
Cdnd am
cutul. o
.are 841_eimpor- auzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, ea
tan!d,, dar._ a -sam-,_patibilicu mi-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, ag
a de--np-i_dqs_.cqp.eriri
sau creare-a_
a ceva putea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiam
nou.
de inteligenla mea. Cdnd studiam pentru exa-
E -lgsry,g!la menele de admitere la universitate, notele mele
Pr de erau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisem
i,c_e_lp-g!!1311lg1g4--ls-*c-alsd_rczut-l-atele sd trec de examenele de la Universitatea Kyoto.
_a93{9.mice.Cdnd l-am cunoscut pe I(e i, imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflu
care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje,i_q1g&1,
cd erau mu$i a$i studenli irn situafia mea dupd ce
mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sd
dm fost a erau proqti,
rezolve o problemd de chimie de la examenele de
d-ar-nici i* -til*t
admitere Ia universitate in Japonia, degi erau
domeniul lui de expertizd. ,,Flducaliapare astdzi sd
aIe.ti"ilor
str&sit--dupq-algad-a-rdele-ed:rcationale-
ayg4pgte.
P.qst&r-es_stq!9_m_ql91d9_eS1lcjgle_glg1!9391e
Q[ob qgr__e_ qi
a regulilor nu_es.teindi-
catd, deoarecevaloarea acestui tip de ,inteligenfd"
eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiului *cqd9_grt_Ig-pid$ae. In lumea afag-efl or, compani-
Nobel pentru fizicd,in 194g, care a devenit primul
cg{g _pd .exegutg pasiv ce li s.-9.sp-une gi sd nu
r02
103

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour,Drvlr'r
al Vrnrrr

gq-n-4p".+€pg*ry.1-o-@jioguri.
Acesta e un semn cd
societatea ca iatreg se-fuldepdr*,eazd,
d,e-educa$ia
cAACQAtfgtesguFra redirii m€rcanice. Acum este
momentul sd investim in crearea resurselor umane
valoroase, in tehnologre $i in proprietatea intelec- LnCTII DE VIATA DIN
tual6 care vor aduce foloase intregii rase umane.
Acestea reprezinti cea mai mare contributie la LAB ORATOR
comunitatea internafionald. Din punct de vedere
genetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare indi-
vid trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abi-
litdfile inerente.
O-genii@pufini,dinhe
eiiSl-realizeazi-visele. Dacd am putea sd ne
activdm genele, cu cele trei miliarde de informagii de noapte" conduce
"$tii$a
ale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd de la mari descoperiri
curdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd ne in spatele marilor descoperiri sau invenfii,
permitd sd avem acces la partea neutilizatd din gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sd
noi. Acum, cdnd oamenii de qtiin!6 au inceput sd lu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologia
exnmineizemintea umand mai profund, descope actuali ne permite sd combin6m celule umane cu
rim cd putem apela la acest potenfial neutilizat. 'ciuperci
de mucegai, dar aceastdposibilitate a fost
Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuie descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdent
sd ne folosim minlile pentru a ne activa genele. fdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi
Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi este - respecta la literd instrucfiunile profesorului.
perfectd pentru stimularea genelor care sunt Frustrat a aruncat in amestec o substantd care
dezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toate pdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunile
descoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, ca experinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la o
gi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd rece noud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6-
mand sd trdifi cu genele activate. turd aparentd, cum ar fi schimbul de nout6fi la
reuniunile de familie, pot conduce la mari
descoperiri.

104 105

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Lnclrr on vleTA DrN LABoRAToR
Coout DIvIN el VInrtt

Numesc acest aspect din culise de inovafia. O .-gll._"clllgttigelarg


"gtiinfa slpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cere- se opun
noapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de zi", care con-
sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscop ipplic=arti*ultg-rl-9ua-9.9rcetare.Cu cdt o persoand
sau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diverse e mai informatd, _v*g_gg$g_sd
reuniuni. de zi" e ralionald qi obiectivi, i4-qeapi-rur-nou Fu'nionf.de-cereeta^re.Dimpotrivd, e
"$tiinfa qa_psrseeqefqles_erp.9ll943_g?.:g_ltrygr"
avdnd o logicd clard qi ordonatd. de
"$tiin!a ip _c_-eJ1_qqg"-lera g_-"Li+_e*qu-
noapte", pe de altd parte, obline sugestii impor- lzrtare;"2
tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobig- €utarel pentru c[ le permite sd se arunce cu
nuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi eveni- capul inainte. Acest curaj conduce adesea la mari
mentele umane care nu sunt de obicei asociate cu realizdri. Buckminster Fuller, unul dintre princi-
oamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla de palii inovatori ai secolului doudzeci, a formulat
zl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii, acest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qti-
iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a proce inld si fie un generalist, mai degrabd decAt un
sului prin care aceste rezultate sunt obfinute. specialist.
Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g!,,_q
fe4llgioreul
Mgi.q$ta-t_e?*leglt!-o_t* "-"qi
". Dacd qq:nqiinqpirt5$AAsd sec"etu n
c,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonf
' ei
reprezintd. gandirea emisferei
a_gfgierului, a e1 q.r*e-p*rezin- gal$Pepli-*s19!4e.
"
ernisfersidrepiHssau, pe baza terminole . t."
!g-p€,eea-a-
g.6nduea geneticd. in acest capitol, ag Sony a s
srgi_me-le,
dori s_f,_y[ impdrtiqesc pe care mi j11-.el_gp_o.qia.
t.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q1
le.am format de-alungul experienlei mele ca om de
gtiinfd cu privire la qi
acti varea4eneLror-pasive. i . CAnd am aflat
in primul rdnd, degi pare surprinzitor, e mai multe despr de
important si nu qtili prea multe lucruri cAnd vd
apucali de o noud cercetare. Cunoaqterea qi infor- Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""-
malia sunt instrumente valoroase, dar cdnd dent, implicarea mea in studiul reninei, care avea
oamenii de qtiinfd se bazeaz6,exclusiv pe sd devini principala mea realizate, a inceput
"gtiinfa printr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am
de zi", pot fi dezavantajafi. Pot aborda cu prudentd
s
106 L07

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DtvtN nl VIoTtt Lrclrr or vralA DrNLABoRAToR

inifiat studiul, multi dintre colegii mei m-au sfdtu- tehnologie a permis folosirea bacteriilor E. coli
it sd renunf. Pentru a cerceta renina, un om de pentru producerea hormonilor umani, mi-am spus:
qtiinta are nevoie de mostre pure. Degi gtim cd re Hai sd o folosim pentru a produce reni-
"Perfect!
nina se af16 in rinichi, cantitatea este minusculd gi na." Acesta a fost primul meu contact cu manipu-
de asemeneaextrem de instabild. Combinafia aces- larea geneticd gi, din nou, se pare cd am avut
tor doi factori genereazd cele mai dificile condifii norocul de a nu gti nimic despre ea. Drept urmare,
pentru cercetare. am cdgtigat cursa pentru decodificarea codului
l4ut-tr- oam-eai "de $tiinji-,qlg$aseri renina genetic al reninei umane.
rqgqq-te*a.n€a,*dar-nimeninurelrlisq_pq_o__p.gg[fice. Cdnd am luat hotdrdrea de a introduce
Drept urmare, cercetdtorii ditr domeniul medical tehnologia manipuldrii genetice in cercetarea noas-
erau sfituifi sd nu o aleag6 ca subiect al cercetdrii. trd, am aflat cd studenlii cu cele mai mari note
Deoarece eu studiasem chimia agricold inS+r_.+.g erau cei mai pesimigti. Au intrebat nervogi dacd
aq4ip".e-pg-niciodatd-dsaeeagE_q42"-I4e_fajsoasdgi era o idee burrd sd ne implicim funtr-un domeniu
Lzrtgtr.e.Daci ag fi despre care nu $tiam nimis. Bineinfeles, nu gtiam
fdcut parte din departqmentul medical in locul dacd teoria mea va funcfiona sau nu, dar credeom
celui agricol gi ag fi qtiut cdt de mutti oameni incer- cd meritl sd incercim exact din cauzd cd aceasta
caserd gi eguaseri inaintea mea, nu ag fi ales nicio- era o formd de tehnologie extrem de avansatd.
datd acest domeniu de studiu. De ahrnci am studi- Studenfii care au susfinut ideea erau cu totii con-
at renina gi, sub coordonarea lui Tadashi Inagami dugi de o curiozitate vie. Reactia lor a fost: ,Sund
la Universitatea Vanderbilt am reugit chiar si o iriteresant. HaideS sd incercdm." Atdta timp cdt
purific Ai si o produc. Ca gi in cazul lui Ibuka de la subiechil le capteazi interesul, acest tip de stu-
Sony, am armt norocul de a nu fi un expert, denfi nu renunfi nici chiar dacd lucrurile merg
deoarecein caz contrar nu m-agfi implicat in acest prost gi, in consecinfd, de obicei obtin rezultate.
studiu. $inkle-_-ru*_e:p_e
Am armt multe experienle similare care mi-au irnpotrive noaqtrd? .Il{91m9!ra nq__este inerent
dovedit cd e_mai-bine-sd gtii_Esi_prgia .de_q0!,prp- e -ri d"s""bd, .d f-rlecat
mlilJ. Cend studiul reninei pdrea sd se afle in
"gqiyn; qqdsionqtle
+_
judecatanopsfiricnt'esupe4oard."Dgpgnd-ef
i-pas, de exemplu, am apelat la manipularea h".eXcg
geneticd in*ciuda completei noastre ignoranfe cu qiv-L-de-clrnoa$ere 9i n6
@
privire la domeniul respectiv. Afldnd ci noua poele,-face
si.+dvim-#;-d&t6. ffia o sarcind
108 109

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Couut Drvtu el Vlnrtt Lncllt on vrelA DrN LABoRAToR

nu merge cum ar trebui, clnoaqterea in exces ne privire la acest subiect fuseserd impdrlite timp de
e.face sd tr4gep conduzii pripite; concluzia la doudzeci de ani qi majoritatea oamenilor de gtiinld
care ajungem intr-o asemenea situalie e probabil r_canu se gasearn crerer.
cd proiectul este sortit
pesimisti; $13rjgp-_--uLlg.p P9b4z4,m4!;4ul_!o1 insd, colegii
egecului cAnd existd incd o qansd de reuqit6. eram convinq! _ct-fqllna se afld in
direqtgul-Untye$ilq!"__Tquklbaqi ereier. M;4m deciq qd ob,tin un-extract A;Ai"d
me
Nobelin-fulg_logie,lgg din
^are"maimulte sugestiipentru ob!i- gelglut conline sl4q , gggqic sac
nerea mult rdvnitului premiu: (1) _ry __fql1s?li plin-cu*. h-ojuqo.ni.Pteg.upquand cd aceste glande
pJinFi i r; (2) au.?9-9.^r^I-L{a.ti conlin o-mare cantitate, m-am decis sd o"bjin mai
cquostlrts -ia- exsss;qi
+
(3) scapati de i_nf_orqq_aliile multe din creierul-rap-{or squ porcilor. Problema
inutile e. -i4tr-o era cd aveam nevoie de o cantitate foarte mare.
Iulue-sare-q,ere-grigina[hate, nu puteli iegi in evi- iEri trebuia p ca
denld dacd va b azstj ex.qeeiy.p9_J99^bil9__gg$Irte m*glerd-de-.studiu Si, pornind calculul de la
qau.-infomatii. Sfetul meu adresat celor care aceastd valoare, q_m pg-t_ialaf.cd erau -.ne_eg,s_are
cunosc foarte multe lucrwi este de a ldsa deoparte
!qil-dp- qrqiere ca si-l obtrn -
treigg-ci,..p4!r-s.g-q-q1-dp-
acele informalii $i de,--atgn_o"11a
expede-n$a.drn-.tre- g-l_qg-rqg;--gjglq1bcl_r!Unde puteam gdsi atdt de
sq! P,€I'llutialemporar- multe glande pituitare?
Mai intdi, am contactat ferma de porci de
Egecul nu este o opfiune cdnd perseverezi ldngi Universitatea Tsu-kuba,dar nu dispunea nici
'70
Cdnd m-am intors in Japonia fur anii dupd pe departe de numdrul necesar.Apoi, ajungdnd la
ce mi-om incheiat studiul asupra reninei in Statele concluzia cd cel mai'populat orag al Japoniei,
Unite, am hotdrAt sd reiau aceeagicercetare de la Tokyo, cu sigurantd cditvea suficiente, am vizitat
zero la nqu _infiirgata -Univssitate--Tsuku.ba. La fermele de vite gi leam implorat sd md ajute p6nd
inceput, m-am gdndit sd trec Ia un subiect diferit, cdnd, in cele din urm6, au fost de acord sd ne dea
dar nu am putut sd renun! la renind cu potenlialul glapdele*p.ihulare de la vitele saclificate. Studenlii
sdu de tratare a hipertensiunii. Pentru a o studia de la laborf,torul nostru s-au dus la Tokyo de mai
insd, aveam nevoie de materiale. Cam in aceastd multe ori pentru a le lua gi proiectul nostru a
perioadd, aps aflg!._g{exista p Jgnlr_ra avansat.
s[ aparlin ereif'r:. e din lum.eaqtiinfificd cu OdendE*pltgi.J.gl--aboundaredimensiuneav6r-
110 111

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
LncTrr on vrnTA DrN LABoRAToR
Coour,Drvrr,l
al VruTrr

fylul-degefului-!0aregi e agoperiti de o membrand in ti-p ce lucram impreund la decojirea glan-


durd ca cea.g.gp.1 care e prin urmare delor, ap t1q-e"put-trqptatpd ne intrirn in ritm gi sd
"".iutte,
foarte dificil de indepdrtat. am putea decoji ne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incura-
"Dacd jat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diats€uri .de
chestiileastea",Ug!a_m_!Bde-U!at eu studen-tii,,stu-
dilt nostru va uimi pe toatd lumea."De fapt ins6, ipo_bfuhftareau inceput sd creascd in convingere:
nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul. ar putea conduce la descopgrirea unui
"Aceasta
tratam ent.p€qtru hipertensiune.',A.m putea primi
A-ceaqtgq"-gg$Ie-gerye@rii-.-nu ai de unde gg gtii
panaauincerci. Existd intotdeauna g_Bgqibil$gte, un patent in valoare de mai multe miliarde de
dar nlgiedgta..g_ ga utie. Acest lucru este valabil yeni."
igg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurteide-2i".^ e E-Wgp-lan"l -€ -epqqqiqa4-d-oanenii-sunt
, lid-erultrebuie sd aibd o-credinti neabi- Lm-sli_cdi 4l.teper-
-31g!!At-a!e'*9!
t!$6 trr:ezultahrl-dorit. _q
9g4e_y_o_t_q4 dgltue.
li_g-g_ Doctori,absolvenfi,stu-
Existd relatdri despreoqmenicaresuferdmu$i denli gi in celedin urmd chiar oamenicaretreceau
ani de o boal6 cum ar fi reumatismul gi apoi li se prin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojiitoate
spunecd un anumit remediu, cum ar fi un izvor cu qgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrind
apd termald, ii va vindeca.Eund-conyin+i-cn-e-ade ap gre, rezultdnd o cantitate totald
yFrat, depqoJeraca, dupa ae.fac.bai.e_gr*epa.reppec- de aproximativ [p_flg -kilograme.nup4 "9939:-etgrea
tivd, durerea lor dispare definitiv. lor pentru a-k^qqle"A.t"faacfgrmajntno=pudrd care
_qg$;n-
bareadin gendirca-lor derelan$eszd gene inactive, sem-Erlg-c:U*ress-trl, sd extr_qgtr_
q.4g-Je_g$it ,
!_qnp-fice.Degiizvorul cu apd termalE s-ar putea sd
fi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sig- Dg-pege!-e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-
urantd cEa jucat un rol in vindecareabolii. in ace lutul l."fpsL.jg dg_i..."g"e,
lagi mod, cCIndu.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.e posibil, din cantiteiea la Qarene agteptam.
cei din jqrullUr_qed_Ei-eiin*acesta,D_grI_derultre , incdt prcinu puteamsd o vedem
bgr*e-s-6,er-e-ad5-..din.toati-inima. in viata au loc cll ochiul liber. Dar*gelpudn reusisem_sd purificnrn
multe egecwi, dar liecare din ehe apare din renina din crgier.
momenktl in care incepemsd credemcd am eSuat. 4+_ "4.lqt?!*i-"C4_q!- aggastd {esc.operire la
$imilil', a$t-1i.p.pq c.9ll9:!ie --gqc-i,-e-@t-ilirternafionale de
1979 - oreuni-
dem cd mai ave , uuesudm-indiferent cdt @idclberyin
6'difGit. pd ia fie tucrurile. une selectdqi prestigioasd.C0nd mi-am incheiat

ttz 113

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conur, DIvtt ^el VloTtt LncTrr on vreTA DrN LABoRAToR

prezentarea, sala a foqt cuprinsd de aplauze fur- c&t i. Aceasta este atitudinea
tupo,asepentru faptul cd gi.de upll| -c,a;!!gtqr.
q+r*-dg*dezbateri internalionale cu privire la Mul$umitd muncii acerbe a tuturor, echipa
p1-e_z,e"nja noastrd de cercetare a reuqit in final sd extragd
{gninei in creier.
A4l invdtqt o relioasd din aceastd expe' renina. L_4g__e^gep_fia
care a urmat prezentatii-.mele,
r-f1el1l* oamenii de qti!1rJa-dir-; venit si md
hf4q_g.?_eg
rien!6: d cercetdrilor depinde rU $.-e-
telipite.Mu-$igri:qq.spus:
"Avefitto"o" .a i"pbnia
. To figqrat, dar gi la este un asemenea grgant economic." t
propriu in-s-eucul c. i. t pe+e_
p:e iq_tlghet_gln_eJ3i-,:C_a!
d,,emult
Cdnd decojeam glandele pituitare, lqm-gUge:at furportati toate acele glande pituitare
tg__qgpl_qt-sd
studen!ilor sd incepem disdedimineald gi cu tolii din America?" in fine, am infeles. eu
s-au conformat. Uuiy"ersitatea .Ts-ukuha-.-era- itrc.6 g_qplglgs-eg*-de.+39l_9--p$ellqle_dil.I.'gta-t-e_tp--*U_nite.
nog--qtii:j4a-sr--drtual:recuoscut'6,cu'.o-istorie Le---ammirturisit-s@. ,Nu le-am
mqi. scurte de zec.e.ani. Le tot spunesm celor din imFortat. ie.!o._atdlupea -
echipa mea cd e ca-un joc de hasebal: ,Nimeni din studenlii me! lic.g-nt-i$i p 9g.-trllgr alli dgclori 9i
aceastd universitate nu a cdqtigat lncd, dttr_dacd s-$$enfl chiar qglia _m-g-a.--.1*ep-_4j!-oj_it__umg_ la
continudn.sl- obfinem punete,..tuy9n0* .a S"ansd.Si qfni{." Nu le-am spus ci solia mea era cea mai
dacd nu putefi sd nimerili mingea, cel pulin bund la decojit. Pore_c_I4pq*eade atunci incolo a fost
ajungefi la prima bazd mergdnd sau alergdnd la 35-000de vaci".
"doctorul
ultima loviturd. Haideli cel pufin sd ajungem la
prima bazd." Nu exigtd linie de soeire fu $tii4n
Oamenilde-qtlin$a-c".o-ncurcaz6..p--e.Le-ucu.rivali Nu e nicio mirare cd ,doctorul 35.000 de vaci"
iJi. Pentru cd gdndim cu tolii aceleagilucruri -s-a apucat imediat de o altd sarcind dificild.
gi folosim tehnici gimilsls, part_egad_yersiy4 ezfta mostra de renind pe care o oblinusem cu
D-e-.pi
ocaziog=41_-sau,ys-inregistra .eSeeuri.Trebuie doar atdta efort rue- nu era
.q=Jg=m:og"B_pJ9!i_o.gsd,
s6- a$tepti-m-"-o-caziil,e-ivite. &--lnt6npliJa-fel-in
fie in cometLindustria de care fusese salutatd cu asemeneaentuziasm poate
{iyer!i9m;p!r" b.urgd qalr orice .afaeere cu o- dozd
q dezbater'einternafio-
rg}tige*pg*pgltltiggez*"-^
"d
nald, dar nu era nici pe departe suficientd pentru
-s3+giqgge--49-,.9pnpetitie. e--sa,-.continudm
munca. P*efggvercn$aconduce la putere. Atdt timp
'
tt4 115

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Dtvlx el VtBTtt Lrclrr on vlelA DrN LABoRAToR

- in plus, chiar dacd era extrasi din creier, ciuda acestui egecinregistrat de noi, qlq- schfqb-+t
ecgpla era boy!4, $i, desare-c*eEso.pul St ap- frecu! ipqedrAt_La.dp,gqrftargfl "pp.d.ului
stgdiului ngqtru era de-._a*haLa_hrpcrtensiupeala r e. Institutul P4gteu1, am presupus
gu.e:ri, eram incd -deBarte-.d€a:l atinge. $glulie noi, 4[ar,--fi-pgjgt-ajunge at6t-de departe dacd toc-
ideali ar fi fost sd colectdm renind din crsisle mai terminaserd studiul cu privire la renina la
umane, dar nu se punea problema de aga ceva. Din g,o-areci.
nou, nu gtiam ce sd fac. Deoarecersr_rbafuqgs_g-.3-e_ jgidgnlUif-1g!,qin
Deoarecetocmai primise laude internafionale, ginicHi-uani, am decis cd ar fi mai ugor sd o
aceastd situafie era de doud ori mai dureroasd. 9lt-fgeem- diu- rinichi decdt din -creier. in acest
DWtr mult chin, msm decis^si adoptp--atitudine scop, aveam nevoie de U.n n J"{ggqBjt
djferitE. e inceputul unei noi etape", mi-am care sd conlind o mare-cantitate-dgleDrnd - ceea
"Acesta
spus eu. cd suntem pe cale sd facem ce nu e ugor de gdsit. Am folosit ce am putut
"E-gn-gemn
un mare pas inainte." A,c_q*asti -atitudine"pozitivd obfine, dar rezultatele au fost nesatisfdcdtoare.
4qi-.apernis-sd-m6-relaxez. Peste pu.tin timp, am
aflat nigk'...v,egti-incitante: .cantitdgi mari de anunta ic cd rezultatele studiului nostru
/5
re.-

i$-ulln6" $nan"d fu-g.es-eriprodug-ecu suc-ces.de-hac- vo"L.fi_gata-pgutu- gpa dea zeceacniversare a


tgti4S.E".-eallcu.qiutorulun-pi-telnologii-nor+ir*rcn- UlgyersiEJLTsukuha.Apoi q'-'m pnell-o- d14 leoi-
tgtc. Pitrg4-9e,9e_m* !4 epica fure. I ea
Dgpd ce m-am consultat cu echipa, 40:4m hptdrdt d nu PllFgi-gi- g9-prgp-es-er-a--de
studiul
q?inl1ed$a__qggeqtElehegl..ggglnplqlgctulnoqtru,
ch|a'1daqd_+y g_t-iep+!pgig.-d_e-"9pre ea. Scopul nos- informatie era
trueradublu:s.gplod.gcgpca4'-tl-Fl-i-m_--ari-.{e-,.r"e Aveau sd ne
din bacteriile E^ cali,p s5. descifrdm Liaig -desosire?
-snzirnei.
c93!fl -geUetic..s[ M-am dug _su_atrrqngl*,in_
FfAnt-q.gg sd aflu.
Tocmai eram pe cale sd incepem descifrarea La Paris, Institutul Pasteur a confirmat
codului genetic al reninei la*S_oareci pregdtindu-ne jtCeigtggli-+n.slaa
zvonul."Ng-pg!pj13p9ie-ee
pentru acest experiment cdnd am primit nigte De ce nu incercali sd decodificafi
in_qc_gpt.mornent.
v"etlt*descuxqi&nte: Institutul Pasteur din Fran$a, rgnlp de l4 maimute--*maidegrabd?"mi-au sugerat
marele campion din lumea cercetdrii gtiinfifice, g_g_ggesul
ei, sigqli_,p_e_ lor. Gdndul de a decodifica
tefmipgge-deiadesci&.arca-r"mineide-la-$oareci. in genele maimulelor dupd ce codul genetic al reninei

116 Lt7

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Dlvrll el VIprIr LrcltI ln vreTA DrN LABoRAToR

umane ar fi fost deja descifrat pdrea o mare deza- continuare in dezavantaj, dar eram pregdtit sd mai
mdgire. $i_!g.tgpi decodificaserd deja gpJzesi la fac o incercare. Eneggia_qi- entuziasmul mi s-au
su!6, in timp c-enoi ciutam in continuare maLeri- rctrezit la via!6, am anulat restul cElitoriei gi
algt- de studiu. Cum puteam sd concurim cu ei? m-am intors imediat in Japonia.
Dar adesea, am observat eu, momentul in care
infr6ngerea pare inevitabild, incep sd se intdmple @flgal_e*f_erye_n_tesuntcontagioase
uqir-aeole. E_pgsibil sd fie adevdrat cd--vpqtile-rele vinc6te
An zburat de: la Paris la Heidelbe'rg in -tlef daf "g-4-q9fr*la_fel_Slye_Ltile.-bu1e.O_vestebund
Germania, pentru a participa la o reuniune gi mi agtepta la intoarcere. Un doctor care colabe
bqq- bere intr-un bar aproape de universitate, pro- rase cu noi Ia laboratorul nostru informase.:spi-
fund descurajat, cdnd a intrat induntru o cunog- talelg uniyergitaredi:r JoatLJaponia si neanunte
tinld a mea, Shig_qla-dg N_ah_anislrj,*profesorIa Uni- in-,c-aztd-cxtixpnrii uttui,ri:richi cu o mare cantitate
vglg"itate.a Kyotq, cq o'ry_egu!3ti3ip!e.rnqlf 9nal6 in de renind. Ca urmare a eforturilor sale, am primit
ud*-igeuq949r-*geg-9!jce' S-a agezat gi i-am un telefon de la cineva de Ia Universitatea Tohoku.
povestit totul. - Egtifp11q*.Ul rinichi mAine, m-a informat. Vd
Rdspunsul lui Nakanishi m-a luat prin sur- rog si-l ridicali imediat.
prindere: Eghipa B-q-as-trd a fd,cut _rost de eh€sta-garbo
- Ag..decodifreaL-dp-ar-oplz-e-cJ- -rr-q? in gci qi in miez de noapte anqcondus cAt de repede
acesl caz, $tii, c[gr-g4U_d_sin"eva posibil la spital, care se afla la peste trei sute de
decqdificd noug- la suti_ dintr.o gen6, kilometri distanld. Spre bucuria noastri, rinichiul
fsaTle_ e. pe care l-am oblinut ori mai mult
- Dar noi nici micar nu am...
,desAt!n 4q-qllnorm.at-din
- Dggi..,yrp,i'te -vaajuta-Laboratorul meu.
E"a-ga=un dar--c-42\rtdtn ceruri. E adevdrat cd echipa noastrd.
avea loc o conferinld in orag, dar ocazia de a intdl- Acum eram qi mai hotdrAli sd identificgm
ni nu doar pe cineva pe care il cunogteam,dAr toto care determind hipertensiunear nu
d _exp'grtin manipula_rpa genetici, precum doar pentru lipele nostru, ci gi pentru binele dona-
N -intr*:ultpi-c--baqrdinQsrmanig.-Qlaunala torului organului. Dupi ce am extras renina, am
ltnJgiEpn. Cu el de partea mea, am simlit cd mai impdrlit echipa id;a;t"a="-iiitre'Univerditatea
aveam totugi o gansi de victorie. Ne aflam in Tsukuba gi laboratorul lui Nakanishi de la
118 119

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
'
ConulDtvluel VtnTtr Lnclrr on vr.e1A
DrNLABoRAToR

Universitatea Kyoto qi neam apucat sd descifrim agpec!-profund competitiv, un element de rivalitate


al_-reainei.
99{gl*.g-e-n9!i-c_ , Ingtitutul de41at'-din llorffi egocedfried-de-faimd'gi 3ucces.
Pgs!-egr dgig.'qe_ep:"opiq {-e*-linia--de-sostue $i noi Deqi_feg*_,lp9p-p'Qpee-ta,epeCt-in acelagi timt Effit
dea.hiaincepeam. Absolvenlii au adus saci de dor- udndru cd ceea ce fac e in fol-osulumanitdfii. Deqi
mit pentru a rdmAne peste noapte in laborator gi pe de o parte vreau sd c6gtig, fugj,-Ug-entirinminfs
-a4q^--rn*tlgclt-ai$-i-noapte.Dareramatdtdeentuzias- li--.p.-c.glul care transcende rezultatul imediat,
mali de a ne afla pe punctul unei descoperiri conqtientizarea ci, gi b_eazulin_care-pierd-cursa,
epocale,incAt nu am fi putut oricum dormi. Acest _c999--99-faC-.are-totugi-ospmnificatie. Acestea sunt
ultim, dispqrat-_-efqrL.a-dat, roade. momentele cAnd simt cd genele mele benefice sunt
Pasteur
, In-sJ_itgJxl cu adevdrat activate. $i am incredere cd, pe post
nq te-r-uorrrrgs-e*
ined. care am desci- de lider al grupului, acest sentiment este transmis
S+ coaU ge"et..r^-flme - sce echipei mele gi celor de ldngd mine.
pd*fbal. 19$], doar cu -ff ltn*-edgseql*Dqri-n-te-le---f-i-e"rbintr
trg-r-luni inainte ca Universitatea Tsukuba sd sdrbd- dung--la_-_qeruri",dare";<neEienta*-mj__f-qqp*_qg*-cIe.d
toreascd cea dea zeceaaniversare. mai -sunt-probabil
O-s-in-9ury6"-_ry_e_S2greimplicd un numdr enorm tf+.giee-genelor"""din -celulele 9i nu la
Loa.s.tre,
de persoane. Privind in urmd, aceastdreugiti spec- .ceruri. E decdt un adevir
taculoasd, adUs f@, gtiinfific in acest moment, dglpqul!9._gyeIf"gg4te
ng.g{_flIgtW fi reqlizatd far[ coope' multor d+.-ue u. Sd
4ltqra: persoana de la mdceldrie care nea oferit luim de exemplu urmdtoarea pgy_egtire.
toate acele glande pituitare, numerogii voluntari Dupd ce am reugit sd decodificim renina
entuziagti care n*au ajutat sd le decojim, doctorul umand, neam stabibb maigdle-cqopurlnoi, unul
care a fdcut publicd nevoia unui rinichi proaspit, dintreacesteafiindde-agp4]-1-c*e=SggXe4i-hi.perten-
oamenii de la Universitatea Tohoku care au *"i 9^ ge,qglg feninei umane, Deoarece aceaste
rdspuns acestei rugdminli gi, desigur, doctorul relatare este prezentatd in amdnunt in capitolul
Nakanishi gi echipa sa. Degi de multe ori m-am urmdtor, nu voi intra aici in detalii. E suficient sd
simtit descurajat, mai ales cdnd ne confruntam cu spun ci am avut probleme de la inceput. Indiferent
un nou obstacol, atitudinea mea pozitivd m-a ce fdceem, tensiunea Eoarecilor nu cregtea. in
convins sd continui. aceastd situafie de criz6, am fost numit sd conduc
cd posed.i-"un snmpania de suslinere a lui Leo Ezaki in alegerile

L20 LzL

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Lnclrr nn vleTA DIN LABoRAToR
ColuL DlvIN er, VInTtt

pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta Egla_ry_+Sjrd.Si ludm de exemplu cursa mea con-
m-a linut departe de laborator pentru o weme. tra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat un
Dcqu-e.c--e-*nu-!0si-fusesem'niciodatdimplicatin rol-cheie in triumful nostru. Dupd cum am
aaie-'p6.na atunci, eram irrtr-o stare menlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusem
4g -qa-4.,p
dg.etresscv.er $i,. drgp!--r,-e,7-u$a!, a sd decodificdm gena, in timp ce Institutul Pasteur
o fdcuse deja in proporlie de optzeci la sutd. Cdnd
mr s-a ci tensi am dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishi
dupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pe
atunci nu prezentaserd niciun semn de punctul de a termina studiul, soarta noastrd s-a
hipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acest decis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aq
lucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca fi:gp+unsjp""lchinb : " Apre ciez amabilitatea dumi-
tale, dar cred cd ar fi mai bine sd ne retragem din
tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la con-
cluzia cE e vorba de sincronicitate. ipoi cursd acum', p ifr- -a,cel
_e-iat*
digntivesd cred cd sun-Lh'ans- qrg4erlt. Deql-pfiyt+_d_,fntlrmd pare ciudat, reactia
m_=199*gamenilor - -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*- din !g--e3l$x!rYg--gl9$roD-gg!9r"ll-9-dq-per-tsa-uo-as-
j tEa.--Apsqlt-iga!!isi-m.fuat-qiahrere care, din
PUIUL te
Rezultatele reugite ale unui etudiu e.
depind de intuifie Cand m-am intors in laborator c-u*_e*klnul
Povestea descifrdrii noastre reugite a reninei "*g9:i!'-l-oig* . Aceistuden{i
r" ffi*'r:X
umane e qi un prim exemplu al recompensdrii
folo.sirii . Pentru a obline rezultate satis- doctorat care s-au mutat delg TpJku.b,a-l"a*KJ_oto ca
'sd-_-l]tp-lezela- proiect au. ramas. in.lab_qr-atorzi gi
f6c6to are ale unei cercetdri, om,:ilrlg Stiin$nheb-uie
s6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoane noapte. cgnqent_rafiasqptq. cercetdrii. Eram sub
cred cd intuilia poate determina reugita sau eqecul ef9--c.fltl'.g&enaLiaei gi am terminat decodificarea
unui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol in geneiin trei luni. Fqptd s4 f+Spjiq* -"9*el!!."1-
succesul multor incercEri, nu neap6rat din qglienat5 in scopul i4-e*+iifig.gf
tj "e-o-dglui "al
Hep-el,ip,
domeniul qtiinfei. Iggr-nei-snane ip*q]l*slq.-mnsglor de noudzeci qi
noud la unu s-a datorat.dg$UXilor neqlaqt_e.-ale
cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din slUSlg$ilarla masterat gi doctorat gi scdnteii de

t22 123

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DtvIn el Vtnltt

intr-un bar din


..ip,J.ui!ie care s-a aprinq in mirre
Heidelberg. Pe ldngi faptul ci ilustreazi cun intu-
itia conduce la rezultate pozitive, aceastd relatare
reprezintd $i un bun-exemph-al modului in care MIRACoLELE
genele sunt activate in stare de crizd.
in urmitorul capitol, aq dori sd vi impdrtigesc TIPARULUI VIETII
mai in amdnunt studiul care a urmat dupi ce am
decodificat cu sutces renina umand. Dacd infor-
maliile vi se par prea tehnice, la Capitolul 6 vom
reveni la discutarea genelor noastre,
c]lm putem trdi in-acord cu leg1".e-.nafuriigi cum
qtiinta gi-spirihrditatea sunt intrinsec conectate.

in domeniul geneticii qi al terapiei genelor au


loc progrese incitante. Fiecare pas pe care il facem
- indiferent cdt de mic - ne aduce mai aproape de
infelegerea v conJinrrt in genele
qo-cctrc $i t*gm^-Sfgegqlgr-loaduri prin care putem
conlucracuelepeR_Eu-a.duce-o*viatamai-c.gnpletd
'gi
mai sdndtoasi. Scopul meu in acest capitol e de
a clarifica miracolul genelor - tiparul vielii - gi de
a ilustra influenfa constantd a genelor fir viefile
noastre.

Genele influenfeazd unii fastori


rnai mult dec6t pe alFr
Dupd cum am menfionat confine
o3mf -e--,c31g"t_il1!g__49_inf*o-rrn*+tilechivale-ntd
d€_93[$i.Deoarecegenele constituie tiparul de bazd
al fiecirui organism viu, conlinutul lor nu se

L24 L25

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Colur, DIvIN el VloTtt M l n e c o l n r , E T T e A R U L UvTr o T r r

s.chimbddecdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi o alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factorii
g-e-n-Qtlcdeste codificatd in
m*.gta!ie. {pf-o.rm-A!ia- temporali, cum ar fi data nagterii unei persoane,
pgtru. baze chimice exprimate prin literele A, T C educalia qi factorii geografici, ca de exemplu locul
$i G, fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce- unde trdiesc. m
, sgle- penhu-"s"inteaaproteici. con- cdt de mul-t s-9{atore-?Zdgenclor
iqte iA -de--asemmea litene.-chi- qi qes-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.
$tim ci &4_e!tc3 influenleazi semnificativ
comportamentul sexual, care in fond influenfeazi
1 D9-9xc!0fu-s!--9"9pil-!9--na+te-f[re direct conservareaspeciei. Pe de altd parte, se con-
j o, -ei este siderd cd joacd un rol aproape egal cu al
,:e&g!e!a- genelor in determinarea bolilor care apar la per-
In acelagi mod, care este soanele cu constitulia mai slabd, ca de exemplu
responsabild de comportamentul sexual lia..mus'- hipertensiunea. in mod similar, putem presupune
qylilgle de olet de gen masculin i cd &fg!-oriinostaatali diferili de ereditate joacd un
moduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii pot rol major, dg_gareq-e vi-
incepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele, eeq!-e--.-afe-q!-ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort.
pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali de Plteli dispune de o _s.or0hinatie-gep€tic6ce vd dd
femeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierde posibilitatea sd fili fo arte inteligenfi, daf gt _ul=.!g!-ul
"r
interesulinprocreere.ASggg-t_q_dg!g9gq!,f egz4_glAl final y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienlele
guverneazd comportamentul lor sexual. din copildrie gi de cdt de mult vd impuneli sd
Ln .cazul-qame-:oitrorins6, comportamentul sexual studiati.
este mai complex. CQ! privegte- rohil4nnetrer jn."etebilirea -Garac-
Nu putem presupune in mod automat ci incli- te.rUlui +Ldispozi$oi' -psihice, aqteptdm rezultatele
nalia sexuald la oameni se datoreazd factorilor plg"?g+te. Degi presa a
cg1g-e-fq1ilgr.*g9lr"_etice-'
genetici. La unii oameni poate fi de naturd gene anunlat descoperirea unor gene care determind
ticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlele fericirea sau atrag sexul opus, din punct de vedere
mediului sau ale altor factori diferili de informalia qtiinfific, nu ar trebui sd ddm intru totul crezate
geneticd. Una dintre genele unei tendinte sexuale acestor gtiri. Deoarece ar putea fi adevdrate, nu e
anume care este dezactivatd la pdrintele de sex cazul sd le respingem in intregrme. Dar nu existd
masculin poate fi activatd la copil din cauza unui dovezi certe care sd sus-tindincd aceste teorii. in
L26 L27

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DtvrN el VInIII MInecolpl,E TIpARULUI vIETII

cazul musculifelor de o!et, putem crea un mediu factorii de mediu joacd de asemeneaun rol impor-
controlat cu stimuli externi ficqi pentru a studia tant. Modificarea genelor unei persoane este lip
cum se gsmportd genele lot dar, deoarece acest sitd de sens dacd acqste ge,nenu,-s.untactivate.
lucru este imposibil in ceea ce privegte fiinlele
umane, este mult mai dificil sd determindm gradul Influenfa genetici asupra inteligent€i
de influenld la oameni. in istoria noastrd, au apdrut nigte genii extra-
exiqtd 9.ggn6 care sd deter-
Dggi--4.ggt1_m_'{a-c! ordinare. M{!"= p-erso.-a.ne Ju_hlsleg de c"e-, q,apjii
mine atracfia sexual6, 'y9glea7it geniilor se _ ..."9U"
_."?_c--e-1-qgg1._,calit[ti
c .d--qr.genr--s,Igeto..r-=yri.
Q9r- excep!,ionale.E mult mai probabil ca ei sd aibi cali-
de
lq"--9-Lsrc-ls""- tdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea o
de a ni se face inteligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozart
so!$-r_rs_e_?_Jg_qt__de_e_ng_!ry_g-idimineata,sauinvers, a avut multi copii, dar majoritatea au murit la
te-ndi$ta creaturilor nocturne de a deveni active scurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nul din cei doi
dupd apusul soarelui, indic.d--e-xrsl-enta unei gene fii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica la
carecontro,leaztr-aeestciclu.I!-q.-mi,!g--gp"ug--p-qasu- nivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazul
lqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goareci gqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sau
rq_ 19,?7 de cdtre o echipi de cercetdtori de la chiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abili-
Universitatea Northwestern din Statele Unite. tate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciuda
Degi fusese deja identificatd la baclp-r.iigimusculife faptului cE au-"".geUe-.,^eem un e, egte..Iggi-.pf-'gbabil
fu-otet, descoperirea aceleaigi gene la mamifere e cauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: igflgente.Je me.diului Si
de aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noi m.gcqn|smul de activare / dezactivare.
remedii pentru tratarea insomniei qi a rdului de Degi geniile manifesti o abilitate remarcabili
avion la oameni. in anumite domenii, aceasta e adesea insofitd de
Suntem siguri cd genele sunt responsabile de excentricitdfi in altele. Deoarece copiii unui gegiu
un mare numdr de comportamente. Vom infelege sunt direc!_expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e
.j's,.@#

mult mai mult despre acest subiect in viitorul surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6.devind
apropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-ar precum acel pdrinte,la maturitate. De fap.t-,.
s_e
pgle
t putea sd ne ofere pop-ililrtatea de -qgp_gtt&rlilila[le cd at6t factorii genetici,
ce! Si de mediu se combini
o?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cu- pentru a impiedicarecurenfageniului in arborele
Dar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni, genealogical familiei.
L28 129

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, Drvttt el VlBTtr MlnecolnlE T T p A R U L UvTr E T r r

Conform teoriei evolufioniste a lui Darwin,


oamenii, animalele qi plantele au evoluat pe par-
cursul miliardelor de ani. Conceptul-cheieil consti-
tuie supravieluirea celui mai puternic prin selecfie
naturald. Numai cei care sunt suficient de rezis-
tenfi pentru a se adapta la un mediu in schimbare
supraviefuiesc. in principal, mecanismul implicat
in evolulie este modificarea geneticd. 28 de zile
Genele noastre conlin informalii genetice din
trecut, inclusiv genele pegtilor gi ale reptilelor.
Aflat in uter, fitul traverseazd rapid etapele evolu-
+
liei umane. Cu alte cuvinte, embrionul reia intre
gul ciclu aI evolufiei, indicAnd faptul cd istoria
evolufiei este imprimatd in genele noastre. De
exemplu, embrionul din stadiile primare de dez-
voltare fetald ia forma unui pegte (a se vedea 36 de zile
Figura 5). Dar oamenii nu se nasc niciodatd sub
formi de pegti sau reptile, deoarece, intr-un anu-
mit moment al dezvoltnrii fitului, aceste gene sunt
dezactivate sau, in caz contrar, corpul matern res-
pinge fdtul gi il avorteazd.
Motoo Kimura, un om de qtiin!6 faimos pentru
teoria sa cu privire Ia evolutia neutri ca rdspuns Ia
teoria darwiniani, susline cd posibilitatea ca orice
creatur[ sd se nasci este echiva]entd cu qansaunei
persoane de a cAgtigain mod consecutiv o sutd de
milioane de dolari la loterie de un milion de ori. 48 de zile
Unii chiar invidiazd geniile qi copiii.minune, dar,
dacd ar trebui sd se afle in locul lor, ar descoperi
ci gi ei indurd suferinla gi durerea. Geniile ii
131

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul,Dtvrn ^o'r,
VtrTtt MtnncolnlE T I p A R U L U vI I E T r r

invidiazd poate pe cei cu abilit5li mediocre. in loc


sd ne invidiem reciproc irrs6, ar t_rgbui si recu-
marcheaaa- diferenfa-.deexenplu din-tre
noagtem cd numai faptul dg a ne fi ndscut repre'
opqSi-*m_4rn;rtd.
zintd un miraeot
fuglpinele constauir#fngruiZi gup$i intro
g-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeauna
D_acd
estea&ctatl -ejr&mgfle=ggAetid
esenfiali,se_ LruL sag-dod.-punde din aceastdsecvenld care
joacd un rol crucial in funclionarea proteinei.
in Capitolul 1, am prezentat structura ADN-
Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_-{e situri
ului (a se vedea Figura 2) $i am descris modul in
Existd foarte pufine sitwi active in com-
q.p-fr.ue.
care cele patr.u baze. chimice. A. T, ,C Ei G care
paralie cu restul secvenleiproteice.Dppiafectarea
formeazi tr-eptele spfualei helicoidale sunt comple-
alt_-ofp_drfi ale secvenfei pare sd nu aibd mare
mentare: A cu T gi C cu G. se
importan!5, ,sufe-rrti_dqp
apdificatd de aceste litere este-conjirru.td-in-dqu6- -cjrc-leglea?a
de cromozoml$r 'egleazd aeeleiprcteine gi p e
Z
etsd9ntd.ju_grganism.
s--eIy€ntaaminoacizilorin-t-im,-p"q[-sintezeiproteice.
Acest lucru este similar porliunii extinse, in
$ninoaeizii constituie materialul de bazd al pro
teinelor qi . g 4es.e-q+.,-e.gze
aparenli neutilizatda celulelorgi genelornoastre.
*tjqlil-de*Dxctnind
qel_e*Uls!e3*Zg__e_f_i_
pr.qdus in Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn,rezult6 cd +gmai
u4-Jds*Rrocentdin cele
cgle- g$_grsnjafi amino acizii.
Proteina reprezintd una dintre cele mai impor- s@-eteq_tiy,
tante componente ale corpului.
aga cd nllgSlgl_senelor neactiyatedepdgegtecu
in
mult numdrul de g9l_e_?-c!iy-+"t_e. D-ar inactivie_tsa
lor-ar*rro--sens.D.-- np-lo*-
-tjpul-de_-pp_e!-qine.P,gelgl+ele*yeg,etalelo_r-"-"4T.ri- bar{3:-as-[. Dagd..g"t_ryclgta
g:qt-ebr
malelor$ioalq-eadarsg4t*d&Ir!g_+._Q-hiar corpurile. nu ar
l6sa_loc_dpmanewa, ppttiggggggpugdatepuluiar
$i proteinele care formeazd lesutul mwcular diferd
ugor, de exemplu la vaci qi la oameni. D_i&renta
fi-tqF.teslea,eu"afectatd. $i urmarea ar fi gi mai
gravd dacd aceasti parte ar fi vital6. Pentru a
este determinatd -de A__mtngac_iz,ilgl_din
q r. Prin urmare, drferendele dintre
impiedicaacestlucru, @a
gene difgreniiazi o specie de alta. D:r'-gg , Acest spafiu nu este cu
siguranld inutil. Compara{i numai gradul de
L32 133

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Corur, Dlvnt el VtrTll M I n e c o l p r , E T T P A R U L UvTr E T I r

distrugg-19 produs de o.rachet-d--intr,:un


oraqintens existat cazuri de diabet, dar personal nu ali mani-
qi intr-un degertsau"pedureintinsd gi vefi
p_o__pulat festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei,
infelegece wea_usi spun. dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psiholo-
Dac"6in timpul qarcinii aparq 9-.an9.rmditate, glci - care vd sunt caracteristici au menlinut gena
c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__!*qalddezactivati.
ereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie
Rolul lsninsi in hipertensiune
vgbaf _e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,de Aq dori sd explic mai in detaliu procesul stu-
exemplu, ?pare degefqcg pro-
e ca19.19S-le-azi diului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frus-
duclie*de-}enoejohina sunt anormale gi prin trdrile implicate de aventura noastri in cdutarea
urmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod si- tratamentului pentru hipertensiune. Pentru a
milar, , o afecliune Ia nivelul sistemului inlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca
circulator in care sdngele nu se coaguleazdcores- bilgfleqs-iunpa se consideri c6.afecteazdunul din
punzdtor, eS_-tp ,eAu_zatd_de- ine petru adulli in Statele Unite. Dintre cei care suferd
QargAp:lgl1[-ae4gilarea sAngeh'i. $ c- de aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acum
tp.-rii*eeaetici j.,o-qqAun 1o! m-Ult*mai* iryortant tratali cu succes cu inhibitori de renind gi alte
al gi in ceea ce numim de obi- rngdiqa;p.ente.Qa-enii.de $tiintd au constatat pen-
cei cauzate de mediu", degi factorii de trupsi.raadatAla*s:fe$rtul_ge9-oful.-91_4gu_dgLrezg_ce
"bolile
mediu nu trebuie ignorali. cd a.
Astfel, ggtrgl-educ la declanqareamultor boli: D-eoarece -*a
fi_e_ parlunctioneze-cereqt satr
A_!-4-qetq1._pd
ggqr-r_d cq{g Ul e_ftfpbUi s_afrUrdi_o:le,ae-deloc-afost qtiinld au_p,Leg-upus din _4g9_h1ajg!9_rmi
d. [a-c!oru care determind asemeneadefecte na! -hipedensiunea. Au oblinut un extract din
sunt inpa_i-neipeldoi: -e . Oamenii rinichi, alfjniectat.li chi duLfu .vend gi au descoperit
care se nasc cu "!*e;1din!agene-ttcdde a dezvolta o cd intr-adev{1 fdcea si creascd tensiunea. Aceastd
boald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatd -numit6- Jenind " ceea ce inse amnd
substa$4- e--fes-t-
niciun simptom dacd factorii de mediu sunt favo- ,,rinjchi". Studiile ulterioare au ardtat-e-xistenfa
rabili. in acest caz, putem presupune cd genele s-tS-t@d de la Figura 6.
care ar trebui si fi cauzat boala nu au fost activate.
De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au dpr._e_gurs_o-_ryg!hqruoo-gal^-ongtotensinogen,

134 135

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
C o o u rD
, rvrr el VrnTu M r n e c o l n l E T T r A R U L UvTI E T I I

tensiunii prin producerea


care determind qreqtgpq.a Rolul bacteriilor E. coUin ingineria geneticE
hormonului angiotensine. &.ej! jgrmg,n reprezin- Dupd cum am mentionat in capitolul anterior,
td q_Cg*gJFj9Iffi&tF hipertensivdcunos- Iaboratorul meu a cdqtigat cursa pentru identifi-
cutd astdzi. Medicamentul care inhibd carea adevdratei structuri a reninei umane, in
funclionarea acestui sistem enzimatic/hormonal mare parte datoritd bacteriei E. coli gi a rolului sdu
este acum larg folosit pentru tratarea prelios in ingineria geneticd. Din cauza epidemiilor
hipertensiunii. provocate de tulpini virulente ale acesteia, majori-
tatea persoanelor privesc cu teamd bacteria E. coli.
insd oam-fl*i-de-StlinJd implicali in inginenagene
Figura6
Prcasta func$onarea sistemuluienzimatic/hormonal _ticd prezintd un pa{e in-let_eSfAta dg gcg-st-orga-
nism, deoarece s-a dsyg$-!-g .r! p_ge3gi adg-cy,gta
cauzeuizlhipertensiune

rinichi eqtr-e:r_tren_de*_r${_ge_njr11l9$?T_9gcon-iil9y.{e
g-e_Be-transferategi pentlg sinteza protei4elor pe
baza instrucliunilor genetice. Bacteria E. coli a
fost prin urmare analizat6 atent, ceea ce a fdcut ca
ea si devini rulm_aterial_d_e_siu_druide-al Si.ggrs-aa
qtlP9..L9.eg9-p-r,ql-oji-Nahel.Def
apt,begtgriit-e-g-.colr
eonstituie qel mai des.-falopit.in-c-9r-q_etdrile
Ee-nslice-din-+rezent. Numdrul de persoane care
gi-au luat doctoratul pe baza studierii acestor
organisme se ridici la cel putingflJe-va mii.
se contractA
qg!!!bp!a inlpm6se ftrgroa96
Le9!e4{" ^E-"dr"-.I}ji _a,9*!q_$_"qeg-.*_dq
, in compara$ie cu pele lfef mi-
Ligrde ale genomului.-uma!, un att punct in
reacf ioneazi in -_Uterjorul favoarea sa sub aspectul cercetdrii. a
Vg-e*dui_dr_@Se, producAnd angiotensini, care se combini a baglgrigi E; q
c_91i fgst, de-co-di-
cu receptorii. Aceasta determind qgsiracfa^ueavasului de figg[_in,1-99J. Aceasta inseamnd cd putem acum
sAnge gi ca urmare cre$te tensiunea. identifica diferenta dintre virulentul 0-157, a o

136 137

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cotul, DIvIN el Vtnltl Mrn.tcolrlE T I I A R U L U Tv r n T r r

s_utdcincizepi $-igaptea tulpind a bacteriei E. CoIi, Figura7


Producliaproteineiumanedin bacteriaE. coli
ceea ce a permis combaterea pro-
$r*c",e;1_gpjqnuitd,
blemelor cu cea mai virulenti tulpind la nivel FIINTAUMANA BACTERIA
E. COLI
genetic.
O_datdcu 4e-csdififfa-rp+eesel-mnin[, am fost
de
imediat capabili sA,"idp_a_t-ifuep-_Stf-Uetlr:a__-sa
bazd gi, pornind de Ia ea, _4nq_grojus-JL-mo*il
lUfu enrionalinJ$S. Insd, d9-o. .aceqtmodel
"p-19ce
era 4:r:nai gstimativ, am dorit sd identificdm in
mod clar st-uctul-a-s-a,re-ald.in acest scop, ay-eam
nevoie de o--"mare-cantitate*de--renindumand qi am
5- legare pentru crearea 4 po(iune de plasmiddecupatd
fobsith4etF'ietr-caft"=pengg*.9-pJ"o=41+ce. ADN-uluirecombinat
Figura 7 ilustreazd de--a.--utjliza
lggte-
yla E coll p.g3t_rU_ a,"produce_prote-iaq_um,mne.
g
4,ge,as-t-d-m,.-ctadaestefolositdpentruq_IgdlLqlf
pre cum i n sn I in g, iJrtelfe ro n uJ $i -h_qtmq_nii.de
t_qi,p*e-
g-{Q$!Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglor 6. inserarein E. coli 7. fermentalie 8. proteindumand
l+bacteriaJ-eobpentru a produce acesteproteine
Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli,
a fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1s trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structurale
stautele precum , care este considerat umane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei va
recunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild si
ca.f iind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre.
declangeze qi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul de
buit, -qa_f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fo st nece. transfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnis-
sare optsprezece luni pentru a obline doar cinci mUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotoru-
lui este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare.
miligrame. Sp:_e- deqsebire de aceasta, e Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild.
i, n--ep-erno-
it, sa p-r-o-ducem-oricaude CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a pro-
mova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza.
-nnulJ.dorim. Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesar pentru sin-
Am reugit intr-adevdr sd obtinem renind teza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copierea
ADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu sunt
umand din bacteriile E. coli. "-am_intdlnit integrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul infor-
dgs-tule-dificultdti. nost^rg-_p-!_ructural mafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd inde
pendent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pen-
de. bazi al reninei"era.porfect, renina-uman^d pe
tru a realiza substantele dorite.

138 139

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, Dlvtn el VlnTIl MrucolnlE T I e A R U L UvI I E T I T

c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a .iurrtile companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a pro-


in- Jo.s de e, duce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sd
. Hgrpqrri,!_5ilro identifice adevdrata structurd a reninei cdt mai
teinglg.!qgAne_. rea-
_c-g;['sunt repede posibil. Dupi aceeaera comparativ ugor si
\zate !1.1jglglgl *gglglgl-oj b-cqteriei. E prin se producd un inhibitor de renind.
urmare necesar d prin membrana impreund, am obtinut doud sute de miligrame
celd-Ar-?--4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepa- de renini qi am folosit aceaste cantitate pentru a
produse de proteinele E. colr"nsr-
rA-r-eg-Fq.b,gtgntei defini structura reninei (a se vedea Figura 8).
m ale*-qsJ€,e&.re_49*d9 _-difjpil_6.A$a cd reuqisem sd
producem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nu
alcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei.
Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiec- Figura8
Reninaurnand9i complex.rlinhibitor
tivul de a qrea un model structural. Ddndu-ne
seama cd bacteriile E. coli nu aveausd funcfioneze,
ne.am decis sdincercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuri
-de -drojdie,..bacillu'ssubtilis qi o culturd
de=,p-e-Iule;
de celule animald.
De aceastd dati am colaborat cu Upjohn
Company, e semFanie farmaceuticd internafionald.
Ne-am hotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viului
interes pe care l-a manifestat, contact6udu-ae la o
SCp.Jfu1n€dupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qi
datoritd irrgisten+ei,mle de a t ealtza un studiu com-
plet pornind de la etapa de cercetare de bazd.
Interes-ul"sAmtqAnieiprovenea din faptul cd produ-
sesem de fapt renind umand. tehaica-:roastrd
pu!ea^.fi--utilizatA pentru-. a @e Sdgeataindicdinhibitorul.Restuleste renindumand.
ea_putea-fi_crieldizag Si fo-rmas a real6_ana-
-no_gre,
lizatE pe-u-tru "a-.folosi.Jsnina- in dezvoltarea unui
trat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o

140 T4L

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DtvIt{ ll VInTII MrucolnlE T T I A R U L U vTr E T r r

Cercetarea conduce adesea la rezultate pentru a explora ,p3i mult tratamentele


neagteptate pentru hipertensiune. Terapia geneticd este o
Produclia de renind gi identificarea structurii tehnologie revolgJio-4.ari care reprezinti viitorul
sale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care a medicinei. in urm6torul capitol, ag dori sd vd
fost in folosul a numeroase persoane. O enzimd impdrtigesc cdteva din notle, progrese din acest
aparlindnd aceleiaqifamilii ca gi renina a fost ulte- incitant domeniu al geneticii.
rior identificatd ca- tiind u ial
g&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii au Decodificarea codului genetic face
irnceputsd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd un posibild terapia genetici
nou medicament. Numdrul de decese din cauza din corpul nostf,u"-esteun.orga-
SIDEI in America a scizut in 1997 pentru prima rllsm*du-indepeudent. O-cehrh hepaticd, de exem-
datd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un fapt plu, trebuie nu doar sd funclioneze ca o celuli
direct legat de introducerea acestui medicament. hepaticd, cj $i sd-fie e pentru a indeplini aceasti
Re-zultatelecereetirii noastre au condus de aseme funcfie. Cum se fo_rpe-g_q!_ c,-o_rpuJ
uman-eare--este
nea la-dezv-oltaxea or,al-bip-ertensiunii, selule?incepecuun*singur
+lqatuitdin*miliard.e-d-e
rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezecila sutd o;ryl gi fiecare celuld este dupd aceeapre
pentru hipertensiunea datoratd reninei. Acest dusi prin diviziune celulard, nu oblinutd dintro
medicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia. sursd externd. Chiar gi uriaqii luptdtori de sumo au
Stturchrr.areninei a fost clar identificatd intre fost la inceput un singur ovul fertilizat, atdt de
199!_Sl_!9_91,!a*c,_ql dupd ce noi am minuscul incdt era invizibil cu ochiul liber.
real&_q!nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nu Pgncipdele--metode-*d-e-c--eltaetareutilizatein
numai cd ne-am atins scopulreal - de a invdta gtiinfele naturii sunt exBerimen"ful-$i ohsprvatia.
sd produepm proteind umand cu ajutorul Progresele majore in tehnpl"peb- i gi
instneriei genetice - dar rgaultate-le cercetdrii metodele g5jgr-qimentaleau simplificat foarte mult
noastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuata- extrac$ia gi examinarea unor organe precum fica-
m-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi au tul. Dar cdnd extragem aceste organe, este impro
pregdtitapariLia-mqdr-caU.-g!$_e,!-o_ babil ea ele -gd fungtioLe-ze in acelasi mod-ga
. Aqadar am fost foarte elup_qr_ -gfl.e--ig igtrflilul
_qggdeC_. eorp:rlui. Acest
. mu]-tumiti de rezultate. lucru este valabil nu numa-ipeutfuJ-e-p-u!1gi, dar gi
Ulterior, ne-am intors atenlia spre
PgD!ru-celule. Dacd extragem gi cultivdm o celuli
r42 143

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cotul, DIvIN .o,lVlnTtt M l n . e , c o l n l E T I e A R U L U vI I E T I I

in laborator, putem descrie ce face, dgl+g Et_im-in ig _fOA-q, o echipd de cercetare de la


contjnuale- -{eSg."Aq"eJffif-lucruse,intdrrpld pj p-And Universitatea Tsukuba a *,i-deutificat",horsonul
cp-lula,se-,aflejn jnterioruLs.orpului. Trebuie si ve- g4dgt-elind, cr1-.Jel-' r
rificdm dacd 9e^t$e..igd.ttrdllal6,atunci cdnd este gaqflln*. Aceastddescoperireextraordinarda cap
mod ca.gi in labo-
irclocuitd, va fun.c$o-4g.jaa^c-eJa.$i ta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrd
rator, deoarece, degi qgep;i po4te funcliona iden- eldp"!--ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdnd
tic, sg"jn10*mp-la_p.eya*snq*p-1"-e"l-"1!-eest-e:ltat. se administreazd, in cantitdti reduse.Oamenii de
in domeniul-aItat in d-ezvoltare al. inglg-qriei gtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze.
gpP-eJiP"P, au U_tilizdndte_hnologiacare permite izolarea unei
generat un viu interes. Degi rdm6ne chegtiunea g:eneanumegi @sau iulqcuirea
ga, care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsj
gtear,sd
dg Lq .S_o..greci.PercepAndpotentiale utiliziri in
cd pentru trata- tratamentul hipertensiunii, o-ameniide,$tiintd au
m-qltqlp*e^di_q_d_epje,u.nre,-zul-Jatn-atural.O-bqddar pTodqglgar1igrogfi-_"-e-p"!alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud
putea fi vindecatd, de .gxemplu, p1is"**'texgerca .e;3**4d*!rstd. a $ey_g-niJ gwidpnJcd
ggpgiggg+ygifg4g. eazd. Aceasta eqt-e-ggnos- aceastdgend ip formarea maxi-
-.+n

ctrti drept ,-.qi numdrul de gene ,d-"-9-gq9..-"_*!9"elejU*m*9"fi


fi aatl*genetic_-se
id.entificate""."care" .cutz.eazd-,boli --creqte rapid. Is*gqu r. I:ssmbillsd
@p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti , a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt"dgl"
-timp_
h.qg111!
,fjgial me.caaip+C.Sqne_tic de activaxel dezaetiy.are +g$tgfe.Aceastaaratdcd e
qi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in trata- indgmg"g$"_e{Igt-is"-deevqt-tar_e"_alter_anieigenetice.
mentul bolii. Experimentele pe animale au fost Bteseeul--rzM unei anumite
deja realizate prin introducerea unei gene lipsd geneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"
pentru a depdgi handicapurile funcfiort" O ge-netic. Iatd o expliq-afie"-simpl6a-modului in care
*u sunt produgi goareci supugi acestei proceduri.
Aceastd tehnologie a devenit posibild cAnd oamenii
, -d"ttpg-qHr de gtiinfa au descoperit
ye,t!.c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuie e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulele
sd fim extre"nu-de-pruden$iin folosirea acestei stem embrionice, ca qi ovulele fertilizate, pot gene-
terapii. ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O

145

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
M r n e c o l o l , E T T p A R U L UvIr E T r r
Cooul, DlvIn lt, VrnTll

Iizate din femele. e a reninei umane a iost


gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[ s-tglf
apoi inser fiecdrui ovul fertilizat (a se
em--brionicd,.normali"din goarecele negtu 9i apoi
.unui goarecealb normal irn vedea Figura 9), iar o:ulele au fesf implantate in
introdusd
timpul stadiului de opt cicluri (cdnd celula se -ma-mesurogat, care produc fiecare aproximativ
paisprezecepui. De.-qb-i_cei, dintre.pui
divide in opt) pentru a produce un embrion hibrid.
poarli g91g*.19nini.--umann. Am descoperit cd
Ageste-Eq.IUg:reste.apoiimplanJat-h-p.-am-a-sure
gg1gle 1-e.an1rp-i-.umane
la goareci stimuleazd gene
gat. $oarecii,knoekout" sunt produqi prin inmul-
lirea puilor rezultafi care s-au ndscut cu gena me
dificatd in celulele reproducdtoare. .{c-gasti Figura9
metodi este utilizatd*pentru a dezqetiva. gene lnserareageneiin owlul fertilizat
anume setrectate.
ovul fertilizat
Terapia genetici edeJiscantn, dar in acelagi
timp rwolufionari
Pentru a studia renina gi a clarifica mecanis-
mul prin care hormonii cresc Ai reduc tensiunea,
echipa noastrd de cercetare s-a*apuca!-sl+roduci
$oareci-hipertensivi. De ce? Din p6cate, nu existi
niciun alt mod de a face acest lucru; acegti goareci
sunt foarte utili in inventarea medicamentelor pen-
tru prevenirea gi tratamentul hipertensiunii la h:pgli..s-sle*inle care produc mari cantitdti dq re
oameni. Realizdnd experimente asupra goarecilor nind, uman6, la fel cum se int6mpld gi in corpul
hipertensivi, putem exatttina modul in care genele _4gtivatd gi funcliona exact
uman. La .$oaregi,-_er-g-
sunt implicate in declangarea hipertensiunii gi aga cum ne agteptasem,dg! tengfunee lor rdmAnea
normal6.
rclatia.drrrtle-"gene $i factorii de- mediu, precum
ali entaf,a. Apoi am produs goareci caf,epgg--e.dpg opusul
- precursorul hormonal angio-
$oaregii hipprtensivi...$i hipotensivi de la *_-T-ltt_q.:p+le
Tsukuba pqsgda Bglro tr.ansferate. Pentru a pre tensinogen. $i in acest caz gena umand la goare-
duce goareci hipertensivi, am inceput sE impere ci era activatd, iar ficatul gi alte organe pro-
chem goareci normali gi sd exbragem ovule ferti- duceau mari cantitdti de angiotensinogen uman.

L46 t47

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DlvlN .nl VInTtI M r n . t , c o r , p l ET I I A R U L U Iv r E T r r

Dar din nou, tensiunea goarecilor era normal6. medica$ia, tensiunea a crescut la nivelurile
Rezultatele au demonstrat cd genele reglatoare anterioare.
atdt ale reninei, cdt gi ale angiotensinogenului Echipa noastri a produs apoi ,goarecii hipo
uman funclionau Ia goareci, aga cum ne agtep- tensivi Tsukuba" pr.ful$tergerea un-e-igenecare prc.
tasem, un succes datorat studiului amdnunlit al duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina.
genelor reglatoare la nivel celular. Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacd
pq carq
efe-c"!- sistemul enzimatic/hormonal care declangeazd
bngl!-9rug1ltea, cel nai ip-p-e,"q-t-4l^I!
incercAn q{;l o}finem produclia de renind a fost cu adevdrat implicat in
Eram tentali si abandonim, dar in schimb am controlarea tensiunii la un organism individual.
incercatsEidentificimd.p--gq-te--ngjune.a-$oarecilor Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor care
nu cregtea. Am reluat testele la eprubetd qi, dupd nu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusd
c-dtevaluni, neam-dalqggl*o*g cd renina uJoand nu decdt a goarecilor normali.
etA-cpntrabalansaH*-de-pleme-ntulopug-I.g.$g,areci
(algiotensinogen). De asemenea,renina la goareci O alti descoperire remarcabill
nu era contrabalansatd de angiotensinogenul Studiul nostru a produs un rezultat surprinzd-
uman. Dupi ce am fost siguri de aceste doud tor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi,
aspecte, a4 inpereche4t goareci care purtau gena uL Soarece femeli gestantd, care fusese impe
reninei umane cu goareci care purtau gena recheati de mai multe ori pentru a produce goareci
angiotensinogenului uman. Can la t-re-iluni dupd hipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteam
n4gf.ere, puii gc-es,tqr. -cupluri.. au cdpdtat inlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. in
hipertensiule. fond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivi
$oarecii purtdtori doar ai unuia din cei doi fac- de la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce ten-
tori implicati in hipertensiune nu deveneau siunea femelei crescuse.Pentru a determina
hipertensivi,dat,-c*andc.els"-dorrierau.combinatein agestui.' ef-w!-"nee$-teptat, am realizat un test de
acelaqi goarece, se producea hipertensiunea. sAngela femele gi am gdsit renind umand, care ar
Tensfunea*saximd la un goarece normal este de fi trebuit sI fie- prezent-A numai Ia mascul. Ce
aproximativ 100, dar la goarecii hipertensivi era insemna aceasta?
intre 120 gi 140. Cdnd am administrat un inhibitor La inceput rm presupus ci hormonul fusese
de renind la goarecii hipertensivi, tensiunea a transferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceas-
scizut la aproximativ 100 gi, cdnd am intrerupt ta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund

148 t49

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DIvtN el VtnTtt MrnecolelE TIpARULU
v rTp T r r

intro ord sau dou6. Dupi multe investigafii, am Figura10


descoperit spre marea noashd mirare cd reninei Perioadade gesta$egi dinamicatensiuniila
Um4rrp afectasc fguEclailoamdprin placentd. Aceasta goareciifemeld gestanti hipertensivi
insea$na ce pe care fdlul-lp*mo$cue$edp
h p-qnn@--de*seluqa$-edin ar-nufea. in
Deqi ne aflim inc6 in stadiul orperi-
Fm,-"p.ul"sarcinii. t60
mentelor pe animale, aQgSf-eno-uqc-n- gt-Plrtea s6-se
hse,Eqgni. g'
in orperimentul nosku, efecbeleincetau imediat a 9.r 40
gF
dupd ce se producea naEberea.Dupdcum se poate 1=
vedea din Figura 10, tcusiusg-a-samei in momentul
na$.tern(0).prg#g.F.-e--y-er-.dba zexr*l.zi, ajungeala
Hg,*
e"
punctul -ma:rimchiar inainte de naqtere gi reveneaIa 9.=
normal dupd na$tere in a doudzee.ean'. Dar orice .- too
dezechilibru func,tional eavzat de aceste gene *ar fr
menfinut. Aceastd descoperirear trebui sd confuibuie
la clarificarea gAuzelorsepticemieiLafemeile gestante. 4812
Rezultateleacestui experiment au provocat un viu
interes intenmfional. in noiembrie 1996, prestigiosul Perioadade gestageQile)
jurnal Science,care rareori prezintd lucrdri scrise de
oameni de qtiinln japonea, a trimis un jurnalist sd se diferite de tensiune, pe l6ngd goareciide Laboratornor-
informeze cu privire la subiect qi a alocat un intreg -ali (a se rredeaFigrrra 11). Suu.tcmsingurul gnrp de
articol studiului nostru" liudAnd munca noastrd ca pe ce-I9ghre.-din-lune-agr*e.9I9.dp.Sa_tip.r"i dif-_e_ri'te
de
ceamai creativi descoperirein acestdomeniu de mu$ goarec.iientrq gbr-diltl hiperiensiunii
ani. _c,rescai
Neam confruntat cu numenoasteobstacoleitlr anii cred ci obfinerea acestor
de Ia etapa de planificare la incheierea studiului qoareci va accelera sfudiul hiperbensiunii. Aceeagi
hipertensiunii la goareci dar acestaa constituit o e,xpe tehnologie poate fr utilizatd penbm studiul $ analiza a
rienli incredibil de rodnicd. Am realizat goareci nt.meroasealte boli, cum ar fi cancerul.
hipertensivi qi hipotensivi, care prezintd doui tipuri Degi mare parte din materialul prezentat in acest
150 151

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DIvIN ar. VInTII

Figup 11
Tensiuneala tipuri diferite de goareci

Tipulde goarece sanryirdin faza


Tensiunea
de constrictie(mmHg) IUnTNAREA
$oarece hipertensiv 1 2 9 , 1x . 7 , 1 $TIINTEI CU DIVINUL
Tsukuba

$oarece normal 100,4* 4,4

$oarece hipotensiv 66.9 * 4.1


Tsukuba
Progreselein ingineria genetici nffg!.lfgf
Tensiunea in fazade constrictieeste tensiunea
sangvind
maximd.
sangvind
ss leelg_ttgtudi
Odatd cu evolutia gtiinfei, a devenit mult mai
dificil sd estimdm ce este util gi ce este ddundtor
capitol poate pdrea destul de tehnic, sper cd datoritd societdfii. De aceea biotehnologia, inclusiv ingine
lui af, aflat cevadin miracolul genelor noashe. Cu c0t ria geneticd, reprezintd subiectul unor dezbateri
qto$q,d"-,:1jp:g"tsubiect,cq_a€t_9gl-pqaiggllJ atdt de infocate, iar, de exemplu, nagterea primei
g,,runan.
9gr-e_-C9gj*ui_9;F__g9.. oi clonate in Marea Britanie in 1997 a declangat o
Faphrl _essfsli .g9$I'S!ig*f,l1$le controversi internafionald. l4ulti_oameur eyjJa,,ali-
jdlgente,aad-caractr,ru1".-comportanentul,
no_astre-*n*e- Rca$el€ enditicate.genetic care se vAnd in maga'
I starea de sdnitate sag {p=boaldm--:a--capd:Zat
dea lun- zine de teama unor pericolg pentru sdndtate sau se
grrl inhegu *ele ca"iere de om de gtiinfa gi uimirea intreabd
mea nu pare sd scadd.Realitatea amprentei viefii este up rrca$ia
at6t de uluitoare, ingat pot nglqa! presrrpung gg-g-di-
.Datoritie_L"p_lg*r!pro-f
ggd-_q-oJ#ip-u!de Degi at6t clgnarea, cdt gi qodrfic.area geneticd
, enea oe vom orplora i:n folosesc teb&ologia*€ienetic5, sunt doud lucruri
eapitolul urmdtor. foarte diferite. Dar aceasta nu schimbd faptul ci

r52 153

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, Dtvlx ^nl VtnltI ir,,rsrNanne
$rrrNlnr cu Drvrruur,

iuflgenlgara.in m od rliracL-chiar fdrd intervenlie umand, ceea ce dovedeqtecd mo-


E prin urmare imposibil de se
ql99--4tr19-EqUl*Ee!ii. dificarea geneticfl in sine nu este un act nenatural.
parat acest subiect de eticd gi religie. -i-nJ-rebarea Mai recent, Ugulgtia-gcneticda fost adoptatd ca
care se pune astdzi este c4Lde-dgp#tg ar trebui sd o*.op$iune pentru polenizarea incrucigatd. Prin
p.prg-e-m--au"tehnologiademo.dif icaregeneticd. aceastd4g_etodd, su4t.hourlardate__c"g.fadi-
I
Dg-pg!9-td3g:cde-re aI cuiva implicat in cer- l€-9g" q"bsle"te +t"lg_tgIlce pentru a genera
"U, pot
c,etareageneticd, modificarea geneticd in sine nu grutafii, din care unele prezenta trdsdturi po-
este rea, deoarece este ceva ce a existat dintoL zitle. Degi este mult mai rapidd decdt polenizarea
deauna. Strdmoqii nogtri au obfinut plante imbu- incruciqatd,
ndt6fite, deoarece doreau recolte cu caracteristici li controlat
favorabile cultiv6rii. Majoritatea seminfelor folo
site astdzi in agriculturd nu mai seerndnd cu cele
ale plantelor de la care derivd. milioane.
I\491pjg.-slasicd de modificare genetipi este in consecinfd, cglgse ocuFi cu modificirils
reprodtrpti4 incrucigatd. Unele persoane au impre Sgpetice au inceput sd caute o-metod5.-mai,rapidd
sia eronatd cd nu are loc nicio modificare geneticd gi mai eficientS. Eforturile lor au dat roade odatd
prin aceastd metodd. De fapt, aceastdmetodi con- cu egari$ia-hioieb.nolosiei in anii 170. Aceasti
venfionald de imbunitd$ire a recoltei reprezintd tehnologie esenfial timpul necesar pentru
gxsmFlul cel mai clar al modificdrii genetice gi hi- e*D:o-duce tulpini noi gi A-ebmbA! de a
brizii de plante imbundtdt-ite produgi prin poleni-
zare incrucigatd sunt evident modificali genetic.
Modificarea genetied prin-reproduc.tie --incru-
cigatd insd poate avea loc intre--gp*eg1l
-!qg- ea_sggerat_teslqlq_glep--lgt-egplgdqcj_4$te
-dite. in plus, genele nocive sunt transferate impre' precum Himera, o creaturd din mitologia
und cu cele benefice la speciile hibride gi pot chiar greaci cu cap de leu, corp de caprd qi coadd de
fi dominante. P3;rtru a elimina genele nedorite qi $arpe.
a le pdstra concomitent pe cele dorite, eaeygie-de E_.deVAr_Et_ ne-+ermite sd

qultr-esr-poglg.fi-produqa-q*ve-neJate-sulmfgc.arac- asemenea tebuic-Bosibil sd combinnu*celule-J999-


teristicile- dorite. Acelaqi proces are loc in naturd " telg gi lmane. Dar aceasta nu tnseamnd cd aceste

L54 155

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coout DlvtN lt VtellI Irr,rsrNannA,
$rlrNlnr cu DrvrNul,

ar trebui si progresim in armonie cu legile


cdgle v.or.pre-dxaehi-br-rzide om+lant[- F-au-om-
goarece.Chiar dacd se combini celulele vegatale 9i naturii, in timp ce facem tot posibilul pentru binele
umane, vor-disp.6rea in-timPul umanitdgii? in acest capitol, ag dori sd vd
pr-o-ggjslg_{e."din1ziuagqelul,srd.Naturaesiegver- impdrtdqesc cu privire la
nafi de legi ,ntriete. Indiferent cdt de mult va acest subiect.
avansabiotehnologra,ve-fl-Uqigglinlqlgi-m"-pg5ibil
Sentimentul prezenfei a,Ceva nircf
Dar de ce sd incerc5m sd transferdm genele? Sunt adesea coplegit de un sentiment de
Dupd cum am explicat in Capitolul 5, tfapsferul uimire gi admirafie in cercetdrile mele cu privire la
genetic ceqfib11r:lai{gn-!$gareacauzg!-qr.gi informafiile genetice. mi intreh eu, ar pulea
si-s-o]uliil*9r-de^spjeqgr-e.p9pt{-!t"b-9[-p.Le*qum $r
cancerulsaudiabetul gi ne permite sE producem in ? Pare ispseil ca nigte informafii atdt de
masd substante care sunt eficiente in tratamentul s6ynplexe gi. de vaste sd se fi petrecut dqal"_din
lor. Biotehnologra a fost socotitd o revolufie $tiintr- int€Usplare. Prin urmare, sunt silit si recunosc ci
ficd cu aplicafii intr-un mare numir de domenii, e un miracol ea
inclusiv agriculturd, cregterea vitelor, medicind, . Aceasta md duce la con-
producfia medicamentelor gi energie. cluzia ci .Tbp
, am numit acest lucru ,Ceva
Mpdificarea gpnetici nu violeazi legile naturii
gi nici nu face imFosibilul posibil, ci mai degrabd mdref'.
'
face posibil ceea ce era privit in hecut ca extrem Odatd, am petrecut mai multe zile in acelagi
deimprobabil.i .Tot hotel cu. Russell L. Schweickart gi am avut
aga cum alimsnfslg sdndtoase consumate in exces numeroase ocazii de a sta de vorbd. Astronaut de
pot fi nocive, aceast4 tebro-lagqplezrntftiseurile nagionalitate americand gi membru al echipajului
sdq-tnqe$le. Ce ne rezervi in viitor de pe Apollo 9, mi-a impdrtdgit experientele lui din
. ln acelagi timp insi dispune spafiu. Am fost indeosebi impresionat de o remar-
de un pojeutie[-inpredi"bil, putdnd contribui in mod cd pe care a ficuto, care suna in felul urrndtor:
evident la rezolvarea unor probleme de sindtate, , durspetienu_qjeqr_frgp_o_qj-pefe
v_4zst
de exemplu, gi la inregistrarea progreselor in biolo Ui€t4g:+e- ir-r-io-qle -.ek-m:a-no
gre $i medicind. silqfi!- ; qug*sruoJii---a[- -imi
Ludnd in calcul cele mai sus-mentionate, cum Pdmentului.A fostg"e5p_erienfa

156

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DIvlll el VtPTtt iMsrNannA,
$rnllnl cu Dlvrr.rul.

a.t€t" de emotionantd, incdt nu o pot descrie in inspirat de acelagi sentiment. Nu putem defini
cuvinte." exact ce este acest mdre!". Unii numesc
"Ceva
Deqi din punct de vedere intelectual gtim cd Iucrul respectiv puterea naturii; allii Dumnezeu
PdmAntul este viu, nu e ceva ce observim de obi- sau Buddha. Suntem liberi si-l definim oricum
cei in viala noastrd cotidiand. S-chweickart-a-fost dorim. - !s*trebgg___gA__Ul@_m_!f-cp4gtigg
uimit de aceastd,constalbarenrivind Pd$altul-din
oersoectiv
{---r--j-
a spatiului cos-ic. in
...... -+ - !---- Indiferent c6t de hotdrd{i suntem sd trdim,
acelaqimod,eus*unt_r1_gpiret._{:e*9999-91g-U+.I[U-e-$i

con-tinutq-tl--gencle-neagtre-
decprQ*elene.cu este un dar neprefuit al Mamei Naturd. Dacd cine,
r. Qeacle-noas- va v-ar da un milion de dolari, probabil ci ali fi
tre, care sunt con.tinrrte in* u$g-r gelJlettet incdntafi. Ati putea fi pulin ingrijorafi de taxe, dar
de-mici ingdt sgntinvizihile, conlin e tot v-a!i simfi fericifi. in co-paragie cu
{e.PqEu baze-chi'mice, insd, un milion de dolari nu inseamnd nimic.
ll[e--ityatdp_, SppUl-_qA lC fie_._regu.rrgqsatori
v.a!]l4Lg49rmde-iohrnafie este care-i-au co-ncepulsi-care. au grijd _de_Bi
- Ei gg_40 A{ pe rcL-,cj*-fie-aar€_arganism-riu c6+d B_qnt_.p,ici.Cred ci majoritatea oamenilor
d-e-pe PEment, dg-!a micrqorganis-e l, Flente, eni- acceptd aceastd logicd gi sunt recunoscdtori. Dar
mal-e_li ,qameni. Rviqt[.ia-jur de doud -qi]ioane tot aga cum pirintii nogtri au avut la rdndul lor
pdnd la-doud sute-de-rnilioane de specii pe aceasti pdrinfi care gi ei au avut pdrinfi, mi se pare logic
planetd, .{s$lui4$iJod ca,eg!_rs-salrd_gge*qqt4_f qgunqgtrqta-eib"e"genpratL
gcnetic. Pentru mine, acest lucru pare absolut ile---din urmd, s.e ejgng_g,p-in fiq
incredibil Si @. Dupd p6-
rerea mea, i a jn-ru*d-oaturAl*1.gssa-_p-en
ar-.tre-bui_sdsgud-Lce _u
c .cqJxulllescoCevemiret'. careau fost inaintea noastrdqi, prin urmare,lg
Dupi intoarcerea sa din spafiul cosmic, . Desing putem sd o vedem,copr!-inu-
s de a eei-dioriprin
.e-s-tn-!t=s-bc!sqxea itqlea vielii indicd faptul cd g_qg_e_p-e_qe.g
.elrl-$qte
lune-St--d-e
*C__imp4r@i_ _g€t- mai multor oameni
ude p_e c-are,
o triise. $i eu sunt fdcut--heptst s6-mi das searca c&_d9._uqpp-riapt
158 159

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DtvIn ll, VIolIt IMsrNennA,
$rrrNlnr cu Drvrr.rul,
I
este sd ne fixim atenfia fe:m asupra faptului cq i3pglibll-qq-4eg"9I}i"-gglebd in terrneti materiali.
gcgstei existenlg c Dger pen ru-
pi_-Lrt-oi,str6. d. Dupd pdrerea mea, sufletul nu este
ceva de care ne putem da seoma la nivel congtient.
Genele au suflet? in general, o persoand este congtientd de ,mintea"
@in domeniul stiinfei sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gi
genetice m-a condus la--aruEite.lonvingsri cu furie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continua
privire la ceea ce 'se intArndi duFi ce- murim. sd existe. Deoarece mintea aparfine lumii cong-
. Ge.nele-lnulpirinte sunt tiente, este inseparabild de carne gi prin urmare
trgnsmise copilului gi-de la-aceeta lanepot" gi-astfel trebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconq-
viaga continud. insd numi-..continuitatea genelor, tientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati cong
nu a viefii, poate fi confirmatd. Genele nu sunt tient. Sdklul este legaLde acest tirem-li, prin el,
sinonime vietii. Sunt numar- , gi nu de lrrmea a
"Ceva-niref
. Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp!gg
reelif.atea. Dacd viafa nu poate fi gdsitd in genele a.foslinjotde auna-junosibil-de- in teles
noastre, atunci unde gi ce este?Nu se gtie. Dupi ce I ii
uum ai -cu-qjutonr rAtiun $i a pi rti i con en
Sti te din
vom citi semnificafia genomului uman decodificat, noi.
sunt sigur cd vom infelege mai mult, dar cred ci in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: Cdutarea
si de,finim-in msd Stiinl,ificd a sufletului (New York: Charles
pre"gr.s.,_Age!,taJiehi. Scribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre
t| Multe persoane cred cd atunci cdnd murim ne n a proDus*
reincarnim. Cred cE individul posedd un suflet , ajunge la concluzia clg*enele
care se manifestd in lumea fizicd atunci cdnd
locuieqte in corp. Reincarnarea se referd la conti- a"fiinplgl- upane, dar pql-qs,6apq{tiLa
nuitatea acestui suflet. Degi sufletul nu poate fi . -cEer-aeg"g!!_{g!gll{e
definit, pe baza aceshri concept, este etern $i, prin fieserageqa, . Este un
urmare, atunci cdnd corpul piere, sufletul pdrd- subiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va
segte trupul gi reapare in altul. u*ooi'
Nu gtiu dacd este adevdrat sau nu, dar"stiu-cd "
Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noas-
qgeJqg]€a--lgglqrtBu-pqt-"-ft-elp.llsatela"nivelspne trd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confundassn-
tic. le-*g,g-4t alcituite_,_din_materie 9i e ceptele,de-mfufegi suflet. Dacd vom face distinctia
160 161

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DIvtN al VtsTlt
irttsrNnnne
$rrrNlrr cu Drvrnul

clard intre cele doud - faptul cd mintea aparline ageagtdsennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori in
corpului gi sufletul apar,tine de "Ceva miret" - ne spaliu gi nici eu nu vd pot arita genele mele.
va fi mai ugor sd inlelegem viala gi moartea. Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd poves-
Sufletul, ca sursd a existenlei noastre, este tire care dovedegte cd suntem mult mai minunafi
esential, dar, atdta timp cdt trdim in lumea fizic6., decOtcredem.
mintea gi corpul, fdrd de care nu am putea exista Ati auzit :a,e-o-date-.de*a care-sd
in aceastd lume, se supun gi ele aceloragi legi ale P.t9$$-4- *de. rogii? Asemenea
lumii ftzice. D4q[ intelegen-c[etit nintea, cdt gi planteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgi
sufletul tiPsul genetic al rlbggl_ost"
vi,etii, putem descoperi cel mai bun mod de a inter- Majoritatea persoanelor s cd erau rezul-
acliona cu genele noastre pentru a atinge tgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-pp
potenSalul mnxim. dus e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_e-
dB, rpSie
care-iumsd_gqrp-ul_-ugduge_
Suntem nult rnai minunafi decet sredem tr,9izeei--de-rp$ii.
Dacdnu era vorba de biotehnole
Alcdtuirea corpului nostru este perfectd. gie, atunci care era secretul lor? P-l4ntelg_fuge_sqd
Etepsre-^usEggsnn are mult mai multe sbilititi cuL$vale_, , cu ajutorul
dgcdt gi-95"pu.lga lmaglna vreodat[, dqr-_fgplll.cd soarelul.gla aneijmhogatite cu substante hreni-
P-uf,pe33.1sqane*1$Ldau--seaaa-de*acestlucrunu toare. Unica-diferenta a fost cd
ect-e-atet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiinta *d_eq0tigeol
modern6 neau oferit ocazia de a infelege logic in mod normal, este.esen$ial-penturr-cul-
,g
tlveree.plantelor.Acestea$i infig ridicinile in sol
pen-fig1qqt !g irregistrdm adevdrata semnifi' pentru a absorbi-anagi subst4nkle n"f+tive nece
creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd. sare pentru a se dezvolta.Desigur,au nevoiegi de
qer, dar solul a fost intotdeaunasocotit
soatr€.;iL'lo
Sgh_yrrbarla p c0nd se
ui.-t-e
!g la-lsani dtnsBabul-cacmic. $i eu incep doar ca unul dintre celemai importante aspectein ceea
si trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitatea ce privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlul
mea in domeniul genetic. Dar deoarecemajoritatea SligcaJtlozamainsd a crezut ci acestlucru nu era
dintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intel- adevdrat. Socotind ci acea c4p_4_crta!-q.-.ine-r.entd
a
ni cu fealiJalea macrocosmi r plantei de a se dezvolta este inhihatd de-faptul cd
L!q1ci, e
normal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime sc fix-qgza*-iR sol, si-a crescut

L62 163

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Drvtn lr, Vlnltr irr,rsrNenne
$rilN1ercu Drvrnul,

pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchi- nii comune, solul este necesar pentru creqterea
soarea lor qi per.nitA:rdule sd .absoerbS-liberia- plantelor, dar Nozawa a ddrdmat aceastd idee.
rurile naturii. AggAS!_a _es-tp--eunoscut5--ca- Plantele produc ridicini, dar solul e un obstacol
qi rczU&aful ar+f.ost plante-de--tomate pentru acestea. Apa se modifici frecvent cdnd se
care au pro-dug dg m.ai mul-te r95ii afl6 in sol natural. in plus, solul impiedicd
decdt c-ele convenfionale. Nozawa a putut privi furnizarea de enzime gi expune direct plantele la
viaf,q din p-ersBe-ctiva-unei rogii. Din aceasti expe schimbdri de temperaturd. Modificdrile fiziologice
rienf6, putem vedea cd gi "ogiile au un potenlial sunt rezultatul reacfiilor chimice gi obstacolele pre
mult m ai-mareiecAL creden-noi. Dacd filosofia lui cum solul interfereazd cu acest proces. Nozawa a
Nozawa a ajutat plantele sd-girealizeze potenfialul, ajuns la concluzia c6, dacd aceste restricfii ar fi
ce s-ar intdmpla dacd am aplica aceasti filosofie la eliminate, eficienla fotosintezei ar cregte qi dea
oameni? voltarea plantelor ar fi acceleratd. Teoria lui a fost
Degi depunem eforturi pentru a ne dezvolta verificatd de cregterea de o mie de ori a producfiei
potenfialul, r ei de rogii de la plantele sale.
LUpitelp:q$gtle. Dacd pdrintu sau profesorii near Fiinteie -umane-*cun[--la*Jel. Dacd elimindm
spune: poli sd oblii note mai mari?', probabil toate obstacolele gi le oferim un mediu adecvat
"Nu
cd am rdspunde: ,Mi-a- dat toatd silinfa gi de atdt poten$ialul nosfuu pentru a ne dezvolta este neli-
am fost in stare". Acesie-limiie se bazp,azfl3"Frpape mitat. Dacd rogiile pot cregte de o mie de ori im
cu- alt€ .PerF-Qaue+ceea potenfial, atunci nu e nerealist si ne agteptdm Ia o
cg.c-glr€Uhlrg-gfipgnct de vpdere e*hern de linitat. cregtere gi mai mare a abilitiflor fiinlelor umane,
Totugi, suntem convingi cE existd-$ireaen+rqpda care sunt organisme mai complexe.Mi-arLdrrs sf,u-
aqmtr!--emerientd qi ---cunoagtere--ca-absohtd. Qj[ vedi plnntele uri'se ele lui Nozawa.
Aceasta este o perspectivd extrem de limitatd. pot*facg
]{ozawa a explicat de eqx+ ,
D

duge rg$ii-gicantr ,Plantgle pe care le vedem in Nozawa a suslinut cd solul inhibd creqterea
jurul nostru manifestd doar un potetttiel limitat ca plantelor. Care sunt care inhibd dez-
tisFrrns la enumite conditii. Am inceput si_ exa- Wlte$lWltg"+!"i4h&iuman?Unul careprobabilcd
minez c.e--condifiii 19 impiedicau si-gi teahzeze le vine in minte multor persoaneeste
intregul potenfial. Am ajuns la concluzia cd solul . Toati lumea gtie cd iggqrtle de
constituia unul din obstacole." Conform infelepciu- n-orqg-q=o*r-Ieuf
{--dg.als,o.al,.$iimoralitatea-ge:qrali
L64 165

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DtvIr.l el Vtnlrr Itrtgrxlnne $rrrNler cu Drvrr.lul

nu sunt bune pentru noi.-Dar problema nu este TriiF in armonie


atdt de simpld. O cantitate moderatd a uaor biu- E ugor de spus cd ar trebui si trdim in
turi alcoolice poate fi beneficd pentru sindtate gi armonie cu legile naturii, dal-qu-eunoa+tem.toate
jocul de noroc in unele cazuri poate contribui la aeesieJegi. in plus, despre ce
eliminarea stresului. D.acd--placerea pe care o furseamn6sd triiegti in armonie gi
cdut6m este sexul, infidelitatea, promiscuitatea qi cus"igrran$a"-yad-i"drf-e-n!gds-.la-o.pereaani-laalta.
prostitulia sunt nocive, nu dorinfa sexuald in sine. inlrecuJ' a rrga..fuvd$at-clrr0-Fg*triip, dar
Nu satisfacerea acestora, a astdzi mul$ +au indeFirtat de religie gi gi-au pus
ia.
ppte-L!!g$l_g$38, Ce tip de g6ndire este nociv? Stiinta a ficut progrese remarcabile in ultimul
d care violeazd leerle---aafur.ii. secol gi medicina pare sd fi invins multe boli gi
Deoareceoamenii au-sistem-ede valori rliferite, 111 totqi nu putem inci ed vindecdm cancerul eau si
existd in mod necesar un singur standard uniform identificim clar cauza hipertensiunii. in cazul.
de bine sau rdu. Unele persoane vdd un anumit act hipertensiunii, nm fficut progrese evidente. ins6,
sau eveniment ca pozitiv, iar altele ca negativ. degi putem scidea tensiunea, nu putem in conti-
Aceastd discrepantd se produce adesea in viafa nuare si o vindecim, deoarece o
cotidiand. Prin urmare, defini$ia corect s esrnz.eazd.
-U$g-c.€nismrllld-€are*
"modului
de a trdi" va fi diferitd de la o persoani la alta gi -{e-xqgngj!.gpg4ta-dp U,is!-er. in
dezbaterea subiectului va conduce doar la gi mai acelagi mod, care determind majori-
multd confuzie. tatea bolilor nu au
9i fqg!---ince--identificate. Prin urmare, nu putem
sustine cd medicina modernd vindecd in mod efec-
,39@G tiv boala.
si -a-ne--hucura- de--ea. Prin Oamenii sunt liberi sd-gi puni credinla in gti-
urmare, cred cd trehuie--gLg4dizim mai atent in!d, daci vor, d singurd poate
natura gi sd depunem eforturi pee$IU Jrat_jn rezolva ceva. i e
gI1iS-
?I;m_ i. Dacd putem face aceasta, lblute $i reUds-santinua*sa,-,qe-444!99e9"qti-.-$i
atunci cred cd - la fel ca gi rogiile : vorD.putea oamenii moderni obignuili cu gdndirea gtiinlificd
pgue- in praptig{@ din fiin$a nu mai sunt convinqi de preceptele religioase. Eu,
noastrd. ,. vdd at0L-St-ii-p.t€"*cAL.gi-religia- ca
166 L67

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour,DlvIt lr, Vrnrtl IMsrNanpl$ulxlnr cu Drvrr'lul,

qi, prin urmare, caut .' turile de a-mi indeplini intenliile nobile vor mu$ir-
un mod de a le reconcilid. Nu mai e posibil in mi acel oCevamdref".
aceastd epocd modernd sd acceptim o religie afec' Dupd cum am spus inainte, aceasta nu este o
tatd de traditiile unei ere trecute, dar, in acelaqi entitate pe care o pot inlelege in mod rafional. Dar
timp, nu putem sd ne punem credinla numai in qti- cdnd urmiresc lunga continuitate a vietii care s-a
intd. transmis prin genele noastre de la generaliile pre
Aqadar ce putem face?Am trei sugestii pe care cedente,
leam gisit foarte utile in viafa. Acestea sunt: (1) Desigur, chiar dacd nu sunt cel
sd avem intentii nobile, (2) sa adoptim in viald o mai strilucit dintre copii, acest pdrinte va fi multu-
atitudine de recunogtinle gi (3) sd BAndim pozitiv. mit de eforturile mele de a le fi util celorlalfi,
indiferent cdt de micd va fi contribufia mea. Cand
PCstuafi-vd intonfiile nobile am inceput sd actionez pebaza acestei credinfe, in
Prima propunere, de a avea intenfii nobile, viata mea s-au petrecut evenimente care m-au con-
este cea care a armt un impact profund asupra vins cd intenfiile mele au fost recunoscute.
viefii mele. Dupd cum v-am relatat deja, de mai Rezultatele eforturilor noastre au inceput sd dea
multe ori pe parcursul cercetdrii mele cu privire Ia roade intr-un mod care m-a fdcut si simt cE ,,Ceva
renin6, am avut norocul de a fi primul care sd mdret" ne veghea. Ca urmare a e:perienfelor mele
obtind anumite rezultate. Dar subiectele pe care legate de studierea genelor, am ajuns sd realizez
echipa mea de cercetare gi cu mine le'am ales c6, dacd putem invila sd trdim cu genele pozitive
initial pdreau imposibile. De ce si md implic in activate, putem utiliza un potenlial ce depdgeqte
studierea unor subiecte pe care bunul simt imi normalul.
dicta cd e mai bine si le evit? put, am fost
condus de UAndria mea de om de gtiinfd, de Adoptafi fu via$ o atiktdine de twunogtinlt
agbilie qi de dorintade a evolua, dar treptat acest Cea dea doua propunere a mea este de a trdi
Iucru s-a schimbat c _q!9._llrgeJut_.gs_examinez neincetat plini de recunogtinld. Viala este plind de
suiquri gi cobordguri. Uneori, pare imposibil sd ai
t . $i totugi, a fost palpitant sd intenlii nobile. Ce putem face pentru a ne menline
concurez cu cei mai mari savanli ai lumii, dar entuziasmul in asemeneamomente? in cazul meu,
alegerile mele s-aubazat gi pe convingereamea din md ajutd s6-mi amintesc cd qu*-lraim-^ntmai
ce in ce mai puternicd cu privire la faptul cd efor- dsgqriti rortoei5l i ngeui o_zrtasii_ag.aqlreJt detoJ_rta

168 169

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour,Drvrx er, Vrnrlt IltstNanpl $rtrNlrt cu Drvttrul,

darului neprefuit oferit norrd de naturd. Putem fi deqerui--Eqg@


p" .ilHTffi
e. Eru-z-im-areoiol,
I diaLo eu, se afld e. Aqadar,
Studiul meu cu privire la gene mi-a ardtat cd I
I
degi egtp,un. qrgan independent,-el.p-pte
r. abntuil-"dia _qelule_:ndividude-lu. ,
Acest lucru mi se pare evident iu- tpqp-ial cdnd inclusiv vase de sdnge de diverse .limensiuni gi
mecanismede filtrare, i@pen-
tru a alcdtui rinichiul, pentru_a iade
, c€re, plini in corpulrman. Dgcd ana-
,
pirti ale corpului. Sd ludm de exemplu o
bepatici. necesare funcfiondrii
sale ca celuld individuali sunt activ€te sltoh$i, in r_epardia_-celuhre, care sunt legate exclusiv de
, fql!rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi in celula individuald. @dbtr+r.qJes
cazul unui angajat care lucreazd in cadrul unei , structura
companii. Eludpdisese pen- asemdndtoare unei danteldrii a vasului de s6nge
Eu- acea-comnranie, uLar-Pgtg@. $i tohrgi, qeu-d
hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&ajndividuald pre e_
prie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rnei
celule.Pe.je o Parte, e
herreficfi,dar pe de altd parte, are-propria-saindi- formeazi doar o parte, este prevdzuti cu caracte
Si funstianegg[ja interionrl organului risticile inhegului. Acest lucru e
aglqqqs $i-seleetiv , ci gi intre
SE exsminam aeeagli_rglati-e_ oelqeni5l*gggtgtate, oameni gi Pdmdnt sau osmeni
9i Univers. Qtr totji f'r"em parte din Univers. Tff,+
e
culj- I crcqrm acglei ordini.
artera Frinnipal6.QAudvaseledacaqge_qg_gpropie Pef_t_iglpCsee_lqdet
de-sentrd_UAr-lbiulri, se-subtiaz6. darwiniani a evoluliei a dominat soci-
etatea modernd. Pe baza acestei teorii, am evoluat

170 L7L

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DIvtrqnl VlnTIt ir,rstNnnne
$rrrNlnr cu Drvrr.rul

prin selecfie gi mutalie naturald gi numai cei mai antropoide gdsite Ia Lacul Turkana din Kenya,
adaptali au supraviefuit. Supraviefuirea celui mai existd dovezi cd maimufele impdr,teau hrana gi se
adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin care ajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii pu-
numai invingdtorii se pot bucura de viald. Viala era ternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-se
socotitd ca o competilie constantd 9i acolo unde intre ei. Dacd ddm crezare teoriei lui Darwin, am
existd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigd- evoluat printr-un proces conflictual. $i totuqi, teorii
tori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ mai recente sugereazdci mai degrabi a fost vorba
e din rasa -timane=va -fi -constihitS-din de o cooperare simbiotici. Studiile cu privire la
invingetori $i c inevitabil din invinqi modul in care funcfioneazi geneleindicd, de aseme
care ar trebui eliminafi. nea, c5".-.bonil._e*:ecentesunt mai compatibile cu
'60 furs6, Lynn Margulis, biolog la le.g-il-e
naturii.
i1-t anii
Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd a C4g.dprive-sc"-vrata.in-acsstEsaA--4-oi.ee*p.?rqr-r9_r-
evolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice, q4-e _peqllu
ea sebazeazdpe ideea cd viata a evoluat prin coope
rare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefu-
irea celui mai adaptat. Aceasti teorie explic6 proce Ig$f:rg!$-Ap-rezultate, doar penhu
sul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturi cqAe*3fl.4pq, aipi. Eu personal cred cd existd ceva
vii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6 pentru care sd fim recunoscdtori. Degi unele per-
nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai mul- soane poate nu sunt de acord cu mine, aceastdati-
tor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlu- tudine poate face viafa mult mai pl6cut5.
crat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evo
lulia la urmdtorul pas - celulele care posedd nucleu. sd cullivdm in sufletul*4gstru o stare continud de
DeSi -ap.pastd se concentreazd auspra
nivelului celular, existd o paraleld interesantd cu mod de a trii ne permite si gplggigm gi sd ne
nivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwi- bugufdede-fiecae,zi, indiferent dacd se int6mpld
nian prevalent, umanitatea a trecut prin diverse ceva special sau nu in ziua respectivd.
etape de evolufie de la maimule la omul primitiv,
respectdnd insi, conform unui arhe Menfinefi-vi gdndirca poziffi
"legeajunglei".
olog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cinci- Cea dea treia sugestie a mea - care cred cd
zeci de milioane de ani ale unor maimule este cea mai importantd - e de a gdndi pozitiv.

172 173

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul Dlvtx el VIBTtt InsrNenne $rllr.tlnr cu Dlvlxul,

Viala nu se desfigoard de fiecare datd dupd cum definitiv ne dd impresia cd ar fi, enp-tai3tqde_+g-
wem noi. Ne imbolndvim, facem greqeli sau sufe- e-a--aleeelii.Iatd de exemplu SIDA;
rim din dezamdgiri in dragoste. in cazul meu, e unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDA
vorba de egec cdnd nu reugesc sd fiu primul care reprezintd pedeapsa divind pentru imoralitate
incheie cu succesun studiu gi md confrunt adesea sexuald. Privind in sens mai larg, existd foarte
cu situalii care par imposibile. Dar indiferent c6t puline perioade in istoria umani in care imorali-
de negativi pare situafia, estejnportant-si. vedeli tatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6,
iglgxgriea.lunl, nu'doar pe cea rea. f[e-.fapt, in oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoriciri
monenteh--rlificite, cdnd totul pare sd meargd mult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sau
prost, avsm-3n-Epecial-nenie=fu . s, atihrdine "pozi- ciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdnd
tiv6. Trebuie sl..cipitim-abiliiaiea de.a-.v-e-dealn cultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{d
sens.gi e Prin. care tre sumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este pro-
cem, de-afi con$tienlicnlucrurile care ni se intdm- dusul epocii moderne, atunci mi se pare oarecum
pH. Dacd vi se pare ilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta.
imposibil acest lucru, l', in schimb, propun un punct de vedere diferit.
p,aglntple - hrturar-.p.auntilor-nogtri-rg-' near face SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besld
4iciodat-6 ,r4$*" pe*carq-am..arurosmlt4pen5.acun. Virusul HIV nu
Aceasta nu inseamnd cd nu trecem niciodatd prin ucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge
tragedii, q1-ge_gl!19$_9-q_9egtdtr1 . Deoa-
ggle_ plgytLq_dur*-se$:qe!!919 -Dgfe4pite. rece ataci gi distruge fortdreala sistemului imuni-
Aceastd perspectivd ne poate ajuta tar, bolnavul contracteazd gi decedeazddin caruza
ptQpplaSi-sa_v_edcnsituafiii!+-derriza
oriceni_s-arf unor boli de care alte persoane nu ar fi afectate
. 4pe.l l_ta!qq_Lqzgqza_pe sau.care in mod normal nu sunt fatale.
fgpte. Dupd cum am explicat,gOndireapozitivi ne Corpul uman este echipat cu -uR de
poate activa genele,stimuldndu-necreierul qi cor- apef-arejuopresianant L:1m-qa egte.-plbq de
pul si producd hsr-moni-.b-enefisi. Din experienla teni-$i,cliar-fuge ngls pgtegJed
mea, sunt sigur cd acestlucru esteadevirat. qu-bacterii$uHtoarc de
qtg|g. i ale fiecigsi lupru: fald qi boli. nostru in hoarde. P*acd
spate, noaptg $i zr, puter,e-qi sldbiciune.Deqi un welggl_g_sUp1ggefuiescdupd ce ajung induntru gi
lucru pare si aibd doar o singurdlaturd, oricAt de se multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne

L74 175

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Conul DtvIn u Vrnltt Itr,rstNanne
$rtINlnl cu Drvruur,

unei asemeneamaladii devastatoare, nu ar trebui


p entlu g-le -dist'fl*ge-inainf"e-ca*acest sd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudine
pozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,
\rc,r1r-91 qfld loc. A.gestsistem posedd u;0--e4!-9!al nazuriin-eare-etiludisea-tscafuilda
uluLo:--de-.-antlsorpi ce pot distruge e efista=u0u&e-
care-p.dtrrurdin corp in qeeln$itimp. unui botnav in timpul tratamentului a stopat
Anticorpii de obicei combat microbii in luptd declangareaSIDEI. DeSrgeqdirea$ozitiua poate fi
,,corp la corp", ceea ce inseamn6 cd in organismul
dificil.de'pu*"inpraetipe, utp'e_gd
-
v.i.* afecteze--negativ, genele. Atitudinea pozitivd
nostru existd suficienli anticorpi pentru a ataca gi
a distruge individual fiecare microb. Desigur, qqest reprezintd factorul cel mai important in influ-
lucru nu arr putea fi nosihil fdfi ee-g-e-lq_qggg[e. enfarea genelor, indiferent cdt de negativd este
situatia.
Ereere-geni pscedninstructiuni pentru comba-
terea...rmilioanrde-.micro-bj+i virugi. Dar cum
cunoscmodul in caresd ripostezecdndnu sepoate Genele gunt atOt curajoase, dt gi tenace
qti ce virus pdtrunde in corp? Psg-p-49--{gJ_q DupE cum spuneam, orice lucru are doud laturi
lgate
gi genele la fel, ceea ce le permite sd indeplineasci
informatrile Fentru fiecare lif dp virns? Aceastd
intrebare a nedumerit oamenii de gtiinld din dome doud roluri importante Ei totugi contradictorii. Un
niul imunologiei timp de mu$i ani. Laureatul la rol constd in transmiterea corecti a informatiei
premiul Nobel de nalionalitate japonezd Susumu genetice de la pdrinte la copil. in acest scop, infor-
Tonegawa,care lucreazi in S.U.A., a adus un aport mafia genetici trebuie sd rdmand stabild. Ca gi pre
major la rispunsul la aceastd intrebare. M-ecanis- ceptele de familie care permit conducerea cu suc-
a ces a unei afaceri pe parcursul mai multor gene-
nqrrl func-ioneazi in modul- urmdtor:
d eq!9$visele--in-*!i care pol.fi- p'ombi- rafii, informafia geneticd transmisd urmaEilor
pentru a qrgAgulncorpl noghi trebuie sd fie constantd. Celdlalt rol este de
e.aresd reaclioneze la microbi specifici. Degi existi a intrefine 2ilnis celula ca pe un organism indivi-
o varietate limitatd de elemente componente, dual. insd lumea externd care o inconjoard e intot,
qane*de$ticotpi deauna in stare de flux. $sfs imFosibil ca organis-
PPt fi-@i
djferife pentru a proteja corpul impotriva invaziei mul sd se adaptezetransformdrilor din lumea natu-
majoritdlii mimobilor. rald, daci r6mdne ssmplet imutabil. Prin urmare,
Aparifia SIDEI ne.a condus sd afl6m ce sistem existd momente cdnd recombinarea geneticd poate
minunat ne protejeazd de boli. Chiar qi in cazul fi necesard.

176 L77

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, DtvtN el VlnltI ItvrsrNanne
$rrrNlnl cu Drvrxul,

genele se recombind in mod radical ca reactie la


Genele indeplinesc acpste doud roluri conflic-
tuale prin formarea unei structuri helicoidale modificirile din mediu.
duble. Pe scurt, aceastdstructurd conducela o can- in ceea ce priveqte tenacitatea, nu md refer la
titate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorul a vd agafd de metodele convenlionale qi de a vd
A-DN-uIui,ceea ce face posibil pentru genele noas- opune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vi
tre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantd chemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, sunt
gi in acelagi timp si facd schimbiri drastice in caz preocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu am
de necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abili- schimbat subiectul cercetdrilor mele de peste
tate mecanismul de activarc/dezactivare pentru a douizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la care
r6spunde adecvat stimulilor externi. l-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAnd
Genele ne invafd o leclie pre$ioasdprin aceastd apoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastd
caracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi tenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curaj
tenace. A fi curajogi inseamnd a fi capabili sd incdl- cea mai recentd tehnologie din ingineria geneticd
cirn metodele conventionale gi obiceiurile atunci in ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemenea
cdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iau cu tenacitate de convingerea mea initiaH cE
decizii curajoase de nenumirate ori pe parcursul cercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritd
cercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am am contribuliilor utile pe care le va aduce la imbund-
descifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de a tilirea calitdgii viegii.
introduce ingineria geneticd, ce abia apdruse, in acelagi mod, genele sunt tenace in angaja-
deoarece era evident cd nu puteam reugi prin mentul lor de a transmite informa.tia geneticd ge
folosirea metodelor convenlionale. Aceastd nera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6,
tehnologie nu fusbse aproape niciodat6 utilizatd in {. munceascdatdt pentru a menfine celula, cdt gi pen-
{. tru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o geni
acest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sd
incerc, am fost primii care am decodificat renina se sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cu
uman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista un alte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexi-
precedent sau pentru cd eram un amator in dome- bilitate gi dorinfa de a modifica in mod drastic
niul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului am metodele pentru a atinge un obiectiv.
fi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua ca Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdnd
oameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoase existd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele.
seamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd Dar genele, tiparul oricdrei forme de viafd, nu sunt

178 779

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cotul, Dtvttt nl, VInTtt iMsrl.renna
$rlrNlnr cu DrvrNur,

alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite egti supdrat din cauzataberei, dar nu-ti fd griji. Am
exoni au inscrise instruclirini specifice, in timp ce depus aceasti tabird in contul raiului. in viitor,
altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par sunt sigurd cd vei putea sd cdldtoreqti in toatd
sd fie spalii goale. $i totugi informafia geneticd lumea." M-au asigurat cd tot ce fdceam in ajutorul
deline mult mai mu$i introni decdt exoni. Astfel, altora avea sd mi se intoarcd inmiit gi cd nu conta
in loc sd aleagi o opfiune gi sd o respingd pe dacd acest lucru se intdmpla pe parcursul viefii
cealaltd, natura alege coexistenfa simbioticd. in mele sau a copiilor ori nepofilor, pentru cd viala
acelagi mod, curajul qi tenacitatea sunt amdndoud mea era conectatd de cele ale generafiilor succe.
necesare.Avem multe de invitat din aceastdcarac- sive. in copildrie, aceastd explicafie nu reugea sd
teristicd a genelor care este relevantd atdt pentru mi mu$umeascd gi imi doream adesea sd puni
societate, cdt gi pentru modul nostru de viafd. deoparte cdnd gi cAnd niqte economii pentru mine,
nu doar in rai. Privind in urmd fursd, constat c5.
Tot ce ni se int6mpli este neoesar vorbele mamei mele s-au adeverit. Am cdldtorit in
Vorbim adesea de noroc qi de nenoroc gi ne America pentru studii cAnd era incd foarte dificil
intrebdm dacd norocul se af16 de partea noastri pentru japonezi sd plece in strdindtate gi am fost
sau nu. Vorbim de asemeneaadeseadespre coinci- peste ocean de multe ori de atunci.
denfd sau gansd. Folosim aceste expresii pentru a Prin ,depunerea economiilor in rai" voiau sd
descrie incomprehensibilul - lucrurile pe care nu spund cd banii ar trebui folosili nu doar pentru
le putem controla. Cred insd cd tot ce ni se intdm- propria persoand, ci qi pentru binele tuturor. Nu
pld este necesar, atAt binele, cdt gi rdul, gi aceastd ajungem sd vedem intotdeauna rezultatul acfiu-
convingere sebazeazl.pe experienlele care dateazd nilor noastre. Faptele bune cer adesea sacrificii.
inci din copilirie. Partea pe care o sacrificdm e cea pe care am
Cdnd eu eram copil, Japonia era foarte sdracd depus-o in banca raiului gi ni se intoarce mai tdr-
gi familia mea era gi ea deosebit de sdraci. Pdrinlii ziu noud sau celorla$i ca un rezultat natural. E ca
mei nu-gi permiteau si-mi cumpere jucdrii, iar mai gi cum am planta un copac care nu va face fructe
tdrziu, cdnd eram Ia liceu, si md trimitd in weo decdt dupd ce murim, dar il plantdm pentru cd
tabird. Bunicul meu murise cu mu$i ani in urmd, gtim ci alte generafii se vor bucura de el qi bucu-
iar bunica mea, care stdtea cu noi, era capul fami- ria congtiinfei acestui fapt este recompensa noas-
liei. Obignuia si spunS: ,Economiile noastre sunt tr6, impreund cu fructele copacilor sddifi de strd-
in rai." Mnma imi spunea acelagi lucru: ,$tiu cE mogii nogtri de care ne bucurim noi acum. Sau

181

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coout DIvIN el VtortI irttsrNA,nne
$rrrr.tlnl cu DrvrNur,

g6ndifi-va la un !6ran care planteazd seminfe. Cum sd menfinefi echilibnrl


firanii pregitesc pimdntul pentru seminatul de legilor nahrrii
primdvard inainte de venirea iernii prin intr-un capitol precedent, am prezentat rogia
imprdgtierea de ingrdqdmdnt qi prin arat. Daci hidroponic6 extrem de productivd ca dovadd a
dorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pen- potenfialului latent uriaq care existi in plante gi
tru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic de totodatd gi in oameni. $i totugi acest exemplu
recoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata. ridicd o intrebare: de ce nu se produce acest
Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtili fenomen gi la plantele de tomate care cresc in mod
solul inainte de semdnat. natural? Personal, cred cd din cauza principiului
De ce a fdcut bunica mea acest lucru? Cred cd de autolimitare, de restric{ie.
a fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre!" 9i de in cazul fiecdrui mediu specific, natura a deter-
credinla cd, dacd ne ddm continuu silinla sd facem minat un numdr adecvat. Dacd o specie animald
lucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele per- depagegte un anumit numdr, populalia va incepe
soane se pot indoi de aceasta,eu nu, pentru ci am intotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlin
verificat singur acest adevdr. Niciun scop nu poate un numir adecvat pentru supravieluire ir acel
fi atins fere consum de timp qi uneori efort mediu.
aparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pier- Acest fenomen se regdsegteqi la nivelul gene-
dem curajul in timpul acestui proces, aceasta se lor. Conform unor oameni de qtiin!6, anumite gene
intdmpli din cauza lipsei noastre de credinld. sunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiul
Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinat lor, care in cazul unei gene inseamni supraviefuire
in rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel mai gi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste,
mare secret al succesului este de a persevera. Nu e indemndnd celulele la sacrificiu de sine gi moarte.
ugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sd Ce determind aceastd aparentd contradicfie intre
credem cd avem, numai pentru a descoperi cd nea supravieluire gi moarte? Tot principiul autolimi-
fost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acest tdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nu
lucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat, ar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezas-
ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cd truoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sd
nimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinld se hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd sunt
de nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ce prea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nici
am realizat pdnd in acel moment. spafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele
t82 183

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Cooul, Dtvtt'{ el Vtnltl INtstNenne
$rIrxlnr cu Dlvmur,

sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat, gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sd
qi moartea constituie o parte esenliald a acestui ne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin dis-
proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6, trugerea mediului inconjuritor sau prin modifi-
avem nevoie atAt de gene egocentrice, cdt 9i altru- carea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologia
iste. Acesta este mecanismul care menline echili- face posibil acest lucru.
brul pentru intreaga PlanetS. Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip de
Spre deosebire de acesta, examindnd compor- molie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqi
tamentul uman, ajungem la concluzia cd am pier- eptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acest
dut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei lucru ni se pare sinucidere, dar in acest fel
cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate impiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze alte
rezervele de petrol gi gaze, am ras pidurile de pe molii din aceeagispecie. Un alt tip de molie care
suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosis- este otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-a
temele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in depus oudle, devenind o pradd ugoard pentru
agriculturd, incercdnd sE oblinem recolte din ce in inamici. Se consideri cd in acest mod le arati
ce mai mari. Asemeneaacfiuni, care pot fi descrise prdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd in
doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evi- acest mod puii. Degi aceste molii adulte ar putea
dente. Dupd cum am explicat mai deweme, avem trdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentru
nevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu viitorul speciei.
suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruri
apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifi din aceastd supunere la legile naturii. in caz con-
latura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sd trar, vom pune in pericol viitorul rasei umane,
practicali autolimitarea, o atitudine conformd cu deoarece nu putem spera weodatd sd transcen-
legile naturii. dem legile naturii, indiferent cdt de mult am
Poate plantele de tomate din naturi nu pro- intierca.
duc doudsprezecemii de rogii pentru cd nu e nece in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiau
sar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facd oamenii sd spund cAnd vorbeau despre o fiinld sau
acest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extra- o fortd care transcende umanitatea. Unii o
ordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in numesc Dumnezeu, iar a$ii Buddha. Dar in timpul
mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acest studiului genelor, care sunt doar o parte a
lucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci Creafiei, am simlit esengaSa gi am fost profund

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Coour, DlvIl al VInlIt

emofionat. Adevdrata autolimitare se naqte din


congtiinla existenlei a ,,Cevamire!" 9i aceastane
poate ajuta sd ne dezvoltim imens ca fiinle
umane.
Existd multe lucruri pe care nu le inlelegem
incd in legdturd cu viafa. Visul meu este si con-
tinui sd explorez esenla vielii nu doar din punct de
vedere qtiinfific, ci qi din perspectivd spirituald 9i
religoas6.

186

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor