Sunteți pe pagina 1din 41

1 instructiuni proprii

CAPITOLUL A INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SECURITATEA IN MUNCA LA


CIRCULATIA PE DUNARE

I. TRANSPORTURILE CU AMBARCATIUNI MICI

MASURI GENERALE
Art.A1. -Toate barcile destinate transportului de persoane in cadrul coloanelor de
exploatare si unitati vor fi in stare de functionare, etanse, si echipate cu inventarul de bord
complet si anume: barbeta, parirna pentru edec, ghionder, ispol, strapazan 4buc., usbe 2
perechi , rame si centura de salvare inclusiv felinarul (sau lanterna cu baterie uscata).
Art.A2. - Circulatia cu barca peste canale, ghioluri si bratele Dunarii se va face dupa
ce se asigura instruirea conducatorilor de pe ambarcatiuni, despre felul cum sa se faca
transportul persoanelor in conditii de deplina securitate.
Art.A3. - Cu ocazia instruirii se va da in scris conducatorului de barca: numarul de
rol, cite persoane poate lua la bord, data prezentarii barcii pentru revizie si control ethnic.
Art.A4. - La punctele obligatorii de trecere se vor instala indicatoare avertizoare
’’pericol de inec’’ , iar personalul ce se urca in barca va cunoaste regulile de comportare in
timpul transportului (sa nu se ridice in picioare, sa nu circule in barca, sa nu schimbe locul, sau
sa vina in acelasi bord al barcii, sa nu stea pe copastie, sau sa fumeze).
Art.A5. - Se interzice folosirea altor mijloace improvizate de, trecere peste canale,
decit cele destinate in acest scop .
Art.A6. - Pe timp nefavorabil, ceata, furtuna, ploaie, sloiuri, trecerea persoanelor cu
barcile este interzisa.
Art.A7. - Pe timp de noapte barca va purta lumina in prova sau pupa pentru a evita
abordajele si scufundarea barcii.
Art.A8. - Muncitorii ce se transporta cu barca sunt obligati sa cunoasca urmatoarele
reguli :
- accesul in barca este, permis numai pe la pupa sau prova
- punindu-se piciorul pe mijlocul ambarcatiunii si numai pe crevace. Nu se va calca intre
crevace;
- se va sta numai pe banci, simetric fata de axul longitudinal al barcii(navei)
- cind se transporta materiale se va respecta bordul si caracteristicile locale ale apelor;
- indiferent de locul de acostare, iesirea din barca se face respectindu-se modul de
asezare in ambarcatiune fata de punctul de debarcare. Pasagerii se vor scula in ordinea in care
urmeaza sa paraseasca barca;
2 instructiuni proprii

- circulatia in barca se va face numai in lungul axului longitudinal al barcii calcindu-se pe


gratarul din lemn existent sau pe crevace;
- nu se va fuma in barca pe directia vintului si in fata celui ce trage la rame;
- barca se va tine intotdeauna in timpul marsului sau pupa perpendicular pe val in functie
de caz sub un unghi de 45 grade;
- in caz de remorcare toti oamenii din barca, vor fi luati la bordul navei ce remorcheaza si
va fi bine legata de prova, corespunzator indicatiilor capitanului;
- este interzis a se transporta in acelasi timp muncitori si materiale peste capacitatea
barcii;
- muncitorii din barca vor asculta de conducatorul ei si nu se vor urca si admite la bord
persoane in stare de ebrietate sau cu bauturi alcoolice la ei. Bagajele vor fi aranjate numai la
indicatia conducatorului.

II. TRANSPORTURILE CU NAVE FLUVIALE

MASURI GENERALE
Art.A9. - Toate masinile, instalatiile si agregatele navelor vor fi in buna stare de
functionare iar dispozitivele de securitate, montate la locul lor, in conformitate cu prevederile si
dispozitiile de reglementare ale organelor de specialitate (Registrul NAVAL al Romaniei).
Art.A10. - Pe nava va exista tot inventarul de sirme, parime, vinciuri. de manevra,
bandule etc., conform, normelor si regulamentelor in vigoare.
Art.A11. - Inventarul de incendiu se va aseza in locuri vizibile si bine cunoscute de
intregul echipaj, fiind numerotat si vopsit in rosu. La fiecare nava va exista ,,rolul de incendiu"
care se va afisa in locuri vizibile. Fiecare membru al echipajului este obligat sa cunoasca
sarcinile ce ii revin din ,,rolul de incendiu".
Art.A12. - Pasarelele, schelele si scarile de acces pe bordul navelor, precum si spatiile
de circulatie pe punti si pe scarile de acces in diferitele compartimente ale navei, vor fi
mentinute libere si degajate de obstacole. In timpul iernii, acestea vor fi curatate de zapada sau
gheata si presarate cu nisip. Schelele vor fi prevazute cu balustrade de cel putin 1 m inaltime si
cu sipci asezate transversal, la distanta de 30—40 cm unele de altele.
Art.A13. - Pragurile sau diferentele de nivel, din planul puntilor, vor fi racordate acolo
unde situatia permite, prin plane inclinate cu panta mica, asigurate cu legaturi.
Art.A14. - Golurile din punti prin care coboara scarile sau trec diferite instalatii, vor fi
prevazute cu balustrade inconjuratoare de cel putin 1 m inaltime si acoperite cu capace. Scarile
fixe vor avea mina curenta cel putin la puntea de la exterior.
Art.A15. - Barcile de salvare vor fi totdeauna in buna stare de navigatie, cu ramele
pregatite; de asemenea colacii de salvare vor fi la locul lor.
3 instructiuni proprii

Art.A16. - Santinele se vor tine permanent vopsite, in completa stare de curatenie.


Art.A17. - Trusa medicala va fi asezata intr-un loc bine cunoscut si accesibil; in fiecare
schimb trebuie sa existe personal bine instruit pentru a da primul ajutor medical.
Art.A18. - Materialele inflamabile (petrol, benzina etc.) se vor depozita intr-un loc izolat si
ferit de foc. Fumatul si accesul cu lampi cu flacara deschisa in aceste incaperi este interzis.
Art.A19. - Toate instalatiile de transport si incarcare, locurile de munca si punctele de
incarcare-descarcare, trecerile cu podurile plutitoare etc., vor avea afisate norme de protectia
muncii si instructiuni de exploatare specifice.

LUCRARI DE INTRETINERE A NAVELOR


Art.A20. - Navele pentru transporturile forestiere vor fi expertizale periodic de organele
de specialitate a RNR.
Art.A21. - Orice reparatie, control sau lucrare de intretinere a instalatiilor se va efectua
cind acestea sint in stare de repaus.
Art.A22. - Ungerea partilor metalice la toate vinciurile se va face in mod regulat, numai
de catre personalul instruit in acest scop.
Art.A23. - In fiecare zi, vor fi revizuite toate mecanismele si instalatiile navei, iar dupa
incetarea lucrului se vor repara defectiunile mici. Mecanicii si motoristii vor raporta imediat
sefului ierarhic defectiunile mai mari sau functionarea anormala a instalatiilor, iar in caz de
pericol iminent vor intrerupe imediat lucrul si vor raporta situatia.
Art.A24. - La demontare, repararea si montarea masinilor si instalatiilor de orice natura,
echipa respectiva va fi pusa sub conducerea mecanicului de nava. Inainte de inceperea
reparatiei masinilor, mecanicul navei va lua masuri ca masina respectiva sa nu fie pusa in
miscare din greseala.
Art.A25. - Se vor pastra pe bord, intr-un loc bine cunoscut, cilti, scinduri suruburi, cuie,
ciment rapid, dopuri din lemn si palete si sculele necesare (tesla, ferastrau, topor etc.), pentru a
se putea interveni imediat la repararea eventualelor gauri produse de apa.
Art.A26. - Efectuarea lucrarilor in afara bordului se vor face de pe o schela suspendata,
legata in stil marinaresc, la ambele capete prevazute cu traverse care sa tina schela departata
cu 35—50 cm de nava; astfel ca lucratorii sa poata sta jos.

ACOSTAREA NAVELOR
Art.A27. - Inainte de acostare, se vor face sondaje pentru a determina adincimea apei.
Schelele necesare pentru iesirea la mal vor fi pregatite din timp. Tachetii si baloanele de
acostare vor fi in numar suficient si de marimi corespunzatoare navei respective. Se va avea
grija ca navele sa nu se incalce ,,briu peste briu", atunci cind acosteaza linga alte nave.
Art.A28. - Navele acostate linga mal trebuie sa fie asezate sau legate astfel incit sa nu
impiedice navigatia pe fluviu si sa nu produca stricaciuni balizajului sau instalatiilor portuare.
Art.A29. - Se va urmari ca acostarea sa fie lenta, spre a se evita producerea de avarii. La
aruncarea bandulei se va striga “fereste" sau ,,atentie". In timpul operatiilor de acostare se
4 instructiuni proprii

interzice personalului sa poarte convorbiri particulare si sa fumeze, de asemenea, in timpul


manevrei se interzice sa se lucreze cu capul descoperit.
Art.A30. - In cazul ancorarii in zone in care adincimea apei nu depaseste 3 m, locul, unde
se va ancora va fi marcat cu geamandura cu pavilion rosu.
Art.A31. - Legarea parimei la binta (babana) de la uscat sau de la ponton se va face
numai de personalul angajat si instruit in acest scop. Manevrarea parimei la bordul navelor cade
in sarcina echipajului de punte al navei respective.
Art.A32. - Personalul care executa operatiile de manevra va tine seama de faptul ca la
rupere, parimele au un efect de recul si-l poate lovi. Se va evita formarea de ochiuri (verine)
care pot da nastere la accidente grave. Personalul de manevra va evita stationarea in
apropierea bintelor si parimelor care se fileaza, pentru a nu fi apucat de colacii (ochiurile,
verinele) care se formeaza in timpul filarii acestora. Nu se va stationa in zona remorcii, deoarece
parima, la smucituri, poate produce accidente la corp sau la picioare, sau poate arunca in apa
pe cei ce stationeaza in apropierea ei. La remorchere, in momentul in care se moleaza parima,
aceasta sa nu fie intinsa, pentru a se evita accidentele ce s-ar putea produce din cauza agatarii
ei.
Art.A33. - La manevrele pentru deschiderea navelor este interzis marinarilor sa se lase in
vane, pe sirme, pentru a le fila (slabi) prin greutatea corpului.
Art.A34. - In timpul stationarii, noaptea, navele vor fi semnalizate cu lumina alba, vizibila.

CIRCULATIA NAVELOR
Art.A35. - Pornirea si oprirea masinilor se va face numai de catre personal autorizat.
Art.A36. - La incrucisarea navelor, se va proceda conform Regulamentului international,
de prevenire a abordajelor.
Art.A37. - In cazul navelor remorcate, remor-cherul va fi semnalizat cu lumini alb
stralucitoare, iar la bord cu lumini rosu verde (conform regulamentului de navigatie pe Dunare).
Art.A38. - Pe timp de furtuna si cind nava are balans mare, lucrarile nu se vor executa.
Art.A39. - In caz de alarma, cind se striga ,,om la apa", tot personalul de punte, va ajuta
rapid la lasarea la apa a colacului de salvare, care trebuie sa fie asezat in puncte vizibile si bine
cunoscute.
Art.A40. - La navele cu o copastie joasa, in timpul iernii, cind puntea este inghetata, se
va intinde deasupra copastiei saula de la bandula pe ambele borduri, de la prova pina la ultima
curba, pentru a evita caderea oameniior.
Art.A41. - Personalul navigant care scoate apa din Dunare cu galeata, in timpul mersului,
ii este interzis a introduce mina in gasa barbetei, cu care este legata galeata.
Art.A42. - La folosirea barcilor, sint obligatorii,urmatoarele masuri:
- barcile vor avea inventar de bord complet, barbeta, parima pentru edec, ispol, cuie
de rezerva si colaci sau veste de salvare;
- manevrarea barcii cu ramele trebuie sa fie bine cunoscuta de orice navigator; pentru
situatii deosebite (furtuni, valuri,sloiuri etc.), personalul va trebui sa posede veste de salvare;
5 instructiuni proprii

- la incarcarea barcii cu oameni sau materiale trebuie sa se respecte bordul liber minim,
fixat de responsabilul ambarcatiunii;
-tot in mers sau in stationare, barca trebuie mentinuta intotdeauna cu prova sau pupa pe
directia curentului, iar in caz de valuri, indiferent de provenienta acestora, ea va fi asezata
perpendicular pe directia crestelor valurilor;
-barcile se remorcheaza, fiind legate la prova; la vitezele de remorcare mari, acestea se
leaga fie in scurt, putin ridicate de prova fie la distanta mare, in functie de viteza absoluta a
apei fata de barca;
-dupa coborirea oamenilor din ambarcatiuni, barcagiul va asigura barca la mal in loc
adapostit, va scoate ramele din strapazane si carima din postament, iar seful de echipa va
controla executarea celor de mai sus.

DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALULUI LEMNOS IN SI DIN


NAVE
Art.A43. - Locurile pentru depozitarea la malul apei al materialelor lemnoase se aleg,
acolo unde malurile au taluz consolidat, apa suficient de adinca, iar terenul este ridicat, pentru a
nu stagna apa din ploi sau viituri.
Art.A44. - Stivuirea si conservarea lemnului la malul apei se face in urmatoarele conditii
obligatorii:
-stivele din lemn de steri, in vrac sau pachetizat, se vor aseza perpendicular pe mal, cu
exceptia cazurilor in care incarcarea se face imediat sau in care se manipuleaza annual
cantitati mici si unde stivele se pot aseza paralel cu malul;
-inaltimea stivelor de lobde pentru celuloza, PAL, lemn de foc, va fi maximum 2 si 2,80
m in cazul lemnului pachetizat;
-spatiile libere dintre stive se vor curata in tot timpul de resturile de materiale lemnoase,
rezultate din prelucrarea si manipularea lemnului;
-capetele stivelor vor fi asigurate contra surparii prin picioare de stiva, cu o usoara
inclinare spre interiorul stivei; iar la grupele de stive se va urmari ca aceasta inclinare sa fie
asigurata spre centrul grupului.
Art.A45. - Depozitele, (platformele) pentru primirea materialelor lemnoase care se
transporta cu navele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa aiba malurile rezistente si albie fara pericol de inmilire; in dreptul depozitului,
terenul sa fie plan, tare si ferit de inundatii;
-sa ofere conditii bune de lucru si adapost pentru muncitori.

INCARCAREA, MANIPULAREA, DESCARCAREA LEMNULUI DE STERI, PE NAVE CU


MIJLOACE MANUALE
Art.A46. - Pe nave trebuie sa existe materialele necesare pentru facut schele, iar
depozitele (platformele) trebuie sa fie dotate cu un numar corespunzator de roabe.
6 instructiuni proprii

Art.A47. - Malurile la care acosteaza navele vor fi prevazute cu mijloace de prindere a


schelelor. Instalarea schelelor de incarcare se face sub indrumarea cirmaciului de nava, cu
respectarea urmatoarelor conditii:
- schela dintre vas si mal va fi confectionata dintr-o singura bucata; in cazul distantelor
mari se vor folosi doua sau mai multe schele in prelungire, capetele acestora fixindu-se pe capre
cu scoabe, fara diferente de nivel intre capetele dulapilor; nu se vor folosi schele uzate care
nu prezinta siguranta la rezistenta;
- panta schelei de la mal la nava va fi minima si se va realiza prin taierea unor
deschizaturi in mal, suficient de lungi si largi;
traversorul (tamburul) de la gura magaziei se va fixa obligatoriu intre marginile
magaziei,prin stinghii batute la ambele capete; acelasi lucru se va face si la schelele de
legatura intre prova si mal,care vor fi asigurate in plus si cu o fringhie (barbeta);
-nu se vor utiliza schele alaturate si paralele, deoarece prin trecerea roabei, arcuind pe
una din ele, cealalta poate provoca impiedicarea muncitorilor si accidentarea lor.
Art.A48. - Roabele vor fi rezistente, prevazute cu roti de cauciuc (pline)in buna stare. Nu
se vor utiliza roabe defecte.

Art.A49. - Malurile ne pot da urmatoarele indicii:


- malurile mari si abrupte indica funduri mari
- malurile joase sj intinse indica apa mica si funduri miloase sau nisipoase
- maluri stincoase de o parte si de alta indica funduri de piatra, stanci in zonele unde
fluviul este lat, cu maluri indepartate sunt indicii ca fundurile sunt mici aproape peste tot daca
latimea fluviului este mica ne indica faptul ca
fundurile sunt mari
- in partea interioara a unui cot apa este putin adanca
- in partea exterioara a unui cot apa este adanca
- in orice cot exista apa suficient de adanca
Art.A50. - Aspectul apei de la suprafata da indicii destul de sigure despre natura
fundului :
- ape mici, stanci, nave scufundate - apa clocoteste. face spuma, curentul este puternic.

Art. A51. - Prezentele instructiuni proprii se aplica in activitatile din silvicultura. Se vor
instrui toti participantii la aceste activitati.
Instruirea periodica se va face :
- lunar pentru personalul direct productiv (muncitori permanenti, padurari, brigadieri, etc).
- trimestrial pentru personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor si hergheliilor.
- trimestrial pentru personalul din cadrul Directiei silvice Braila si pentru personalul cu functii de
conducere din cadrul subunitatilor.
Instructajul introductiv general se face : noilor incadrati in munca ; celor transferati de la o
unitate (subunitate) la alta ; celor veniti in unitate (subunitate) ca detasati ; elevilor scolilor
profesionale, liceelor si studentilor pentru practica profesionala ; persoanelor aflate in unitate in
perioada de proba in vedera angajarii.
7 instructiuni proprii

Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea


proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al
noilor angajati. Durata instructajului nu va fi mai mica de 8 ore, cu exceptia delegatilor.
In cazul instructajului introductiv general se vor expune riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifica unitatii.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si masurilor specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.
Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul
perioadei de lucru de proba. Predarea se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de munca pe baza unui material scris si cu
demonstratii practice. Este adesea necesar ca aceste informatii sa fie comunicate angajatilor in
mod repetat.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (sef gater, sef
district, sef formatie drumuri, sef atelier mecanic, sef atelier impletituri, sef pepiniera, sef centru
fructe, etc.), lunar timp de 2 ore.
Instructajul periodic in unitate se face lunar.
Instructajul de protectia muncii se va consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj.
Fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si
verificat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, ca acesta si-a insusit
cunostintele necesare de protectia muncii.

Prezentele instructiuni proprii vor fi modificate si imbunatatile cu articole noi ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la
nivel naţional sau la unităţile, subunitatile si locurile de muncă.

CAPITOLUL B INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SECURITATEA IN MUNCA LA


IMPADURIRI

1. PREVEDERI COMUNE TUTUROR ACTIVITATILOR

1.1. Incadrarea si repartizarea la locurile de munca


Art.B1. Incadrarea sj repartizarea lucratorilor la locurile de munca trebuie realizata in
functie de pregatire, starea de sanatate, aptitudinile fizice si psihice ale solicitantilor,
corespunzator particularitatilor si conditiilor proceselor de munca, cu respectarea prevederilor
Normelor generate de protectie a muncii.
Art.B2. La lucrarile de impadurire si pe timp de caldura foarte mare, se interzice
repartizarea lucratorilor cu afectiuni ale inimii, precum si a femeilor gravide.
Art.B3. La lucrarile de fertilizare a solului, combatere a daunatorilor padurii si la alte
activitati ce presupun lucrul cu substante toxice, se interzice repartizarea persoanelor sub 18
8 instructiuni proprii

ani, a femeilor gravide sau aflate in perioada de alaptare precum si a persoanelor care prezinta
leziuni ale pielii sau alergii de unele substante.
Art.B4. Lucrarile executate in zone in care, securitatea echipelor de lucru poate fi
afectata de prezenta animalelor salbatice, vor fi supravegheate de personal silvic de teren dotat
cu arma.
Art.B5. La lucrarile de recoltare si achizitionare a ciupercilor se vor repartiza numai
persoane care cunosc bine speciile de ciuperci.

1.2. Informarea si instruirea


Art.B6. Lucratorii trebuie sa fie informati asupra riscurilor profesionale specifice fiecarui
tip de activitate precum si asupra masurilor de prevenire stabilite prin prezentele norme sj prin
instructiunile proprii.
Art.B7. Personalul autorizat sa poarte arma va fi informat asupra cauzelor care pot
conduce la deteriorarea armei si la accidente in timpul transportului si utilizarii acesteia.
Art.B8. Lucratorii vor fi instruiti cu privire la utilizarea echipamentelor tehnice, inclusiv
asupra utilizarii uneltelor cu muchii taietoare in timpul lucrului.
Art.B9. (1) La executarea de lucrari in padure, Iucratorii vor fi informati si avertizati
asupra pericolelor potentiale existente in cadrul perimetrului de lucru cum sunt: stancarii, rape,
locuri cu pericol de alunecare, animale salbatice, avalanse precum si asupra mijloacelor de
semnalizare de securitate utilizate.
(2) La executarea lucrarilor pe pante accentuate, conducatorul formatiei de lucru va
dispune amplasanea lucratorilor numai pe curba de nivel.
Art.B10. Lucratorii vor fi informati asupra activitatilor care nu pot fi executate in conditii
meteorologice nefavorabile, precum si asupra modului de adapostire in cazul aparitiei averselor
insotite de descarcari electrice.
Art.B11 Se interzice efectuarea de activitati si lucrari in padure pe timp de ploaie
puternica, furtuna, polei sau in conditii de vizibilitate redusa.
Art.B12. In cazul aparitiei averselor insotite de descarcari electrice, se interzice:
continuarea lucrului; stationarea in locuri situate la inaltime (varf de munte, coama de deal) sau
sub arbori izolati; stationarea in zona retelelor de transport al energiei electrice precum si in
apropierea gardurilor, constructiilor sau obiectelor metalice.
Art.B13. In functie de posibilitati, adapostirea lucratorilor se realizeaza in locuri ferite de
pericolul viiturilor si descarcarilor electrice.
Art.B14. Amplasarea taberelor de corturi ale echipelor de lucru care isi desfasoara
activitatea in zone izolate,. se va face pe teren plan, in locuri ferite de eventuale viituri, la o
distanta de cel putin 1,5 ori inaltimea arborilor din jur.
Art.B15. (1) Pentru toate activitatile cu potential accidentogen si/sau care presupun
desfasurarea de lucrari in conditii de izolare (de exemplu, santiere de impaduriri, tratamente de
combatere a daunatorilor, vanatoare) se vor asigura truse medicale de prim ajutor sj instruirea
corespunzatoare a lucratorilor pentru utilizarea lor si pentru evacuarea accidentatilor.
9 instructiuni proprii

(2) Unitatile silvice au obligatia de a stabili, impreuna" cu personalul medical de


specialitate, continutul truselor de prim ajutor in functie de riscurite specifice activitatilor.
Art.B16. (1) Activitatea de instruire se va realiza potrivit prevederilor normelor generale
de protectie a muncii.
(2) Persoanele responsabile cu activitatea de instruire trebuie sa asigure comunicarea
continutului prevederilor normelor si instructiunilor in functie de nivelul de intelegere al
lucratorilor.
(3) In cadrul instructajelor, Iucratorii vor fi avertizati asupra pericolelor existente in timpul
deplasarii de la domiciliu la locul de munca si invers.

1.3. Dotarea cu echipament individual de protectie (E.I.P.)


Art.B17. Acordarea, utilizarea si intretinerea echipamentului individual de protectie se va
face conform prevederilor din normele generale de protectie a muncii si din normativul cadru de
acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale.
Art.B18. (1) Stabilirea echipamentului individual de protectie si alegerea sortimentelor
adecvate se realizeaza in functie de riscurile proprii fiecarui tip de activitate, pe baza cumulului
de factori de risc la care este expus lucrstorul in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu.
(2) Propunerile pentru acordarea echipamentului individual de protectie in functie de
analiza factorilor de risc, se realizeaza de catre o comisie mixta, compusa din personal de
specialitate apartinand agentului economic si un reprezentant al organizatiei sindicale si se
aproba de consiliul de administratie sau comitetul director.
Art.B19. Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati
inainte de a verifica dotarea cu echipament individual de protectie si insusjrea cunostintelor
referitoare la utilizarea corecta a acestuia.
Art.B20. Lucratorii au obligatia de a purta echipamentul individual de protectie stabilit
pentru fiecare lucrare sau tip de activitate si de a comunica conducatorului locului de munca
orice deteriorare a acestuia care le poate pune in pericol sanatatea sau securitatea.
Art.B21. Se interzice acordarea sj utilizarea echipamentelor individuale de protectie care
nu sunt realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele in vigoare.

1.4. Utilizarea echipamentelor tehnice (E.T.)


Art.B22. Echipamentele tehnice trebuie sa fie certificate din punctul de vedere al calitatii
de securitate.
Art.B23. Instalatiile de ridicat si cele sub presiune precum si personalul de deservire
trebuie sa prezinte autorizare ISCIR.
Art.B24. Pentru fiecare tip de echipament tehnic se vor afisa instructiuni de functionare si
de lucru precum si instructiuni proprii de securitate a muncii.
Art.B25. (1) Conducatorul locului de munca si lucratorii au obligatia de a verifica, inainte
de inceperea activitatii, existenta si starea tehnica a protectorilor si a dispozitivelor de protectie.
10 instructiuni proprii

(2) Se interzice lucrul cu echipamentele tehnice care nu au montati toti protectorii sau ale
caror dispozitive de protectie sunt scoase din functiune.
Art.B26. (1) Cand se constata o defectiune, lucratorii au obligatia de a opri echipamentul
tehnic si de a instiinta conducatorul locului de munca. Remedierea defectiunilor se va face de
catre lucratori calificati si desemnati in acest scop, numai dupa oprirea functionarii
echipamentului tehnic si blocarea contra pornirii accidentale; daca blocarea nu este posibila se
va asigura paza la dispozitivele de pornire.

2. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACTIVITATEA DE IMPADURIRI

2.1. Utilizarea echipamentelor tehnice tractate(pluguri, defrisatoare, scarificatoare,


greble mecanice, cultivatoare, grape cu discuri)
Art.B27. Inainte de utilizarea agregatelor tractor - utilaj, lucratorii au obligatia de a verifica
starea tehnica a acestora si in mod deosebit: functionarea instalatiei hidraulice; sistemul de
prindere a utilajului la tractor; functionarea sistemului de franare; functionarea sistemelor de
semnalizare.
Art.B28. (1) Orice interventie asupra agregatului tractor - utilaj trebuie realizata numai
dupa sprijinirea utilajului pe sol, oprirea motorului tractorului si asigurarea impotriva pornirii
necomandate.
(2) Remedierile care solicita patrunderea lucratorilor sub utilaje se vor efectua numai in
ateliere specializate sau pe rampe amenajate in acest scop.
Art.B29. (1) Se interzice stationarea lucratorilor in zona de lucru a agregatului tractor –
utilaj precum si urcarea sau coborarea pe sau de pe utilaj in timpul functionarii acestuia.
(2) Se interzice stationarea, in timpul lucrului, pe cadrul utilajelor sau pe partile laterale
ale acestora.
(3) Se interzice stationarea lucratorilor in zona agregatului in timpul schimbarii pozitiilor
de lucru sau de transport si intoarcerii acestuia la capatuI parcelei.
(4) Se interzice transportul de persoane in cabina.
Art.B30. Pornirea agregatelor se va face numai dupa ce toti Iucratorii si-au ocupat
posturile de lucru.
Art.B31. In timpul intoarcerii la capat de parcela sau printre arbori precum si la ocolirea
obstacolelor, utilajul va fi ridicat in tiranti, iar intoarcerea se va face tinand cont si de raza de
intoarcere a agregatului in functie de eventualele obstacole, arbori.
Art.B32. Se interzice functionarea echipamentelor tehnice tractate fara reglarea
corespunzatoare a dispozitivelor impotriva balansului lateral.
Art.B33. (1) Se interzice curatarea cu mana libera a organelor de lucru ale utilajelor cum
sunt: lame, colti, despicatoare de sol, discuri.
(2) Curatarea de eventualele depuneri de material vegetal sau pamant se va face numai
cu dispozitive care sa asigure protectia lucratorilor (oticul cu maner).
11 instructiuni proprii

Art.B34. Montarea, demontarea si reglarea distantei cutitelor pe cadrul utilajului se


executa numai dupa suspendarea acestuia pe suporti rigizi.
Art.B35. Pentru utilizarea tractoarelor, masinilor si utilajelor agricole in activitatile din
silvicultura, se vor respecta prevederile normelor specifice de protectie a muncii pentru cultura
mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice si utilizarea produselor de uz
fitosanitar in activitatile din agricultura.

2.2. Utilizarea echipamentelor tehnice autopropulsate(motocositoare, motoburghiu,


motocultor,motoprasitoare, motoprafuitor)
Art.B36. Inaintea inceperii lucrului cu echipamente tehnice autopropulsate se va verifica
terenul si se vor identifica si, pe cat posibil, inlatura obstacole, cum sunt pietre, buturugi.
Art.B37. Pornirea motoarelor de actionare ale echipamentelor tehnice autopropulsate se
va face cu respectarea urmatoarelor prevederi:
- snurul dispozitivului de pornire va avea dimensiunile prevazute de producator, fara a
prezenta semne evidente de uzura;
- snurul va fi prevazut cu un maner de prindere ergonomic;
- se interzice actionarea snurului dispozitivului de pornire fara maner de prindere sau
utilizarea acestuia infasurat pe mana.
Art.B38. (1) Se interzice alimentarea cu carburant cat timp motorul este in functiune sau
este fierbinte.
(2) Alimentarea cu carburant se va face numai atunci cind e oprit motorul.
Art.B39. Pornirea motorului echipamentelor tehnice autopropulsate, prevazute cu cutie
de viteze si ambreiaj prin presiune, se va face numai dupa ce maneta schimbatorului de viteze
se aduce la punctul zero.
Art.B40. (1) Echipamentele tehnice autopropulsate prevazute cu coarne de ghidare nu se
vor pune in miscare pana cand acestea nu vor fi reglate in functie de inaltimea lucratorului si de
pozitia de lucru a acestuia.
(2) Coarnele de ghidare vor fi prevazute cu mansoane de cauciuc montate pe manere.
Art.B41. Pe durata lucrului se interzice manevrarea utilajelor numai cu o singura mana.
Art.B42. Utilizarea motoprasitoarei dotate cu cutite rotative se va face numai dupa
verificarea prealabila a fixarii corespunzatoare a cutitelor.
Art.B43. Se interzice lucrul cu echipamente tehnice auto-propulsate prevazute cu
ambreiaj centrifugal fara o corecta reglare a turatiei de mers in gol (relanti).
Art.B44. La motoprasitoarea cu ambreiaj centrifugal, pornirea motorului pentru reglarea
turatiei de mers in gol se va efectua numai dupa suspendarea ansamblului cutitelor (freze) si
numai cu roata motoare decuplata.
Art.B45. La utilizarea motocositoarei se vor respecta urmatoarele prevederi:
- lucratorul va opri functionarea acesteia in cazul blocarii aparatului de taiere cu resturi
vegetale sau alte materiale;
12 instructiuni proprii

- demontarea dispozitivului de taiere (cositoarea) in vederea ascutirii, se va realiza numai


dupa decuplarea manetei de comanda si oprirea motorului;
- ascutirea dispozitivului de taiere se va executa numai dupa ridicarea acestuia in
plan vertical si asigurarea impreuna cu sprijinirea pe suporti a partii frontale a motocositoarei.
Art.B46. La utilizarea motoburghiului autopropulsat se vor respecta urmatoarele
prevederi:
- inaintea pornirii motorului se va verifica asamblarea corespunzatoare a burghiului
la sistemul de transmisie;
- deplasarea de la un punct de lucru la altul se va face cu turatia motorului reglata
astfel incat ambreiajul sa nu cupleze burghiul;
- inaintea inceperii forarii unei gropi, Iucratorii isj vor asigura o pozitie cat mai stabila.
Art.B47. La utilizarea motoprafuitorului autopropulsabil se vor respecta urmatoarele
prevederi:
- inaintea pornirii echipamentului, se va curate de corpuri straine rezervorul de praf
precum si interiorul tubului de difuzare a prafului;
- dupa pornirea echipamentului, tubul de difuzare se va indrepta numai in directia
culturilor care urmeaza a fi tratate;
- in timpul deplasarii se interzice manevrarea brusca a echipamentului.

2.3.Utilizarea uneltelor manuale


Art.B48. Uneltele manuale specifice cum sunt cazmale, sape, lopeti, tarnacoape,
topoare, foarfece, cosoare, ferastraie, trebuie sa fie bine ascutite, fara defecte.
Art.B49. Cozile si manerele din lemn ale uneltelor manuale trebuie sa fie netede si
montate rigid in locasurile de prindere.
Art.B50. Lamele foarfecelor si bricegelor nu trebuie sa aiba joc in articulatii.
Art.B51. Pichetii, tarusii, tutorii, plantatoarele etc. trebuie sa fie netezi, fara aschii,
crapaturi sau noduri.
Art.B52. (1) Ascutirea lamelor taietoare ale uneltelor manuale se va face cu scule
corespunzatoare. Se interzice ascutirea coaselor cu gresii scurte sau sparte.
(2)Suportul pe care se ascut trebuie sa fie stabil.
Art.B53. In timpul lucrului se va pastra o distanta de minimum 2 m intre lucratori, pentru
prevenirea accidentelor.
Art.B54. In timpul transportului si al pauzelor, elementele taietoare ale uneltelor vor fi
protejate cu aparatori.

2.4. Manipulare - transport - depozitare


13 instructiuni proprii

Art.B55. Pentru activitatile de manipulare - transport si depozitare se vor respecta


prevederile de securitate a muncii pentru manipulare, transportul prin purtare directa si cu
mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
Art.B56. Transportul produselor voluminoase, al materialelor in vrac cu autocamioane,
autobasculante, tractoare rutiere cu remorci, hidrobioane se va face cu respectarea prevederilor
de securitate a muncii pentru transporturi rutiere.
Art.B57. Se interzice transportul de persoane sau materiale cu barca sau salupa
pe timp de furtuna sau valuri mari.
Art.B58. (1) La traversarea autovehiculelor incarcate, cu ajutorul podului plutitor, gabara
sau bac, se interzice persoanelor care insotesc transportul, stationarea in autovehicul atat in
timpul imbarcarii cat si pe durata transportului.
(2) Se interzice coborarea de pe podul plutitor, bac, gabara, inainte de
ancorare.
Art.B59. Se interzice transportul persoanelor in autovehiculele incarcate cu puieti.
Art.B60. La transportul si manipularea puietilor de talie mare cat si a arborilor cu balot se
va asigura spatiul de manevra astfel incat sa se previna potentialele accidentari.

2.5. Lucrari de impadurire. Pregatirea terenului


Art.B61. Proiectele pentru fiecare santier de impadurit trebuie sa cuprinda masuri de
protectie a muncii.
Art.B62. Suprafetele de teren pe care urmeaza a se efectua lucrari de impadurire vor fi
curtate si pregatite astfel incat sa se previna riscul de accidentare, prin respectarea
urmatoarelor prevederi:
- se vor curata si degaja de craci, arbori ramasi nedoborati, bolovani sau stinci cu pericol
de prabusire;
- se vor indeparta si ingropa cadavrele de animale aflate in perimetrul suprafetei de lucru;
- in cazul semnalarii unor materiale explozibile pe teren - grenade, obuze, cartuse - se vor
intrerupe imediat Iucrarile si se va instiinta unitatea militara cea mai apropiata; continuarea
lucrarilor este permisa numai dupa inlaturarea oricarui pericol;
- locurile periculoase vor fi marcate si semnalizate.
Art.B63. (1) Inainte de inceperea lucrarilor de defrisare, scarificare si nivelare a solului,
se va verifica terenul pentru cunoasterea locurilor periculoase marcate.
(2) Se vor stabili directia de deplasare si zonele de intoarcere ale agregatelor.
Art.B64. Se interzice intoarcerea defrisatorului cand coltii acestuia sunt in sol precum si
apropierea de cuibul (groapa) cioatei pana cand aceasta nu este complet indepartata.
Art.B65. Se interzice lucrul cu defrisatorul pe terenuri cu pante mai mari de 25°.
Art.B66. Deplasarea defrisatorului pe distante mai mari de 1 km, se va face cu coltii
ridicati si fixati pe suport.
14 instructiuni proprii

Art.B67. Se interzice folosirea scarificatorului pentru scoaterea cioatelor cu diametru mai


mare de 30 cm; in acest scop se va folosi echipamentui de defrisare.
Art.B68. Se interzice scoaterea cioatelor putemic inradacinate dintr-o singura
manevra.
Art.B69. Se interzice stationarea altor lucratori in zona de lucru a parghiei, pe durata
extragerii cioatelor dezradacinate.
Art.B70. Gropile rezultate in urma scoaterii cioatelor se vor astupa si nivela.
Art.B71. La manipularea si depozitarea cioatelor rezultate din lucrarile de defrisare -
evacuare se vor respecta prevederile pentru manipularea, transportul prin purtare directa si prin
mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
Art.B72. Lucrarile de doborare a arborilor periculosj precum si de curatare, sectionare,
sortare, stivuire si transport al materialului lemnos rezultat, se vor efectua cu respectarea
prevederilor pentru exploatari si transporturi forestiere.
Art.B73. (1) Pe santierele situate pe pante mai mari de 15°, lucrarile de plantare vor
incepe din partea superioara spre partea inferioara a versantului, iar lucratorii vor lucra pe
aceeasi curba de nivel.
(2) In timpul executarii lucrarilor se interzice orice activitate la baza versantului sau in
amonte.
Art.B74. La utilizarea motoburghiului portabil se va asigura reglarea bratelor de sustinere
corespunzator lucratorilor.
Art.B75. La santierele unde nu exista baracamente se vor construi, inainte de inceperea
lucrarilor, adaposturi in terenuri deschise.
Art.B76. Muncitorii se vor spala pe maini cu apa si sapun, inainte de masa si dupa
terminarea lucrului, deoarece puietii sint tratati in prealabil cu substante toxice. Din acelasi motiv
este interzis a se minca in timpul lucrului.
Art.B77. Este oprita intrarea muncitorilor in ,,Zone interzise" (cu serpi, caderi de roci
etc.).
Art.B78. In timpul efectuarii lucrarilor de impaduriri, muncitorii vor fi asezati la distante
corespunzatoare, astfel ca prin manipularea uneltelor manuale, acestia sa nu se accidenteze
intre ei.
Art.B79. Pe timp de furtuna, ploaie cu descarcari electrice se interzice adapostirea
muncitorilor sub arbori.
Art.B80. Este interzis a transporta cu barca sau salupa muncitori, puieti etc., in timpul
furtunii, a valurilor mari sau peste capacitatea prevazuta.
Art.B81. In timpul incarcarii puietilor in nave (bacuri, gabare etc.), se ,vor amenaja punti
cu balustrada si scari pentru coborire. Pentru a se evita alunecarea muncitorilor, puntile vor fi
prevazute cu sipci transversale.
Art.B82. Navele care transporta muncitori vor fi prevazute cu colaci si barci de salvare.
15 instructiuni proprii

Art.B83. In timpul trecerii canalelor si a fluviului, pe bacuri poduri plutitoare sau gabare, a
vehiculelor (autocamioanelor, tractoarelor cu remorci) care transporta muncitori sau puieti,
inainte de intrarea pe pod a vehiculului, toti muncitorii sint obligati sa coboare din vehicul.
Art.B84. Este interzis a se cobori de pe pod plutitor, bac, gabara, inainte ca acesta sa fie
ancorat. .

2.6. Lucrari de ajutorare a regenerarilor naturale si de ingrijire a arboretelor tinere


Art.B85. Lucrarile de mobilizare a solului, stimularea drajonarii la salcam, lucrarile de
descoplesiri si degajari precum si cele de ingrijire a arboretelor tinere se vor executa cu unelte
manuale.
Art.B86. La lucrarile de degajare a semintisului, descoplesiri si recepari executate cu
ajutorul motouneltelor portabile se vor respecta urmatoarele prevederi:
- inainte de inceperea lucrului se verifica fixarea tijei adaptate la motor, ascutirea si
echilibrarea organelor de lucru - cutite, discuri, cutite-freza, starea curelelor de prindere si
existenta aparatorii de protectie;
- se interzice prezenta altor lucratori pe o raza mai mica de 5 m de zona de lucru;
- pozitionarea discului si inceperea taierii se vor face numai in zona din stanga
delimitate de aparatoarea de protectie si axa longitudinala a motouneltei;
- deplasarea intre punctele de lucru se va efectua sustinand motounealta cu reductorul
conic orientat catre sol;
- in terenuri in care se constata existenta pietrelor, taierile se vor efectua la o inaltime
care sa previna antrenarea acestora;
- motounealta se va utiliza numai prinsa in curelele de prindere (ham).
Art.B87. La efectuarea lucrarilor de elagaj artificial cu ferastraie destinate in acest scop,
se vor respecta urmatoarele prevederi:
- tija prelungitoare va fi reglata la o dimensiune corespunzatoare inaltimii de taiere a
ramurilor;
- se interzice interventia concomitenta a mai multor lucratori la acelasi arbore;
- se interzice elagajul simultan la arbori situati la o distanta mai mica de 5m unul de altul.
Art.B88. Ramurile taiate trebuie evacuate din zona de lucru.
Art.B89. Se interzice orice improvizatie adusa motouneltelor portabile. Se interzice lucrul
cu motouneltele portabile prevazute cu ambreiaj centrifugal, fara reglarea corespunzatoare a
turatiei de mers in gol. Pornirea motouneltelor portabile se va realiza numai dupa pozitionarea
stabila a acestora pe sol.

2.7. Masuri generale pentru lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor in


plantatiile forestiere
16 instructiuni proprii

Art.B90. Pentru combaterea daunatorilor se vor utiliza produse omologate, cu prioritate


produse biodegradabile, fabricate prin tehnologii si biotehnologii autorizate de catre autoritatea
publica centrala pentru protectia mediului.
Art.B91. Persoanele juridice autorizate sa aplice tratamente de combatere a daunatorilor
vor respecta urmatoarele prevederi:
-achizitionarea produselor de combatere a daunatorilor, specifice silviculturii in
conformitate cu Codexul produselor de uz fitosanitar omologate in Romania;
- transportarea produselor numai in ambalaje originale, cu inscriptii de identificare si
avertizare, in conditii care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului;
- depozitarea numai in ambalaje originale si in locuri protejate si amenajate
- aplicarea tratamentelor numai cu echipamente tehnice certificate din punct de vedere
al calitatii de securitate, cu respectarea normelor tehnice de utilizare prevazute de producator;
- aplicarea tratamentelor numai de catre personal instruit si dotat cu mijloace individuale
de protectie corespunzatoare si truse de prim ajutor;
- comunicarea in sens, catre consiliile locale, cu cel putin cinci zile inainte de inceperea
tratamentelor, a zonelor si perioadei de aplicare a tratamentului, natura produsului, precum si
masurile de protectie in functie de gradul de toxicitate si remanenta produselor;
- semnalizarea zonelor de tratament prin indicatoare speciale, cu inscrierea perioadei de
interdictie pentru circulatia persoanelor si pentru pasunat;
Art.B92. Tratamentele cu produse din grupele de toxicitate I si II, necesar a fi aplicate pe
terenuri cu culturi agricole, aflate in gestiunea unitatilor silvice, pot fi efectuate numai de echipe
specializate, care rdspund de masurile luate pentru protectia mediului.
Art.B93. (1) Tratamentele cu produse din grupa I de toxicitate se vor efectua la o distanta
de cel putin 200 m de sursele de apa si obiectivele alimentare, cand temperatura aerului nu
depaseste 20°C, iar timpul de lucru nu va depasi 6 ore.
(2) Se interzice aplicarea tratamentelor cu aceste produse din aeronave.
Art.B94. Se interzice aplicarea tratamentelor prin pulverizare si prafuire cand viteza
vantului este mai mare de 5m/s .
Art.B95. Produsele vor fi depozitate conform prescriptiilor producatorului, cu respectarea
conditiilor de pastrare si depozitare prevazute de acesta.
Art.B96. Etichetele trebuie sa respecte culoarea corespunzatoare grupei de toxicitate,
simbolul pentru otrava si simbolul pentru produsele inflamabile, daca este cazul.
Art.B97. Scoaterea din ambalaj a produselor lichide se va face prin sifonare cu amorsare
mecanica, fiind interzisa amorsarea cu gura.
Art.B98. (1) La prepararea solutiilor se vor respecta dozele si concentratiile prescrise de
producator.
(2) Pe toata durata aplicarii tratamentelor, locul de preparare a solutiilor va fi
supravegheat de o persoana desemnata in acest scop.
Art.B99. (1) Pe durata manipularii si utilizarii produselor se interzice fumatul si consumul
de alimente.
17 instructiuni proprii

(2) Dupa terminarea lucrului, echipamentul de protectie va fi depus in spatiile amenajate


in acest scop pentru denocivizare si se va spala intreg corpul.
Art.B100. Inainte de utilizarea aparatelor, se vor verifica cu apa dispozitivele de
pulverizare si etanseitatea capacului rezervorului de alimentare.
Art.B101. (1) Se interzice alimentarea cu combustibil sau cu solutii de combatere in
timpul functionarii aparatelor.
(2) Curatarea filtrelor, duzelor, stringerea garniturilor trebuie efectuata numai dupa
spalarea pieselor respective.

2.8. Masuri de prim ajutor


Art.B102. (1) Desi majoritatea insectelor produc prin intepare doar o reactie locala -
inrosire, umflatura - unele intepaturi pot primejdui viata daca victima este alergica la veninul
insectei. Cele mai frecvente sunt intepaturile de albine, barzauni, viespi, bondari.
(2) Simptome: durere, umflarea locului, roseata, mincarime, arsuri.
a).Daca intepatura este de albina, se indeparteaza cu grija acul prin razuire cu ajutorul
unei lame de cutit sau cu unghia. Nu se va scoate acul prin presare sau stoarcere cu penseta
deoarece astfel se produce o imprastiere masiva a veninului in corp.
b).Se spala zona cu apa si sapun.
c).Se pun comprese reci sau gheata pe zona intepata pentru a evita imprastierea si
absorbtia veninului.
d).Se aplica lotiuni adecvate sau o pasta de bicarbonat de sodiu cu putina apa.
Art.B103. (1) Reactia alergica apare numai daca victima a mai fost intepata si a existat
un contact anterior cu veninul.
(2) Simptome: umflarea masiva a altor parti ale corpului cum ar fi ochii, buzele, limba,
precum si a zonei intepate, eruptie sau inrosire pe suprafata corpului, tuse, dificultate de a
respira, crampe, greata, sIabiciune, ameteala, o posibila stare de inconstienta.
a).Se fac manevre de resuscitare respiratorie daca este necesar, prin respiratie gura la
gura.
b).Daca intepatura este de albina se indeparteaza acul.
c).Se solicita asistenta medicala de urgenta.
d).Daca intepatura este la nivelul bratului sau piciorului se aplica un garou de cauciuc,
care poate fi improvizat si dintr-o bucata de panza sau un snur. Garoul se strange usor la 5-10
cm deasupra intepaturii, intre leziune si corp, suficient de larg pentru a permite degetului sa
alunece pe dedesubt. Garoul se slabeste la fiecare 5 minute pana ce se obtine asistenta
medicala.
Art.B104. (1) Iritatii datorate plantelor (iedera, stejarul, bozia otravitoare)
(2) Simptome: inrosirea pielii, vezicule, mincarime, dureri de cap, febra.
a).Cat de repede posibil se scot hainele si se spala regiunea atinsa cu apa si sapun;
18 instructiuni proprii

b).Se tamponeaza zona afectata cu alcool sanitar;


c). Se poate aplica o solutie calmanta pentru a atenua mincarimea.

Art.B105. - Prezentele instructiuni proprii se aplica in activitatile din silvicultura. Se vor


instrui toti participantii la aceste activitati.
Instruirea periodica se va face :
- lunar pentru personalul direct productiv (muncitori permanenti, padurari, brigadieri, etc).
- trimestrial pentru personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor si hergheliilor.
- trimestrial pentru personalul din cadrul Directiei silvice Braila si pentru personalul cu functii de
conducere din cadrul subunitatilor.
Instructajul introductiv general se face : noilor incadrati in munca ; celor transferati de la o
unitate (subunitate) la alta ; celor veniti in unitate (subunitate) ca detasati ; elevilor scolilor
profesionale, liceelor si studentilor pentru practica profesionala ; persoanelor aflate in unitate in
perioada de proba in vedera angajarii.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea
proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al
noilor angajati. Durata instructajului nu va fi mai mica de 8 ore, cu exceptia delegatilor.
In cazul instructajului introductiv general se vor expune riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifica unitatii.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si masurilor specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.
Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul
perioadei de lucru de proba. Predarea se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de munca pe baza unui material scris si cu
demonstratii practice. Este adesea necesar ca aceste informatii sa fie comunicate angajatilor in
mod repetat.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (sef gater, sef
district, sef formatie drumuri, sef atelier mecanic, sef atelier impletituri, sef pepiniera, sef centru
fructe, etc.), lunar timp de 2 ore.
Instructajul periodic in unitate se face lunar.
Instructajul de protectia muncii se va consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj.
Fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si
verificat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, ca acesta si-a insusit
cunostintele necesare de protectia muncii.

Prezentele instructiuni proprii vor fi modificate si imbunatatile cu articole noi ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la
nivel naţional sau la unităţile, subunitatile si locurile de muncă.

CAPITOLUL C SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA LA LUCRARI DE EXPLOATAREA


PADURILOR

1. LUCRARI DE PUNERE IN VALOARE A MASEI LEMNOASE


19 instructiuni proprii

Art.C1 (1) Prezentele instructiuni proprii cuprinse în acest capitol se referă la lucrările de
punere in valoare a masei lemnoase destinata exploatarii;.
(2) Aplicarea acestora este obligatorie la toate lucrarile de punere in valoare a
masei lemnoase;.
Art.C2 Scopul prezentelor instructiuni proprii este eliminarea sau diminuarea pericolelor
de accidentare existente în cadrul acestei activităţi.
Art.C3 La punerea in valoare a masei lemnoase se vor inventaria distinct (notat cu NTS)
si marca vizibil prin semne conventionale, atit pe teren, cit si in schita parchetului :
a) arborii periculosi-putregaiosi, iescari, arbori aninati, dezradacinati, fara coroana ;
b) toate locurile periculoase din parchet : ripe, stincarii si bolovani pe pante accentuate.
Art.C4 In actele de punere in valoare a masei lemnoase se vor prevedea masuri de
securitate a muncii in raport cu pericolele existente.
Art.C5 La punerea in valoare a doboriturilor de vint sau zapada, se interzice efectuarea
masuratorilor stind pe arbori, buturugi sau pe orice materiale.
Art.C6 Ciocanele de marcat trebuie sa fie bine ascutite fara deteriorari.
Art.C7 Se interzice indepartarea cioturilor uscate prin lovirea acestora cu muchia
ciocanului de marcat.
Art .C8 Se interzice deplasarea echipei de lucru in sir indian, pe linia de cea mai mare
panta, in terenurile accidentate.

2. PREGATIREA SI ORGANIZAREA PARCHETELOR PENTRU EXPLOATARE

Art.C9 Pregatirea si organizarea parchetelor de exploatare este o actiune obligatorie


intrucat riscurile profesionale in activitatea de exploatere forestiera sunt prezenta la toate fazele
de lucru.
Art.C10 Proiectele tehnico-economice de exploatare trebuie sa cuprinda in mod
obligatoriu un capitol special cu informatii si lucrari desecuritatea muncii, corespunzatoare
prevederilor din actelor de punere in valoare, a situatiilor indentificate prin recunoasterea
terenului si a necesitatilor.
Art.C11 Se interzice preluarea parchetelor spre exploatare daca lucrarile de punere in
valoare spre exploatare nu au fost executate in conditiile prevazute in acest scop de normele de
protectie a muncii din silvicultura si exploatari forestiere. Societatea comerciala va solicita
organelor silvice corectarea lucrarilor de marcare sau alte lucrari de punere in valoare daca
datorita acestora se creeaza pericole de accidente.
Art.C12 Inceperea exploatarii parchetelor se va face numai dupa intocmirea si aprobarea
proiectului de exploatare, care va solutiona toate laturile procesului de productie, incluisiv
lucrarile de pregatire din punct de vedere al securitatii muncii. La aplicarea pe teren a acestuia
se vor respecta urmatoarele:
- organizarea suprafetei parchetului prin impartirea in sectiuni si postate ;
- identificarea si insemnarea unor arbori periculosi in afara celor preluati de la organele
silvice ;
- delimitarea locurilor periculoase sau dificile de exploatat, semnalizarea lor prin precizarea
tehnicilor sau metodelor de lucru in functie de conditiile concrete din aceste zone ;
- stabilirea potecilor si cararilor pentru circulatia muncitorilor si reglementarea circulatiei
acestora si a mijloacelor fara pericole.
Art.C13 Impartirea parchetului in sectiuni si postate se va face obligatoriu in functie de
fluxul tehnologic sau daca este impusa de relieful terenului. Impartirea arbitrara este interzisa.
Impartirea in postate a parchetului se face luand in considerare panta si orografia terenului,
natura miloacelor de colecatare, dispunerea cailor de colectare, fluxul tehnologoic si ordinea de
lucru stabilita, respectand urmatoarele reguli:
- pe pante mai mari de 15% postatele se delimiteaza pe linia de cea mai mare panta,
nefiind permisa dispunerea suprapusa a acestora ;
20 instructiuni proprii

- latimea si lungimea minima a acestora va fi in functie de orografia terenului. In parchetele


de rarituri sau taieri de igiena postatele se delimiteaza pe culmi si paraie in raport cu
configuratia terenului ;
- limitele postatelor si sectiunilor trebuie sa poata fi identificate cu usurinta si cu precizie in
teren prin limite naturale sau artificiale. In terenuri cu panta , postatele nu vor fi asezate unele
sub altele;
- schita partchetului va cuprinde numerotarea postatelor si ordinea miscarii fasonatorilor si
a mijloacelor de colectare a lemnului ;
- locurile periculoase vor fi marcate prin tablite avertizoare.
Art.C14 Unitatile de exploatare prin maistru sau seful de brigada, sunt obligate sa
incadreze parchetele cu muncitori avand pregatirea corespunzatoare lucrarilor de executare, iar
numarul muncitorilor incadrati trebuie sa asigure desfasurarea integului proces de productie.
Art.C15 Parchetul va trebui sa dispuna de instalatiile si utilajele necesare productiei, iar
muncitorii sa fie dotati cu unele scule si dispozitive, precum si cu echipamentul individual de
protectie in concordanta cu lucrarile de executat.
Art.C16 Muncitorii vor fi organizati in echipe conduse de un sef cu sarcini si raspunderi
precise. Inainte de intrarea muncitorilor la lucrarile de doborat si fasonat in parchetele de
produse principale , maistrul sau seful de parchet (echipa) este obligat sa asigure pregatirea
parchetului prin doborarea arborilor (uscati, aninati, rau conformati, dezradacinati, iescari , etc.)
cat si prin indepartarea altor obstacole (bolovani, stanci miscatoare, busteni, craci mari, etc.)
care prezinta pericol pentru muncitori. Arborii care prezinta pericol pentru muncitori vor fi
doborati de echipe experimentate si sub indrumare .
Art.C17 Intreg efectivul de muncitori va fi instruit din instructiunile proprii de protectie a
muncii (instructajul la locul de munca) asigurandu-se urmatoarele:
- cunoasterea intrtegului parchet precum si a conditiilor de cazare, a surselor de apa
potabila, aprovizionarea cu alimente cu carburanti si a programului de lucru ;
- insusirea procesului tehnologic de exploatare si a sarcinilor de executat ;
- cunoasterea potecilor si a regulilor de circulatie spre parchet si in parchet ;
- cunoasterea locurilor dificile de luicru a locurilor periculoase si a masurilor de evitare a
pericolelor, a semnalelor si a masurilor de prim ajutor ;
- cunoasterea riscurilor existente la activitatea de exploatare si consecintele expunerii fara
protectie ;
- cunoastrea , locurilor de parcare sau depozitare a utilajelor si uneltelor ;
- cunoasterea surselor de apa potabila si modul de aprovizionare ;
- constientizarea lucratorilor privin respectarea normelor de securitatea muncii.
Art.C18 Pe toata durata de exploatare a parchetului se vor respecta prevederile
proiectului de exploatare, privind tehnologia fluxului tehnologic si ordinea de desfasurare a
lucrarilor.
Art.C19 La exploatarea parchetelor de produse secundare si din operatiunile de igiena ,
pregatirea lor se va face pe postate, in mod succesiv, urmarindu-se indeosebi extragerea
arborilor aninati, a celor cu putregai avansat si a cracilor agatate.
Art.C20 Latimea postatelor de lucru va fi de minim 50 m. In terenurile accidentate,
latimea postatelor va fi de cel putin 70 m.
Art.C21 Lucrarile de constructii si amenajare a instalatiilor pasagere se va face pe baza
proiectelor sau documentatiilor de executie aprobate. Muncitorii care lucreaza la astfel de
instalatii vor avea calificarea corespunzatoare fiind instruiti asupra instructiunilor proprii de
protectie a muncii specifice acestor lucrari.
Art.C22 Doborarea arborilor de pe amplasamentul instalatiilor (deschiderea culoarelor)
se va face de echipe de muncitori special instruiti sub conducerea maistrului cu respectarea
normelor de protectia muncii de la doborare. Doborarea se va face din timp astfel inact sa nu se
stinghereasca reciproc muncitorii de la doborat cu cei de la constructii, intre aceste echipe
pastrandu-se o distanta de minim 200 m.
21 instructiuni proprii

Art.C23 La stabuilirea cararilor de circulatie a muncitorilor in parchet si pentru corecta


reglementare a circualtiei se vor respecta urmatoarele:
- cararile trebuie sa asigure o deplasare cat mai usoara a muncitorilor, iar traseul acestorta
sa evite pantele abrupte, zonele stancoase, terenuri alunecoase, treceri pe sub funiculare si pe
sub tasoane ;
- parchetele in exploatare, locurile periculoase se vor semnaliza cu tablite avertizoare sau
alte mijloace de prevenire;
-traversarea paraielor si malstinilor se va face pe punti prevazute cu mana curenta ;
-cand potecile se desfasoara pe curbe de nivel, iar panta terenului este mai mare de 15
grade, se vor prevedea parapeti, iar potecile vor fi amenajate in acest caz prin sapatura,
asigurandu-se o latime a acestora de minim 50 cm.
Art.C24 Organizarea muncii in parchetele de exploatere se face impreuna cu lucratorii
din echipa de exploatere cu scopul de a cunoaste toate riscurile la care sunt expusi lucratorii in
timpul desfasurarii procesului de productie.
Art.C25 Organizarea si pregatirea locului de munca in vederea executarii fazelor de
lucru in exploatarea forestiera , consta in :
a) taierea vegetatiei lemnoase sub etaj, a tufarisurilor si curatirea arborilor cazuti
accidental (cazaturi), in zonele de refugiu;
b) indepartarea sau batatorirea zapezii in timpul iernii, in jurul arbirilor;
c) formarea de poteci necesare retragerii pentru retragerea mecanicului si a ajutorului ;
d) folosirea de incaltari cu talpa antiderapanta sau coltari la lucrul in panta ;
e) interzicerea lucrarilor suprapuse in postate situate pe terenuri in panta.
Art.C26 Pentru amenajarea instalatiilor de scos apropiat si alte constructii forestiere se
vor elabora separat instructiuni proprii.
Art.C27 Inceperea lucrarilor de exploatare intr-un parchet, se va face numai in baza
avizarii pe linie de Securitatea si Sanatatea in Munca, de catre o comisie numita prin ordin de
catre seful de subunitate.
Art.C28 Exploatarea unui parchet se va face de catre o formatie numita prin ordinul
sefului de subunitate.

3. RECOLTAREA MATERIALULUI LEMNOS CU FERÃSTRAIE MECANICE

Art.C29 Pregatirea utilajelor si a uneltelor pentru lucrari de doborare a arborilor, trebuie


sa se faca potrivit instructiunilor tehnice de exploatare prevazute de cartea tehnica.
Art.C30 Pregatirea pentru lucru a utilajelor trebuie sa se faca de catre lucratori calificati
si instruirea pe linie de securitatea muncii la zi.
Art.C31 Instruirea la locul de munca si din punct de vedere tehnic al personaluilui ce
deserveste ferastraele mecanice, se va face de catre personal atestat si de catre un mecanic de
inalta calificare .
Art.C32 Toate utilajele si uneltele de lucru trebuie sa fie in buna stare de functionare.
Art.C33 Acei arbori care prin pozitia lor pot cadea de la sine precum iescarii, arborii
putregaiosi, arborii dezradacinati, arborii aninati sau cu inclinari puternice etc., doborarea lor se
va face cu o echipa special instruita si cu respecatarea urmatoarelor reguli:
- alegerea directiei de doborare pe directia de inclinare ;
- curatirea locului de munca si degajarea cararilor de refugiu ;
- tapa si taietura din partea opusa se va face de catre motorist, in timp ce ajutorul si
maistrul se vor afla in afara zonelor periculoase, vor supraveghea miscarea arborelui, dand
semanel dinainte stabilite ;
- la fasonarea arborilor dezradacinati si aflati la sol se asigura buturuga cu ajutorul
cablurilor de ancorare.
Art.C34 Insemnarea si extragerea arborilor periculosi si inlaturarea altor pericole se vor
efectua pe intreaga suprafat a parchetului inainte de inceperea exploatarii.
22 instructiuni proprii

Art.C35 La doborarea iescarilor, a arborilor periculosi, acelor cu craci rupte prinse in


coroana, taietura pentru tapa se va face in asa fel incat calupul sa poata fi deprins usor fara
baterea cu toporul sau baterea penelor de doborat.
Art.C36 Doborarea arborilor cu varful rupt complet se va face obligatoriu cu tapa.
Art.C37 Doborarea arborilor si toate lucrarile aferente se executa sub conducerea sefului
de echipa, care va asigura respectarea masurilor de securitatea muncii de catre intreaga echipa.
Art.C38 Muncitorii care lucreaza la doborarea arborilor vor purta obligatoriu echipamentul
de protectie si de lucru individual si sa fie dotati cu urmatoarele utilaje, unelte si scule:
- ferestrau mecanic in stare de functionare, bidonul pentru benzina, trusa de scule
completa, prajini cu ghiara, prevazuta cu cozi sau manere in buna stare ;
- pene pentru doborat si prevenirea strangerii lantului ;
- ciochinare pentru ancorarea buturugilor sau trunchiurilor;
- dispozitiv TIRFOR pentru dezaninarea arborilor.
Art.C39 Zilnic inainte de inceperea lucrului, seful de echipa sau maistrul va verifica
starea tehnica si invenatrul necesar de utilaj, scule si dispozitive si va lua masuri de inlaturarea
defectiunilor.
Art.C40 Motoristul -fasoantorul mecanic- va verifica starea tehnica a ferastarului inainte
de inceperea lucrului si a anume:
- ferestraul sa nu taie stramb din cauza lamei sau lantului ;
- cadrul, lama sau alte parti sa fie bine fixate si sa nu lipseasca gheara de fixare ;
- ambreiajul sa nu patineze si sa nu cupleze cu smucituri ;
- rezervorul sau conductele sa nu prezinte scurgeri de benzina ;
- bidoanele sa nu fie sparte, deformate, murdare sau fara buson si dop ;
- sa nu se fumeze in timpul alimentarii si sa nu se alimenteze la o distanta mai mica de 10
m de orice foc sau flacara deschisa.
Art.C41 Transportul ferestraului de la cabana-vagon dormitor-in parchet si inapoi se va
face numai cu motorul oprit si lantul taietor demontat. La incheierea lucrului mororistului va
scoate lantul taietor, va curata ferastraul, va inchide rezervorul de benzina si va depune
ferestraul la locul stabilit.
Art.C42 Ascutirea lanturilor, intretinerea si repararea curenta a ferestraului se va face
numai cu motorul oprit si in locuri ferite de pericole.
Art.C43 Lucru cu ferestraul mecanic se va executa numai in urmatoarele conditii:
- locul de munca se va degaja de crengi, pietre sau alte obstacole, asigurandu-se o pozitie
de lucru cat mai comoda pentru fasonator si ajutorul de fasonator.
- angajarea lantului in taietura se va face lent cu ferestraul rezemat cu gheara de fixare in
arbore sau trunchi ;
- in cazul arborilor tensionati se va taia in primul rand partea comprimata ;
- penele se vor fixa si bate din timp pentru a preveni stangerea lantului taietor ;
- trunchiurile, bustenii sau alte piese ce urmeaza a se sectiona, vor fi asezate pe sol si
asigurate impotriva deplasarii in timpul taierii sau dupa terminarea acesteia ;
- curatirea de craci va incepe de la baza arborelui spre varf, iar pozitia motoristului va fi la
sol si pe partea opusa, ferita de eventualele miscari alte trunchiului sau cracilor ;
- deplasarea motoristului cu motorul in functiune este permisa numai intre doua
sectionari(fus sau craci) pe acelasi arbore sau trunchi si numai la lucrarile din platforma primara.
Art.C44 Se va evita atacarea lemnului cu portiunea din partea activa a lamei (cap lama).
Art.C45 La lucru cu ferestrau mecanic se interzice:
-lucru concomitent a 2 muncitori sau doua echipe la doua sau mai multe lucrari (sectionat,
curatit de craci etc) pe acelasi arbore sau trunchi, cat si la aceeasi lucrare sau lucrari diferite pe
arbori sau trunchiuri alaturate daca acestea se stingheresc reciproc ;
-taierea a doua sau mai multe piese independente deodata, taierea de piese suprapuse
sau taierea pe sarcinile prinse la mijloacele de transport sau colectare ;
-sectionarea unor trunchiuri sau craci cand acestea se afla in poztii periculoase;
-continuarea lucrului cu ferestraul defect sau in stare necorespunzatoare.
23 instructiuni proprii

Art.C46 Inainte de inceperea lucrului, motoristul este obligat sa delimiteze zonele de


lucru, sa cerceteze terenul si arboretul, sa verifice daca in zonele respective sau cele vecine nu
exista pericole sau persoane in pericol si sa ia masuri de inlaturare, evaluare a acestora si
interzicerea accesului intamplator. Deasemeni este obligat sa reidentifice arborii marcati si sa
stabileasca ordinea de lucru si directia de doborare corespunzatoare.
Art.C47 Doborarea arborilor este permisa in urmatoarele conditii:
- sa aleaga in mod corespunzator directia de doborare inh functie de gradul de inclinare,
proportia putregaiului si a scorburii ;
- sa taie cracile de la baza arborelui si sa degaje locul din jurul arborelui de semintis,
crengi, pietre, zapada, etc ;
- sa stabileasca potecile de refugiu in partea opusa directieie de doborare la un unghi de
45 grade fata de aceasta ;
- sa evite alegerea potecilor de refugiu pe directia de inclinare si de doborare
- sa inlature labartarile pronuntate de la capetele zonei de siguranta si pe directia de
doborare ;
- adancimea si inaltimea tapei, marimea pragului de franare, forma si marimea zonei de
siguranta, pozitia penelor de doborat sunt redate in instructiunile tehnice de folosire a utilajului.
Art.C48 Forma tapei este cea rezultata din doua taieturi, una la baza orizontala si una
inclinata, care se intalnesc in fundul tapei. Tapa se va dispuine cu deschidertea maxima pe
directia de doboarare, iar dupa executarea tapei se va scoate calupul tapei cu ajutorul toporului
astfel ca sa nu ramana parti nescoase din aceasta.
Art.C49 Taietura din partea opusa se va executa cat mai plana si orizontala, lasand zona
de siguranta cu latimea minima si forma adecvata, iar pe masura avnasarii taieturii, ajutorul va
monta penele de prevenire si strangere si de doborat. Retragerea este obligatorie, ajutorul se va
retrage din timp la cel puti 15 m, iar motoristul la cel putin 7 m, in momentul cand arborele
incepe sa cada.
Art.C50 Penele de doborat se utilizeaza cate doua si se dispun de o parte si de alta a
penei de prevenire a strangerii. Baterea penelor se va afce astfel incat sa se asigure prinderea
in crestatura fara sa se forteze caderea arborelui. Dupa scoaterea ferestraului si retragerea
motoristului, ajutorul va bate penele cu toporul alternativ, insistand pe una din ele, astfel incat sa
se asigure doborarea pe directia dorita. In momentul caderii arborelui este obligatorie darea
semnalului de catre motorist sau ajutor.
Art.C51 Doborarea arborilor de catre un singur muncitor in formatie-motoristul- este
permisa numai in parchetele, organizate si autorizate in acest scop. Acestea vor trebui sa
corespunda sub raportul conditiilor de munca-teren, tratament clima, tehnologie.
Art.C52 Succesiunea si tehnica de lucru la doborarea arborilor cu un muncitor in formatie
se aplica in aceleasi conditii ca la doborarea cu 2 muncitori in formatie. Sunt obligatorii
urmatoarele masuri in plus:
- motoristul sa execute toate lucrarile pregatitoare (degajarea locului de munca, curatirea in
jurul arborelui, amenajarea potecii de refugiu, etc) ;
- doborarea arborilor se va face pe directia de inclinare naturala, cu abateri care sa nu
necesite folosirea penelor sau parghiilor pentru dirijarea caderii ;
- locul de munca la motoristului va fi bine cunoscut de intreaga formatie de muncitori din
parchet ;
- intreruperea lucrului indiferent de motiv va fi semnalata de motorist intregii formatii. In caz
contrar, oprice muncitor din formatie este obligat sa cerceteze cauza si sa ia masuri de prim
ajutor in caz de accident ;
- doborarea este permisa numai daca in parchet se lucreaza la toate operatiile procesului
de productie.
Art.C53 La doborarea arborilor cu un muncitor in formatie, tapa poate fi executata printr-o
simpla taietura cu ferestraul, efectuarea ei fiind obligatorie.
24 instructiuni proprii

Art.C54 Seful de echipa este obligat, in toate cazurile de aninare a arborilor, sa ia masuri
de interzicerea lucrului si accesul in zona, anuntand maistrul de parchet si intreaga formatie
despre existenta pericolului.
Art.C55 Dezaninarea arborilor se va face numai in prezenta si sub conducerea maistrului
sau inlocuitorului acestuita. Dezaninarea se va face in aceeasi zi sau cel tarziu in ziua
urmatoare.
Art.C56 Dezaninarea se va fce numai cu ajutorul mijloacelor adecvate si anume:
- dispozitivul de tractiune TIRFOR prevazut cu ciochinare de ancorare sau legare a
arborelui, pene de fixare, role de unghi etc .
- tractorul cu sapa si troliu echipat cu cablu prelungitor, rola de unghi, ciochinare de
ancorare etc. Dispunerea muncitorilor in teren si a mijloacelor de dezaninare, ancorarea si
legarea arborelui, modul de organizare si actiune a fiecarui muncitor, precum si masurile
concrete de securitatea muncii se stabilesc la fata locului de catre maistru sau sef de echipa
dupa caz pentru fiecare arbore aninat.
Art.C57 Pentru lucrarile de scos cu vitele (animale) si corhanirea lemnului se vor elabora
separat alte instructiuni proprii .

4. COLECTAREA MATERIALULUI LEMNOS

Art.C58 Adunatul lemnului cu tapina va putea incepe numai dupa ce maistrul si seful de
echipa vor stabili zonele de lucru si zonele periculoase, asiguranndu-se ca in aceste suprafete
nu se gasesc muncitori sau alte persoane in afara echipei de corhanitori. Deasemeni, va asigura
curatirea terenului de craci, buturugi, pietre, bolovani, astuparea gropilor existente si inalturarea
oriocarei surse de pericol. Corhanirea in zona drumurilor, ce incepe dupa inchiderea circulatiei
si interzicerea accesului intamplator in zona respectiva.
Art.C59 Adunatul cu tapina a lemnului este admisa numai pe distante scurte (sub 100 m)
si pe terenuri cu pante mari (peste 25 grade).
Art.C60 Lemnul destinat corhanirii se va pregati prin inlaturarea unor craci, cioturi,
labartari etc, astfel incat sa se asigure alunecarea acestora sau antrenarea de lemn in miscare.
Punerea lemnului in miscare se va face numai cu ajutorul tapinei sau parghiilor, actionand
sincronizat si numai la comanda. Lemnul care urmeaza sa fie corhanit se va orienta astfel ca
axa lui longitudinala sa fie paralela cu linia de ce mai mare panta. Muncitorii vor actiona numai
din pozitia laterala sau din urma lemnului. Se interzice orice interventie pentru orientarea sau
dirijarea lemnului aflat in miscare.
Art.C61 Adunatul cu bratele sau cu tapina a cracilor, varfurilor sau a altor arbori mici se
va face prin purtare, tarare sau semitarare, muncitorii actionand astfel incat sa nu se
stinghereasca reciproc, respectand o distanta de cel putin 4 m intre ei.
Art.C62 Echipele de corhanitori se vor dispuine in parchet la distante si in conditii astfel
incat sa nu creeze pericole pentru muncitorii care executa alte lucrari. Muncitorii din aceeasi
echipa sau echipele de corhanitori se vor afla pe aceeasi curba de nivel, nefiind admis sa se
lucreze suprapus. Muncitorii care lucreaza la adunat cu tapina vor lucra la cel putin o postata
distanta de echipa care lucreaza la doborat sau la colectat cu tractoarele.
Art.C63 Tractoarele forestiere care lucreaza la colecatrea lemnului vor fi conduse numai
de pesoane care au calificarea de tractorist, cu carnet eliberat de o scoala autorizata sau de
politie. La efectuarea transportului rutier, tractoarele vor fi conduse numai de tractoristi cu carnet
de conducere eliberat de Politie. Respecatrea prevederilor din legea circulatiei este obligatorie
pentru toti tractoristii, indiferent pe ce traseu circula.
Art.C64 Este interzisa conducerea tractorului de catre alti tarctoristi in afara titularului, cu
dispozitie de lucru eliberata de maistru de parchet, in care se va specifica traseele pe care
circula si locul de parcare.
Art.C65 Tractoristul este obligat sa poarte in timpul lucrului echipamentul de protectie si
de lucru prevazut in reglementarile in vigoare. Deasemeni este obligat sa poarte pe tractor
stingatorul de incendiu cu care este dotat si sa stie sa-l foloseasca corespunzator.
25 instructiuni proprii

Art.C66 La inceputul fiecarei zi de lucru, tractoristul este obligat sa verifice starea tehnica
a tractorului, sa execute reglajele si remedierile necesare care intra in competenta sa, iar la
nevoie sa solicite interventia atelierului.
Art.C67 Este interzisa alimentarea cu carburanti, intretinerea si remedierea cu motorul in
functiune. In timpul acestor lucrari, tractorul se va afla pe un teren orizontal cu lama la sol, iar
rotile asiguarte cu pene.
Art.C68 Este interzisa plecarea in cursa daca se constata defectiuni la sistemul de
franare, sistemul de directie, sistemul de semnalizare acustica si optica, instalatia hidraulica,
penuri, sistemul de alimenatre, sistemul de racire a motorului si fixarea scaunului.
Art.C69 La demontarea si monatrea rotilor sau la scoaterea pneurilor de pe roti este
interzis a se lucra fara sprijinirea puntii pe capre si blocarea cu saboti a rotilor aflate pe sol.
Art.C70 In cazul cand tractoristul paraseste tractorul este obligat sa opreasca motorul, sa
scoata cheia intrerupatorului general, sa actioneze frana de stationare, sa coboare la sol sapa
de sprijin si sa inchida usile cabinei.
Art.C71 Colectarea lemnului cu tractoarele se va face numai pe traseele stabilite si
amenajate respectand urmatoarele:
- pantele maxime admise vor fi de 40 de grade pentru tractoarele TAF si 25 de grade pentru
tractoarele U-650-651, iar latimea paltformei drumului va fi de 3 m ;
- curbele vor fi suficient de largi pentru a permite inscrierea tractorului cu sarcina de
lungime maxima ;
- in portiunile unde exista pericol ca sarcina sa alunece de pe traseu in aval, se vor fixa
marginare din lemn gros fixate cu tarusi ;
- zonele periculoase pentru circulatie (maluri, rape, mlastini adanci) vor fi marcate cu
placute de avertizare ;
- pe traseele lungi unde se folosesc minim 2 tractoare se vor amenaja statii de incrucisare.
Art.C72 Pe timpul iernii, pe traseele cu zapada sau gheata, este obligatorie folosirea
lanturilor antiderapante si imprastierea de nisip sau zgura unde exista pericol de derapare sau
alunecare.
Art.C73 Distanta de la frontul de lucru al echipei de recoltare pana la punctul unde
tractorul isi formeaza sarcina va fi de minim 70 m.
Art.C74 La punctul de formare a sarcinii, tractoristul trebuie sa orienteze tractorul cu
spatele in directia bustenilor, astfel ca trasul cu cablul sa nu faca un unghi mai mare de 15 grade
fata de axa longitudinala a tractorului. In caz contrar se vor folosi role de directie care se vor
lega schimabrea directiei cablurilor prin trecerea lor pe dupa coaiate sau arbori. Este interzisa
prezenta muncitorilor in interiorul unghiului format de cablu.
Art.C75 La tractoarele dotate cu sapa de sprijin, inainte de a incepe traseul cu troliu,
aceasta se va cobori pana la fixarea sigura in sol fara ca rotile din spate sa piarda contactul cu
terenul.
Art.C76 Manevrarea troliului de pe tractor se va face numai de tractorist. Pentru a nu se
depasi limitele maxime ale fortelor de tractiune in cablurile trolului este interzis ca presiunea in
instalatia pneumatica sa despasesc 5kgf/mp. Pentru fixare la capatul cablurilor a ochiurilor sau a
carligelor se vor folosi bride de dimensiuni corespunzatoare cablurilor. Sunt necesare minim 3
bride asezate in acelasi plan la distanta de 5diametre de cablu intre ele cu eclisele pe ramura
activa a cablului.
Art.C77 Dupa legarea sarcinii, tractoristul trebuie sa astepte semnalul convenit din partea
legatorului, sa se convinga personal ca muncitorii s-au retras din zona periculosa si numai dupa
aceea sa inceapa trasul. Pe timpul cat dureaza trasul, tractoristul trebuie sa fie atent la modul
cum se deplaseaza sarcina si la eventualele semne de oprire ale legatorului sau ale altui
muncitor.
Art.C78 Dezlegarea sarcinii este permisa numai dupa coborarea la sol si slabirea
cablurilor.
26 instructiuni proprii

Art.C79 La coborarea unei pante cu sarcina sau in gol se va utiliza obligatoriu frana de
motor, cuplandu-se o viteza cu o treapa mai mica decat viteza cu care se urca in gol aceeasi
panta.
Art.C80 Tractoristul este obligat sa opreasca tractorul atunci cand observa ca rotile de
directie tind sa piarda contactul cu terenul (cabrare). Pentru a continua cursa, va slabi cablurile
si se va deplasa fara sarcina pana la punctul de unde va putea trage in siguranta sarcina cu
troliu.
Art.C81 Transportul de persoane pe tractor, remorci sau sarcina pe drumurile de
colectare sau forestiere cat si pe drumurile publice este interzis.
Art.C82 In caz de rasturnare a tractoarelor cu cabina de rezistenta, tractoristul trebuie sa
ramana in cabina tinandu-se bine de volan.
Art.C83 La terminarea programului de lucru, tractoarele vor fi parcate la locurile stabilite
si asigurate impotriva pornirii neordonate.
Art.C84 La colecatrea lemnului cu tractoarele se interzice:
- sa se traga cu troliu daca conditiile de vizibilitate nu permit tractoristului sa urmareasca
miscarea sarcinii sau sa receptioneze semnalele legatorului ;
- sa se lucreze cu cablurile sau ciochinarele fara manusi sau palmare ;
- sa se ataseze carligele la cabluri prin innodarea acestora precum si utilizarea de cabluri
innodate ;
- trecerea peste sarcini sau peste cabluri in timp ce acesta se afla in miscare precum si
peste cablurile tensionate ;
- urcarea pe sarcina precum si prezenta muncitorilor in fata sau in aval de sarcina in
miscare ;
- formarea si colectarea unor sarcini mai mari decat cea admisa de cartea tehnica a
tractortului ;
- efectuarea de viraje maxime pe ternuri cu pante mai mari de 17 grade ;
- lucru pe timp de noapte ;
Art.C85 Toate utilajele de colectat trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic cu
prescriptiile si prevederile notitelor tehnice. Mecanicul sau mecanizatorul este obligat sa verifice
starea tehnica a utilajelor zilnic, inainte de inceperea lucrului si pe parcursul desfasurarii
procesului de munca..
Art.C85 Lucrarile de intretinere si reviziile tehnice se vor executa la termene.
Responsabilii cu mecanizarea raspund pentru neefectuarea in termen a reviziilor, reparatiilor si
intretinerilor periodice, precum si pentru calitatea necorespunzatoare a acestor lucrari.
Art.C86 Executarea unor reparatii in parchete sau locurile de parcare, sunt permise
numai cu motorul oprit si utilajele asigurate impotriva deplasarilor si a caderii celor suspendate.
Art.C87 Mecanicii care deservesc utilajele trebuie sa aiba calificarea corespunzatoare,
sunt obligati sa respecte disciplina din parchet si sa execute dispozitiile maistrului sau sefului de
echipa privind respectarea tehnologiei de lucru si de SSM.
Art.C88 Nu se vor admite in lucru utilaje defecte sau daca le lipsesc mijloacele de
semnalizare, aparatorile, cabinele de rezistenta sau alte dispozitive de protectie.
Art.C89 Este interzisa folosirea utilajelor pentru executarea unor lucrari neadecvate
precum si prestarea de lucrari pentru terti, in parchet sau in afara lui.
Art.C90 Nu este permisa schimbarea mecanicilor de pe un utilaj pe altul fara predarea
efectiva a acestuia si reinstruirea lor.
Art.C91 Incredintarea, chiar temporara, a utilajelor la alti mecanici sau muncitori
necalificati, este interzisa.
Art.C92 Pe timpul noptii, in zilele de repaus si ori de cate ori nu se afla in productie,
utilajele pe roti se parcheaza la locurile stabilite, unde vor fi asigurate impotriva deplasarilor
neprevazute si a utilizarii abuzive a acestora .
Art.C93 Se interzice admiterea la lucru a mecanizatorilor care au consumat bauturi
alcoolice, bolnavi sau obositi.
27 instructiuni proprii

Art.C94 Depozitele de carburanti si locurile de alimentare al utilajelor, vor fi prevazute cu


mijloace de stingere a incendiilor precum si cu mijloace adecvate de transvazarea carburantilor
cu respectarea normelor tehnice de protectie specifice acestor lucrari si a normelor de PSI.

5. LUCRARI IN PLATFORMA PRIMARA

Art.C95 Utilajele, uneltele si sculele folosite la lucrarile din platformele primare din
exploatarile forestiere sunt urmatoarele:
- tractoare U650, U651 ;
- incarcatoare IFRON ;
- ferastarie mecanice ;
- tapine si topoare ;
- gheare pisica, parghie cu ghera ;
- pene, ruleta.
Art.C96 Dezlegarea sarcinilor de la mijloacele de colectare se va face numai dupa
oprirea acestora si asigurarea stabilitatii sarcinii. Manevrarea mijloacelor de colectare se va face
numai de catre conducatorul acestora si dupa asigurarea ca nu se afla persoane in pericol. Este
interzisa urcarea pe sarcina pentru dezlegare sau pentru orice alte lucari.
Art.C97 Pentru curatirea de craci si sectionarea arborilor in platforma primara se vor
respecta urmatoarele reguli:
- inainte de a incepe lucrarile, trunchiurile vor fi asezate pe sol in pozitii stabile si dispuse
la distante corespunzatoare la cel putin 80 cm ;
- cracile se vor taia incepand de la baza spre varf ;
- cand se lucreaza in echipe de 2 muncitori, acestia vor fi atenti sa nu se loveasca reciproc
fiind obligati sa lucreze sincronizat si supraveghindu-se reciproc ;
- carcile arcuite sau cele pe care se reazema arborele se vor lasa de regula la urma, iar
taierea lor se va face numai dupa asigurarea stabilitatii trunchiurilor si inlaturarea pericolelor
datorat desprinderii si ruperii cracilor ;
- sectionarea trunchiurilor se va face numai dupa curatirea integrala de craci si cioturi sau
curatirea cel putin a partii la baza pana la locul sectionarii, trunchiul sau piesele detasate vor fi
asigurate impotriva deplasarii inainte sau dupa sectionare.
Art.C98 Cracile si varfurile rezultate se vor aduna obligatoriu pe masura ce rezulta din
procesul de prelucrare si se vor depozita ordonat la locurile stabilite pentru a nu bloca suprafata
platformei si a asigura incarcarea fara pericol in mijloacele de transport.
Art.C99 Pregatirea lemnului pentru incarcare mecanic sau manual se va face prin voltare,
stivuire manuala sau mecanica, precum si prin manipulare cu tractorul sau IFRON-ul cu
respecatrea normelor de securitate a muncii prevazute la astfel de utilaje si lucrari.
Art.C100 Voltarea manuala a lemnului se face de catre muncitori folosind tapine, parghii
sau prghii cu gheara, stand pe partea opusa a sensului de miscare a lemnului si avansand in
urma acestuia. Suprafetele pe care se volteaza lemnul vor fi curatate de obstacole si la nevoie
se vor folosi lungoane. Se interzice impingerea cu mana sau cu alta parte a corpului.
Art.C101 Utilizarea tractorului echipat cu sapa sau a tractoruluil TAF, pentru voltarea si
stivuit material lemnos este permisa cu conditia ca impingerea sau ridicarea trunchiurilor sa se
faca cu sapa respectiv cu lama, utilajele actionand numai dupa asigurarea ca nu se afla
persoane in pericol.
Art.C102 Incarcarea lemnului in mijloace de transport auto va incepe numai dupa
aducerea mijlocului de transport la locul de incarcare stabilit, asigurarea acestuia impotriva
deplasarii si pregatirea lui pentru incarcare, respectiv fixarea racoantelor a tepuselor a usilor,
obloanelor si dispozitivelor de legare si inlaturarea altor obiecte aflate in caroserie. Manevrarea
si aducerea la locul de incarcaerae a mijlocului de transport se va face sub indrumarea si
dirijarea sefului de echipa de la incarcat.
Art.C103 La incarcarea lemnului cu IFRON se vor respecta urmatoarele reguli:
28 instructiuni proprii

- conducatorul IFRON-ului nu va depune sarcina in mijlocul de transport decat dupa ce s-a


asigurat ca muncitorii s-au retras din mijlocul de transport ;
- deschiderea graifarului si bascularea sarcinii in mijlocul de transport este permisa numai
dupa blocarea IFRON-ului ;
- aranjarea si corectarea pozitiei bustenilor in mijlocul de transport este permisa numai cu
ajutorul tapinelor.
Art.C104 La incarcarea lemnului de steri se vor respecta urmatoarele reguli:
- la incarcarea lemnului de steri in vrac se va folosi graifar cu cupa ;
- preluarea sarcinilor din gramada sau din stiva a lemnului de steri se va face numai de
catre mecanicul utilajului de incarcat (IFRONIST) fixarea sau ajustarea cu mana sau alte unelte
de catre lucratori fiind interzisa ;
- in timpul depunerii sarcinii in mijlocul de transport, muncitorii aflati in aceste mijloace
pentru stivuirea si aranjarea lemnului se vor retrage in afara zonei de depunere a sarcinii ;
- deschiderea graifarului si bascularea sarcinii este permisa numai dupa stationarea
utilajului si incetarea bascularii sarcinii.
Art.C105 Este obligatoriu legarea incarcaturilor, nefiind permisa punerea in miscare a
autovehivulelor cu incarcatura nelegata si neasigurata, sau daca in mijlocul de transport se afla
muncitori sau alte persoane.
Art.C106 Descarcarea lemnului se va executa numai de echipa de muncitori
corespunzator instruiti de catre seful de echipa care stabileste sarcinile fiecaruia cat si codul
conventional de semnale.
Art.C107 Inainte de inceperea descarcarii lemnului din mijlocul de transport, este
obligatoriu declansarea racoantelor din partea opusa, desfacerea obloanelor, montarea
balancilor in locasurile prevazute, precum si asigurarea mijloaceor de transport impotriva
deplasarii.
Art.C108 In timpul descarcarii muncitorii se vor supraveghea reciproc pentru a se eviuta
posibilitatea lovirii sau stanjenirii lor in lucru.
Art.C109 La descarcarea lemnului cu IFRON-ul se vor respecta urmatoarele reguli:
- sarcina ce se preia din autovehicul va fi bine fixata in graifar, echilibrata pe cele 2 brate
ale furcii si corespunzatoare capacitatii sale ;
- trunchiutrile care depasesc sarcina maxima ce poate fi descarcata cu IFRON-ul vor fi
descarcate succesiv, mai intai capatul gros si apoi cel subtire (din spate) ;
- in timpul descarcarii lermnului din autovehicul, soferul este obligat sa supravegheze si sa
opreasca lucrul in caz de pericol.
Art.C110 Pe masura depunerii trunchiurilor si catargelor in stive cat si la terminarea
lucrului, acestea vor fi asiguarte impotriva rostogolirii si alunecarii lor, cu saboti sau bucati de
lemn fixate la baza stivelor din 4 in 4m. Nu se admite stivuirea dezordonata sau depunerea in
dezordine peste stiva formata a altor piese.
Art.C111 La sortarea si sectionarea lemnului cu fereastraie mecanice, se vor respecta
urmatoarele reguli:
- trunchiurile aduse din stivele de lemn brut vor fi ordonate la distanta de cel putin 80cm,
unul fata de altul si asezate in pozitie stabila ;
- inainte de inceperea sectionarii, trunchiurile vor fi curatate de craci netaiate sau taiate
necorespunzator.
Art.C112 Se interzice:
- lucru cu 2 ferastraie mecanice sau cu 2 echipe in acelasi punct de sortare si sectionare ;
- sectionarea concomitenta a mai multor trunchiuiri suprapuse ;
- sectionarea lemnului in graifarul IFRON-ului, pe autovehicule, pe stive sau a lemnului
aflat pe transportoare ;
- tinerea lemnului cu mana sau sprijinirea lui cu orice parte a corpului in timpul sectionarii.
Art.C113 La stivuirea sortimentelor de lemn lung se vor respecta urmatoarele reguli:
- bustenii se vor aseza ordonat in stiva cu piese mari la baza ;
- la stivuirea IFRON inaltimea maxima a stivelor va fi de 2,50 m ;
29 instructiuni proprii

- la formarea stivelor, cel putin din 2 in 2 m si la intreruperea lucrului, se vor aseza


obligatoriu opritori sub piesele de baza pentru asigurarea stabilitatii.
Art.C114 Stivuirea manual a lemnului lung este permisa numai in cazul sortimentelor de
mici dimensiuni. Stivuirea se ca executa in acest caz prin voltare manuala cu tapine si parghii,
iar inaltimea stivelor nu va depasi 1,20 m.
Art.C115 La voltarea manula a sortimentelor de lemn lung, se vor respecta urmatoarele
reguli:
- muncitorii care vor folosi tapine, parghii sau parghii cu carlig, vor actiona si avansa in
urma lemnului ce se volteaza. Actionarea prin tragere din fata lemnului este interzisa ;
- locul unde se executa voltarea trebuie sa fie fara obstacole si prevazute cu balanci ;
- voltarea lemnului pe planuri inclinate se va face actionand in urma lemnului ce se
volteaza si dinspre capetele acestuita, este interzisa prezenta muncitorului intre grinzile planului
inclinat ;
- grinzile care formeaza planul inclinat vor fi bine fixate pe stiva si sol, iar unghiul de
inclinare nu va depasi 30 grade.

Art.C116 Prezentele instructiuni proprii se aplica in activitatile din silvicultura. Se vor


instrui toti participantii la aceste activitati.
Instruirea periodica se va face :
- lunar pentru personalul direct productiv (muncitori permanenti, padurari, brigadieri, etc).
- trimestrial pentru personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor si hergheliilor.
- trimestrial pentru personalul din cadrul Directiei silvice Braila si pentru personalul cu functii de
conducere din cadrul subunitatilor.
Instructajul introductiv general se face : noilor incadrati in munca ; celor transferati de la o
unitate (subunitate) la alta ; celor veniti in unitate (subunitate) ca detasati ; elevilor scolilor
profesionale, liceelor si studentilor pentru practica profesionala ; persoanelor aflate in unitate in
perioada de proba in vedera angajarii.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea
proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al
noilor angajati. Durata instructajului nu va fi mai mica de 8 ore, cu exceptia delegatilor.
In cazul instructajului introductiv general se vor expune riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifica unitatii.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si masurilor specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.
Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul
perioadei de lucru de proba. Predarea se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de munca pe baza unui material scris si cu
demonstratii practice. Este adesea necesar ca aceste informatii sa fie comunicate angajatilor in
mod repetat.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (sef gater, sef
district, sef formatie drumuri, sef atelier mecanic, sef atelier impletituri, sef pepiniera, sef centru
fructe, etc.), lunar timp de 2 ore.
Instructajul periodic in unitate se face lunar.
Instructajul de protectia muncii se va consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj.
Fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si
verificat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, ca acesta si-a insusit
cunostintele necesare de protectia muncii.
30 instructiuni proprii

Prezentele instructiuni proprii vor fi modificate si imbunatatile cu articole noi ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la
nivel naţional sau la unităţile, subunitatile si locurile de muncă.

CAPITOLUL D SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA LA ACTIVITATEA DE PAZA,


VANATOARE SI PROTECTIA PADURILOR

1. PAZA SI VANATOARE

Art. D1 - Instructiunile proprii din acest capitol se refera la activitatea de paza padurilor,
pastrarea, portul si folosirea armelor de vanatoare si activitatea de vanatoare din cadrul Directiei
Silvice Braila;
Art. D2 - Scopul prezentelor instructiuni proprii este eliminarea sau diminuarea
pericolelor de accidentare existente în cadrul acestei activităţi;
Art. D3 - Instructiunile proprii se aplica tuturor salariatilor care au in dotare arma de
serviciu si/ sau arma de vinatoare si participantilor la vinatorile organizate de catre ocoalele
silvice din cadrul Directiei Silvice Braila ;
Art. D4 - Personalul de paza dotat cu arma va fi examinat psihologic periodic, in
conformitate cu reglementarile Ministerului Afacerilor Interne;
Art. D5 - Personalul autorizat sa poarte arma va fi informat asupra cauzelor care pot
conduce la deteriorarea armei si la accidentele din timpul transportului si utilizarii acesteia;
Art. D6 - Paza padurilor, vanatului si a pestelui din apele de munte se asigura de
personalul silvic cu atributii de paza;
Art. D7 - Personalul silvic de teren, dotat cu arma de foc, de serviciu, va fi instruit o data
pe trimestru, de catre seful de ocol sau responsabilul cu probleme de paza a padurilor, pentru
cunoasterea functionarii si folosirii armei, insistind asupra cauzelor care pot provoca degradarea
ei si accidentarea in timpul folosirii;
Art. D8 - Personalul silvic de teren dotat cu arma de foc, de serviciu, este obligat:
- sa poarte arma neincarcata in timpul serviciului, aprovizionata insa cu cartuse; in
cazul cind se incarca arma si se introduce cartusul pe teava se sigura prin punerea piedicii;
inainte de intrarea in diferite incinte se scoate incarcatorul si cartusul de pe teava; incarcarea si
descarcarea se va face prin tinerea acesteia cu teava sus;
- sa intretina armele de foc, permanent in cele mai bune conditii;
- sa verifice interiorul tevii, inainte de incarcare pentru ca aceasta sa nu fie
murdara, infundata sau sa aiba la cap dop;
- sa nu foloseasca cartuse murdare, ruginite, deformate sau procurate in afara
surselor de dotare;
- sa verifice interiorul tevii si magazia de cartuse a armei dupa fiecare tragere;
- sa curete si sa unga arma la intrarea si iesirea din serviciu, precum si dupa
executarea tragerilor;
- sa nu incredinteze arma si munitia altei persoane, oricare ar fi motivul pentru care
i se solicita aceasta;
31 instructiuni proprii

- sa pastreze arma de serviciu si munitia la domiciliu, la loc asigurat corespunzator


si sub cheie;
Art. D9 - Arma de vanatoare descarcata, curatata si introdusa in toc precum si munitia se
pastreaza numai in locuri asigurate.
Art. D10 - Arma de vanatoare se foloseste numai pe terenurile de vanatoare, pentru
recoltarea vanatului si combaterea daunatorilor vanatului. Ea se transporta descarcata si
introdusa in toc.
Art. D11 - La vanatoare se vor folosi numai armele care sunt in stare perfecta de
functionare, fara defectiuni sau improvizatii, iar munitia trebuie sa fie corespunzatoare tipului si
calibrului armei respective.
Art. D12 - Este interzisa:
- acoperirea la gura a tevilor cu mana;
- folosirea armei ca baston pentru lovirea vanatului; sustinerea vecinilor sau
sprijinirea vanatorului;
- lovirea armei de arbori, stanci sau alte obiecte dure;
- fortarea armei pentru inchidere, dupa introducerea cartusului;
- scoaterea cartuselor nepercutate, care raman blocate pe teava prin introducerea
unei vergi si baterea acesteia, in aceasta situatie cartusele se scot cu extractorul;
- jocul sau indreptarea armei spre personae chiar daca aceasta este descarcata;
- asezarea, in timpul odihnei sau mesei, a armei de pamant, pe obiecte care nu
asigura sustinerea sau agatata de crengile arborilor;
- declansarea focului asupra vanatului in miscare, pe jos la ridicare sau in zbor,
inainte ca vanatorul sa se asigure ca nu exista pericol de accidentare sau ricosarea incarcaturii;
- declansarea focului cand intre linia de ochire si cea formata cu alte persoane,
unghiul este sub 45 grade;
Art. D13 - La vanatorile individuale, vanatorii vor respecta urmatoarele reguli in vederea
evitarii accidentelor:
- inainte de incarcarea armei se va controla daca mecanismul de declansare a
focului si dispozitivul de asigurare functioneaza normal si daca tevile nu sunt infundate;
- incarcarea armei se face la intrarea pe terenul pe care urmeaza a se vana sau in
stand si se poarta franta pe mana pana la aparitia vanatului;
- incarcarea armei basculante se va face tinandu-se tevile indraptate in jos,
inchiderea facandu-se prin ridicarea patului;
- carabinele se alimenteaza tinandu-se teava in sus, dupa care aceasta se
indreapta spre pamant, manevrand apoi inchizatorul pentru introducerea cartusului in teava;
- in timpul incarcarii, vanatorul se va asigura ca in directia tevilor nu exista
persoane; imediat dupa incarcare arma va fi asigurata, putandu-se purta in continuare cu teava
in sus;
- in caz de rateu nu se deschide arma imediat, ci se va tine cel putin un minut cu
tevile indreptate spre pamant, in directie dinainte verificata;
- tirul de arma cu glont sau cu proiectil tip Breneke este permis numai dupa ce
vanatorul s-a asigurat ca glontul, dupa strapungerea sau trecerea pe langa vanat nu va
prezenta pericol de ricosare si de accidentare;
Art. D14 - La vanatorile colective organizatorul este obligat sa verifice permisele de
vanatoare si de port-arma ale vanatorilor si sa faca instructajul pe linie de securitate a muncii.
Art. D15 - La vanatorile colective pe langa normele de la vanatorile individuale se vor
mai respecta urmatoarele norme:
- la intrarea si asezarea in stand, vanatorul trebuie sa cunoasca locul de
amplasare al vecinilor, cat si al celor dupa flancuri;
- incarcarea armei se va face numai in stand dupa ce toti vanatorii si-au ocupat
locurile si s-a dat semnalul de incepere a goanei; arma se descarca tot in stand dupa semnalul
de incetare a goanei;
32 instructiuni proprii

- vanatul cazut se va ridica dupa incetarea goanei; se interzce parasirea standului


in timpul vanatorii; urmarirea vanatului ranit se va face numai cu aprobarea organizatorului si
numai dupa terminarea goanei;
- in timpul deplasarii de la un stand la altul, in intervalul dintre goane, arma se va
transporta franta si descarcata;
- vanatorii asezati pe flanc nu au voie sa traga spre linia standurilor si nici paralel
cu acesta;
- vanatorul nu va mai trage in fata cand gonasii au ajuns la 200 m de linia
standului, cand se folosesc arme cu alice si la 500 m cand se folosesc arme cu glont;
- inceperea si incetarea goanei precum si a tirului vor fi anuntate de catre
organizator prin semnele acustice, cunoascute de toti vanatorii cu ocazia instruirii;
- trecerea armei incarcate, peste linia de vanatoare in timpul urmaririi vanatului,
cand tirul este permis si in spate se va face cu tevile indreptate in sus, respectandu-se unghiul
de 45 grade. Acest lucru nu se admite la pozitia culcat;
- la vanatorile de ursi, standurile pe sol vor fi ocupate de doi vanatori sau se vor
amenaja observatoare speciale cu inaltimi de 2 – 3 m;
- la vanatorile de ursi si mistreti, vanatorii vor avertiza gonasii cu voce tare, in caz
ca vanatul ranit a plecat spre ei, in acelasi timp batausii vor confirma acest lucru;
- urmarirea ursilor sau mistretilor raniti se face folosind cainii de vanatoare, echipa
de urmarire fiind formata din doi vanatori, care vor merge alaturi si isi vor asigura vizibilitatea la
peste 30 m;
- transportul manual al vanatului mare impuscat, pana la mijlocul de transport se va
face cu foarte mare atentie si sub directa supraveghere a organizatorului;
Art. D16 - Gonasii folositi la vanatorile colective in timpul goanei se vor deplasa sub
supravegherea sefilor de echipa in linie dreapta si vor mentine distanta fixate la inceputul
goanei, iar in apropierea liniei de tragere vor face mult zgomot, pentru ca vanatorii sa-si dea
seama de prezenta lor;
Art. D17 - La vanatorile de mistret si urs, fiecare echipa de 4 gonasi va fi condusa de
catre un vanator inarmat pentru a rapune vanatul ranit. Apropierea de vanatul gasit impuscat sau
ranit, pe teren, se va face numai dupa verificarea acestuia de catre seful de echipa;
Art. D18 - La vanatorile la panda, daca sunt mai multi vanatori, fiecare trebuie sa
cunoasca locul unde s-au asezat ceilalti vanatori; declansarea focului se va face numai dupa
identificarea precisa a vanatului; parasirea standului se va face numai la ora stabilita;
Art. D19 - Personalul de vanatoare din zona de munte va cunoaste notiunile elementare
de alpinism;
Art. D20 - Pentru prevenirea unor accidente la vanatoarea ursilor in perioada innadirii
acestora la hoit si la hrana granulata expusa in teren, este necesara respectarea urmatoarelor
reguli:
- trebuie cunoscuta exact amplasarea observatorului precum si a locului unde este
expusa hrana, de catre personalul insarcinat cu executarea acestor actiuni;
- echipa care efectueaza deplasarea pentru verificarea si observarea locului de
innadire, formata din doua personae, va fi in mod obligatoriu inarmata cu arma cu glont;
- apropierea de observator se va face cu mare atentie folosind la maximum
acoperirile de teren si numai din directia opusa locului unde se gaseste expusa hrana;
- incarcarea armei se va face la intrarea pe terenul unde este amplasat locul de
innadire, introducand cartului in teava si asigurand-o;
- in mod obligatoriu, supravegherea vanatului se va face din observator si nu se va
cobori decat in momentul cand exista certitudinea ca vanatul a parasit locul respective; este
interzisa apropierea de locul unde este pusa nada;
- retragerea observatorilor, se va face de asemenea cu grija, avand arma incarcata
si asigurata, urmand acelasi traseu ca la venire;
- vanarea ursilor la hoit sa va face numai din observator, coliba sau
33 instructiuni proprii

bordei de panda, iar declansarea focului se va face numai dupa identificarea precisa a
vanatului.
Art. D21 - Se interzice efectuarea vinatorii pe timp de ploaie puternica, furtuna, polei sau
conditii de vizibilitate redusa.
Art. D22 - In cazul aparitiei averselor insotite de descarcari electrice, se interzice:
- continuarea vanatorii;
- stationarea in locuri situate la inaltime ( vint de munte, coama de deal ) sau sub
arbori izolati;
- stationarea in zona retelelor de transport a energiei electrice precum si in
apropiereagardurilor, constructiilor sau obiectelor metalice;
Art. D23 - Cand la animale exista banuieli de turbare, cadavrele nu vor fi jupuite ci
ingropate la mare adancime.
Art. D24 - Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la securitatea si sanatatea in munca
atrage raspunderea materiala sau penala, dupa caz, potrivit legii

2. PROTECTIA PADURILOR

Art. D25 - Scopul prezentelor instructiuni proprii este eliminarea sau diminuarea
pericolelor de accidentare existente în cadrul activitatii de protectie a padurilor.
Art. D26 - La recoltarea de materiale biologice pentru stabilirea gradului de infestare, din
arbori, se interzice :
- a se lucra cu echipament care prezinta defectiuni;
- a se trece dintr-un arbore in altul;
- a se urca pe arbori inalti fara unelte si echipament adecvat;
- a se urca pe arbori sau pe ramuri cu rezistenta slaba;
- a se recolta materiale biologice pe timp nefavorabil;
- a se urca mai multi lucratori concomitent pe aceeasi scara sau pe acelasi arbore;
- a sta sub coronamentul arborelui in timpul culesului.
Art. D27 - Este interzisa urcarea in arbori, pentru recoltatrea de materiale biologice, a
persoanelor sub 16 ani, a persoanelor sub influienta alcoolului, a persoanelor cu probleme
cardiace şi a batranilor.
Art. D28 - În procesul de combatere a daunatorilor cu substante de uz fitosanitar, inainte
de inceperea lucrului, lucratorii vor citi cu atentie si vor respecta cu desavarsire instructiunile de
folosire afisate pe ambalajele produselor.
Art. D29 - Se vor folosi numai produse autorizate de Comisia Interministeriala de
Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar.
Art. D30 - În timpul lucrului cu produsele de uz fitosanitar (pesticide) se va evita inhalarea
sa contactul produsului cu pielea sau cu ochii.
Art. D31 - În timpul lucrului cu substante pesticide se va purta obligatoriu echipament de
protecţie, nu se bea, nu se mananca si nu se fumeaza.
Art. D32 - Se interzice lucrul cu echipament care prezinta defectiuni.
Art. D33 - Dupa terminarea lucrului se va spala bine mainile si fata cu apa si sapun.
Art. D34 - În caz de intoxicare prin indigestie, cutanat sau prin inhalare, se vor lua
urmatoarele masuri :
- scoaterea accidentatului din mediul toxic sau poluant ;
- scoaterea imbracamintii contaminate ;
- spalarea tegumentelor cu multa apa si cu solutii alcaline, daca sunt la indemana ;
- transportarea de urgenta a accidentatului la cea mai apropriata unitate sanitara ;
Art. D35 - La lucrarile de combatere a daunatorilor, cu pesticide, nu se vor folosi
persoane aflate sub inflienta alcoolului, femeile insarcinate si persoanele bolnave.
Art. D36 - Substantele pesticide nu se vor lasa la indemana copiilor.
Art. D37 - Nu se vor imprastia substante in apropierea surselor de apa, a alimentelor,
furajelor, a semintelor precum si ambalajele acestora.
34 instructiuni proprii

Art. D38 - La transportul si depozitarea substantelor pesticide se vor respecta cu


desavarsire intructiunile afisate pe ambalajele produselor.

Art. D39 - Prezentele instructiuni proprii se aplica in activitatile din silvicultura. Se vor
instrui toti participantii la aceste activitati.
Instruirea periodica se va face :
- lunar pentru personalul direct productiv (muncitori permanenti, padurari, brigadieri, etc).
- trimestrial pentru personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor si hergheliilor.
- trimestrial pentru personalul din cadrul Directiei silvice Braila si pentru personalul cu functii de
conducere din cadrul subunitatilor.
Instructajul introductiv general se face : noilor incadrati in munca ; celor transferati de la o
unitate (subunitate) la alta ; celor veniti in unitate (subunitate) ca detasati ; elevilor scolilor
profesionale, liceelor si studentilor pentru practica profesionala ; persoanelor aflate in unitate in
perioada de proba in vedera angajarii.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea
proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al
noilor angajati. Durata instructajului nu va fi mai mica de 8 ore, cu exceptia delegatilor.
In cazul instructajului introductiv general se vor expune riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifica unitatii.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si masurilor specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.
Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul
perioadei de lucru de proba. Predarea se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de munca pe baza unui material scris si cu
demonstratii practice. Este adesea necesar ca aceste informatii sa fie comunicate angajatilor in
mod repetat.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (sef gater, sef
district, sef formatie drumuri, sef atelier mecanic, sef atelier impletituri, sef pepiniera, sef centru
fructe, etc.), lunar timp de 2 ore.
Instructajul periodic in unitate se face lunar.
Instructajul de protectia muncii se va consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj.
Fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si
verificat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, ca acesta si-a insusit
cunostintele necesare de protectia muncii.

Prezentele instructiuni proprii vor fi modificate si imbunatatile cu articole noi ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la
nivel naţional sau la unităţile, subunitatile si locurile de muncă.

CAPITOLUL E SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PENTRU PERSONALUL


ADMINISTRATIV.
35 instructiuni proprii

I. Personal de birou
Art. E1 -La instalatiile si aparatele racordate la instalatia electrica se va lucra in
conformitate cu instructiunile tehnice emise de producator sau de catre agentul economic care
efectueaza operatiile de service.
Lucrarile de intretinere sau reparatii se vor efectua numai de catre persoane calificate .
Nu se vor admite improvizatii , prize sparte, cordoane si prelingitoare deteriorate sau neizolate.
Art. E2 - Este interzisa utilizarea aparaturii electrice , fara sa fie asigurata la pamant.
Art. E3 - Scoaterea de sub tensiune a aparaturii electrice , se face prin tragerea din
priza a stecherului ( nu prin apucarea cordonului ) , dupa ce comutatorul a fost trecut in pozitia
deconectat.
Art. E4 - Nu se vor admite improvizatii : prize defecte , cordoane si prelungitoare de
alimentare electrica deteriorate.
Art. E5 - Nu se vor folosi aparate electrice neconforme sau alte improvizatii pentru
incalzirea incaperilor.
Art. E6 - Nu se vor introduce sau pastra in birouri substante inflamabile ,
toxice sau pesticide .
Art. E7 - Nu se vor depozita pe dulapuri sau alt mobilier , materiale sau ambalaje de
forme geometrice diferite , grele sau in stive inalte, acestea reprezentand un potential pericol de
accidentare.
Art. E8 - Este interzis a se arunca chibrituri si tigari aprinse in cosurile pentru hartie.
Art. E9 - La folosirea gazelor naturale pentru incalzit se vor respecta urmatoarele :
- inainte de aprinderea focului in arzator, robinetul trebuie sa fie inchis, iar usa cenusarului
deschisa tot timpul cat arde focul .
- la aprindere este strict interzis a deschide mai intai robinetul si apoi aprinderea flacarii.
- daca se gasesc in incapere gaze deschise fara ca focul sa arda, se va inchide robinetul
si se va trece urgent la aerisirea camerei si a sobei cel putin 15 minute.
- se interzice focul aprins fara ca acesta sa fie supravegheat. La terminarea programului ,
focul se va stinge.
Art. E10 - In cazul miscarii de mobilier, materiale , piese , subansamble , se va lucra cu
atentie pentru evitarea producerii de accidente.
Art. E11 - Este interzisa efectuarea unor lucrari la inaltime , prin urcarea pe lazi asezate
una peste alta , scaune , mese, sau alte improvizatii .
Art. E12 - Dupa terminarea programului de lucru , aparatura va fi scoasa de sub
tensiune si asigurata.

II . Primitor-distribuitor . Lucrator comercial . Casier-magazioner.


Art. E13 - Este interzis inceperea operatiunii de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc
de transport , inainte ca acesta sa fie asigurat contra deplasarii necomandate , prin franare si
saboti de blocare.
Art. E14 - Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de
prabusire si accidentare . Depozitarea pe rafturi se va face ordonat , fara pericol de cadere.
Greutatea materialel;or nu va depasi rezistenta admisa a rafturilor.
Art. E15 - Daca depozitarea se face in stive , acestea vor fi constituite din materiale sau
piese de aceiasi forma si dimensiuni, sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
Art. E16 - Materialele cu forme geometrice regulate si cele ambalate in lazi, saci sau
baloturi , care nu sunt explozibile, inflamabile, caustice sau corozive vor fi depozitate in stive
asigurate impotriva caderii si cu accesililitate in orice moment.
Art. Inaltimea stivei va fi de maximum 1,5 ori latura mica a bazei. Daca depozitarea se face
paletrizat, nu se va depasi inaltimea a 4 palete suprapuse.
Art. E17 - Se interzice stivuirea materialelor sau ambalajelor care au forme si dimensiuni
diferite.
Art. E18 - Stivele de materiale sau piese de schimb vor respecta dimensiunile prevazute
norme .
36 instructiuni proprii

Art. E19 - Greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima a planseului si/sau pardoseli .
Art. E20 - Materialele provenite din dezmembrarea ambalajelor , vor fi evacuate din
magazie si depozitate temporar, in locuri stabilite in acest scop . Este interzisa blocarea cailor
de acces in / din magazie.
Art. E21 - Se interzice transportul prin purtare , a obiectelor, pieselor, care impiedica
vizibilitatea.
Art. E22 - Se interzice manipularea de catre un singur salariat , a maselor cu centre de
greutate excentrice , care pot genera dezechilibrari.
Art. E23 - Depozitarea materialelor se va face asfel incat sa se exclude pericolul de
accidentare, incendii sau explozii.
Art. E24 - Traseul pe care il parcurge lucratorul in timpul transportului prin purtare, nu
trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos .
Art. E25 - Manipularea si transportul maselor care au margini sau suprafete taioase sau
care pot produce leziuni ale mainilor , se va face numai cu palmare sau manusi de protectie
adecvate.
Art. E26 - Se interzice utilizarea lucratorilor la manipularea si transportul manual al
maselor , daca nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator.
Art. E27 - Se interzice depozitarea de alte materiale care nu fac obiectul activitatii
societatii.
Art. E28 - Se interzice depozitarea de materiale toxice, inflamabile , explosive sau alte
substante chimice cu proprietati distructive.

III. Ingrijitoare
Art. E29 - Se interzice curatirea parchetului , a dusumelelor si a suprafetelor din alte
materiale cu produse inflamabile.
Art. E30 -Materialele textile folosite pentru curatenie si care sunt imbibate cu substante
combustibile , se vor colecta si se vor evacua, in locuri fara pericol de incendiu.
Art. E31 - Arderea gunoaielor se va face numai sub supraveghere , in locuri fara pericol de
incendiu si numai pe timp fara vant.
Art. E32 - Este interzisa aprinderea focurilor in sobe, prin folosirea substantelor
inflamabile.
Art. E33 - La sistemele de incalzire care utilizeaza gaze naturale, este strict interzisa
deschiderea robinetului de gaz , inainte de a apropia flacara de arzator. Daca se va semnala
miros de gaz, incaperea se va aerisi timp de 15 minute , dupa care se va putea aprinde focul ,
respectand aceleasi conditii mentionate mai sus.
Este interzisa aprinderea focului in sobe, in conditiile in care se semnaleaza scapari
necontrolate de gaze.
Art. E34 - Se va supraveghea modul de ardere modul de ardere a focului ( gazului ) in
sobe si la terminarea lucrului se vor lua masuri de stingere cat si de scoaterii din priza a oricarui
aparat electric.
Art. E35 - La spalarea geamurilor , sau in alte situatii , in care se impune executarea unor
lucrari la mica inaltime sau la inaltime, se vor lua masuri pentru asigurarea stabilitatii scarilor.
Acestea trebuie sa fie prevazute, dupa caz, cu saboti metalici cu capete ascutite sau cu saboti
de cauciuc.
Art. E36 - Toate lucrarile care se desfasoara la inaltime vor fi supravegheate de catre o
persoana desemnata , care nu va parasi locul decat dupa finalizarea lucrarilor.
Persoana desemnata cu supravegherea activitatii, trebuie sa verifice, daca au fost
asigurate , toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor.
Art. E37 - Persoanele care executa lucrari de curatenie , lucrari pentru mentinerea unui
climat corespunzator in incaperi , vor utiliza in mod obligatoriu echipamentul individual de
protectie .
37 instructiuni proprii

Art. E38 - Prezentele instructiuni proprii vor suporta modificari si completari in functie de
aparitia unor noi riscuri , care prin evaluare determina masuri si responsabilitati pentru
diminuarea sau inlaturarea lor.

Art. E39 - Prezentele instructiuni proprii se aplica in activitatile din silvicultura. Se vor
instrui toti participantii la aceste activitati.
Instruirea periodica se va face :
- lunar pentru personalul direct productiv (muncitori permanenti, padurari, brigadieri, etc).
- trimestrial pentru personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor si hergheliilor.
- trimestrial pentru personalul din cadrul Directiei silvice Braila si pentru personalul cu functii de
conducere din cadrul subunitatilor.
Instructajul introductiv general se face : noilor incadrati in munca ; celor transferati de la o
unitate (subunitate) la alta ; celor veniti in unitate (subunitate) ca detasati ; elevilor scolilor
profesionale, liceelor si studentilor pentru practica profesionala ; persoanelor aflate in unitate in
perioada de proba in vedera angajarii.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea
proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al
noilor angajati. Durata instructajului nu va fi mai mica de 8 ore, cu exceptia delegatilor.
In cazul instructajului introductiv general se vor expune riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifica unitatii.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si masurilor specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.
Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul
perioadei de lucru de proba. Predarea se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de munca pe baza unui material scris si cu
demonstratii practice. Este adesea necesar ca aceste informatii sa fie comunicate angajatilor in
mod repetat.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (sef gater, sef
district, sef formatie drumuri, sef atelier mecanic, sef atelier impletituri, sef pepiniera, sef centru
fructe, etc.), lunar timp de 2 ore.
Instructajul periodic in unitate se face lunar.
Instructajul de protectia muncii se va consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj.
Fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si
verificat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, ca acesta si-a insusit
cunostintele necesare de protectia muncii.

Prezentele instructiuni proprii vor fi modificate si imbunatatile cu articole noi ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la
nivel naţional sau la unităţile, subunitatile si locurile de muncă.
38 instructiuni proprii

CAPITOLUL F SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA LA ACTIVITATEA DE CRESTERE A


CABALINELOR

Art. F1 - Instructiunile proprii din acest capitol se refera la activitatea de creştere a


cabalinelor si cuprind mãsuri de prevenire a accidentelor de muncã şi a imbolnãvirilor
profesionale pentru aceste activitãţi.
Art. F2 - Scopul acestor instructiuni constã în eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare existente in cadrul activitãţii de creştere a cabalinelor.
Art. F3 - Conducãtorul locului de muncã va interzice angajaţilor bolnavi sau aflaţi sub
influenţa bãuturilor alcoolice intrarea în schimb sau continuarea lucrului, pânã la revenirea stãrii
fiziologice normale a acestora. Cai naravasi vor fi izolati la capatul grajdului sau in boxe
speciale, fiind bine asigurati contra dezlegarilor accidentale . Caii vor fi folositi la munci numai
de catre ingrijitorii care le cunosc naravul .
Art. F4 - Cailor care musca li se vor aplica botnite, iar celor speriosi ,capestre cu
ochelari ,zabalute in gura si tablite cu ionscriptia montata pe ham, in partea din fata.
Art. F5 - Nu se va sta in spatele cailor in timpul cind acestia se adapa sau consuma
concentrate.
Art. F6 - Cind se abordeaza un cal pentru o actiune oarecare indiferent daca este in boxa
sau la stanoaga trebuie atentionat mai intii cu vocea prin cuvintul PRIMESTE.
Art. F7 - Abordarea se face pe partea stinga, cu atentie si cu blindete, vorbind cu calul si
mingiindu-l pe crupa, spinare, spata, cap.
Art. F8 - Inainte de a intra in boxa unui cal, magar sau catir, animalul trebuie atentionat
prin voce.
Art. F9 - Cind se exacuta pansajul de curatenie a boxei, cind se leaga la jgheab, la iesle
sau la belciuge anume prinse pe pereti .
Art. F10 - La stinga calul va sta legat in permanenta. Stanoaga va fi invelita cu funie de
paie, iar prinderea de stilp se face prin sistemul inel si limba de fier verticala, care se poate
desface cu usurinta. Lantul capastrului se introduce prin inelul din jgheab iar la capat se atirna o
greutate din lemn care il trage in jos, evitand astfel arsura in lant prin prinderea chisitei.
Art. F11 - Nu se abordeaza calul cu strigate, lovituri sau alte comportari brutale, deoarece
aceste actiuni il naravesc, facind dintr-un animal linistit un animal ce poate prezenta pericol
pentru om.
Art. F12 - Orice actiune de supunere a calului va incepe prin mingiiere sau recompense,
evitandu-se pe cit posibil contentia. Recompensa cu zahar, morcov sau piine se va oferii pe
palma intinsa, pentru a nu fi apucat de degete.
Art. F13 - Daca este vorba de o interventie speciala, medicala etc. se poate aplica
iavasaua, insa nu cu brutalitate.
Art. F14 - La examinarea unuia din membre pentru evitarea loviturilor, se va ridica
membrul din partea opusa calului examinat.
Art. F15 - Potcovitul se va executa de un muncitor calificat, la potcovarie si nu in grajduri
sau in boxe, caii naravasi vor fi legati scurt. La potcovit, calul va fi tinut de un ingrijitor, in timp ce
alt ingrijitor ii va ridica pe rind cite un picior. Vara calul va fi aparat de muste pentru a sta linistit
in caz de retivitate se va aplica in mod obligatoriu iavasaua pentru contentie. Ingrijitorul va tine
piciorul calului lateral, cu miinile bine fixate pe chisita. Nu se permite tinerea piciorului calului
intre picioarele ingrijitorului, orice miscare brusca putind accidenta grav ingrijitorul.
Art. F16 - De asemenea, pentru orice interventie de tratament medicamentos sau
chirurgical vor fi aplicate dupa situatie, metodele corespunzatoare de contentie pentru
prevenirea accidentarilor atit a animalului cit si a ingrijitorului.
39 instructiuni proprii

Art. F17 - Inbaiatul calului se executa de doi muncitori din care unul va tine galeata cu
apa. Muncitorul folosit la imbaiatul cailor in ape statatoare sau curgatoare trebuie sa stie sa
inoate interzicandu-se sa fie legati si alti cai de calul pe care este calare.
Art. F18 - La operatia de dangare minzul va fi contentionat de cel putin doi ingrijitori la
nevoie putindu-se aplica iavasaua.
Art. F19 - Abordarea cu vocea, mingiiatul, legarea cu capastrul, ridicarea piciorului,
masajul sint operatii cu care animalul se obisnuieste si se incep inca din stadiul de minz de la
virsta de 3-4 luni.
Art. F20 - Monta se va executa numai dupa o prealabila incercare in depistarea iepelor in
calduri. Bara de incercare se confectioneaza din bile manele invelite in funii de paie suprapuse
una peste alta sau din scinduri acoperite cu saci umpluti cu paie sau alt material care atenuiaza
socurile.
Art. F21 - Ingrijitorul pentru a se feri de lovituri, va sta lateral de iapa iar ingrijitorul sau
ingrijitorii armasarului vor sta lateral.
Art. F22 - Armasarul va fi adus in sala de monta la lojă cu caveson sau friu cu zabala.
Art. F23 - Coada iepei se va lega la radacina cu un bandaj, spre a evita ranirea penisului
in firele de par.
Art. F24 - Pentru evitarea accidentarii omului sau a armasarului, iapa se contentioneaza
cu cu fringhii cu ochii sau chiostec la chisitile posterioare ,iar fringhiile se trec crucis printre
menbrele anterioare, apoi peste git si se rasucesc sub git fiind tinute cu mina .daca iapa este in
ciclu si totusi bate la apropierea armasarului se va examina de catre medicul veterinar, pentru
depistarea cauzei.
Art. F25 - Pentru sprijinul armasarului, ingrijitorul se va aseza numai lateral ,evitind
eventualele lovituri cu membrele anterioare, nu se va aseza inapoia sa deoarece sint armasari
care pot zvirli chiar in timpul montei.
Art. F26 - Urcarea pe cal se va face dupa ce calul s-a obisnuit cu saua si dupa ce ghinga
a fost bine strinsa.
Art. F27 - Atit cai naravasi, cit si ceilalti cai vor avea in timpul galoparii zabaluta cu
strune, hamuri cu capeste cu ochelari si haturi solide.
Art. F28 - Saua trebuie sa fie tinuta in conditii bune de intretinere spre a evita orice
accidentare a calaretului, precum si ranirea calului la greaban, spinare si locul chingii.
Carabinele sa nu fie ruginite, sa poata fi desfacute fara efort, sa permita iesirea cu usurinta a
tragatoarelor in caz de cadere. Nu se permite fixarea limbii de siguranta cu sirma.
Art. F29 - Tragatorile trebuie sa fie confectionate din piele rezistenta, se ung si se curata
cu regularitate, intrucit uscarea si crapaturile pot faforiza ruperea lor, deci pierderea echilibrului
si accidentarea calaretului.
Art. F30 - Sprijinul in scara se ia in virful piciorului, pentru a se evita raminerea agatat in
scara in caz de cadere. Nu se permite incalecarea cu cisme de cauciuc sau alta incaltaminte
mai lata, care intra greu in scara, deoarece in caz de cadere, calaretul ramine agatat de scara,
fapt ce cauzeaza moartea lui.
Art. F31 - In cazul cind se calareste in zone montane cu pante si contra pante abrupte, se
v-a folosi presenul sau pieptarul sau pieptarul si pofilul.
Art. F32 - Friul, simplu sau complet, dupa scop, se v-a intretine prin spalare si ungere
spre a evita uscarea, craparea si ruperea, deci pierderea conducerii calului. Cataramile se
verifica inainte de calarie.
Art. F33 - Nu se incaleca in grajd ,nici in boxe, nici intre stanoage,pentru a evita loviri ale
calaretului. NU ESTE PERMISA CALARIA COPIILOR SI A STRAINILOR DECIT IN PROGRAM
DE SCOALA ,IAR A CELOR CE SINT IN STARE DE EBRIETATE SE INTERZICE TOTAL.
Art. F34 - Calaria nu se executa decit sub ordinele maistrului de calarie sau a sefului de
sectie, iar ordinele acestora trebuie sa fie executate in intregime.
Art. F35 - Cai retivi vor fi incalecati numai de calareti experimentati.
Art. F36 - Cai care se ambaleaza vor purta obligatoriu zabala cu struna.
40 instructiuni proprii

Art. F37 - La calaria in repriza se aseaza in frunte un cal blind, invatat sa fie cap de
coloana iar intre cai se va pastra mereu o distanta de minimu 1-2 lungimi.
Art. F38 - Nu se va executa calaria scara la scara cu cai ra care lovesc sau musca.
Art. F39 - Obligatoriu la antrenamente, demonstratii, curse se v-a purta toca-casca.
Art. F40 - La orice concurs se v-a asigura asistenta medicala.
Art. F41 - Calul se obisnueste cu hamul mai intii la grajd apoi afara.
Art. F42 - Calul incepator, se inhama mai intii la butuc sau tiris cu funii sau sleauri lungi
care se tin de conducator pentru a obisnui calul sa puna preptat pieptul in ham.
Art. F43 - Pentru inhamarea la vehicul, se leaga intii opritoarele se incruciseaza haturile
(in doi) sau se prind direct (in unul), apoi sleaurile si la urma se fixeaza bine opritoarele.Aceste
operatii se fac de catre ajutor sau ajutoare ,in timp ce conducatorul sta in vehicul cu haturile in
mina.
Art. F44 - Intotdeauna, primele inhamari se fac numai sub supravegherea si ordinele
maistrului de dresaj, care v-a preda ingrijitorilor tehnica de inhamare si conducere. La primele
lectii de ham, calul incepator v-a fi inhamat linga unul mai virstnic, blind, puternic care sa il poata
trage dupa el sau il poate opri in loc.
Art. F45 - Conducatorul va tine haturile cu ambele miini. Nu de permite infasurarea
haturilor dupa pumn, nu se tin dupa git, iar la nevoie cind calul sau caii trag in gura prea tare se
pot utiliza manusare.
Art. F46 - Conducatorul v-a sta pe scaun cu fata inainte. Nu se sta lateral, cu picioarele
atirnind in afara, nu se sta sus pe incarcatura sau intre cai ceeace pote avea ca urmare
accidentarea mortala.
Art. F47 - Atelajele folosite la transport trebuie sa fie solide si in stare de
functionare,inaintea fiecarei deplasari ele for fi verificate.
Art. F48 - Scaunul conducatorului de vehicul cu o tractiune hipo va avea spatar, perna,
platforma pentru picioare, bara de protectie, trepte de urcare si frina de mina.
Art. F49 - Vehicolul v-a fi prevazut obligatoriu cu sistem de oprire frinare care sa poata fi
actionat chiar de pe locul conducatorului.
Art. F50 - Cind incarcatura este grea, la coboririle abrupte se vor actiona frinele sau se
vor pune pentru oprire telpici de lemn legate cu lant de roata.
Art. F51 - Distanta dintre vehicule in timpul transporturilor va fi de 1-2 lumgimea
vehiculului.
Art. F52 - Este interzisa calatoria in vehicule incarcare cu materiale voluminoase .pentru
asigurarea transporturilor, in vederea evitarii rasturnarii se vor folosi drugi de lemn si fringhii sau
lanturi rezistente. In timpul deplasarii conducatorii atelajelor vor sta pe scaun.
Art. F53 - ESTE INTERZIS CU DESAVIRSIRE CONSUMUL DE BAUTURI ALCOLICE IN
TIMPUL SERVICIULUI SAU VENIREA LA SERVICIU SUB INFLUIENŢA ALCOOLULUI.

Art. F54 - Prezentele instructiuni proprii se aplica in activitatile din silvicultura. Se vor
instrui toti participantii la aceste activitati.
Instruirea periodica se va face :
- lunar pentru personalul direct productiv (muncitori permanenti, padurari, brigadieri, etc).
- trimestrial pentru personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor si hergheliilor.
- trimestrial pentru personalul din cadrul Directiei silvice Braila si pentru personalul cu functii de
conducere din cadrul subunitatilor.
Instructajul introductiv general se face : noilor incadrati in munca ; celor transferati de la o
unitate (subunitate) la alta ; celor veniti in unitate (subunitate) ca detasati ; elevilor scolilor
profesionale, liceelor si studentilor pentru practica profesionala ; persoanelor aflate in unitate in
perioada de proba in vedera angajarii.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea
proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al
noilor angajati. Durata instructajului nu va fi mai mica de 8 ore, cu exceptia delegatilor.
41 instructiuni proprii

In cazul instructajului introductiv general se vor expune riscurile de accidentare si


imbolnavire profesionala specifica unitatii.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si masurilor specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.
Durata instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul
perioadei de lucru de proba. Predarea se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de munca pe baza unui material scris si cu
demonstratii practice. Este adesea necesar ca aceste informatii sa fie comunicate angajatilor in
mod repetat.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (sef gater, sef
district, sef formatie drumuri, sef atelier mecanic, sef atelier impletituri, sef pepiniera, sef centru
fructe, etc.), lunar timp de 2 ore.
Instructajul periodic in unitate se face lunar.
Instructajul de protectia muncii se va consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj.
Fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si
verificat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, ca acesta si-a insusit
cunostintele necesare de protectia muncii.

Prezentele instructiuni proprii vor fi modificate si imbunatatile cu articole noi ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la
nivel naţional sau la unităţile, subunitatile si locurile de muncă.

S-ar putea să vă placă și