Facultatea de Biologie

PROIECT DE PROGRAME
Programa pentru examenul de definitivare in invatamant
Specializarea Ecologie
(iunie, septembrie 2002, februarie 2003)

A. Prezentare generala. Obiective. Competente cheie.

Programa abordeaza aspecte importante de ecologie, dar si unele probleme conexe din domenii
ca anatomia si fiziologia plantelor, fiziologie animala, genetica, microbiologie.
Obiective:
- reactualizarea cunostintelor profesorilor in domeniul complex si dinamic pe care il reprezinta
Ecologia;
- introducerea si clarificarea unor concepte noi, aparute ca urmare a dezvoltarii bazei teoretice a
Ecologiei;
- imbunatatirea eficientei activitatilor de educatie ecologica.
Competente:
- dezvoltarea abilitatii profesorilor de a utiliza metode si mijloace moderne in predare;
- dezvoltarea abilitatii profesorilor de a organiza si desfasura activatati practice in teren si
laborator;insusirea unor metode moderne de evaluare a rezultatelor scolare in concordanta cu
noul curriculum

B. Teme de specialitate pentru studiul individual

1. Caracterizarea ierarhiei sistemelor biologice si ecologice. Niveluri de organizare si de integrare
a materiei vii. Corelatiile dintre componentele ierarhiei biologice si ecologice.
2. Caracterizarea ecosistemelor.
3. Rolul populatiilor naturale
4. Controlul populatiilor in ecosisteme naturale si antropizate.
5. Biodiversitatea si capitalul natural
6. Coevolutia Capitalului Natural cu Sistemul Socio-economic Uman.
7. Fotosinteza
8. Metamorfozele cormului
9. Dinamica diviziunii celulare
10. Specia si speciatia.
11. Mecanismele senzoriale.
12. Principiile geneticii populatiilor si factorii care modifica frecventa genelor in populatie

Teme de metodica predarii disciplinei

1. Proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatii la ecologie, corespunzator cu noul curricului
national.
2. Metode participative in predarea si invatarea ecologiei in scoala. {nvatarea prin prolematizare
si descoperire. Observarea independenta si experimentul de laborator. Modelarea; demonstratia
aplicata in sens inoitor.
3. Activitati in afara de clasa si scoala: excursia ecologica scolara. Cercul tinerilor ecologi etc.
4. Modalitati de realizare a educatiei ecologice.

C. Lucrari practice
1. Estimarea marimii populatiei.
2. Bogatia specifica, curba de acumulare specifica, indici de diversitate.
3. Indici structurali ai biocenozei: frecventa, constanta, abundenta, dominanta, indici de
similaritate.
4. Desfasurarea de activitati practice in natura si in laboratorul scolar pentru familiarizarea elevilor
cu problemele legate de studiul mediului inconjurator.
D. Analitica temelor
1. Caracterizarea ierarhiei sistemelor biologice si ecologice. Niveluri de organizare si de integrare
a materiei vii. Corelatiile dintre componentele ierarhiei biologice si ecologice.
2. Caracterizarea ecosistemelor: analiza componentelor structurale si functionale. Functiile
energetica, de circulatie a materiei, de autocontrol.
3. Rolul populatiilor naturale: rolul in realizarea fluxului de energie si in desfasurarea circuitelor
biogeochimice.
4. Controlul populatiilor in ecosisteme naturale si antropizate: factorii extrinseci si intrinseci ai
controlului populatiilor. Mecanisme pentru autocontrolul efectivelor populatiilor. Controlul integrat
al populatiilor de “daunatori” (esenta, evolutia conceptului, componente).
5. Biodiversitatea si capitalul natural: definitie, clasificare. Identificarea, determinarea si
caracterizarea componentelor biodiversitatii. Simplificarea biodiversitatii: cauze, strategii de
conservare si management durabil.
6. Coevolutia Capitalului Natural cu Sistemul Socio-economic Uman. Pozitia si dinamica
Sistemului Socio-Economic (definitie, structura, dinamica). Trasaturi comune si distinctive, ale
celor doua componente, complementaritea organizatorica, tendinte in coevolutie.
7. Fotosinteza: rolul pigmentilor asimilatori; mecanismul fotosintezei si influienta unor factori de
mediu.
8. Metamorfozele cormului: semnificatie biologica si adaptativa.
9. Dinamica diviziunii celulare; semnificatia biologica. Conceptele actuale de microorganism si
virus.
10. Specia si speciatia.
11. Mecanismele senzoriale; fiziologia generala a receptorilor. Chemoreceptia, mecanoreceptia,
fotoreceptia, termoreceptia, electroreceptia.
12. Principiile geneticii populatiilor si factorii care modifica frecventa genelor in populatie.

Bibliografie
1. Andrei, M., Morfologia generala a plantelor, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997.
2. Botnariuc, N., Biologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
3. Botnariuc, N., Vadineanu, A., Ecologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
4. Botnariuc, N., Evolutia sistemelor biologice de nivel supraindividual, Editura Universitatii din
Bucuresti, 1999.
5. Ciurchea, Maria, Ciolac Russu, Anca, Ion, Iordache, Metodica predarii stiintelor biologice,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
6. Cogalniceanu, D., Managementul capitalului natural, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 1999.
7. Gavrila, L., Genetica si evolutionism, Editura Briliant, Bucuresti, 1995.
8. Grintescu, I., Botanica, Editia a II-a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
9. Herlea, Victoria, Microbiologie generala, Editura Universitatii din Bucuresti, 1998.
10. Raicu, P., Stoian, V., Gene si cromozomi, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989.
11. Rîsnoveanu, G., Metode si tehnici in ecologia populatiei, Editura Universitatii din Bucuresti,
1999.
12. Salageanu, N., Atanasiu, L., Fotosinteza, Editura Academiei R.S.R., 1981.
13. Sarbu, A., Biologie vegetala, Editura Universitatii, 1999.
14. Teodorescu, Irina, Vadineanu, A., Controlul populatiilor de insecte, Editura Universitatii din
Bucuresti, 1999.
15. Todor, Virginia, coordonator, Metodica predarii biologiei, Editura Didactica si Pedagogica,
1982.
16. Vadineanu, A., Dezvoltarea durabila, Teorie si practica, vol I, Editura Universitatii din
Bucuresti, 1998.
17. Vadineanu, A., et all., Dezvoltarea durabila, Mecanisme si instrumente, vol II, Editura
Universitatii din Bucuresti, 1999.
18. Zarnea, G. Tratat de microbiologie generala, vol. 5, Editura Academiei Romane, Bucuresti,
1994.
19. *** Curriculum scolar- programe- Ministerul Educatiei si Cercetarii, 1995.
20. *** Aria Matematica si Stiintele Naturii – pentru gimnaziu - Ministerul Educatiei si Cercetarii
1995.
21. *** Aria Matematica si Stiintele Naturii – pentru liceu - Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2001.

Programa pentru acordarea gradului II

Specializarea Ecologie

A. Prezentare generala. Obiective. Competente cheie.

Programa abordeaza aspecte importante de ecologie, monitoring, dar si unele probleme conexe
din domenii ca fiziologia plantelor, genetica, microbiologie.
Obiective:
- reactualizarea cunostintelor profesorilor in domeniul complex si dinamic pe care il reprezinta
Ecologia;
- introducerea si clarificarea unor concepte noi, aparute ca urmare a dezvoltarii bazei teoretice a
Ecologiei;
- imbunatatirea eficientei activitatilor de educatie ecologica.

Competente:
- dezvoltarea abilitatii profesorilor de a utiliza metode si mijloace moderne in predare;
- dezvoltarea abilitatii profesorilor de a organiza si desfasura activatati practice in teren si
laborator;insusirea unor metode moderne de evaluare a rezultatelor scolare in concordanta cu
noul curriculum

B. Teme de specialitate pentru studiu individual

1. Retelele ecologice.
2. Dezvoltarea durabila.
3. Evolutia si dezvoltarea sistemelor ecologice.
4. Controlul integrat al populatiilor.
5. Selectia naturala.
6. Monitoringul integrat.
7. Efectele poluantilor asupra structurii si functiilor ecosistemelor.
8. Procesele de bioacumulare, bioconcentrare si bioamplificare ale compusilor chimici toxici.
9. Deteriorarea capitalului natural.
10. Ecologia microorganismelor.
11. Fitohormonii.
12. Structura genetica a populatiilor; geografia genelor umane.

C. Teme de metodica predarii disciplinei

1. Integrarea mijloacelor de invatamant (inclusiv desenul pe tabla, calculatorul etc.) in predare,
invatare, evaluare la ecologie.
2. Evaluarea rezultatelor scolare la ecologie, corespunzator noului curriculum scolar.
3. Organizarea si realizarea muncii individuale si in grup, in cadrul activitatilor la ecologie.
4. Metode de investigare in predarea si invatarea ecologiei in scoala: observarea independenta,
experimentul de laborator, modelarea.

D. Analitica temelor
1. Retelele ecologice: structura, componente, functii, suport legislativ. Limite si oportunitati in
procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
2. Dezvoltarea durabila: definirea si evolutia conceptului; implicatii in dezvoltarea sistemelor
socio-economice.
3. Evolutia si dezvoltarea sistemelor ecologice.
4. Controlul integrat al populatiilor: analiza critica a componentelor (avantaje, dezavantaje, limite),
perspective.
5. Selectia naturala, lege a sistemelor de nivel populational.
6. Monitoringul integrat: semnificatie, componente, conexiuni, pozitia in cadrul Sistemului Suport
de Asistare a Deciziilor.
7. Efectele poluantilor asupra structurii si functiilor ecosistemelor.
8. Procesele de bioacumulare, bioconcentrare si bioamplificare ale compusilor chimici toxici:
definirea conceptelor, factorii care influienteaza procesele, modele toxico-cinetice si de
bioconcentrare.
9. Deteriorarea capitalului natural: esenta, cai de deteriorare. Reconstructia sistemelor ecologice
alterate prin dezvoltarea spatiala a Sistemului Socio-Economic Uman.
10. Ecologia microorganismelor. Diversitatea si raspandirea ubicvitara a comunitatilor de
microorganisme. Biofilme microbiene si semnificatia lor ecologica. Particularitati metabolice si
specializarea fiziologica a microorganismelor; semnificatia ecologica a grupelor fiziologice:
implicarea in circuitul elementelor biogene si utilizarea in sistem controlat pentru depoluarea
mediului.
11. Fitohormonii: clasificare, biosinteza si rolul lor in viata plantelor.
12. Structura genetica a populatiilor; geografia genelor umane.

Bibliografie
1. Botnariuc, N., Biologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
2. Botnariuc, N., A. Vadineanu, A, Ecologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
3. Botnariuc, N., Evolutia sistemelor biologice de nivel supraindividual, Editura Universitatii din
Bucuresti, 1999.
4. Cavalli-Sforza, L., et colab., The History and Geographi of Human Genes, 1996.
5. Cavalli-Sforza, L., Genes, populations, languages, 2001
6. Ciurchea, Maria, Ciolac Russu, Anca, Ion, Iordache, Metodica predarii stiintelor biologice,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
7. Cogalniceanu, D., Managementul capitalului natural, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 1999.
8. Heler, R., Esnault, R., Lance, C., Physiologie vegetale, vol 2, (developpement), Editura
Masson, Paris, Milan, Barcelone, Mexico, 1990.
9. Postolache, Carmen, Postolache, C., Introducere in ecotoxicologie, Editura Ars Docendi,
Bucuresti, 2000.
10. Raicu, P., Stoian, V., Gene si cromozomi, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1989.
11. Rîsnoveanu, Geta., Metode si tehnici in ecologia populatiei, Editura Universitatii din Bucuresti,
1999.
12. Teodorescu, Irina, Vadineanu, A., Controlul populatiilor de insecte, Editura Universitatii din
Bucuresti, 1999.
13. Todor, Virginia, coordonator, Metodica predarii biologiei, Editura Didactica si Pedagogica,
1982.
14. Vadineanu, A., Dezvoltarea durabila, Teorie si practica, vol I, Editura Universitatii din
Bucuresti, 1998.
15. Vadineanu, A., et all., Dezvoltarea durabila, Mecanisme si instrumente, vol II, Editura
Universitatii din Bucuresti, 1999.
16. Voica, C., Fiziologie vegetala, vol II, Tipografia Univ. Buc., 1983.
17. *** Curriculum scolar- programe- Ministerul Educatiei si Cercetarii, 1995.
18. *** Aria Matematica si Stiintele Naturii – pentru gimnaziu - Ministerul Educatiei si Cercetarii
1995.
19. *** Aria Matematica si Stiintele Naturii – pentru liceu - Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2001.