Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
1.Noţiuni introductive
2.Caracteristici generale şi speciale
3.Reforme propuse
4.Analiza si observarea din partea GPF
4.1Controlul agendei de către membrii permanenți.
4.2Acțiune de blocare
Concluzii
Bibliografie
Anexa
INTRODUCERE
Dreptul la Veto este o tema destul de actuală,deoarece cu trecerea timpului,statele
lumiii se lupta cu aceeaşi problema iar necesitatea unor viziuni noi asupra acesteia
sau a unei reforme este clar vizibilă,deoarece dreptul la veto este o problema
cercetată la toate nivelele.
Scopul acestei lucrări este de a aborda la nivel teoretic această problema şi de a
studia mai minuţios definiţiile şi particularităţile noţiunii de „veto”.Tot o dată de a
analiza mai multe opinii şi de a face o comparaţie dintre acestea,deoarece părerile
sunt împărţite la nivel international.
1.Noţiuni introductive
Aş dori sa incep aceasta prezentare cu explicarea urmatoarelor noţiuni:
ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) -organizaţie internaţională care are drept scop
facilitarea cooperării între state în domenii cum ar fi dreptul internaţional,
siguranţă la nivel mondial, dezvoltarea economică, progresul social şi respectarea
drepturilor omului (în prezent are în componenţă 192 de state membre)
Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) este unul din principalele organe ale
Națiunilor Unite, însărcinat cu menținerea păcii și securității internaționale. Rolul
său, descris în Carta Națiunilor Unite, include stabilirea de operațiuni de menținere
a păcii, instituirea de sancțiuni internaționale, precum și autorizația de acțiuni
militare. Rolul Consiliului de Securitate este exercitat prin intermediul rezoluțiilor
Consiliului.
Consiliul de Securitate este format din 15 membri, format din membri permanenți
și membri aleși. Această structură de bază este stabilită în capitolul V al Cartei
ONU.Membrii Consiliului de Securitate trebuie să fie întotdeauna prezenți la
sediul ONU din New York, astfel încât Consiliul de Securitate să se poată întâlni în
orice moment. Această cerință a Cartei Organizației Națiunilor Unite a fost
adoptată pentru a evita un punct slab al Ligii Națiunilor, faptul că organizația a fost
de multe ori în imposibilitatea de a răspunde rapid la o criză.
Inițial, locul Chinei a fost completat de către Republica China, dar ca urmare a
impasului din războiul civil chinez, în 1949, au existat două state care pretindeau a
reprezenta China; de atunci ambele pretind teritoriul celeilalte și reprezentarea
internațională. În 1971, locul chinez la Organizația Națiunilor Unite a fost atribuit,
prin Rezoluția Adunării Generale a ONU nr.2758, Chinei Comuniste, iar Republica
China a pierdut calitatea de membru din toate organizațiile ONU.
Rusia, fiind succesorul legal de stat a Uniunii Sovietice după ce acesta din urmă a
dispărut în 1991, a obținut locul , inclusiv în Consiliul de Securitate.
Conform ART. 27
def./Dreptul de Veto este drept al unei persoane sau al unui stat sau a altei entitati
cu capacitate juridica deplina(Drept excepțional) de a se opune adoptării unei
propuneri sau unei hotărâri discutate în organizația sau organul din care face parte.
Din cele spuse mai devreme rezulta ca dreptul de veto al oricăruia dintre membrii
permanenţi nu face decât să încetinească sau chiar să blocheze complet procesul
luării deciziilor în cadrul CSONU. În timpul Războiului Rece şi al tensiunii dintre
Rusia şi SUA fiecare dintre state bloca accesul în ONU al statelor mai mici pe care
le considerau aliate ale celuilalt membru al Consiliului. SUA se opune constant şi
puternic, încă din 1982, oricărei rezoluţii critice la adresa Israelului – aliat
tradiţional – emisă de CSONU. Aşa după cum arată situaţia fostei Iugoslavii, care a
suscitat numeroase voturi de veto, acest sistem nu face decât să împiedice Consiliul
de la a lua decizii importante şi de multe ori urgenţe, şi pune în pericol nu doar
stabilitatea ţărilor aflate în conflict ci şi vieţile cetăţenilor acelor ţări.
3.Reforme propuse
Astfel in ultimii ani se incearca de a reforma CSONU si anume:
Insa una dintre problemele esențiale ale reformei este The Veto sunt cei cinci
membri permanenți și-au acordat acest drept în momentul înființării ONU în 1945.
Mai mult de șaizeci de ani mai târziu, dezbaterea asupra veto-ului continuă. Nu
este vorba doar de exercitarea veto-ului, care este rar, ci de "Veto-ul ascuns",
folosit constant de către membrii permanenți ca o amenințare pentru a-și realiza
planurile ascunse.
3. Grupul „Uniting for Consensus” (UFC) - ai cărui principali membri sunt: Italia,
Argentina, Pakistan, Mexic - susţine un CS cu 25 de membri, suplimentarea fiind
numai la categoria de membri nepermanenţi şi/sau crearea unei noi categorii de
membri, semi-permanenţi.
Principala controversă are în vedere numărul total de membri pe care ar trebui să-l
aibă Consiliul reformat şi repartizarea acestora pe categorii (membri permanenţi şi
nepermanenţi).
La nivelul ONU au avut loc dezbateri pe 5 teme majore, conduse de facilitatori din
rândul statelor membre: categorii de membri, dreptul de veto, magnitudinea
extinderii, metodele de lucru şi relaţia cu AG.
România susţine reforma CS, astfel încât Consiliul să devină mai transparent şi
eficient. Un punct important îl reprezintă creşterea reprezentării Grupului est-
european, prin alocarea unui loc suplimentar de membru nepermanent.
4.Analiza si observarea din partea GPF
Astfel Forumul de politici globale (Global Policy Forum-GPF), fondat în 1993,
este o organizație care urmărește să promoveze răspunderea organizațiilor
internaționale precum Națiunile Unite și să consolideze dreptul internațional [1].
Veto-ul ascuns slăbește multe rezoluții prin eliminarea limbii respinse de membrii
P5. În ianuarie 2004, Franța a prezentat un proiect de rezoluție privind protecția
copiilor în conflictele armate. Textul sa bazat pe un raport al Secretarului General
din 2003 care a furnizat o listă a țărilor afectate. Marea Britanie și Rusia s-au opus
cu fermitate includerii Irlandei de Nord și a Ceceniei drept "conflicte armate", în
special deoarece conflictele ar fi supuse monitorizării în condițiile rezoluției.
Londra și Moscova au semnalat veturile lor ascunse prin "refuzul de a susține"
textul. Secretariatul ONU a fost apoi forțat să facă "corecții oficiale" raportului
original, astfel încât să se refere în cazurile sensibile nu la "conflicte armate" ci la
"situații de îngrijorare". După patru luni de negocieri și coluziile Secretariatului,
rezoluția nr.1539 a fost adoptată în unanimitate. Publicul, care, în general, nu
cunoaște disputa, a salutat adoptarea rezoluției.
Veto-urile ascunse nu fac publice astfel încât publicul să tindă să creadă că veto-ul
este o problemă a trecutului. Membrii permanenți continuă să mențină Consiliul de
Securitate sub o presiune politică intensă, formând acțiunea Consiliului în funcție
de propriile interese naționale. Abolirea abilității de veto poate rezolva problema
veto-ului ascuns. Dar membrii permanenți se opun oricărei reforme a sistemului de
votare. Dorind să-și păstreze prerogativele absolute, P5 va exclude orice încercare
de a elimina veto-ul - chiar și propunerile care vizează limitarea utilizării și
scopului veto-ului. Membrii permanenți recunosc că veto-ul ar trebui să rămână "o
ultimă soluție", dar, de fapt, ei folosesc în mod constant veto-ul ascuns.
În concluzie aș putea spune că dreptul la veto este o pirghie în cdrul CSONU care
poate să aducă atît urmări pozitive pe arena internațională cît și negative,și în
special dacă sunt puse în discuție interesele unuia dintre statele cu regim
permanent sau a statelor cu care dețin relații economice sau politice.
Totodata statele avînd posibilitatea de a utiliza dreptul la veto pe ascuns mai este o
cale de stagna sau îngreuna procesul de luare a deciziilor,uneori chir aspră unor
probleme importante cum ar fi privitoare la conflictele armate(Ucraina,Cecenia și
altele).
BIBLIOGRAFIE
https://www.globalpolicy.org/component/content/article/102/40069.html
https://www.globalpolicy.org/security-council.html
https://www.globalpolicy.org/events/past-events.html
https://www.globalpolicy.org/security-council.html
ANEXA
Tabel-1.1
Tabel-1.2
Vote
Vetoing (yes- SC
Date of Draft
Year Member veto- no Official Subject
vote Text No.
State or Record
abstain)
2008
2007
China,
January 12 9-2-4 S/PV.5619 S/2007/14 on Myanmar
Russia
2006
2005 no vetoes
2004
2003
on the security wall built by
October 14 USA 10-1-4 S/PV.4842 S/2003/980
Israel in the West Bank.
2002
2001
2000 No vetoes
1999
on the extension of
S/PV.3982 UNPREDEP in the former
February 25 China 13-1-1 S/1999/201
p.5 Yugoslav Republic of
Macedonia
1998 No vetoes
1997
1996 No vetoes
1995
S/PV.3538 on the Occupied Arab
May 17 USA 14-1-0 S/1995/394
p.6 Territories (East Jerusalem)
1994
1993
Russian S/PV.3211
May 11 14-1-0 S/25693 on Cyprus (finances)
Federation p.6
1992 No vetoes
1991 No vetoes
1990
1989
1988
1987
S/PV. 2747 p.
April 9 UK, USA 9-3-3 S/18785 Namibia Question
21
S/PV. 2738 p.
February 20 UK, USA 10-3-2 S/18705 South Africa (Sanctions)
67
1986
1985
1984
1983
1982
S/PV. 2391 Situation in the Middle East
August 6 USA 11-1-3 S/15347/Rev.1
para 38 (Lebanon)
S/PV. 2381 Situation in the Middle East
June 26 USA 14-1-0 S/15255/Rev.2
para 12 (Lebanon)
S/PV. 2377 Situation in the Middle East
June 8 USA 14-1-0 S/15185
para 23 (Lebanon)
S/PV. 2373 Falkland Islands (Malvinas)
June 4 UK, USA 9-2-4 S/15156/Rev.2
para 39 Question
Situation in the Middle East
S/PV. 2357
April 20 USA 14-1-0 S/14985 (Al-Aqsa Mosque in Jerusalem
para 101
Attack)
Situation in the Middle East
S/PV. 2348
April 2 USA 13-1-1 S/14943 (Mayors of Nablus and
para 9
Ramallah Dismissal)
S/PV. 2347 Situation in Central America
April 2 USA 12-1-2 S/14941
para 140 (Nicaragua)
S/PV. 2329 Situation in the Middle East
January 20 USA 9-1-5 S/14832/Rev.1
para 162 (Golan Heights)
1981
1980
S/PV. 2190
Coor.1+Add.1 S/13729 Soviet Invasion of
January 7-9 USSR 13-2-0
para 140 Afghanistan
1979
1978 no vetoes
1977
1976
1975
1974
1973
13-1-0
China S/PV. 1735 Situation in the Middle East
July 26 USA S/10974
didn't para 97 (Palestinian Question)
participate
S/PV. 1716 Situation in South Rhodesia
May 22 UK, USA 11-2-2 S/10928
para 48 (Zimbabwe)
S/PV. 1704
March 21 USA 13-1-1 S/10931/Rev.1 Panama Canal Question
para 66
1972
1971
1970
1969 no vetoes
1968
S/PV. 1443
August 22 USSR 10-2-3 S/8761 Complaint by Czechoslovakia
para 284
1967 no vetoes
1966
1965 no vetoes
1964
1962
1961
1960
1959 no vetoes
1958
1957
1956
9-1-0
yugoslavia S/PV. 754
November 4 USSR S/3730/Rev.1 Situation in Hungary
didn't para 68
participate
Palestinian Question: Steps
UK, S/PV. 750/ for the Immediate Cessation
October 30 7-2-2 Rev.1 para 23 S/3713/Rev.1
France of the Military Action of Israel
in Egypt
Palestinian Question: Steps
S/PV. 749 S/3710 + Coor.1
UK, for the Immediate Cessation
October 30 7-2-2 para 186 S/PV. 749 and
France of the Military Action of Israel
footnote 2
in Egypt
S/PV. 743 S/3671/Rev.1 Complaint by UK and France
October 13 USSR 9-2-0
para 106 Second Part (Suez Canal)
1955
1954
S/PV. 675
June 20 USSR 10-1-0 S/3236/Rev.1 Central America (Guatemala)
para 194-195
Situation in Thailand (Request
S/PV. 674
June 18 USSR 9-1-1 S/3229 for Peace Observation
para 71
Commission)
S/PV. 664 The Arab-Israeli Dispute
March 29 USSR 8-2-1 S/3188 + Corr.1
para 69 (Suez Canal)
S/PV. 656 Palestinian Question (Jordan
January 22 USSR 7-2-2 S/3151/Rev.2
para 135 River)
1953 no vetoes
1952
1951 no vetoes
1950
8-1-1
November S/PV. 530 S/1894 Complaint of Agression
USSR India didn't
30 p.25 as a whole against the Republic of Korea
participate
9-1-0 S/1894 Part 2
November S/PV. 530 Complaint of Agression
USSR India didn't and S/PV. 530
30 p.24 against the Republic of Korea
participate pp. 22-23
S/1894 First 3
9-1-0
November S/PV. 530 preambular Complaint of Agression
USSR India didn't
30 p.23-4 paras and S/PV. against the Republic of Korea
participate
530 pp. 22-23
7-1-2
September China S/PV. 501 Complaint by China regarding
USSR didn't S/1752
12 p. 28 Bombing
participate
1949
1948
1946