CHAKRA

MULADHARA
2
 „Lăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţi; căci Împărăţia
lui Dumnezeu este a celor ca ei. Adevărat vă spun că,
oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copil
cu nici un chip nu va intra în ea!“

(Evanghelia după Marcu cap. X, 14, 15)

C U PR I N S

II. O viziune poetică asupra creării lumii

III. Corespondenţe
II. Mantra
III. Localizare
IV. Rolul spiritual al chakrei Muladhara
V. Rolul fizic şi fiziologic al chakrei Muladhara
VI. Manifestări ale chakrei în natură
VII. Calităţi ale chakrei Muladhara
VIII. Semnele blocajelor
IX. Cauze ale blocajelor şi repercusiuni fizice
X. Cum se ameliorează chakra Muladhara
IV. Zeităţile chakrei
1. Crearea lui Shri Ganesha
2. Crearea lui Shri Kartikeya
3. Căsătoria lui Shri Ganesha
V. Extrase din cuvântările lui Shri Mataji
1. Shri Ganesha şi inocenţa
2. Shri Ganesha şi concepţia copilului
3. Shri Ganesha şi expresiile sale în natură
I. O viziune poetică asupra creării lumii
La început a fost Dumnezeul unic, format totodată din Dumnezeu şi Zeiţa. Numele său era
Parabrahma. Parabrahma dormea şi încă nimic nu fusese creat.

3
 Într-o zi, Parabrahma s-a separat în Dumnezeu şi Zeiţa

Treziţi din lungul somn, Ei s-au privit...

Ei locuiau acolo în pace şi în propria Lor plenitudine.
La un moment dat, Sadashiva i-a cerut Zeiţei să danseze pentru El; Zeiţa (Devi) supusă, cu
toate că şi-ar fi dorit să rămână în preajma Domnului Ei, se ridică şi începu să danseze. Dansul Ei era
admirabil, aşa cum numai dansul Zeiţei putea fi.
Dar, în dans, paşii Zeiţei se întorceau spre Domnul Ei, care, uşor, o îndepărta:

Astfel, Zeiţa se apropia şi se depărta până când El o îndepărtă mai mult înainte ca Ea să se
poată apropia:

Şi Dumnezeu s-a aşezat în această minunată figură ce tocmai se formase:

Silaba OM se înscrise pe cer. Zeiţa dansa şi picioarele Ei conturau silaba în faţa Domnului Ei.
Şi cum dansa, începură să-i cadă de pe veşminte mici particule de materie care formară un
atom

4
din care s-au ivit patru braţe: aşa a fost creat Copilul Mamei Primordiale.

Văzându-şi Mama dansând, Copilul fu cuprins de atâta bucurie încât începu, la rândul său, să
danseze.

Şi tot învârtindu-se în dansul său, iată ce formă luă:

Era forma unei galaxii - în termeni raţionali şi poetici - alcătuită din stele şi planete. În felul
acesta, a fost creat întregul univers şi toate celelalte lucruri.

II. Corespondenţe
Numărul: 4
Planeta: Marte
Ziua: Marţi
Piatra: Coral
Culoarea: Roşu - Oranj
Elementul: Pământ / Carbon
Calităţi: Înţelepciune, puritate, inocenţă, spontaneitate, bucurie,
copilărie eternă, putere de discernământ
Simboluri: Svastica:

Sunetul primordial: OM
III. Mantra
Shri Ganesha
OM TWAMEVA SAKSHAT
SHRI GANESHA SAKSHAT
SHRI ADI SHAKTI MATAJI
SHRI NIRMALA DEVI NAMOH NAMAH

5
 IV. Localizare
Mână: Baza palmei
Corp: Extremitatea inferioară a coloanei vertebrale, între oasele
şezutului
Ţara: Australia

V. Rolul spiritual al chakrei Muladhara

Corpul subtil al fiinţei umane se compune din numeroase canale (nadis) destinate circulaţiei
energiei în corp (conform meridianelor din acupunctură). Dintre ele, trei canale ce se înfăşoară în
spirală în jurul coloanei vertebrale au o importanţă deosebită. Ele corespund sistemelor nervoase
simpatice drept şi stâng şi sistemului nervos parasimpatic. Aceste trei canale se înnoadă în anumite
locuri privilegiate ale coloanei vertebrale pentru a forma chakrele, care se suprapun în majoritatea
cazurilor, cu plexurile nervoase. Aceste chakre sunt, deci, noduri energetice, care sunt antrenate într-
o mişcare de rotaţie în cazul în care sunt într-o bună stare (caz foarte rar în societatea modernă);
poetica indiană le aseamănă florilor de lotus, fiecare având un număr diferit de petale, corespunzând
unui număr de funcţiuni diferite ale fiecărei chakre.
Prima chakră, cea care este situată la extremitatea inferioară a coloanei vertebrale, se
numeşte Muladhara, ceea ce etimologic înseamnă suportul (dhara) rădăcinii (mula). Ea joacă un rol
primordial în protejarea şi apoi în ascensiunea energiei Kundalini. Într-adevăr, ea este cea care
veghează asupra odihnei lui Kundalini, atât timp cât aceasta rezidă, adormită şi înfăşurată în jurul
său, în osul sacru. Ea este cea care o avertizează pe Kundalini că a venit momentul să se trezească; în
cazul când, de exemplu, întâlnim o persoană care are energia Kundalini deja ridicată, ea emite vibraţii
cu o anumită frecvenţă care avertizează chakra Muladhara de această prezenţă favorabilă,
transmiţând informaţia lui Kundalini adormită, care îşi poate alege acest moment pentru a porni în
ascensiunea sa - aceasta se aseamănă cu o lumânare aprinsă care transmite flacăra sa uneia stinse. În
sfârşit, Muladhara susţine trezirea lui Kundalini: pe ea se sprijină când se desfăşoară din osul sacru.
Dacă chakra este solidă şi în bună stare, experienţa Realizării Sinelui este puternică şi durabilă. Dacă
nu, lipsită de echilibru, Kundalini nu se va putea menţine în Sahasrara (chakra finală) şi va reveni în
osul sacru adormind şi aşteptând o nouă ocazie. În occident, acest caz este frecvent şi trebuie un
anumit timp pentru stabilizarea fermă a Realizării Sinelui. Uneori, chakra Muladhara este atât de

6
vătămată încât nu mai este posibilă ridicarea lui Kundalini. Aceasta se întâmplă însă foarte rar. Una
din misiunile marilor profeţi şi maeştri primordiali a fost de a stabili reguli de viaţă destinate
menţinerii intacte a acestei chakre astfel încât ea să-şi joace rolul din plin în momentul trezirii lui
Kundalini şi să ocrotească astfel potenţialul evoluţiei umanităţii.

VI. Rolul fizic şi fiziologic al chakrei Muladhara

Muladhara, fiind în relaţie simbolică cu elementul Pământ, emite, ca şi acesta, un anumit
magnetism; el se află la originea simţului de orientare (atingând un nivel înalt la păsările migratoare,
de ex.). Atunci când această chakră este deficitară, forţa de atracţie nu va fi utilizată decât pentru
jocul seducţiei şi al atracţiei sexuale.
În corpul fizic, chakra Muladhara este însărcinată cu reglarea sexualităţii, reproducerii şi
excreţiei. Presiunile exercitate asupra porţiunii terminale a intestinului gros (constipaţie, de ex.)
provoacă tensiuni în chakră. În trecut, au existat încercări de a o trezi pe Kundalini prin practici
sexuale (prezente astăzi în ritualurile tantrice, vrăjitorie şi voodoo). Acest lucru este extrem de
periculos deoarece poate produce un mare rău chakrei însăşi. Dacă ţinem cont de faptul că centrul
Muladhara creează poarta prin care urmează să treacă energia Kundalini, este uşor să înţelegem că
tot ceea ce este lipsit de inocenţă poate dăuna grav. Sexul îşi are locul său în cadrul vieţii omeneşti ca
expresie fizică sublimă a iubirii din cadrul căsătoriei. Prin intermediul acestui canal naşterea şi creaţia
îşi continuă cursul. Este cu totul altceva, însă, ca sexul să ajungă să domine viaţa oamenilor şi să îi
dezechilibreze. După realizare, individul învaţă să îşi cultive respectul şi stima pentru propria sa
castitate şi pentru castitatea celorlalţi. Acest simţ al comportamentului just este esenţial pentru
evoluţia propriei noastre gravităţi şi forţe interioare. El constituie piatra de temelie a fiecărei fiinţe
umane, puterea inocenţei incoruptibile. Mai putem spune, de asemenea, că Muladhara, fiind locul
purităţii interioare este, în egală măsură, şi al curăţeniei corporale, buna sa funcţionare putând fi
afectată de lipsa igienei.
Ea reglează tot ceea ce priveşte echilibrul: există, de exemplu, o relaţie între chakra Muladhara şi
cerebel, parte a creierului care intervine în menţinerea echilibrului fizic. Şi el joacă, în mare măsură, un rol
în echilibrul mental: într-adevăr, chakra Muladhara este prin excelenţă punctul de plecare al „căii de
mijloc” şi este foarte perturbată de deviaţiile care apar în cazul comportamentului extremist sau fanatic
precum şi în cazul abuzurilor sau restricţiilor. De exemplu, există un echilibru fericit al sexualităţii, care se
ţine la distanţă atât de libertinajele sexuale predicate în anumite medii cât şi de abstinenţa totală practicată
de alţii. Subliniem totodată că echilibrul chakrei Muladhara nu se exercită numai asupra sexualităţii ci şi
asupra comportamentului nostru în ansamblu, cea mai bună cale fiind, deci, evitarea tuturor extremelor.
Chakra Muladhara este în egală măsura responsabilă de memorie şi de echilibrul emotiv, căci ea
este punctul de plecare al canalului simpatic stâng unde se acumulează tot trecutul individual şi colectiv şi
care reglează emotivitatea fiinţei umane.
Atunci când chakra Muladhara a unei persoane este trezită, ea îi va aduce înţelepciune, forţa
devoţiunii, inocenţă şi puritate; o astfel de persoană este auspicioasă, de bun augur şi poartă în jurul
său norocul şi dinamismul Bucuriei Divine.

VII. Manifestări ale chakrei Muladhara în natură

Uneori, Mama Pământ imprimă anumitor locuri sau pietre o marcă, o trăsătură distinctă;
acestea („Swayambhu” în terminologia sanscrită) emit vibraţii care au fost recunoscute de marii sfinţi
ai trecutului şi care pot fi simţite şi de persoanele realizate a căror percepţie vibratorie a fost bine
stabilizată (a se vedea, în anexă, textul Ganesha Puja din 2 septembrie 1984, Zermatt, Elveţia).
Iată exemple de locuri emiţătoare de vibraţii ale chakrei Muladhara :
- muntele Cervin din Alpii Elveţieni;
- Ayers Rock, gigantica stâncă roşie, Uluru, din centrul Australiei.

7
 CALITATEA FUNDAMENTALĂ

Chakra Muladhara este alcătuită din elementul pământ şi reprezintă începutul vieţii. Atunci
când chakra este trezită şi susţinută, asocierea cu elementul pământ se manifestă ca o forţă magnetică
în interiorul individului. De exemplu, o persoană cu un centru Muladhara puternic posedă un bun
simţ interior al direcţiei (în mai multe sensuri). Această chakră se află la baza sistemului subtil
constituind astfel, fundamentul tuturor celorlalte chakre.
Calitatea fundamentală a chakrei este inocenţa care reprezintă baza oricărui caracter
dharmic. Această inocenţă este evidentă la copiii mici şi reprezintă acţiunea lipsită de motiv sau
dorinţă de câştig personal, grosier. Această inocenţă este însoţită de înţelepciunea înnăscută a
copilaşului – acesta cunoaşte din instinct aspectele fundamentale ale naturii: el ştie cum să-şi arate
disconfortul prin plâns, sau cum să sugă pentru a obţine hrană. Această înţelepciune fundamentală,
dacă nu este pervertită, se va dezvolta la adult alcătuind un sistem echilibrat de priorităţi. Din
nefericire, influenţa părinţilor şi a societăţii tinde să murdărească inocenţa primară şi astfel, să
întunece înţelepciunea care o însoţeşte. Prin trezirea calităţilor chakrei Muladhara în cadrul
meditaţiilor, noi învăţăm din nou să devenim fiinţe inocente. Astfel, în acţiunile noastre suntem mai
puţin mânaţi de diverse motivaţii şi redescoperim înţelepciunea care este suficient de puternică pentru
a ne ajuta să luăm deciziile corecte în viaţă. Două exemple excelente care ilustrează puterea
înţelepciunii inocente a copilului sunt oferite de povestea „Hainele noi ale împăratului” şi de zicala
„gura copilului adevăr grăieşte”.

8
 VIII. Calităţi ale chakrei Muladhara

I. Identificarea cu bucuria şi castitatea unite prin inocenţă:

a. Armonie;
b. Echilibru;
c. Sensibilitate la inocenţă.

II. Încredere în propria divinitate, care dă încredere plină de smerenie:

a. Stăpânirea tentaţiilor;
b. Victoria asupra răului din interiorul sinelui;
c. Victoria asupra spiritelor rele care îi posedă pe alţii.

III. Conştiinţa totală, puterea de a fi martor, cunoaşterea totală a Scrierilor Sfinte şi a

Adevărului:
a. Umilinţa înaintea lui Dumnezeu;
b. Înţelepciune;
c. Cunoaştere.

IV. Manifestarea vie a Dharmei. Căutarea nectarului existenţei în calitate de instrument al

Divinului:
a. Absenţa spaimei - bazată pe siguranţă;
b. Trezirea conştiinţei colective;
c. Puterea Dharmei.

IX. Semne de blocaje

9
 Simţ de orientare deficitar, memorie slabă, simţ de echilibru deficient (gravitatea), anumite
boli „incurabile” sau probleme mentale.

X. Cauzele blocajelor chakrei Muladhara

şi repercusiunile fizice
 Practicarea tantrismului, ocultismului, concepţia freudiană a libertinajului sexual, obiceiul de
a-i privi pe ceilalţi cu ochi concupiscenţi şi înjositori, desfrâul, gândurile impure, fantasmele - pot
provoca anumite cancere ale uterului sau maladii ale prostatei.
 Condiţionările eronate, ataşamentele emoţionale - antrenează un dezechilibru al canalului
simpatic stâng.
 Austeritatea, fanatismul - pot conduce la deficienţe mentale sau, pe plan fizic, la constipaţie.

XI. Cum se ameliorează chakra Muladhara

a) Prin meditaţie
Shri Mataji ne aminteşte că nu putem „face meditaţie”, ci ne putem „afla în starea de
meditaţie”. În cursul meditaţiei trebuie să ne abandonăm complet puterii lui Kundalini; Ea este Mama
noastră spirituala şi, datorită acestui fapt, Ea cunoaşte adevărata noastră natură, punctele noastre
slabe şi nevoile noastre. Trebuie să avem o deplină încredere în Ea, fapt ce va aduce în noi calmul şi
pacea, făcându-ne astfel receptivi la vibraţiile care ne cufundă în liniştea şi bucuria meditaţiei.
Afirmaţiile folosite: - Mamă, fă-mă Te rog inocent.
- Mamă, curăţă-mi Te rog, Muladhara chakra.

b) Prin acţiunea pământului

Natura este înzestrată cu o mare putere de absorbţie, pe care o putem utiliza în moduri
diferite:
- putem privi pământul atunci când mergem - puterea de absorbţie a pământului purifică astfel
privirea, şi, în plus, aceasta ne permite să evităm sesizarea tuturor felurilor de imagini viciate,
pervertite, care distrug sensul armoniei şi al frumuseţii: „Luminatorul trupului este ochiul; deci de
va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat” (Matei, 6.22); „Iar de va fi ochiul tău rău, tot
trupul tău va fi întunecat” (Matei, 6.23);
- când avem posibilitatea, ne putem aşeza pe Mama Pământ, cerându-i să absoarbă tot ce este
impur în noi. Când ne vom aşeza „turceşte” pe pământ, să avem o poziţie corectă: corpul nu trebuie
să fie aplecat ci trebuie să se sprijine pe oasele şezutului pe care le simţim foarte bine atunci când
corpul este aplecat în faţă. Această poziţie asigură contactul optim între chakra Muladhara şi Pământ;
- menţinerea atenţiei asupra lucrurilor naturale precum pământul, cerul sau iarba şi nu asupra
lucrurilor materiale, grosiere.

c) Prin acţiunea focului

Focul este sinonim cu lumina. Dacă utilizăm focul în corelaţie cu vibraţiile emise de fotografia lui
Shri Mataji, de exemplu, el are puterea de a distruge întunericul din noi şi de a ne elibera de condiţionările
care stânjenesc fiinţa noastră subtilă. Astfel:
- pentru a curăţa chakra Muladhara - în cursul meditaţiei punem o lumânare aprinsă în faţa
mâinii stângi, mâna dreaptă fiind aşezată cu palma pe pământ sau spre pământ, astfel încât
negativitatea arsă din canalul stâng (la nivelul mâinii stângi) să fie absorbită de pământ (la nivelul
mâinii drepte);
- pentru curăţarea canalului simpatic stâng - în timp ce facem baia de picioare (a se vedea mai
jos), putem efectua bandhanuri cu o lumânare aprinsă asupra întregii părţi stângi;
- pentru a ne purifica de condiţionările de pe canalul stâng şi superego, cereţi unei alte
persoane să facă bandhan cu o lumânare aprinsă în regiunea cerebelului. Într-adevăr, acest punct al

10
capului este în relaţie directă cu chakra Muladhara, deoarece el reprezintă, de fapt, tronul Zeităţii
care o prezidează, Shri Ganesha, la nivelul chakrei terminale, Sahasrara.

ATENŢIE: Nu trebuie să utilizăm elementul foc decât pe partea stângă şi niciodată pentru
partea dreaptă, pentru că partea stângă este în relaţie cu elementul apă; când această „apă” este prea
abundentă sau prea murdară, „focul” şi „pământul” permit curăţarea ei. Canalul drept este în relaţie
cu elementul „foc”; din această cauză, focul nu ne va fi util pentru purificarea canalului drept, ci
dimpotrivă, îi va dăuna. Vom putea curăţa canalul drept numai folosind „apa” (făcând baie de
picioare) şi elementul „aer” .

d) Prin acţiunea apei

Aici, tehnica esenţială folosită va fi baia de picioare care are proprietatea de a curăţa canalele
simpatice drept şi stâng precum şi primele chakre (Muladhara, Swadisthan, Nabhi şi Vid). De fapt,
canalele laterale nu se opresc la chakra Muladhara ci se prelungesc până în tălpi. Negativitatea
acumulată în cursul unei zile poate fi astfel eliminată prin baia de picioare, care joacă pentru corpul
nostru subtil acelaşi rol pe care-l joacă duşul zilnic pentru corpul fizic. Băile în mare au acelaşi efect
ca băile de picioare.
Cum se procedează? Seara, la întoarcerea de la serviciu sau înainte de culcare, ne aşezăm în
faţa fotografiei lui Shri Mataji, înaintea căreia vom aprinde o lumânare şi ne vom cufunda picioarele
într-un lighean cu apă şi sare (sarea reprezentând elementul Pământ). Vom folosi apa caldă atunci
când suntem afectaţi de o răceală sau dacă ne simţim obosiţi sau „slăbiţi”. Vom folosi apa rece dacă
suntem agitaţi sau mentalul funcţionează fără oprire. Altfel, vom folosi apa călduţă. Ridicaţi energia
Kundalini, faceţi bandhan şi meditaţi astfel, aproximativ un sfert de oră. Apoi clătiţi picioarele cu apă
curată, aruncaţi apa din lighean în WC, clătiţi ligheanul şi vă spălaţi pe mâini (ligheanul nu trebuie să
fie folosit pentru nimic altceva decât pentru baia de picioare).

e) Prin alimentaţie
Shri Mataji ne-a indicat faptul că anumite alimente sunt prea excitante pentru chakra
Muladhara. Este cazul peştelui şi al cărnii roşii. Trebuie, deci, să nu consumăm excesiv astfel de
alimente.

XII. Zeităţile chakrei Muladhara

Fiecare din chakrele noastre este locuită (prezidată) de către un anumit aspect al Divinului, pe
care mitologia hindusă l-a personificat sub forma de Zeitate, pentru a-l face mai accesibil intelectului
nostru. Întâlnim corespondenţe ale acestor Zeităţi în toate marile tradiţii ale lumii, fapt care
dovedeşte în ce măsură aceste povestiri simbolice nu sunt doar simple basme răspunzând credinţelor
şi mentalităţilor unui popor izolat ci expresia unui adevăr profund, ascuns în Inconştientul Colectiv al
întregii umanităţi. Ne vom limita, aici, la legendele originare din mitologia indiană, căci studiul
corespondenţelor cu alte tradiţii iese din cadrul acestei expuneri. Două Zeităţi prezidează chakra
Muladhara: Shri Ganesha şi Shri Kartikeya.

Shri Ganesha
Copilul cu cap de elefant, copilul Mamei Fecioară. El este Copilul etern, care nu o venerează
decât pe Mama Sa, Kundalini, căreia îi este paznic şi protector şi pentru care este capabil să înfrunte
fără frică cele mai mari primejdii. El este Regele chakrei Muladhara şi simbolizează inocenţa absolută
a Copilului. Înainte de a începe ceva, trebuie să-i cerem binecuvântarea, căci El este Cel care suprimă
obstacolele. Aşadar, Lui îi adresăm întotdeauna prima rugăciune.
Shri Ganesha este întruparea inocenţei. El o păzeşte pe mama sa Kundalini (Gauri) plin de
curaj şi un entuziasm care nu cunoaşte compromisuri. El este cel care o anunţă pe Kundalini atunci
când a venit momentul să se trezească şi cel care se mânie teribil şi produce o mare căldură în
sistemul nervos simpatic (corpul subtil) atunci când o persoană neautorizată încearcă ridicarea

11
energiei. El este venerat ca „cel care îndepărtează obstacolele” ce apar în cursul trezirii lui Kundalini
şi a evoluţiei realizării sinelui.
Înţelepciunea lui Shri Ganesha este înţelepciunea inimii – adică puterea de a percepe sensul
adevărat al vorbelor sau faptelor celorlalţi (ceea ce este cu adevărat în inimile lor). Copiii posedă în
mod natural această capacitate deoarece ei intră mai uşor în rezonanţă cu sentimentele şi semnalele
subtile decât cu semnificaţia de suprafaţă a cuvintelor rostite. Shri Ganesha este de asemenea, copilul
divin etern căruia îi place, prin urmare să se distreze şi să se bucure. El debordează de entuziasm,
iubire şi spirit jucăuş.

Shri Kartikeya
El este fiul Domnului Shiva. Cu toate că a fost creat înaintea lui Shri Ganesha, El nu are
întâietate în faţa fratelui Său mai mic. El controlează îndeosebi partea dreaptă a chakrei Muladhara
şi, dacă Shri Ganesha simbolizează inocenţa, Shri Kartikeya este puterea inocenţei pusă în acţiune. El
este Cel care înzestrează bărbaţii cu dinamism şi le asigură reuşita în toate acţiunile, iar femeilor le
acordă puterea dragostei şi a compasiunii, graţia şi feminitatea, precum şi puterea absorbţiei şi a
susţinerii, asemeni Mamei Pământ. Ca şef al armatei cereşti, El este simbolul tinereţii, al curajului,
frumuseţii şi înţelepciunii.

N.B. Ne putem pune întrebarea care este relaţia dintre svastica, simbolul lui Shri Ganesha şi
crucea încârligată a armatei naziste. Svastica este un simbol religios foarte vechi şi sacru, deoarece el
este legat de Creaţie şi de originea vieţii. Svastica este foarte răspândită în Orient, îndeosebi în India:
o găsim, bineînţeles, în temple şi locuri de rugăciune, şi, în egală măsură este utilizată ca element
decorativ şi „aducător de noroc” pe pereţi, porţi, în locuri publice etc. De asemeni, se întâmplă să o
regăsim şi în anumite catedrale, însă într-o manieră mult mai discretă.
Înainte de a se impune în viaţa publică, Hitler a luat contact cu un grup de lamaişti tibetani,
practicanţi ai tantrismului şi ai magiei. El a fost iniţiat în anumite practici oculte, pe care le-a utilizat
în mod curent mai târziu. Aceasta poate explica, printre altele, influenţa hipnotică pe care o exercita
asupra mulţimilor, cât şi creşterea puterii sale politice, pe care nimic nu părea sa o mai poată înăbuşi.
Svastica şi culoarea roşie anunţa pe „Cel care suprimă obstacolele”. El a pervertit aceste simboluri,
utilizând svastica în cu totul alt sens şi a deturnat în favoarea intenţiilor sale satanice forţele destinate
susţinerii şi protecţiei creaţiei şi vieţii. „Munca” lui a fost atât de eficace încât, până şi în zilele
noastre, occidentalii simt un fior la vederea svasticii, în timp ce, în alte părţi, este un simbol viu şi
respectat de care nimeni nu se poate dispensa.

1. Crearea lui Shri Ganesha

Soţia Domnului Shiva, Zeiţa Parvati, i-a cerut, într-una din zile, taurului Nandi, vehiculul
sacru al soţului Ei, să păzească poarta palatului, în timp ce Ea îşi făcea baia, pentru ca nimeni să nu o
deranjeze. Dar, la puţin timp după aceasta, Shiva veni în vizită şi Nandi, încurcat, nu îndrăzni să-şi
împiedice stăpânul să intre în propria-i locuinţă. Parvati fu astfel surprinsă în timpul toaletei sale,
ceea ce o deranjă foarte mult. Ea le vorbi despre această întâmplare însoţitoarelor Sale, care îi
atraseră atenţia că nici unul din Ganasurile escortei lui Shiva nu poate fi considerat servitorul Ei şi îi
sugerară să-şi creeze propriul său Gana, care să-i fie total devotat.
Parvati fu de acord cu ideea şi atunci îşi unse corpul cu o pastă de şofran şi argilă. Astfel, Ea
modelă pământul format din amestecul particulelor desprinse de pe pielea Sa, şi îi dădu forma unui
băiat tânăr, puternic şi frumos. Ea îl împodobi cu veşminte şi bijuterii regale, îl binecuvântă şi îi dădu
viaţă. Copilul se înclină în faţa Ei şi spuse: „Mamă, ce doreşti de la mine? Ordonă-mi şi mă voi
supune”. Ea îi încredinţă o măciucă şi-i ceru să păzească uşa apartamentului Ei şi să interzică oricui
să intre.
Ceva mai târziu, Shiva, apropiindu-se de palat, se întreba cine era acel copil pe care nu-l mai
văzuse niciodată. Spre marea Lui surprindere, atunci când vru să intre tânărul băiat baricadă intrarea:
„Opreşte! Nimeni nu are voie să intre aici fără acordul Mamei mele!” Shiva rămase stupefiat de aşa
îndrăzneală: „Chiar nu ştii cine sunt? Dă-te la o parte din calea Mea!” Copilul, fără vreun cuvânt, îl
lovi pe Shiva cu măciuca sa. Shiva, se înfurie: „Eşti nebun? Eu sunt Shiva, soţul lui Parvati! Cum îţi

12
permiţi să-Mi interzici să intru în casa Mea?” În loc de răspuns, copilul îl lovi din nou. Shiva, furios,
se întoarse spre Ganasurile Sale şi ordonă: „Prindeţi-l şi aduceţi-l la Mine!” În timp ce Shiva se
îndepărta, Ganasurile se apropiară de tânărul băiat care-i ameninţa: „Îndepărtaţi-vă sau veţi regreta
amarnic!”. „Tu eşti cel care trebuie să te retragi, dacă ţii la viaţă! Se pare că uiţi că noi suntem
Ganasurile lui Shiva!”
Copilul era încurcat de-a binelea: „Ce este de făcut?” se gândi el. „Să mă lupt oare, cu
Ganasurile, servitorii Domnului Mamei mele?” Dar, Parvati, auzind larma iscată de dispută, trimise
afară pe una din servitoarele Sale care se întoarse curând şi-i povesti ce se petrecea. Parvati ezită un
moment: „La urma urmei Shiva este soţul Meu... Dar de ce oare a încercat El să forţeze intrarea?
Trebuie să-Mi apăr prestigiul...” şi ea întări ordinul ca nimeni să nu fie lăsat să intre, lucru care puse
capăt îndoielilor fiului Ei.
Băiatul se întoarse îndrăzneţ spre Ganasuri şi declară: „Eu sunt fiul lui Parvati şi voi sunteţi
Ganasurile lui Shiva. Voi ascultaţi ordinele stăpânului vostru, iar eu pe ale Mamei mele. Afirm că
Shiva nu va trece de această uşă fără acordul Mamei mele!” Era rândul Ganasurilor să se întrebe ce
este de făcut. Ei povestiră Domnului Shiva cum stau lucrurile, şi acesta se gândi: „Vai! Parvati merge
prea departe şi nu-mi lasă nici o altă soluţie! Dacă voi ordona Ganasurilor să se retragă, se va spune
că Mă înclin în faţa ordinelor soţiei Mele!” Astfel, Shiva întări, la rândul Lui, ordinul dat Ganasurilor
de a învinge copilul; astfel aceştia se întoarseră, cu mânie, la luptă. Băiatul, văzându-i venind, în
rânduri strânse, îi întâmpină batjocoritor. Ganasurile se năpustiră asupra lui, iar Nandi îl apucă de
picioare, dar El îl doborî şi se juca cu măciuca, izbindu-i pe unii, rănindu-i pe alţii, zdrobind
membrele tuturor celor care încercau să se apropie.
Majoritatea Ganasurilor căzură. Supravieţuitorii dispărură cât ai clipi şi fiul lui Parvati îşi
reluă garda, impasibil, la poarta palatului Mamei sale.
În acest timp, vuietul luptei ajunse la urechile lui Brahma, Vishnu şi Indra, care se sfătuiră cu
înţeleptul Narada. Acesta le sugeră să se înfăţişeze lui Shiva, care poate avea nevoie de ei. Se duseră,
deci, sa-si prezinte omagiile Domnului Shiva, care, după ce le povesti cum stăteau lucrurile, îi ceru
lui Brahma să-l cuminţească pe copil. Brahma luă forma unui brahmin, şi însoţit de un mare număr de
înţelepţi, se îndreptă spre palatul lui Parvati, pentru a-şi îndeplini misiunea. În timp ce Brahma se
apropia, băiatul se năpusti asupra Lui şi îl trase de păr şi de barbă!
Luat pe neaşteptate, Brahma spuse: „Eu nu am venit pentru luptă, ci pentru a face pace!
Ascultă-mă!” În loc de răspuns, copilul flutură deasupra capului măciuca şi îi puse pe fugă. Înţelepţii
se întoarseră şi îşi mărturisiră neputinţa la picioarele lui Shiva. Atunci, acesta-l chemă pe fiul său,
Kartikeya, cel cu şase feţe, încălecat pe un păun, şi pe Indra, Regele Devaşilor, călare pe puternicul
său elefant alb, şi le spuse: „Declar război acestui băiat obraznic! Conduceţi spre victorie pe Ganasuri
şi Devaşi!”
Cele două armate încercuiră copilul care luptă cu mult curaj. Între timp, Parvati, urmărind
cursul evenimentelor, se mânia tot mai mult. Când îşi văzu fiul copleşit de inamici, furia se dezlănţui
şi puterea Sa izbucni în spaţiu, luând forma a două Zeiţe înspăimântătoare, sângeroasa Kali,
încălecată pe un leu, şi înspăimântătoarea Durga, încălecată pe un tigru. Kali, cu ochii ieşiţi din
orbite, cu părul în dezordine, cu limba atârnând, îşi învârtea sabia plină de sânge, îşi deschidea gura
imensă, ca o grotă, înghiţind toate suliţele, săgeţile, lăncile, pe care inamicii le aruncau asupra fiului
lui Parvati. Durga luă forma unui fulger orbitor, care zdrobi toate spadele, săbiile, bâtele chiar în
mâinile luptătorilor stupefiaţi şi neputincioşi în faţa unei manifestări de o asemenea ferocitate. Indra
şi Devaşii Săi erau într-o adevărată derută.
Kartikeya însuşi, care îl doborâse pe invincibilul Tarakasura îşi pierduse toate resursele. După
ce s-au sfătuit, s-au decis să se prezinte din nou în faţa lui Shiva şi să-şi recunoască neputinţa. Dar
lucrul acesta nu făcu decât să-L înfurie pe atotputernicul Domn. Shiva decise să-l omoare El însuşi
pe acel copil care îndrăznise să i se opună şi hotărât, porni în fruntea unui nou asalt. Nicidecum
impresionat la vederea lui Shiva, băiatul contraatacă şi doborî toţi Zeii, unul câte unul. Shiva, uluit,
urmări lupta şi înţelese că băiatul era invincibil. El decise să se folosească de un vicleşug. Vishnu veni
cu aceeaşi idee: „Îl voi învălui cu puterea iluziei”, spuse El. „Este singura cale pentru a-l învinge”
întări Shiva. Vishnu îşi luă zborul pe vulturul Său Garuda, pentru a-l ataca pe fiul lui Parvati. Acesta,
susţinut fiind de cele doua Zeiţe feroce, aruncă spre El măciuca sa de oţel. Shiva profită de ocazie şi
se aruncă asupra lui cu tridentul în mână, dar copilul îl dezarmă prompt şi, cu o lovitură de măciucă,

13
zdrobi şi arcul pe care Shiva se pregătea să-l întindă. În acelaşi moment, Garuda reveni la atac cu
putere şi băiatul îl înfruntă, învârtindu-şi bâta. Vishnu aruncă discul asupra băiatului şi-i reteză arma.
Astfel, micul şi curajosul războinic, în disperare de cauză, aruncă asupra lui Vishnu mânerul armei,
rămas în mână. Garuda, protejându-şi stăpânul, prinse din zbor arma cu ciocul sau; Shiva profită de
acest moment pentru a se apropia prin spate de băiatul dezarmat şi îi taie capul cu o lovitură de
trident.
Se făcu linişte deplină. Copilul zăcea întins pe pământ, scăldat în sânge şi toţi se apropiară de
curajosul erou. Apoi Ganasurile şi Devaşii îşi arătară bucuria începând să danseze, să cânte, să râdă.
Dar Shiva era tulburat: „Vai, ce-am făcut!? Cum mă voi putea arăta în faţa lui Parvati? Ea este Cea
care a creat acest copil şi, prin Ea, el a devenit copilul Meu ...”
În acest timp, Parvati află de moartea fiului Ei şi spuse: „A fost o luptă necinstită! Ganasurile
şi Devaşii trebuie să dispară!” Ea deveni înspăimântătoare în furia Ei şi creă sute şi mii de Zeiţe
războinice. „Devoraţi Devaşii şi Ganasurile! Să nu rămână nici unul!”, ordonă Parvati. Zeiţele se
năpustiră asupra armatelor divine şi începură să le nimicească fără milă.
Înspăimântaţi, Brahma şi Vishnu se prosternară la picioarele lui Parvati rugând-o: „O, nobilă
Zeiţă, cerem îndurarea Ta! Fie-ţi milă de noi! Vom face tot ce ne vei cere, iartă-ne!” Parvati răspunse:
„Vă iert, dar cer ca viaţa să-i fie redată fiului Meu şi de asemenea, să-i fie atribuit un rang onorabil
printre voi”. Luând cunoştinţă de condiţiile lui Parvati, Shiva proclamă: „Aşa vom face. Plecaţi spre
nord. Prima fiinţă vie, pe care o veţi întâlni, o veţi opri şi îi veţi tăia capul. Apoi îl veţi pune pe umerii
băiatului, care va reveni astfel la viaţă”. Ei porniră imediat la drum şi întâlniră un elefant. Vishnu
aruncă discul, îi reteză capul şi Brahma îl potrivi pe trupul fiului lui Parvati, care deschise ochii şi se
ridică, spre marea bucurie a tuturor. Totuşi, Parvati nu era pe deplin împăcată. Ea întrebă: „Care va fi
locul fiului Meu printre Zei?”
Atunci Shiva se apropie şi se înclină în faţa Ei: „Parvati, iartă-mă. Fiul Tău este un luptător
curajos şi este şi Fiul Meu”. Puse mâna pe creştetul copilului şi îl binecuvântă: „Ai făcut dovada
curajului tău şi te vei numi Ganesha, comandantul suprem al tuturor Ganasurilor Mele. Te vei numi şi
Vigneshwara, cel care distruge obstacolele. Eşti demn să fii venerat în veci şi, de acum înainte, orice
rugăciune, înainte de a ajunge la Mine, va trebui să-ţi fie adresată mai întâi ţie”. Zeii, în culmea
fericirii, făcură să cadă din cer o ploaie de flori. Shiva şi Parvati, se reîntoarseră în pace, în locul lor
retras de la Muntele Kailash, unde se odihniră, fericiţi, în compania celor doi fii.

2) Crearea lui Shri Kartikeya

Pe vremuri, înainte de crearea pământului, Devaşii şi Asuraşii se războiau şi, deseori, Asuraşii
erau învinşi. La sfârşitul unei astfel de înfrângeri dureroase Akhirsen, regele Asuraşilor îi făcu o vizită
fiicei sale Maya, care practica arta magiei. „Fiica mea, Devaşii ne-au umilit din nou. Ce ruşine pentru
noi!” „Tată, nu te mai frământa, nu voi închide ochii până nu vom fi zdrobit pe Devaşi”. Maya se
transformă într-o femeie tânără, frumoasă şi se duse direct în pădurea în care înţeleptul Kashyapa
medita profund. Ea se decise să se căsătorească cu înţeleptul pentru a da naştere unui fiu care urma
să fie mai puternic decât Devaşii.
Cu puterea magiei sale transformă pădurea întunecată într-o grădină încântătoare unde ea
începu să danseze şi să cânte melodios până în momentul în care înţeleptul ridică privirea spre ea.
„Omule sfânt, îngăduie-mi să te slujesc şi să-ţi devin soţie”, se rugă ea. „Cum te-aş putea refuza,
nobilă doamnă!” Astfel, înţeleptul Kashyapa şi Maya, prinţesa Asura, au trăit fericiţi în pădure.
Curând se născu un fiu şi Maya îi spuse primului său născut: „O, Tu, puternice Surapadman,
vei fi Domnul celor trei lumi!” Maya mai aduse pe lume alţi doi fii, Simhamukha şi Taraka.
În sinea ei, ea aştepta cu nerăbdare clipa în care fiii ei vor pleca la luptă contra Devaşilor
pentru a-i învinge şi a-i face sclavi. Bineînţeles, virtuosul Kashyapa nu cunoştea intenţiile soţiei sale.
Într-o zi, el îşi chemă fiii şi-i anunţă că sosise timpul ca el să se retragă în asceză. Îi sfătui să-şi
protejeze mama, să ducă o viaţă conform Dharmei şi să-L venereze pe Dumnezeu. De îndată ce
înţeleptul dispăru, Maya îşi strânse fiii în jurul ei şi le spuse: „Acum este momentul ca voi să
acţionaţi. Veneraţi-L pe Domnul Shiva şi El vă va acorda daruri care vă vor face invincibili”. „Fie ca
dorinţa ta să fie îndeplinită, Mamă”. Ei îşi părăsiră căminul şi se duseră în munţi pentru a îndeplini

14
severe penitenţe cu scopul de a câştiga favoarea Domnului Shiva. Însă, eforturile lor nu avură
rezultatele scontate.
Atunci fiul cel mare, Surapadman, se aruncă în focul sacrifical, dar Shiva apăru în acel
moment şi îl salvă din flăcări. Shiva îl întrebă de ce a acţionat în felul acesta. „O, Doamne, vreau să
devin stăpânul universului. Dă-mi un corp nemuritor”. „Nimeni nu poate scăpa de moarte, dar pot să
te fac invincibil şi tu vei guverna universul pentru erele ce vor veni. Nimeni nu te va putea învinge în
afara de propria Mea putere”. Orbiţi de victorie, cei trei fraţi se întoarseră acasă şi îi anunţară mamei
lor harul acordat de Shiva. Apoi, pustiind totul în calea lor, alergară spre Regatul Devaşilor pe care îl
cuceriră, aducându-i pe toţi Devaşii în captivitate în capitala lor, Mahendrapuri.
Aici, Devaşii îşi plânseră soarta ere de-a rândul până în ziua în care s-au decis să ceară
îndurare Domnului Shiva. Ei se îndreptară spre muntele Kailash, unde Shiva îi linişti. „Fiţi răbdători!
Durerea voastră se apropie de sfârşit, căci zilele le sunt numărate”. El luă forma Domnului cu şase
feţe; câte o stea ţâşni din cele şase frunţi, orbindu-i pe Devaşi cu strălucirea lor. Shiva îşi reluă forma
obişnuită şi spuse: „Copilul născut din aceste şase stele îi va învinge pe Asuraşi. Agni şi Vayu, luaţi
aceste stele şi puneţi-le la picioarele Zeiţei Ganga (Gange). Aceasta le va purta până în pădurea de
trestii, ce creşte în apropierea muntelui Udaya”. Agni şi Vayu îşi luară zborul cu preţioasa povară pe
care o încredinţară Zeiţei Ganga. Aceasta, la fel de repede, o dădu Zeiţei Sharavan, care domnea în
pădurea cu trestii din muntele Udaya. De îndată ce fură puse pe apă, stelele se transformară în şase
lotuşi, ce se deschiseră îndată, lăsând să se vadă şase prunci. Chiar în acel moment, şase nimfe
Krittika se plimbau pe malul fluviului. Ele îi zăriră pe noii născuţi şi, pline de bucurie, luară fiecare
câte un prunc şi începură să-l îngrijească.
Atunci Shiva şi Parvati, urmaţi de toţi Devaşii, se apropiară de ele şi Parvati exclamă: „Fiii lui
Shiva! Copiii Mei!” Îndată, cei şase prunci se uniră şi formară unul singur cu şase feţe şi
douăsprezece braţe. Parvati îl luă cu drag în braţe: „O! Fiul Meu!” Atunci se iscă o dispută între
Devaşi, iar Agni se înfurie: „Este fiul meu! Eu sunt cel care a adus stelele!” Ganga replică:
„Nicidecum, este fiul meu! Eu sunt cea care a purtat stelele până în pădure!” Sharavan interveni la
rândul ei: „Ba este fiul meu. El s-a născut în pădurea mea de trestii!” Cele şase nimfe se apropiară:
„Este fiul nostru pentru că noi l-am hrănit!”
Shiva îi linişti pe toţi spunând: „Ca fiu al lui Parvati va purta numele de Skanda. Ca fiu al
Zeiţei Pădurii se va numi Sharavana. Îl vom numi Kartikeya, căci este fiu al celor şase Krittika, şi
Kumara căci este de asemeni fiul lui Ganga. El se va numi Mahasena, ca fiu al lui Agni, şi Guha
pentru că este şi fiul Meu”.
Parvati se întristă: „Cum poţi mângâia un prunc cu şase capete?” şi îndată pruncul se
transformă într-un copil normal spre marea bucurie a mamei sale. Apoi, din apă ţâşniră nouă
Ganasuri şi Shiva se adresă fiului său: „Iată-i pe Virabahu şi însoţitorii lui, Ganasurile pe care le pun
în slujba ta”. Devaşii se prosternară înaintea lui Kartikeya, iar Shiva se retrase pe muntele Kailash.
Câţiva ani mai târziu, Shiva o anunţă pe Parvati că sosise momentul pentru Kartikeya să-l
învingă pe Tarakasura, Simhamukha şi Surapadman. Îşi înarmă fiul, încredinţându-i arme divine, îl
binecuvântă şi îi porunci să-i învingă pe Asuraşi şi să-i elibereze pe Devaşi. Copilul divin plecă în
fruntea unei armate de Ganasuri.
Primul obstacol pe care tânărul luptător îl întâlni în cale fu demonul Krauncha, care luase
forma unui munte înspăimântător pentru a le bara drumul. Fără un cuvânt, Kartikeya aruncă suliţa lui
care sfărâmă muntele Krauncha.
Vestea ajunse la Taraka, care îşi strânse numaidecât armata pentru a pleca în întâmpinarea lui
Kartikeya. Ajuns în faţa copilului, începu să-l insulte: „Pleacă, neruşinatule!” Kartikeya îi răspunse:
„Nu utiliza aceste arme care ţi-au fost dăruite în serviciul răului! Redă libertatea Devaşilor; atunci tu
şi fraţii tăi veţi fi iertaţi”. „Mai întâi vreau să scap Pământul de prezenţa ta!” - replică adversarul său
ameninţându-l cu măciuca. Dar copilul, cu un simplu gest al mâinii, respinse toate armele pe care
Taraka le aruncă asupra sa. În disperare de cauză, acesta îşi întinse arcul dăruit de însuşi Shiva, dar
săgeata îşi rată ţinta. Kartikeya aruncă suliţa şi îl omorî pe Tarakasura. Armata Ganasurilor izbucni în
strigăte de victorie.
Kartikeya, sperând că moartea lui Tarakasura va deschide ochii fraţilor săi, îl trimise pe Gana
Virabahu în misiune la curtea lui Surapadman, pentru a-i cere să înceteze persecuţiile asupra
Devaşilor. Când Virabahu ajunse la zidurile capitalei, se transformă mai întâi într-o musculiţă pentru a

15
face o discretă recunoaştere a locurilor, înainte de a se prezenta în faţa regelui Asuraşilor. El pătrunse
în închisoarea în care Surapadman îl ţinea întemniţat pe însuşi fiul lui Indra, pentru a-l încuraja şi a-i
anunţa apropiata eliberare. Apoi zbură până la palat, intră în sala mare a tronului, unde şedea
Surapadman, în chiar mijlocul curţii sale şi decise să-şi reia forma obişnuită. El se întrebă dacă
Surapadman îl va invita să se aşeze, şi exact în acel moment apăru un tron liber, semănând întru totul
cu cel pe care îl ocupa Regele Asuraşilor.
Virabahu îi mulţumi în gând lui Kartikeya şi se aşeză pe tronul liber de lângă Surapadman,
care îi ceru bâlbâind să-i spună cine este. „Am fost trimis la tine de către Domnul Kartikeya”,
răspunse Virabahu.
- „Kartikeya!? Cel care mi-a ucis fratele!”
- „Într-adevăr. Domnul meu îţi cere să-i eliberezi pe Jayanta, fiul lui Indra pe care l-ai
întemniţat, şi să încetezi persecuţiile împotriva Devaşilor. Dacă nu, soarta ta va fi aceeaşi cu a fratelui
tău!”
- „Ce, acest puşti îndrăzneşte să-mi dea ordine!? Eu ...Eu ...”
Virabahu dispăru. O linişte apăsătoare se aşternu în sala tronului. Simhamukha, în cele din
urmă luă cuvântul: „Frate, instinctul îmi spune că acest Kartikeya nu este o fiinţă obişnuită. El l-a
omorât pe Krauncha, l-a omorât pe Taraka. De ce să nu-i eliberăm?”
Fratele mai mare îl întrerupse brutal: „Simhamukha! Laşule! Taci!”
- „Frate, este dureros că deseori înţelepciunea se confundă cu laşitatea. A fost datoria mea să
iau cuvântul şi să te avertizez. Este rândul tău, acum, să iei o decizie şi, oricare ar fi ea, mă voi
supune.”
- „Îi vom răspunde acestui băiat arogant cu războiul.”
În acest timp, Virabahu se întoarse deja în tabăra lui Kartikeya şi povesti: „Misiunea mea s-a
dovedit inutilă; Surapadman vroia să mă facă prizonier şi pe mine”.
- „Atunci vom fi nevoiţi să ne luptăm. Să ne pregătim să mergem spre Mahendrapuri”,
ordonă Kartikeya.
Când armata lui Kartikeya se apropia de oraş, Surapadman îşi trimise fiul, Banukopan, să
lupte contra Ganasurilor. Acesta se năpusti asupra lor semănând teroarea. În a doua zi a luptei,
Virabahu îl provocă: „Apropie-te, Banukopan! Astăzi nu te vei mai întoarce printre ai tăi!”
- „Într-adevăr, nu înainte de a te nimici pe tine şi pe toţi oamenii tăi!” Duelul fu lung şi
înspăimântător. Amândoi se luptară fără cruţare până ce Banukopan muri, fapt care stârni panică în
armata Asuraşilor.
Surapadman fu deosebit de afectat de moartea fiului său:
- „Simhamukha, frate, soarta noastră este în mâinile tale. Salvează Regatul Asuraşilor”. „Voi
face tot ce pot, frate” veni răspunsul.
În cea de-a treia zi, Simhamukha trecu în fruntea Asuraşilor, iar Ganasurile şovăiră în faţa
furiei atacului. Simhamukha profită de această situaţie pentru a-i încercui cu biciul său fermecat care
se înfăşura şi se înnoda de la sine în jurul întregii armate şi îi arunca departe, foarte departe de
câmpul de luptă. Dar Kartikeya aruncă, la rândul lui, toate pumnalele, spadele, săbiile şi săgeţile, care
tăiară în bucăţi biciul fermecat, eliberându-şi astfel armata din nodul care o imobilizase. Kartikeya îşi
fixă atenţia asupra lui Simhamukha:
- „Tu ai dobândit nişte puteri. Nu le utiliza pentru a face rău. Tu...”
- „Ai venit aici ca să te baţi sau pentru a-mi face morală” ripostă Simhamukha.
Lupta lor a fost crâncenă până când Kartikeya, învârtind Indrayudha, trăsnetul lui Indra, îl
azvârli pe Simhamukha la pământ. Acesta îl imploră pe Kartikeya: „Arma ta mi-a distrus egoul şi îţi
recunosc gloria. O, Doamne, cruţă-mă!”
Kartikeya, îndurător, îi dădu binecuvântarea şi îi spuse: „Tu vei fi leul, vehiculul Zeiţei Kali”.
(Simhamukha înseamnă „Cap de leu”).
În ziua următoare, însuşi Surapadman luă comanda şi ţinu armatelor sale un discurs: „Îl vom
învinge pe Kartikeya! Curaj Asuraşi, daţi-vă toată silinţa!” În mijlocul câmpului de luptă, regele
Asuraşilor se măsură cu fiul Domnului Shiva, care îi ceru să aleagă între graţiere şi moarte; orb de
mânie, Surapadman replică: „Copil arogant! Te voi face să taci o dată pentru totdeauna!” Şi cei doi
inamici se înfruntară fără milă. Surapadman înţelese repede că acest Kartikeya era departe de a fi
novicele pe care şi-l imaginase, căci se lupta ca un războinic experimentat. Se văzu obligat să recurgă

16
la o vrăjitorie pentru a o scoate la capăt. De îndată, toţi Asuraşii răpuşi săriră în picioare şi carul lui
Surapadman se înălţă spre cer.
În timp ce el lansa din înaltul cerului o ploaie de săgeţi asupra lui Kartikeya, acesta îşi azvârli
măciuca asupra trupelor inamice şi teribila armă zdrobi toţi luptătorii. Apoi, aruncă lancea spre carul
zburător; lovitura fu atât de violentă încât Surapadman îşi pierdu echilibrul şi căzu în gol. Carul, ca un
animal îmblânzit, veni şi se aşeză la picioarele lui Kartikeya, care îl luă în stăpânire şi se înălţă cu el.
Surapadman, furios, se transformă într-un vultur enorm şi se aruncă asupra lui Kartikeya, dar acesta, iute
ca fulgerul, părăsi carul sărind în spatele lui Indra, venit în ajutorul lui sub forma unui păun. Kartikeya
învârti sabia cu putere dar vulturul scăpă de lovitura mortală, lăsându-se să cadă pe pământ pentru a lua
forma unui arbore gigant.
Kartikeya, stând la baza trunchiului, strigă: „Înţelege o dată, omule orb, că tenebrele nu pot
fi ascunse de lumină!” Şi frânse arborele în două cu suliţa lui. Surapadman ieşi la iveală, teafăr şi
neatins şi se năpusti asupra inamicului său: „Te voi zdrobi, te voi preface într-un terci!” Dar
Kartikeya, iute ca fulgerul aruncă suliţa care-l străpunse pe Asura drept în inimă. Surapadman, învins,
îşi simţi inima îmbunată, şi cu ultima suflare, îl imploră pe Kartikeya: „O, Doamne, adăposteşte-mă în
Tine.” Kartikeya îl privi cu compasiune pe Asurasul muribund şi îi spuse: „Surapadman, căinţa ta
şterge toate păcatele. Ridică-te! Mă vei sluji şi vei fi atât vehiculul cât şi emblema mea.” În felul
acesta Surapadman luă două forme: aceea a unui păun, ca vehicul al Domnului Kartikeya şi aceea a
unui cocoş pe stindardul său.
Devaşii, în sfârşit eliberaţi, se prosternară la picioarele fiului lui Shiva şi-l salutară cu respect.

3. Căsătoria lui Shri Ganesha

Shiva şi Parvati se bucurau de prezenţa celor doi fii, Kartikeya, cel cu şase chipuri şi
Ganesha, cel cu capul de elefant. Însă Parvati, simţind că sosise timpul ca Shiva să se retragă în
asceză pentru o lunga perioadă, îi spuse soţului că ar fi bine să se gândească la căsătoria copiilor.
Shiva consimţi şi îşi anunţă fiii că îl va căsători pe acela care se va întoarce primul dintr-o călătorie în
jurul lumii. Kartikeya îşi încălecă păunul şi zbură ca săgeata, în timp ce Ganesha începu să reflecteze:
„Cum voi putea face înconjurul lumii cu vehiculul meu care este un biet şoricel?” Îndată îi veni o
idee: îşi rugă părinţii să binevoiască să se aşeze pe tronurile pe care el le aduse, pentru că dorea să-şi
prezinte omagiile. Se învârti de şapte ori în jurul lor, se înclină la picioarele lor şi declară că
ceremonia căsătoriei lui trebuie să aibă loc cât mai curând. Cuplul divin repetă condiţia iniţială, care
era să facă înconjurul lumii şi să viziteze cele şapte continente. Dar Ganesha, plin de înţelepciune, le
spuse ca respectase litera textelor sacre: „Cel care îşi adoră părinţii şi îi venerează învârtindu-se de
şapte ori în jurul lor, va obţine meritul de a fi parcurs pământul întreg.” Shiva spuse fiului său:
„Spiritul şi sufletul tău sunt într-adevăr pure şi tu ai grăit adevărul. Vom celebra deci căsătoria ta.”
În felul acesta, Ganesha s-a căsătorit cu Buddhi (Inteligenţa) şi Siddhi (Realizarea),
amândouă fiicele înţeleptului Prajapati - Vishwarupa şi, din această unire, s-au născut doi fii: Kshema
(Prosperitatea) şi Labha (Câştigul).
Târziu, Kartikeya se întoarse din periplul său, în jurul lumii, în care simţise prezenţa lui Shiva
şi Parvati în inima fiecărui atom din univers. El află de căsătoria fratelui sau şi hotărî să se retragă în
pustietate, unde făcu un legământ de castitate.

XIII. Extrase din cuvântările lui Shri Mataji

1. Shri Ganesha şi inocenţa

a) „Devoţiunea sa este infinită. El nu a venerat niciodată pe altcineva decât pe Mama sa. El s-a
născut dintr-o fecioară, Shri Gauri şi graţie puterii inocenţei sale, noi ne-am putut obţine realizarea.”

17
 „Puterea inocenţei este imensă, întâi ea suprimă teama din voi, dar cea mai mare putere a ei
constă în faptul ca vă face demni şi respectabili. Datorită acestei calităţi a inocenţei, puteţi primi
binecuvântările lui Shri Gauri.”
„Inocenţa are capacitatea de a-i reda omului calmul. O persoană care nu este inocentă nu este
niciodată înţeleaptă. Înţelepciunea este un dar al inocenţei. Atunci când creşteţi, din această inocenţă
emană un parfum de compasiune. Când Shri Gauri vă binecuvântează, vă veţi ţine drepţi şi hotărâţi
pentru că aveţi această inocenţă lipsită de lăcomie şi de desfrânare; ea vă va face frumoşi. Ochii vă
vor străluci şi oriunde îi veţi îndrepta, o singura privire va fi de ajuns pentru ridicarea energiei
Kundalini.”
„Maturitatea inocenţei voastre este cea care trebuie să fie dezvoltată, căci ea vă va permite să
fiţi oameni profunzi, care respectă legile divine.”
(Nirmala Yoga nr. 29, ultima pagină)

b) „Confundăm deseori inocenţa cu stupiditatea, dar un om stupid cade repede într-un

comportament dominat de egoism, în timp ce inocenţa dă înţelepciune. Nu veţi putea înşela inocenţa.
O persoană inocentă nu face rău nimănui, nici nu-şi va pune în minte să rezolve toate problemele, ci
va abandona totul lui Dumnezeu.”
„Inocenţa vă dă concentrarea: observaţi pruncul care suge de la mama sa cum se
concentrează asupra lucrului pe care îl face... Inocenţa vă menţine în prezent: o persoană inocentă
este întotdeauna relaxată... Dezvoltaţi-vă deci, inocenţa: este o foarte bună ocazie să trăiţi în
prezent... Trebuie să ştiţi, trăind în prezent, veţi stabili un contact permanent cu Puterea Divină. Cu
cât veţi fi mai inocenţi, cu atât veţi simţi mai bine starea de beatitudine.”
(Ganesha Puja, Tivoli, Italia 11 sept. 1983)

c) „Inocenţa dă înţelepciunea. Toate stupidităţile comise de ego provin din lipsa inocenţei şi
din absenţa lui Shri Ganesha.”
(Ganesha Puja, Geneva, Elveţia, 22 august 1982)

„Egoul este anti-inocenţă.”

„Este absolut de neconceput să vă imaginaţi că după primirea Realizării puteţi să vă menţineţi
în Sahaja Yoga fără a vă dedica în totalitate inocenţei. Inocenţa vă dă deplina sinceritate.”
(Ganesha Puja, 1986)

2. Shri Ganesha şi concepţia copilului

a) „Shri Ganesha este cel care permite conceperea copilului, El este cel care creează copilul
în pântecul mamei sale, El este cel care îi alege chipul, culoarea ochilor, a părului... Cu puterea sa
magnetică, El ştie cum să unească exact tipurile de gene, El îndeplineşte toate aceste lucruri care
pentru voi au atâta importanţă. El este întotdeauna ocupat, nu se odihneşte niciodată, este totdeauna
plin de bucurie şi munceşte din greu, fără să se plângă niciodată. El este un sprijin uriaş pentru Mama
voastră: de aceea, se spune că este suportul lui Kundalini.”
(Ganesha Puja, Zermatt, Elveţia, 2 septembrie 1984)

b) „Culoarea lui Shri Ganesha este roşu-oranj. Roşul este culoarea pe care fătul o vede mai
întâi. Este culoarea sângelui. Când fătul vede roşu în pântecele mamei sale, culoarea acţionează
asupra lui... Mai întâi, inocenţa este roşie până spre 15 ani. Apoi puţin câte puţin, dacă copilul
primeşte o educaţie corectă, culoarea trece spre oranj şi după căsătorie, roşul lasă locul oranjului,
ceea ce înseamnă că protecţia atribuită roşului nu mai este necesară.” (Cu alte ocazii, Shri Mataji a
explicat faptul că relaţia conjugală chiar joacă rolul protectorului inocenţei).
(Ganesha Puja, Geneva, Elveţia, 22 august 1982)

3. Shri Ganesha şi discernământul

18
 a) „Cealaltă calitate a lui Shri Ganesha, atunci când El se dezvoltă pe plan orizontal, este
aceea că vă dezvoltaţi discernământul. Trebuie înţeleasă diferenţa care există între discernământ şi
puterea discernământului: puterea înseamnă ‘care acţionează’. Astfel oriunde aţi fi, fără să trebuiască
să luaţi măcar cuvântul, puterea discernământului va acţiona.”
„De exemplu, luaţi trenul şi se produce un accident. Ei bine, nimeni nu va muri (pentru că
puterea discernământului va ocroti viaţa călătorilor). Stabilizaţi-vă discernământul, care este puterea
însăşi, care acţionează prin ea însăşi. Nu sunteţi voi cei care o acţionaţi, ci deveniţi vehiculul ei,
frumosul vehicul al acestui discernământ.”
(Sahasrara Puja, Mesniere en Bray, Franţa, 5 mai 1985)

b) „Discernământul nu este raţional, este o calitate înnăscută, nu se poate vorbi despre el. Cel
mai bun instrument al vostru este conştiinţa vibratorie, datorită căreia puteţi şti dacă lucrurile sunt
conforme cu adevărul sau nu. Ca Sahaja Yoghini, aflaţi pe drumul evoluţiei, veţi şti imediat ce este
bun şi ce este rău, veţi ajunge într-o stare în care veţi fi pur şi simplu înzestraţi cu discernământ.”

c) „Dar, pentru a ajunge la asta, trebuie să vă stăpâniţi reacţiile, să fiţi stabili în toate
circumstanţele: dacă vedeţi, de exemplu, ceva şi pentru o clipă intraţi în starea de conştiinţă fără
gânduri, aveţi puterea discernământului. Este o putere, nu un lucru despre care să discutăm sau la
care să ne gândim. Trebuie, deci, dezvoltată această stare. Cea mai bună metodă pentru obţinerea ei
este ca, la fiecare confruntare, la fiecare eveniment care survine, să intrăm îndată în starea de
conştiinţă fără gânduri, adică în împărăţia lui Dumnezeu şi numai după aceea să reacţionăm. Reacţiile
voastre trebuie să devină foarte stabile şi subtile”.
(Mesniere en Bray, Franţa, 6 mai 1984)

4. Shri Ganesha şi expresiile sale în natură

a) „Culoarea lui Ganesha primordial este aceea a argilei, căci el a fost creat din pământ. Când
Shri Gauri (Parvati sub forma Mamei Fecioară) l-a creat pe Shri Ganesha, pentru a-şi proteja
castitatea în timp ce făcea baie, l-a colorat în roşu pentru ca toată lumea să-l poată vedea. Dacă
cineva emite vibraţiile roşii ale lui Shri Ganesha, oamenii se tem, pentru că ştiu că Shri Ganesha este
acolo, cu toată forţa purităţii, a castităţii şi a sfinţeniei sale”.
(Ganesha Puja, Geneva, Elveţia, 22 august 1982)

b) „Primul copil, primul fiu creat a fost Shri Ganesha şi atunci când Mama noastră Pământ a
fost creată - ea însăşi reprezentând principiul maternităţii - a creat diversele manifestări ale acestui
principiu al fiului, al lui Shri Ganesha.”
„Sunt milioane de ani de când Mama Pământ a început să producă expresii ale acestui
principiu. La început a fost oceanul fără sfârşit, din care s-au ivit munţii Himalaya. Încetul cu încetul,
s-au ridicat la suprafaţa oceanului; şi această apariţie arată ca un Shiva Lingam, simbolul lui Shri
Shiva, care era plat în vârf, reprezentând în acel moment al evoluţiei creierul plat al animalului. Deci,
munţii aveau această formă (netedă şi uşor bombată). Când Himalaya a început să-şi facă apariţia,
aceasta a provocat o mişcare prin care pământul a fost împins în lături. Se poate spune că Mama
Pământ a început să-şi potrivească cutele sari-ului său.
Când mişcarea acestui sari s-a accentuat, el şi-a desfăcut faldurile astfel încât, în unele locuri,
vibraţiile s-au accentuat: sunt punctele de pe pământ care îl reprezintă pe Shri Ganesha. Aceste prime
manifestări ale lui Shri Ganesha erau ele însele mai degrabă plate (netede şi uşor bombate). Dar, mult
mai târziu, în momentul când fiinţa umană a început să-şi dezvolte egoul, aceste formaţiuni geologice
s-au înălţat mai mult spre cer. Astfel, întâlnirea continentului indian cu continentul eurasic a împins
munţii Himalaya către înălţimi. Superegoul a fost împins în sus, permiţând apogeul acestui proces.
Aceste dezvoltări geologice erau sincronizate cu ceea ce se petrecea în creierul fiinţelor ce
trăiau în acea epocă, deoarece tot macrocosmosul ca exterior este un răspuns la ceea ce se petrece în
interior.
Axa centrală a Mamei Pământ funcţionează precum coloana noastră vertebrală. Când munţii
Himalaya s-au apropiat de forma lor definitivă, a fost stimulată, de asemenea, creşterea altor

19
manifestări ale lui Shri Ganesha de pe planetă. Astfel, a fost creat creştetul, elementul de culme al
munţilor Himalaya.
Deci, repet, Shri Gauri, Mama noastră Pământ, este cea care a creat pe toţi aceşti Ganesha.
În timp ce Sahasrara atingea forma sa definitivă în Himalaya, aceşti Ganesha continuau să facă să
tremure sariul Mamei Pământ, iar mişcările sariului au format în Europa (unde urma să se dezvolte
egoul) alte cristalizări geologice care sunt Alpii. Mont Blanc, cel mai înalt din Europa, este expresia
acestui ego. La cealaltă extremitate a acestui proces sincronizat, există un Ganesha care face pereche
acestui munte (Mont Cervin, la poalele căruia are loc acest discurs), şi care se afla la Darjeeling, în
India. Shri Ganesha este exprimat aici şi la Darjeeling şi în ambele părţi găsim aceeaşi culoare
portocalie care e a lui Shri Ganesha.
Am văzut în Grecia, când am vizitat templul de la Delphi, pe care anticii îl numeau ‘buricul
pământului’, am văzut lângă acest loc sfânt ce corespunde chakrei Nabhi a Universului, o altă
manifestare a lui Shri Ganesha, care este o stâncă naturală.
Acum, putem spune că Oceanul este principiul Tatălui, şi Pământul principiul Mamei. Dar,
când Mama atinge o asemenea altitudine pe crestele munţilor putem spune, de asemenea, că Ea este
şi principiul Tatălui căci are puterea, datorită zăpezii şi a norilor, să-şi atragă principiul acvatic de
ocean al Tatălui. în felul acesta, Mama devine Tatăl şi Ea poate împlini în acelaşi timp funcţiile
creatoare ale Tatălui şi ale Mamei. Şi, astfel, Shri Gauri l-a creat pe Shri Ganesha fără ajutorul
Tatălui; este concepţia imaculată căci Ea era Gauri, fiica Regelui Munţilor.
Puritatea intrinsecă a zăpezii ce acoperă pământul exprimă principiul inocenţei. Toată mizeria
şi toate deşeurile sunt purtate de fluvii către mare şi ciclul mării, prin evaporare, permite apei să
revină depunându-se pe crestele munţilor după ce a fost purificată de ocean.”
(Ganesha Puja, Zermat, Elveţia, 2 sept. 1984)

20