Toma Constantin Izabel

SIT-II
Laborator fibră optică - 1 şi 2
1. Se porneşte programul Simtel 2.0
2. Din meniul Basic Laws se alege opţiunea Electromagnetic spectrum
a. Se porneşte animaţia
b. Se urmăresc intervalele de frecvenţe notând capetele de interval, energia semnalelor şi aplicaţiile acestora.

Tip Frecvență Lungime de undă Energie Aplicații

- folosite în radioterapie (cancer, tumori)
Raze
3.862 e25 Hz – 5.376 e10 Hz 7.762 e-18 m – 5.577 e-12 m 2.559 e-8 J – 3.562 e-14 J - industria alimentară: omoară microorganisme
Gama
- producerea reacțiilor nucleare
- în dom. Medical (operații, radioterapie)
- inginerie
Raze X 4.809 e19 Hz – 2.459 e16 Hz 6.234 e-12 m – 1.219 e-8 m 3.186 e-14 J – 1.621 e-17 J
- departamente detective
- industrie
- studiul structurilor moleculare
Ultraviolet 2.412 e16 Hz – 8.686 e14 Hz 1.243 e-8 m 3.415 e-7 m 1.598 e-17 J – 5.755 e-19 J - distrug bacteriile
- cauzează efect fotoelectric
Spectrul
7.761 e14 Hz – 3.981 e14 Hz 3.858 e-7 m – 7.530 e-7 m 5.148 e-19 J – 2.638 e-19 J
vizibil
- principalul strat al Terrei ce menține planeta
caldă
- zăcămintele de cărbune s-au creat datorită
razelor cu infraroșu
Infraroșu 3.561 e14 Hz – 3.171 e11 Hz 8.418 e-7 m – 9.428 m 2.351 e-19 J – 2.107 e-22 J
- încălzitoare
- în fotografie și prognoza meteo
- detectarea căldurii
- tratarea întinderilor/rupturilor musculare
- sisteme radar
Microunde 2.845 e11 Hz – 1.081 e9 Hz 1.05 e-3 m – 0.277 m 1.885 e-22 J – 7.166 e-25 J - comunicații de telefonie pe distanță lungă
- cuptoare cu microunde
Toma Constantin Izabel
SIT-II
- folosite în studiul atomic și molecular
Comunicațiile wireless:
- Banda TV
Unde
9.674 e8 Hz – 27.24 Hz 3.09 e-1 m – 1.101 e7 m 6.410 e-25 J – 1.805 e-32 J - Banda FM
radio
- Banda AM
- Unde lungi

3. Din meniul Basic Laws se alege opţiunea Snell’s Law

a. Se selectează succesiv variantele posibile pentru cele două medii, sursa de lumină şi se modifică unghiul de incidenţă. Se notează parametrii
rezultaţi pentru fiecare simulare în parte.
Unghiul de incidență va fi setat la 45⁰.
M1 va fi mediul în care se află sursa de lumină.
Index de refracție Index de refracție
Mediul Sursa de lumină Unghi de refracție
M1 M2
M1 = Aer Laser
1 1,33 32,11⁰
M2 = Apă LED
M1 = Apă Laser
1,33 1 70,11⁰
M2 = Aer LED
M1 = Aer Laser
1 1,5 28,12⁰
M2 = Sticlă LED
M1 = Sticlă Laser
1,5 1 28,12⁰
M2 = Aer LED
M1 = Apă Laser
1,33 1,5 38,82⁰
M2 = Sticlă LED
M1 = Sticlă Laser
1,5 1,33 52,89⁰
M2 = Apă LED
Toma Constantin Izabel
SIT-II
4. Din meniul Basic Laws se alege opţiunea Acceptance Angle
a. Se modifică unghiul de incidenţă şi se notează intervalul pentru care se obţine reflexia totală

Apertura numerică a fibrei optice = sinusul unghiului de incidență maxim pe care îl poate avea o rază cand pătrunde din aer în
miezul fibrei pentru ca mai apoi sa fie reflectată total (altfel spus, sa fie o rază ghidata de fibră).

θa = unghiul de acceptare ce determină în spațiu un con de acceptare.

Valorile pentru care se obține reflexia totală: -14⁰ ≤ θa ≤ +14⁰

5. Din meniul Tipes of Fiber se alege opţiunea Multimode Graded Index Fiber
a. Se modifică unghiul de incidenţă şi se observă modul de propagare prin fibră
Acest procedeu este valabil doar pentru fibra multimodală (deoarece prin cea monomodală circulă un singur fascicul de lumină).
În funcție de unghiul de incidență prin nucleul fibrei, indexul de refracție poate să difere.
Toma Constantin Izabel
SIT-II
Cum se arată și în figura din laborator, pentru unghi de incidență = 0, raza se refractă într-un mediu n2, cu raza mică. Cu cât sursa de
lumină se îndepărtează de axul central al fibrei (își mărește unghiul), raza se refractă, apoi se reflectă într-un mediu n3 sau n4 (în funcție de
mărimea unghiului de incidență), cu raza mai mare decât n2.
6. Din meniul Attenuation loses se alege opţiunea Dispersion - > Chromatic Material Dispersion
a. Se modifică lungimea de undă a semnalului şi se observă influenţa acesteia
Dispersia prin material apare datorită faptului că lumina este separată în cele 7 culori principale din care este compusă, fiecare având
lungimi de undă diferite. Asta înseamnă că lungimile de undă diferite vor circula la viteze diferite în materialul fibrei optice. Dispersia
materialului este mai mică pentru lungimi de undă înalte.

7. Din meniul Parts of Fiber Optic Communication System se alege opţiunea Optical Sources - >LED
and Laser
a. Se observă influenţa diferiţilor parametrii asupra semnalului
LED urile și LD (Diodele Laser) sunt două surse de lumină diferite. În timp ce LED-ul oferă
lumină incoerentă, de putere mai mică și sunt mai simple, Laserul oferă o lumină continuă,
puternică, procesul de obținere a astfel de surse fiind mai complex.
În primul grafic, se arată că la curenți mai mari, puterea laserelor crește exponențial, iar cea
a LED-urilor crește încet, logaritmic. După pragul de 262 mA, Laserul iși atinge pragul de la care
începe să emită constant.
În cel de-al doilea grafic este prezentat efectul temperaturii asupra lungimii de undă a
semnalului. Atât pentru Laser, cât și pentru LED, creșterea temperaturii mărește lungimea de undă
a fasciculului luminos.

8. Din meniul Parts of Fiber Optic Communication System se alege opţiunea Diodes - > Avalanche
Photodiode
a. Se observă influenţa diferiţilor parametrii asupra modului de funcţionare a fotodiodei
O fotodiodă în avalanșă este un semiconductor bazat pe silicon ce conține o joncțiune pn
compusă dintr-o regiune P dopată pozitiv și o regiune N dopată negativ ce mărginesc o regiune
neutră. Se numește diodă în avalanșă deoarece electronii energetici creează un câstig de perechi
electron-gol atunci când ating joncțiunea N și se reîntorc în stratul neutru.
Toma Constantin Izabel
SIT-II
9. Din meniul Parts of Fiber Optic Communication System se alege opţiunea - > Fiber Optic Communication
a. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare
b. Se modifică tipul de sursă de lumină
c. Se observă modul de transmitere a informaţiilor
10. Din meniul Fiber Optic Communication se alege opţiunea - > Wavelength Division Multiplexing
a. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare pentru canalul 1
b. Se selectează lungimea de ungă a semnalului pentru canalul 1
c. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare pentru canalul 2
d. Se selectează lungimea de ungă a semnalului pentru canalul 2
e. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare pentru canalul 3
f. Se selectează lungimea de ungă a semnalului pentru canalul 3
g. Se porneşte simularea pentru diferite configuraţii şi se notează rezultatele obţinute
În ultimele două puncte sunt prezentate exemple despre transmisia prin fibră optică a semnalelor luminoase.
La punctul 9 se arată cum o succesiune de biți este emisă de o sursă Laser sau LED prin fibra optică, în care semnalul se reflectă prin
mediul de n1, având și momente de refracție prin n2. La emisie lungimea de undă diferă față de cea de la intrare, având o caracteristică mai
lărgită, și o putere mai mică.
La punctul 10 se arată procesul de transmisie folosit cel mai des rețelistică, unde un semnal trimis pe 3 lungimi de undă diferite (în
cazul nostru) ajunge la recepție fără erori.
Concluzia ce reiese din aceste două exemple este că, pe lângă mediul de transmisie prin fibră optică, este necesar ca în partea de
transmisie să se cunoască parametrii semnalului, iar în partea de recepție să existe un decodor care să poată descifra semnalul transmis prin
acest mediu, fără a genera erori la citirea secvenței de biți primită.
Toma Constantin Izabel
SIT-II