Sunteți pe pagina 1din 94

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A


STĂRII DE SĂNĂTATE

Studiu privind
determinanții
comportamentali ai stării
de sănătate pentru
populația adultă din
România
CompSanRO

2017
Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de
sănătate pentru populația adultă din România
CompSanRO

București 2017

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
1
Cuprins

1. Obiective şi metodologie ..................................................................................................... 6


1.1 Eșantionarea .................................................................................................................. 6
1.2 Culegerea datelor .......................................................................................................... 6
2. Descrierea populaţiei care formează grupul ţintă ........................................................... 7
2.1 Date demografice ........................................................................................................... 7
2.2 Indici corporali ........................................................................................................... 9
3. Rezultatele studiului ........................................................................................................ 11
3. 1 Istoric medical ............................................................................................................ 11
3.1.1 Istoric de tensiune arterială crescută .................................................................. 11
3.1.2 Istoric de diabet .................................................................................................... 13
3.1.3 Istoric de colesterol total ridicat .......................................................................... 15
3.1.4 Istoric de boli cardiovasculare............................................................................ 17
3.1.5 Sfaturi privind stilul de viaţă ............................................................................... 18
3.2 Activitatea fizică .......................................................................................................... 20
3.2.1 Efectuând activităţi la locul de muncă ................................................................ 20
3.2.2 Deplasări dintr-un loc în altul ............................................................................. 21
3.2.3 Activităţi recreative .............................................................................................. 21
3.2.4 Comportamentul sedentar ................................................................................... 23
3.3 Dieta .............................................................................................................................. 24
3.3.1 Porţiile de fructe şi legume consumate zilnic ..................................................... 24
3.3.2 Sarea în dietă ......................................................................................................... 25
3.3.3 Consumul de grăsimi ............................................................................................ 27
3.3.4 Alimentaţia – alimente consumate şi alimentaţia nesănătoasă ....................... 27
3.4 Igiena alimentară – cunoştinţe cu privire la siguranța alimentelor – achiziţia,
depozitarea, păstrarea şi prepararea diferitelor tipuri de alimente ................................... 31
3.5 Igiena personală........................................................................................................... 36
3.5.1 Igiena corporală .................................................................................................... 36
3.5.2 Igiena orală ............................................................................................................ 38
3.5.3 Mersul la dentist ................................................................................................... 39
3.5.4 Prevenţia răspândirii microbilor ........................................................................ 41

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
2
3.6 Comportamente violente – implicarea în situaţii violente şi modalităţi de
prevenţie ................................................................................................................................... 42
3.7 Comportamente cu risc pentru răniri accidentale ................................................... 44
3.8 Consumul de alcool ..................................................................................................... 45
3.8.1 Frecvenţa consumului de alcool .......................................................................... 45
3.8.2 Cantitatea de alcool consumată ........................................................................... 47
3.8.3 Consumul de alcool făcut în casă, adus de peste graniţă, nedestinat
consumului sau alcool neimpozitat ................................................................................... 48
3.8.4 Consumul excesiv de alcool – frecvenţă şi informarea cu privire la riscuri ... 49
3.9 Consumul de tutun ...................................................................................................... 52
3.9.1 Cunoştinţe cu privire la consecinţele fumatului ................................................ 52
3.9.2 Comportamentul fumătorilor .............................................................................. 53
3.9.3 Fumatul juvenil ..................................................................................................... 54
3.9.4 Renunţarea la fumat ............................................................................................ 56
4. Concluzii ............................................................................................................................ 58

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
3
Context actual
Comportamentele dăunătoare contribuie la epidemia bolilor netransmisibile, principalii factori de
risc comportamentali fiind consumul nociv de alcool, consumul de tutun, lipsa activității
fizice/sedentarismul și regimul alimentar nesănătos.
Din cele 56 milioane decese înregistrate la nivel mondial, 38 milioane erau determinate de bolile
netransmisibile, în principal boli cardiovasculare, tumori și afecțiuni respiratorii cronice. (1)
Odată cu scăderea deceselor determinate de boli infecțioase, se estimează că numărul anual de
decese prin boli netransmisibile va ajunge la 52 milioane în 2030. (2, 3)
Consumul excesiv de alcool este asociat riscului de dezvoltare a bolilor cronice, dar și cu
tulburări psihice, accidente (inclusiv accidentele rutiere și violența). De asemenea, consumul
excesiv de alcool se asociază cu o incidență crescută a bolilor infecțioase, cum ar fi tuberculoza.
În 2012, 5,9% dintre decesele la nivel mondial erau atribuite consumului de alcool. Mai mult de
jumătate dintre acestea erau determinate de boli cronice, mai ales afecțiuni cardiovasculare și
diabet (o treime dintre aceste decese), cancere (12,5%) și boli gastrointestinale, inclusiv ciroză
hepatică (16,2%). 5,1% din povara globală a bolilor este atribuită consumului de alcool. Bolile
cardiovasculare, cancerele și bolile gastrointestinale (în principal, ciroza hepatică) sunt
responsabile de 37,7% din povara bolilor determinată de consumul de alcool. (4)
Consumul de tutun reprezintă o povară economică uriașă atât prin creșterea costurilor medicale,
cât și prin scăderea productivității. Consumul de tutun se definește ca orice utilizare curentă a
unui produs de tutun în orice formă. (5)
Consumul de tutun, precum și expunerea la fumul de țigară (fumatul pasiv) crește riscul de boli
cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, diabet și decese premature. Se estimează că
aproximativ 6 milioane de oameni mor anual prin consum de tutun, peste 600.000 decese fiind
determinate de fumatul pasiv (170,000 dintre acestea fiind înregistrate la copii). (6) Se estimează
o creștere a numărului de decese cauzate de consumul de tutun la aproximativ 8 milioane anual
până în 2030. (7) Consumul de tutun determină la nivel mondial 7% din decese la femei și 12%
din cele la bărbați. (8) În 2012, aproximativ 1,1 miliarde de fumători există la nivel mondial,
dintre care peste 80% sunt fumători zilnici. (6)
Activitatea fizică insuficientă este definită ca fiind „mai puțin de cinci ori câte 30 minute de
activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de trei ori câte 20 minute de activitate fizică
viguroasă pe săptămână, sau echivalent”. (9)
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
4
La nivel mondial, activitatea fizică insuficientă a determinat 69,3 milioane DALY în anul 2010,
ceea ce înseamnă 2,8% din total. (10) activitatea fizică insuficientă reprezintă unul din primii 10
factori de risc ai mortalității globale, cauzând aproximativ 3,2 milioane de decese anual. (10)
Activitatea fizică insuficientă determină o creștere cu 20-30% a mortalității de toate cauzele,
activitatea fizică regulată reducând riscul de boli cardiace ischemice, accident vascular cerebral,
diabet, cancer de sân și cancer de colon. În plus, activitatea fizică regulată are un rol important în
controlul greutății și prevenția obezității. (11)
Aportul excesiv de sodiu este responsabil de 1,7 milioane decese de cauză cardiovasculară. (12)
Principala sursă de sodiu din alimentație este sarea. Estimările actuale evaluează o medie a
consumului de sare de aproximativ 10 g/zi (4 g sodiu/zi). (13) Consumul excesiv de sare se
asociază cu un risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. (13 - 15)
Scăderea aportului de sare determină scăderea tensiunii arteriale. (16 – 18), scăderea aportului de
sodiu determină scăderea tensiunii arteriale sistolice cu 3,4 mmHg și a celei diastolice cu 1,5
mmHg. (19) Consumul de sodiu de peste 3,5 g/zi se asociază cu apariția bolilor cardiovasculare.
(20 – 22) OMS recomandă un consum de sare de sub 5 g/zi (2 g sodiu/zi) pentru a reduce
tensiunea arterială și riscul de apariție a bolilor coronariene cardiace și a accidentului vascular
cerebral. (23)
Consumul redus de fructe și legume se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare și
cancere (mai ales, cancer de colon). Consumul crescut de grăsimi saturate și grăsimi trans se
asociază cu un risc înalt al afecțiunilor cardiace și accidentului vascular cerebral. (24)
Tensiunea arterială crescută cauzează 9,4 milioane decese anual, peste jumătate din cele 17
milioane estimate anual prin boli cardiovasculare. Se estimează că un nivel ridicat al
colesterolului seric determină 2,6 milioane decese la nivel mondial. Atât hipertensiunea arterială,
cât și hipercolesterolemia reprezintă factori de risc major pentru accidentul vascular cerebral.
(25)

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
5
1. Obiective şi metodologie
Obiectivul principal al studiului vizează identificarea comportamentelor nesănătoase cu
efecte asupra stării de sănătate.
Obiectivele specifice ale studiului sunt:
- Evaluarea istoricului medical al populației de studiu
- Descrierea caracteristicilor populației privitor la activitatea fizică desfășurată
- Descrierea caracteristicilor dietei populației studiate
- Identificarea principalelor comportamente ne-sanogene privind igiena personală și
alimentară
- Identificarea principalelor comportamente și practici violente și de risc pentru accidente
- Evaluarea consumului de alcool al populației studiate
- Evaluarea consumului de tutun în rândul populației de studiu.
Ulterior, studiul va servi drept fundament pentru dezvoltarea anumitor măsuri de prevenţie a
riscurilor, de îmbunătățire a stării de sănătate a populației României şi la scăderea incidenţei
bolilor.
Metoda de cercetare utilizată este ancheta sociologică, realizată prin intermediul
chestionarelor.

1. 1 Eșantionarea
Populația țintă este reprezentată de cetățenii României cu vârste cuprinse între 18 şi 64 ani.

Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional, format din 1538 de respondenţi. Procedura de
eşantionare este de tip probabilist la nivelul fiecărui strat pentru: grupa de vârstă, gen, judeţ,
mediu de rezidenţă.

Marja de eroare a eșantionului este de ± 3% la un interval de încredere de 95%.

1.2 Culegerea datelor

Instrumentul de cercetare folosit pentru colectarea datelor cantitative a fost chestionarul,


elaborat de catre specialistii INSP. (anexa nr. 1) Chestionarul aplicat a inclus, în principal,
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
6
întrebări închise. Întrebările au fost elaborate pe baza a 9 teme de interes care vizează anumite
aspect ale stării de sănătate (istoricul medical, activitatea fizică, dieta, igiena alimentară, igiena
personală, practici și comportamente violente, comportamente la risc pentru răniri accidentale,
consumul de alcool, consumul de tutun).

Culegerea datelor s-a realizat prin interviuri telefonice (CATI – Computer Assisted
Telephone Interviewing) în perioada octombrie – noiembrie 2016. Eșantionul a fost realizat
aleatoriu prin generarea automată a numerelor de telefon (mobil și fix) pe baza intervalelor de
numerotare alocate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în
Comunicaţii). Chestionarele aplicate au avut durate medii de aplicare între 15 și 25 minute.
Culegerea datelor, eșantionarea si prelucrarea primară s-a realizat de catre SC CULT MARKET
RESEARCH SRL

2. Descrierea populaţiei care formează grupul ţintă

2.1 Date demografice


 Populaţia studiată are următoarea structură în funcție de gen și mediu de rezidență: 51,9%
femei şi 48,1% bărbaţi, mediul urban 62,3% și 37,7% rural.
 Cea mai mare parte a respondenţilor (56,5%) au absolvit cel mult liceul sau şcoala
profesională şi de maiştri, iar 29,1% dintre respondenți sunt absolvenți de studii superioare.
 Conform distribuției populației pe grupe de vârstă, categoria de vârstă 39-45 ani este
categoria cuprinsă în cea mai mare parte în eşantion (38,6%), urmată de categoria de vârstă
50-64 care reprezintă 34,2% dintre respondenți.
 În conformitate cu distribuția populației de studiu pe categorii de venituri, aproximativ un
sfert dintre respondenți au venituri sub 1000 ron (27,2%).
 Aproximativ două treimi dintre respondenți sunt căsătoriţi (65,9%), iar 12,5% dintre
participanții la cercetare declară că sunt singuri.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
7
Tabel a.1 Caracteristicile socio-demografice ale respondenților (1)

Caracteristică socio-demografică %
Urban 62,3%
Mediul de rezidenţă
Rural 37,7%
Feminin 51,9%
Gen
Masculin 48,1%
18-34 ani 27,2%
Vârstă 35-49 ani 38,6%
50+ 34,2%
Sub 1000 ron 27,2%
1001-1500 ron 13,8%
Venit 1501-3000 ron 24,4%
3001-4000 ron 18,4%
Peste 4001 ron 16,2%
Educaţie Cel mult gimnaziu 14,3%
Cel mult liceu, şcoală profesională/de maiştri 56,5%
Învăţământ superior 29,1%
Singur/ă 12,5%
Uniune consensuală/într-o relaţie 11,1%
Statut marital Căsătorit/ă 65,9%
Divorţat/ă 6,4%
Văduv/ă 3,9%

Tabel a.2 Caracteristicile socio-demografice ale respondenților (2)


Muncitor/Necalificat 12,7%
Ocupaţie cu studii medii 21,8%
Ocupaţie cu studii superioare 21,9%
Elev/ă, student/ă 3,4%
Statut ocupaţional Pensionar/ă 15,3%
Casnic/ă, fără ocupaţie 14,7%
Independent/ă, liber 6,4%
profesionist/ă, patron
Şomer/ă 2,4%

 Numărul mediu de persoane peste 18 ani din gospodărie este de 3 persoane.


 Din totalul de respondenţi, 34% dintre aceştia declară că au copii sub 18 ani; numărul mediu
de copii sub 18 ani din gospodărie este de 1.5 copii.
 Cea mai mare parte a respondenţilor este cea a lucrătorilor cu studii cel puţin medii (43,7%).

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
8
2.2 Indici corporali
 Media înălțimii respondenţilor de gen feminin este de 163,72±6,95 cm, iar media greutății de
68,16±14,64 kg.
 La bărbaţi, media înălțimii este de 176,09±7,74 cm, iar media greutății de 83,43±14,84 kg.
 În vederea studierii statusului ponderal al respondenților a fost calculat Indicele de Masă
Corporală
 Formula de calcul utilizată este următoarea:
BMI (indicele de masă corporală)= 𝐌𝐚𝐬ă(𝐤𝐠)⁄Î𝐧ă𝐥ţ𝐢𝐦𝐞(𝐦)𝟐
Tabel b. Distribuția respondenților în funcție de statusul nutrițional și grupa de
vârstă

Greutate
Indicele de masă corporală Subponderal Supraponderal Obez
normală
18-34 ani 8,1% 57,7% 26,4% 7,8%
Vârstă 35-49 ani 3,1% 41,3% 37,5% 18,1%
50-64 ani 1,8% 26,2% 39,8% 32,1%
Total 4,0% 40,7% 35,3% 20,0%

 În funcție de indicele de masă corporală, s-a utilizat următoarea clasificare:


- Subponderal – IMC < 18,5 kg/m²
- Normoponderal – IMC - 18,5- 24,9 kg/m²
- Supraponderal – IMC – 25 – 29,9 kg/m²
- Obez – IMC > 30 kg/m²
 Distribuția respondenților în funcție de statusul nutrițional diferă semnificativ în funcție de
grupa de vârstă (p<0,001), ponderea mai mare a persoanelor supraponderale și obeze fiind
întâlnită la grupe de vârstă mai mare.
 O cincime dintre respondenți suferă, conform raportării la calculul indicelui de masă corporală,
de obezitate, iar o treime dintre români sunt supraponderali. 40% dintre respondenți sunt
normoponderali.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
9
 Vârsta respondenților se corelează pozitiv semnificativ statistic (rho=0,342; p<0,001) cu
indicele de masă corporală, adică cu cât crește vârsta respondentului cu atât crește și indicele
de masă corporală al acestuia și invers.
 Genul masculin are o pondere semnificativ mai mare a supraponderalității și obezității
comparativ cu genul feminin (p<0,001)

P<0,001

Grafic nr. 1. Distribuția respondenților în funcție de statusul ponderal și gen

 Statusul ponderal nu diferă semnificativ statistic în funcție de mediul de rezidență al


respondenților (p=0,165).

P=0,165

Grafic nr. 2. Distribuția respondenților în funcție de statusul ponderal și mediul de


rezidență

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
10
3 . Rezultatele studiului

3. 1 Istoric medical

3.1.1 Istoric de tensiune arterială crescută

 Aproximativ 14% dintre respondenţi declară că nu au avut niciodată măsurată tensiunea


arterială de către un doctor sau un asistent medical. În această categorie pot fi incluşi atât
respondenţii care nu au avut probleme de sănătate care să implice măsurarea tensiunii
arteriale, dar şi respondenţii care nu au vizitat un medic sau un asistent medical sau care
nu au beneficiat de atenţia medicală necesară din diferite motive.
 Respondenţii din mediul rural afirmă într-o pondere semnificativ mai mică faptul că le-a
fost măsurată vreodată tensiunea arterială de un cadru medical, spre deosebire de
locuitorii din mediul urban; de asemenea, bărbaţii şi tinerii declară cu o frecvență
semnificativ mai redusă că au avut măsurată tensiunea arterială de un cadru medical.

Tabel 1 – Distribuția respondenților în funcție de declarația privind măsurarea tensiunii arteriale

H1 Ați avut vreodată măsurată


tensiunea arterială de un doctor % P value
sau asistent medical ?
Mediul de Urban 88,1% <0,001
Rural
rezidenţă 81,6%

Gen Feminin 87,8% 0,011


Masculin 83,2%
18-34 ani 77,9%
<0,001
Vârstă 35-49 ani 86,1%
50-64 ani 91,4%
Total 85,6%
 Dintre respondenţii care declară că le-a fost măsurată tensiunea arterială de către un cadru
medical până în prezent, 30% declară că au fost informaţi la un anumit moment de către un
cadru medical că suferă de hipertensiune. Femeile declară într-o pondere semnificativ mi mare
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
11
că au fost informate că au înregistrat valori tensionale crescute. Ponderea respondenților din
mediul rural care declară că au fost informaţi la un anumit moment de către un cadru medical
că suferă de hipertensiune este nesemnificativ statistic mai mare față de mediul urban.
 Ponderea respondenților care declară că au fost identificați cu tensiune arterială crescută
este semnificativ mai mare la grupele de vârstă mai mari.
 Aproximativ 23,2% dintre respondenţii care declară că li s-a măsurat vreodată tensiunea
arterială afirmă că au avut tensiunea arterială crescută în ultimele 12 luni. În ceea ce privește
frecvența tensiunii arteriale crescute declarate în urma investigațiilor din ultimul an, nu există
diferențe semnificative în funcție de genul respondenților și nici în funcție de mediul de
rezidență. Grupele de vârstă mai mare declară și în acest caz cu o frecvență semnificativ mai
mare că li s-a confirmat prezența tensiunii arteriale crescute și în ultimele 12 luni.

Tabel 2.Distribuția respondenților în funcție de declarația privind tensiunea arterială crescută

H2 Vi s-a spus că aveți


tensiune arterială crescută La un P În ultimul P
sau hipertensiune, de către anumit moment value an value
un doctor sau asistent % %
medical ?...
Mediul de Urban 29,4% 0,535 22,8%
Rural 24,0% 0,881
rezidenţă 31,1%

Gen Feminin 34,2% <0,001 27,7%


Masculin 24,9% 18,2% 0,079
18-34 ani 10,2% 5,5%
<0,001 <0,001
Vârstă 35-49 ani 24,1% 17,7%
50-64 ani 49,8% 41,5%
23,2% din cei 1313
Total 30% din cei 1313 care au
care au declarat că li s-a
declarat că li s-a măsurat TA
măsurat TA

 Dintre cei 394 respondenți care declară că au fost identificați cu tensiune arterială crescută,
64,8% afirmă că au urmat tratament alopat în ultimele două săptămâni. 16,1% dintre
respondenți afirmă că au apelat la fitoterapie, iar 4,2% la vindecători tradiționali

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
12
Tabel 3. Distribuția respondenților în funcție de tratamentul hipertensiunii arteriale
H3. Medicaţie prescrisă de H5. Urmarea unui remediu H4 Apelul la un
un medic sau alt lucrător pe bază de plante în vindecător tradițional al
medical în ultimele 2 prezent tensiunii arteriale crescute
săptămâni sau al hipertensiunii
64,8% 16,1% 4,2%

3.1.2 Istoric de diabet

 Un procent de 24% dintre respondenţi declară că nu li s-a măsurat niciodată glicemia.


 Frecvența respondenților din mediul urban care declară că și-au măsurat vreodată glicemia este
semnificativ mai mare comparativ cu cei de mediul rural. De asemenea, pacienții cu vârstă mai
mare declară în proporție mai mare că le-a fost măsurată glicemia cel puțin o dată. Nu se
înregistrează diferențe semnificative în funcție de sexul participanților la studiu.

Tabel 4. Distribuția respondenților în funcție de declararea măsurării glicemiei

H6 Ați avut măsurată vreodată glicemia? % P value


Urban 81,4% <0,001
Mediul de rezidenţă
Rural 67,0%
Feminin 77,5% 0,176
Gen
Masculin 74,5%
18-34 ani 66,8%
Vârstă 35-49 ani 73,6% <0,001
50-64 ani 86,0%
Total 76,0%

 În rândul celor 165 de pacienți care declară că au fost informați că prezintă valori mari ale
glicemiei, cei mai mulți afirmă că urmează un tratament alopat (43,9%). Nu există diferențe
semnificative statistic acestora în ceea ce privește utilizarea medicației alopate cu scopul
scăderii glicemiei în ultimele două săptămâni în funcție de genul respondenților sau în funcție
de mediul de rezidență. Pacienții din grupa de vârstă 50-64 ani declară în proporție de 56,7%
că au urmat tratament alopat în ultimele două săptămâni, frecvență semnificativ mai mare
(p<0,001) comparativ cu celelalte grupe de vârstă.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
13
 Aproximativ 11% dintre respondenții care afirmă că au fost diagnosticați cu diabet zaharat
afirmă că urmează în prezent un tratament cu insulină, neexistând diferențe semnificative
statistic în funcție de grupa de vârstă, mediul de rezidență sau genul respondenților.
 Un procent de 15,2% dintre respondenţii cu glicemie crescută sau diabet declară că apelează şi
la tratamentele naturiste, iar 1,9% la vindecătorii tradiţionali.

Tabel 5. Distribuția respondenților în funcție de tratamentul declarat al diabetului zaharat în


rândul pacienților cu valori crescute ale glicemiei (165 pers)
H8. Medicaţie prescrisă H11. Urmarea unui H9 Urmarea în H10 Apelul la un
de un medic sau alt remediu pe bază de prezent a unui vindecător tradițional
lucrător medical în plante în prezent tratament cu al glicemiei crescute şi
ultimele 2 săptămâni insulină prescris de diabetului?
un doctor pentru
diabet zaharat
43,9% 15,2% 11,1% 1,9%

 Din totalul respondenţilor care au avut glicemia măsurată în trecut (1161 respondenți), 14,3%
declară că au prezentat valori crescute ale glicemie sau au fost diagnosticați cu diabet zaharat.
10,8% dintre respondenții cărora le-a fost măsurată glicemia declară că în ultimul an au
prezentat glicemie crescută.
 Nu există o diferenţă semnificativă pe gen în ceea ce priveşte declararea unor valori
crescute ale glicemiei nici în rândul celor care au fost informați la un moment dat cu
privire la valorile crescute, nici în rândul celor care au primit această informație în
ultimul an.
 Ponderea respondenților care declară că au fost informați că prezintă valori crescute ale
glicemiei la un moment dat este semnificativ mai mare în mediul rural, iar în ce privește
informarea privind existența unor valori crescute ale glicemiei în ultimele 12 luni nu se
înregistrează diferențe semnificative în funcție de mediul de rezidență.
 Odată cu înaintarea în vârstă, respondenții declară cu o frecvență semnificativ mai mare
că au fost informații că înregistrează valori crescute ale glicemiei, atât la un moment dat
în viață, cât și în ultimele 12 luni.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
14
Tabel 6. Distribuția respondenților în funcție de declararea diabetului zaharat

H7 Vi s-a spus că aveți


La un anumit
glicemie crescută sau diabet P În ultimul an P
moment
de către un doctor sau un value % value
%
alt lucrător din sănătate ?...
Mediul de Urban 12,7% 0,040 9,6% 0,052
rezidenţă Rural 17,2% 13,2%
Feminin 14,1% 10,9% 0,977
Gen
Masculin 14,5% 0,838 10,5%
18-34 ani 4,7% <0,001 0,2% 0,003
Vârstă 35-49 ani 12,5% 9,9%
50-64 ani 21,9% 17,1%
Total 14,3% din cei 10,8% din cei
1161 care au 1161 care au
declarat că li s-a declarat că li s-a
măsurat glicemia măsurat glicemia

3.1.3 Istoric de colesterol total ridicat

 62% dintre participanții la studiu declară că li s-a evaluat nivelul colesterolemiei.


 Ponderea respondenților din mediul rural (49,9%) care declară că le-a fost evaluată
colesterolemia este semnificativ mai mică decât a celor din mediul urban (69,9%).
 Femeile declară într-o proporție semnificativ mai mare că le-a fost măsurată colesterolemia.
 Ponderea respondenților care declară că și-au măsurat colesterolul seric este semnificativ mai
mare în urban (69,9%) comparativ cu mediul rural (49,9%) și pentru persoanele cu vârste de
50-64 ani (78,4%).
Tabel 7. Distribuția respondenților în funcție de declararea măsurării colesterolemiei serice

H12 Ați efectuat vreodată o analiză


pentru determinarea colesterolului
%
(nivelul de grăsime din sânge) la un P value
laborator de analize medicale ?
Mediul de Urban 69,9% < 0,001
rezidenţă Rural 49,9%
Feminin 65,4% 0,009
Gen
Masculin 58,9%
18-34 ani 44,4% < 0,001
Vârstă 35-49 ani 61,2%
50-64 ani 78,4%
Total 62,5%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
15
 Aproximativ 36% dintre respondenții care și-au măsurat colesterolemia declară că au avut,
la un anumit moment, valori crescute ale colesterolului, iar 25,5% dintre aceștia au
prezentat valori ridicate ale colesterolului seric în ultimul an.
 Se observă o diferenţă nesemnificativă statistic în funcţie de gen în ceea ce privește
hipercolesterolemia declarată în antecedente la un moment dat, aceasta fiind mai
mare în rândul femeilor și în rândul respondenților din mediul rural.
 Prevalența hipercolesterolemiei autodeclarate la un moment dat în rândul respondenților cu
vârste de 50-64 ani este de 48%, semnificativ statistic mai mare față de prevalența
hipercolesterolemiei autodeclarate la respondenții de 18-34 ani (17%) și la cei 35-49 ani
(34%).
 Prevalența hipercolesterolemiei autodeclarate în ultimul an nu diferă semnificativ statistic
în funcție de gen, mediu de rezidență sau grupă de vârstă, dar este mai mare la femei, la
respondenții din mediul rural și la cei cu vârste de 50-64 ani.

Tabel 8. Distribuția respondenților în funcție de declararea valorilor crescute ale colesterolemiei, în


funcţie de sex, vârstă şi mediu de rezidenţă

H13 Vi s-a spus ca aveți


valori crescute ale a. La un P value P value
b. În
colesterolului de un doctor anumit
ultimul an
sau alt lucrător din moment
sănătate?...
Mediul de Urban 36% 0,676 24,9% 0,608
rezidenţă Rural 38% 27,0%
Feminin 39% 0,095 28,4% 0,095
Gen
Masculin 34% 21,8%
18-34 ani 17% <0,001 10,8% 0,540
Vârstă 35-49 ani 34% 24,5%
50-64 ani 48% 33,0%
36% dintre cei 952 25,5% dintre cei 952 care
Total care au avut au avut colesterolemia
colesterolemia măsurată măsurată

 În ultimele 2 săptămâni, la tratamentele prescrise de medic au apelat 34% dintre


respondenţii cu valori crescute ale colesterolului, iar la tratamentele naturiste 15%.
Vindecătorii tradiţionali au fost o alegere pentru 3% dintre respondenţi.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
16
Tabel 9. Distribuția respondenților în funcție de tratamentul declarat al hipercolesterolemiei în
rândul pacienților cu valori crescute ale colesterolului seric (346 pers)
H14. Medicaţie H16. Urmarea unui H115 Apelul la un
prescrisă de un medic remediu pe bază de vindecător tradițional
sau alt lucrător medical plante în prezent al colesterolului
în ultimele 2 săptămâni crescut?
33,8% 14,8% 3,0%

3.1.4 Istoric de boli cardiovasculare

 Din totalul respondenţilor, 12% declară că au suferit atacuri de cord, accidente


vasculare cerebrale sau prezintă angină pe fondul bolilor cardiace.
 Respondenţii de sex feminin (14,4%) declară cu o frecvență semnificativ mai mare că
au avut evenimente cardiovasculare în antecedente comparativ cu respondenții de gen
masculin (9,5%).
 În ceea ce privește frecvența declarației acestor evenimente în antecedente, diferenţele dintre
respondenţii din mediul urban (11,0%) şi cei din mediul rural (14,2%) nu sunt semnificative
 Prevalența atacurilor de cord, anginei pectorale sau accidentului vascular cerebral
autodeclarate în antecedente este semnificativ mai mare în rândul respondenților cu vârste
50-64 ani (21,0%).
Tabel 10. Distribuția respondenților în funcție de declararea evenimentelor cardiovasculare în
antecedente (accidente cerebrale şi atacuri de cord), în funcţie de sex, vârstă şi mediu de rezidenţă

H17 Ați avut vreodată un atac de cord sau


dureri în piept din cauza bolilor de inimă P value
(angină) sau un accident vascular cerebral?
Mediul de Urban 11,0% 0,068
rezidenţă Rural 14,2%
Feminin 14,4% 0,003
Gen
Masculin 9,5%
18-34 ani 4,4%
Vârstă 35-49 ani 9,9% <0,001
50-64 ani 21,0%
Total 12,2%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
17
 Procentul respondenţilor care declară că utilizează aspirina pentru tratarea sau prevenirea
bolilor de inimă este de 12%; iar ponderea celor care declară că urmează tratament cu statine
este 4%.

Tabel 11. Distribuția respondenților în funcție de declararea tratamentului afecțiunilor


cardiovasculare
H18 Tratament cu aspirină H19. Tratament cu statine
12% 4%

3.1.5 Sfaturi privind stilul de viaţă

 Sfaturile pe care medicii le oferă pacienților se încadrează la măsuri de prevenție primară.


Este cunoscut faptul că recomandările medicale pot să scadă expunerea la factorii de risc
cunoscuți ca fiind implicați în etiologia bolilor.
 Principalele recomandări medicale evaluate au inclus reducerea grăsimii în dietă, menţinerea
unei greutăţi corporale sănătoase sau scăderea în greutate şi efectuarea activităţilor fizice,
încurajarea consumului de cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe zi, precum și a renunţării
la fumat, cunoscut fiind faptul că în etiologia plurifactorială a bolilor cronice aceștia sunt cei
mai frecvent incriminați factori de risc.
 Cei mai frecvent vizați factori de risc sunt reducerea consumului de grăsimi (45% dintre
respondenți declară că medicul le-a recomandat acest lucru), menținerea greutății
corporale/scăderea acesteia (41%) și efectuarea de activitate fizică (41%).
 De asemenea, scăderea expunerii la factorii de risc vizată prin recomandările medicale
include reducerea consumului de sare (39% dintre respondenți), a consumului de zahăr
(39%) și consumul de cel puțin 5 porții de fructe și/sau legume (38%).
 Factorul de risc cel mai puțin declarat că ar fi fost inclus în recomandările medicale este
consumul de tutun (23% dintre respondenți declară că au fost sfătuiți să renunțe/evite
fumatul).

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
18
Tabel 12. Distribuția respondenților în funcție de declararea recomandărilor medicale primite

H20 În ultimii 3 ani v-a sfătuit un medic sau un farmacist să


Să reduceţi grăsimea în dietă 45%
Să menţineţi o greutate corporală sănătoasă sau să scadă în greutate 41%
Să începeţi sau să faceţi mai multă activitate fizică 41%
Să reduceţi sarea în dietă 39%
Să reduceţi consumul de zahăr în dietă 39%
Să mâncaţi în fiecare zi cel puţin 5 porţii de fructe şi/sau legume 38%
Să renunţaţi sau să nu începeți să consumați tutun 23%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
19
3.2 Activitatea fizică

3.2.1 Efectuând activităţi la locul de muncă

 Munca a 25% dintre respondenţi implică activitate fizică intensă, cu o medie de 5 zile pe
săptămână şi timp mediu de 6 h pe zi.
 Procentul respondenţilor care efectuează muncă cu activitate fizică intensă este cu 5%
procente mai crescut la bărbaţi faţă de cel al femeilor, semnificativ mai mare.
 Respondenţii din mediul rural efectuează într-o proporţie cu aproximativ 22% mai
crescută decât cei din mediul urban, muncă ce implică activităţi fizice de intensitate
mare.
 Respondenții cu vârste cuprinse între 35-49 ani sunt cei care efectuează muncă ce implică
activitate fizică de intensitate crescută în proporția cea mai mare (33%).
 Activităţi la locul de muncă ce implică activitate fizică de intensitate scăzută, ce provoacă
creşteri mici ale respiraţiei sau frecvenţei cardiace timp de cel puţin 10 minute continuu
efectuează 27% dintre respondenţi, cu o medie de 5 zile pe săptămână şi 4 h pe zi.

Tabel 13. Distribuția respondenților în funcție de efectuarea activității fizice intense, în funcţie de
mediul de rezidenţă, gen şi vârstă

P1 Munca dumneavoastră implică activitate fizică


intensă de tipul transportului sau ridicării de greutăți, P value
săpat sau muncă în construcții?

Mediul de Urban 17% <0,001


rezidenţă Rural 39%
Feminin 23% 0,022
Gen
Masculin 28%
18-34 ani 22% <0,001
Vârstă 35-49 ani 33%
50-64 ani 19%
Total 25%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
20
3.2.2 Deplasări dintr-un loc în altul

 Mersul pe jos sau pe bicicletă pentru 30 minute zilnic sunt activităţi fizice pe care le
efectuează 71% dintre respondenţi, timp de 6 zile pe săptămână şi aproximativ 106 min
într-o zi obişnuită.
 Ponderea respondenților care merg pe jos sau cu bicicleta cel puțin 30 minute zilnic este
semnificativ mai mare în rândul femeilor, în rândul respondenților din mediul rural și al
persoanelor cu vârste 50-64 ani.

3.2.3 Activităţi recreative

 Sport sau activităţi recreative de intensitate medie sau crescută efectuează 20% dintre
respondenţi, pentru aproximativ 3 zile pe săptămână şi un timp mediu de 93 minute într-o zi
obişnuită.
 Respondenţii din mediul urban, de gen masculin şi cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani
sunt cei care efectuează în cea mai mare proporţie sporturi sau activităţi recreaţionale
de intensitate crescută sau medie.
 Din cunoştinţele personale, intervievaţii consideră că durata minimă recomandată pentru
practicarea activităţilor fizice (pentru un adult) este de 30 minute pe zi (81%).

Tabel 14. Distribuția respondenților în funcție de efectuarea activităţilor recreaţionale/sportive de


intensitate crescută sau medie

P10 Faceți vreun fel de sport sau activități


recreaționale de intensitate crescută sau medie (în timpul
liber) ce provoacă creșteri ale respirației sau frecvenței P value
cardiace timp de 10 minute continuu, cum ar fi alergat,
sau fotbal?
Mediul de Urban 25% <0,001
rezidenţă Rural 11%
Feminin 12% <0,001
Gen
Masculin 29%
18-34 ani 35% <0,001
Vârstă 35-49 ani 20%
50-64 ani 8%
Total 20%
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
21
 Cei mai importanți factori menţionaţi de către respondenți în practicarea activităţilor fizice
sunt motivaţia personală, sprijinul familiei şi al prietenilor şi disponibilitatea de timp şi de
bani. Existenţa unei game largi de practicare a activităţilor fizice este un factor mult mai puţin
important pentru respondenţi.
Tabel 15. Distribuția respondenților în funcție de motivația efectuării activităților fizice

P14 Care dintre următorii factori este cel mai important pentru
dumneavoastră în practicarea activităților fizice?
Motivaţia personală 37%
Sprijinul familiei şi al prietenilor 26%
Disponibilitatea de timp şi bani 22%
Existenţa în apropierea locuinţei a unei infrastructuri adecvate pentru 12%
practicarea activităţilor fizice
Existenţa unei game largi de practicare a activităţilor fizice 3%

 Cel mai motivant factor în practicarea activităţilor fizice este menţinerea sănătăţii.
Practicarea activităţilor fizice pentru un aspect fizic plăcut sau pentru competitivitate nu îi
motivează într-o mare măsură pe respondenți.
 Cei mai interesaţi de menţinerea sănătăţii prin practicarea sportului sunt respondenţii de gen
masculin. De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât interesul pentru menţinerea
sănătăţii prin sport creşte.
 Femeile, în comparaţie cu bărbaţii, sunt mai interesate de scăderea în greutate şi de aspectul
fizic prin efectuarea activităţilor fizice. De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor este mai
scăzută, cu atât interesul pentru crearea unui aspect fizic plăcut prin sport este mai crescut.
 Competiţia este un factor motivant mai degrabă pentru bărbaţi şi pentru cei tineri.
 Atât bărbaţii, cât şi femeile practică activităţi sportive recreative pentru menţinerea stării de
bine; acest factor nu este însă la fel de important pentru respondenţii cu vârste vârste de 50-64
ani.
 Respondenții din mediul rural sunt mai motivați în efectuarea activităților fizice de menținerea
sănătății și de scăderea în greutate, iar respondenții din mediul urban sunt motivați mai ales de
starea de bine/plăcerea de a face sport și de aspectul fizic.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
22
Tabel 16. Distribuția respondenților în funcție de motivația practicării activităților fizice, în funcţie
de gen şi vârstă

P15 Care dintre


următorii factori vă
Masculin Feminin 18- 35- 50- Total
motivează cel mai mult în
34 ani 49 ani 64 ani
practicarea activităților
fizice?
Menţinerea sănătăţii 56% 50% 43% 51% 62% 53%
Scăderea în greutate 7% 15% 11% 10% 13% 11%
Competiţia 3% 1% 4% 2% 0% 2%
Aspectul fizic 7% 9% 14% 8% 4% 8%
Starea de bine, plăcerea 26% 25% 29% 28% 21% 26%

Grafic nr. 3. Distribuția respondenților în funcție de motivația practicării activităților fizice, în


funcţie de mediul de rezidență

P=0,047

3.2.4 Comportamentul sedentar

 Studiul a evaluat și comportamentul sedentar al respondenților. În medie, aceştia petrec


aproximativ 4 h (213 min) pe zi stând pe scaun sau culcat (exceptând dormitul), într-o zi
obişnuită.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
23
3.3 Dieta

3.3.1 Porţiile de fructe şi legume consumate zilnic

 Respondenţii au oferit informaţii cu privire la consumul de fructe şi legume, ţinând cont de


modul în care se defineşte o porţie de fructe / o porţie de legume.
 O porție de fructe = un măr / o banană / o portocală / o pară / o nectarină / 2 prune / 2 kiwi / 3
caise / 7 căpșuni / 14 cireșe.
 O porție de legume = 2 broccoli / 4 linguri de spanac sau fasole / 1 castravete / o roșie medie
/7 roșii cherry; cartofii nu au fost luaţi în calcul în contorizarea porţiilor de legume
consumate.
Tabel 17. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de porţii de fructe şi legume
consumate zilnic

D2 Câte porții de fructe și legume P value


Nr. porții (medie)
mâncați în medie într-o zi obișnuită?

Urban 2.21 0,019


Mediul de rezidenţă
Rural 2.41
Feminin 2.27 0,701
Gen
Masculin 2.3
18-34 ani 2.07
Vârstă 35-49 ani 2.23 <0,001
50-64 ani 2.53

 În medie, respondenţii mănâncă aproximativ 2 porţii de fructe şi de legume pe zi.


 Respondenţii din mediul rural consumă semnificativ mai multe porții de fructe și legume
zilnic, în medie, cu 0.2 porţii de fructe sau legume mai mult decât cei din mediul urban.
 De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât numărul mediu de porţiile medii de
fructe/legume consumate zilnic creşte.
 În ceea ce privește nivelul de cunoștințe pe care respondenții le au despre numărul de porții
de fructe și legume care este recomandat să fie consumat zilnic, mai mult de jumătate dintre
respondenți au afirmat că numărul ideal de porţii de fructe şi legume pe zi este de 3 porţii
(54%). Doar 16% dintre respondenți știu că se recomandă consumul a 5 porții de fructe și
legume zilnic.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
24
Tabel 18. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privitoare la numărul zilnic
recomandat de porții de legume și fructe

D1. Câte porții de fructe și legume credeți


că sunt recomandate a fi consumate zilnic? %

1 porţie 26%
3 porţii 54%
5 porţii 16%
7 porţii 4%

3.3.2 Sarea în dietă

 În ceea ce priveşte consumul de sare, aproape 20% dintre respondenţi adaugă sare des sau
întotdeauna în mâncare înainte de a o consuma, iar 39% dintre respondenți declară că nu
adaugă niciodată sare înainte de a mânca.
 51 % dintre respondenți adaugă întotdeauna sarea în timpul preparării.
 Numărul românilor care consumă în mod frecvent mâncare procesată bogată în sare este
unul scăzut şi doar 15% dintre respondenţi consumă astfel de alimente des sau întotdeauna.

Tabel 19. Distribuția respondenților în funcție de frecvența consumului de sare

Niciodată Rar Uneori Des Întotdeauna


D3. Adăugarea sării
sau a altor produse cu 39% 27% 15% 6% 13%
sare înainte de a mânca

D4. Adăugarea sării


sau altor produse
sărate în timpul 7% 19% 14% 9% 51%
preparării
mâncărurilor
D5. Consumarea
mâncărurilor procesate 15% 45% 25% 9% 6%
bogate în sare

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
25
 În ceea ce priveşte cunoştinţele românilor cu privire la cantitatea de sare recomandată
consumului zilnic unui adult, peste jumătate dintre respondenţi (77%) consideră că mai
puţin de o linguriţă pe zi de sare este cantitatea maximă recomandată.
 Majoritatea respondenţilor evaluează consumul propriu de sare ca fiind adecvat (60%),
respondenții din mediul rural considerând în proporție semnificativ mai mare că au
consum prea mic de sare.
Tabel 20. Distribuția respondenților în funcție de percepția privind consumul de sare

D6 Cum evaluaţi consumul dvs. de sare?

Doar
Mult prea Mult prea
Prea puţină cantitatea Prea multă
puţină multă
adecvată
4% 21% 61% 12% 2%
 Cele mai utilizate modalităţi de a controla consumul propriu de sare sunt înlocuirea sării cu alte
condimente (77%), evitarea consumului de alimente pregătite în afara casei (72%) și consumul
limitat de alimente prelucrate (71%).
 Înlocuirea sării de bucătărie cu sarea fără sodiu reprezintă modalitatea de scădere a consumului
de sare/sodiu cel mai puțin utilizată (42%dintre respondenți).

Tabel 21. Distribuția respondenților în funcție de modalitățile utilizate pentru scăderea


consumului de sare
D10 În ce mod controlați, de obicei, consumul dumneavoastră de
%
sare?
Utilizaţi alte condimente în afara sării atunci când gătiţi 77%
Evitaţi să consumaţi alimente pregătite în afara casei 72%
Consum limitat de alimente procesate 71%
Vă uitaţi pe etichetele produselor alimentare la conţinutul de sare sau
52%
sodiu
Cumpăraţi sare fără sodiu 42%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
26
3.3.3 Consumul de grăsimi

 Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că cele mai benefice grăsimi pentru organism
sunt grăsimile monosaturate (70%). De asemenea, cel mai folosit tip de ulei sau grăsime folosit
în gospodărie, pentru pregătirea mesei este uleiul vegetal (92%).

Tabel 22. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele și practicile privind consumul de


grăsimi
D8 Care dintre următoarele tipuri de D11 Ce tip de ulei sau grăsime este folosit
grăsimi sunt, în opinia dumneavoastră, cel mai des în gospodăria dumneavoastră
benefice pentru organism? (răspuns pentru pregătirea mesei?
multiplu)
Mono-nesaturate 70% Uleiul vegetal 92%
Saturate 43% Untură sau seu 5%
Polinesaturate 63% Unt 2%
Trans 7% Margarină 1%

3.3.4 Alimentaţia – alimente consumate şi alimentaţia nesănătoasă

 Alimentele care sunt consumate de 6-7 ori pe săptămână sunt fructele (70% dintre
respondenți), cafeaua (69%) și legumele (68%).
 Alimentele care nu au fost deloc consumate de către respondenți în săptămâna anterioară
studiului sunt băuturile îndulcite/sucuri (57%), produsele de cofetărie/ patiserie (51%) şi
cartofii prăjiți (49%).

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
27
Tabel 23. Distribuția respondenților în funcție de frecvența/săptămână a consumului principalelor
alimente

Niciodată 1-2 ori 3-5 ori 6-7 ori


Cartofi fierți 31% 55% 11% 3%
Cartofi prăjiți 49% 41% 8% 2%
Orez sau paste 27% 61% 10% 2%
Cereale (fulgi, etc) 63% 18% 8% 11%
Brânză 9% 33% 27% 31%
Pui/curcan 11% 47% 29% 13%
Pește 33% 53% 11% 3%
Carne (alta decât pui/curcan/pește) 23% 48% 19% 10%
Produse din carne 41% 33% 15% 11%
Produse de cofetărie/patiserie 51% 34% 9% 6%
Dulciuri (bomboane, ciocolată) 36% 37% 13% 14%
Băuturi îndulcite (sucuri) 57% 21% 7% 15%
Ouă 14% 53% 25% 8%
Cafea 20% 6% 5% 69%
Legume 3% 12% 17% 68%
Fructe 4% 12% 14% 70%
 În medie, românii mănâncă 2 mese pe săptămână (1.78) care nu sunt pregătite acasă.
 Românii care locuiesc în mediul urban, precum şi cei de gen masculin mănâncă mai multe
mese care nu sunt pregătite acasă.
 Cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât numărul mediu de mese nepregătite acasă scade.

Tabel 24. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de mese nepregătite acasă
consumate săptămânal, în funcţie de mediu de rezidenţă, gen şi vârstă

D12 Cât de multe mese care nu sunt pregătite acasă


mâncați în medie pe săptămână? Prin masă se Medie
înțelege micul dejun, prânzul și cina.
Urban 2.05
Mediul de rezidenţă
Rural 1.32
Feminin 2.47
Gen
Masculin 1.15
18-34 ani 2.75
Vârstă 35-49 ani 1.94
50-64 ani 0.77
Medie total 1.78
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
28
 Din totalul respondenţilor, 46% ar dori să facă modificări în dieta lor.
 Cele mai interesate categorii de respondenţi în a efectua modificări în dietă sunt respondenţii
din mediul urban și persoanele de gen feminin.
 De asemenea, interesul de a face modificări în dietă este mai mare la grupa de vârstă 35-49
ani și cel mai scăzut la 50-64 ani.

Tabel 25. Distribuția respondenților în funcție de dorința de modificare a dietei, în funcţie de


mediul de rezidenţă, gen şi vârstă
D14 Ați dori să faceți modificări în dieta
P value
dumneavoastră?
Mediul de Urban 49% 0,004
rezidenţă Rural 41%
Feminin 50% 0,002
Gen
Masculin 41%
18-34 ani 45%
Vârstă 35-49 ani 51% 0,004
50-64 ani 41%
Total 46%
 Cele mai importante schimbări pe care respondenţii doresc să le facă în alimentaţie sunt
includerea mai multor vegetale în alimentație (69%) şi fructe (67%) și consumul unor
cantități mai mici de grăsimi (61%).
 Cea mai puţin menţionată modificare în dietă este renunţarea la alimente semipreparate/fast-
food (39%) și consumul de mâncare mai puțin procesată (45%).

Tabel 26. Distribuția respondenților în funcție de tipul modificărilor dorite în dietă

D15. Ce modificări ați dori să faceți în dieta dumneavoastră?


Mai multe vegetale (inclusiv salate) 69%
Mai multe fructe 67%
Mai puţine grăsimi 61%
Alimente mai naturale 60%
Mâncat regulat 54%
Mai puţin zahăr 50%
Mai multă varietate 49%
Mai puţină sare 49%
Mâncare mai de calitate 47%
Evitarea gustărilor hipercalorice 47%
Mâncare mai puţin procesată 45%
Mai puţine alimente semipreparate/fast-food 39%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
29
Tabel 27. Distribuția respondenților în funcție de impedimentele identificate în schimbarea
obiceiurilor alimentare

D16 Ce piedici întâmpinați în încercarea de


%
a avea o dietă mai sănătoasă?
Lipsa abilităţilor de a găti 13%
Lipsa cunoştinţelor cu privire la alimentaţia
15%
sănătoasă
Opiniile diferite ale experţilor cu privire la
13%
componentele unui alimentaţii sănătoase
Stil de viaţă aglomerat 58%
Preferinţele alimentare ale membrilor familiei 23%
Lipsa voinţei personale 37%
Nu vreau să renunţ la mâncărurile care îmi
23%
plac
Preţul ridicat al alimentelor sănătoase 46%
Nu întâmpin nici o dificultate în încercarea de
5%
a avea o dietă mai sănătoasă
Nu doresc să îmi schimb obiceiurile
6%
alimentare

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
30
3.4 Igiena alimentară – cunoştinţe cu privire la siguranța alimentelor – achiziţia,
depozitarea, păstrarea şi prepararea diferitelor tipuri de alimente

 În ceea ce priveşte locul de achiziţie al alimentelor, cea mai mare parte a românilor consideră
că alimentele trebuie să fie achiziţionate direct de la producător (69%). Procentul celor care
consideră că alimentele pot fi achiziţionate din orice sursă este de 7%.
 Cei mai mulţi dintre respondenţi cred că alimentele ar trebui transportate ambalat separat
fiecare produs (69%). Doar un procent de 7% sunt de acord cu transportul alimentelor
împreună, indiferent de origine.

Tabel 28. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind achiziționarea și


transportul alimentelor

IA1 În baza a ceea ce cunoașteți sau ce IA2 Transportul alimentelor spre domiciliu
credeți, produsele alimentare trebuie se efectuează
achiziționate
Din magazine specializate și Împreună, indiferent de tipul și
64% 7%
piețe organizate originea alimentelor
Direct de la producător Separat alimentele de origine
69% 24%
animală de fructe și legume
Din orice loc sau de la orice
persoană care comercializează 7% Ambalat separat fiecare produs 69%
astfel de produse

 Aproape toţi respondenţii au declarat că se spală pe mâini înainte şi în timpul manevrării


alimentelor, dar şi după folosirea toaletei. Această rată a răspunsurilor pozitive poate fi
influenţată şi de caracterul dezirabil al acestora.
 Procente puţin mai scăzute ale răspunsurilor favorabile se obţin pentru normele care privesc
igiena ustensilelor şi zonelor de gătit - 95%, respectiv 98%.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
31
Tabel 29. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind igiena alimentației
IA3. Care sunt regulile de păstrare a curățeniei pe care le
respectați pentru siguranța alimentației?

Spălatul pe mâini înainte de manevrarea alimentelor, dar şi în 99.5 %


timpul preparării lor
Spălatul pe mâini după folosirea toaletei 99.9 %
Spălatul şi dezinfectarea la fiecare folosire a suprafeţelor şi a 94.7 %
ustensilelor utilizate pentru prepararea hranei
Protejarea bucătăriei şi a zonelor de gătit împotriva insectelor, 97.9 %
paraziţilor şi a animalelor

 Un procent de 97% dintre respondenţi consideră că separarea cărnii crude de celelalte


alimente şi depozitarea alimentelor corespunzător pentru evitarea contactului dintre
alimentele crude şi cele preparate sunt cele mai bune modalităţi de a preveni contaminarea
încrucişată a alimentelor.
 Folosirea echipamentelor şi ustensilelor separate pentru manipularea alimentelor crude a fost
o măsură indicată de către 82% dintre respondenți.

Tabel 30. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind prevenția contaminării


încrucișate a alimentelor

IA4 Cum se previne apariția contaminării încrucișate


%
a alimentelor?
Prin separarea cărnii crude și a fructelor de mare de
97%
celelalte alimente
Prin depozitarea alimentelor în cutii pentru evitarea
contactului dintre alimentele crude și cele preparate 97%

Prin folosirea unor echipamente și ustensile separate


pentru manipularea alimentelor crude 82%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
32
 În ceea ce priveşte temperatura optimă la care alimentele trebuie să fie gătite, cea mai mare
parte a respondenților (70%) au indicat temperatura de cel puțin 70 grade Celsius, ca fiind
cea potrivită.
 În acelaşi timp, temperatura adecvată de păstrare a alimentelor într-un frigider casnic a fost
indicată ca fiind cea de sub 5 grade Celsius, de către 52 % dintre respondenţi. Alţi 27% dintre
români au indicat o temperatură maxim de 8 grade Celsius.

Tabel 31. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind prepararea și păstrarea


alimentelor

IA5 Cum trebuie gătite alimentele pentru a IA7 Temperatura adecvată de păstrare a
putea fi consumate în siguranță? alimentelor într-un frigider casnic este de
Gătirea la cel puțin 30 grade C 19% Sub 8 grade C 27%
Gătirea la cel puțin 70 grade C 70% Sub 5 grade C 52%
Sub 0 grade C 13%
Reîncălzirea la peste 60 grade C 11% Peste 10 grade C 8%

 Aproape toţi respondenţii consideră că siguranţa materiilor prime alimentare se poate face
prin alegerea alimentelor proaspete şi sănătoase (99% dintre respondenţi).
 Spălarea insistentă a fructelor şi a legumelor reprezintă, de asemenea, o modalitate de a
asigura materiile prime alimentare (97%).
 88% dintre respondenți consideră că pentru asigurarea siguranței alimentare nu este indicată
consumarea alimentelor după data de expirare.
 Totuşi, un procent de 27% dintre respondenţi consideră că nu sunt necesare reguli de
siguranţă a materiilor prime.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
33
Tabel 32. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind siguranţa materiilor prime
alimentare

IA6. Cum se poate asigura siguranța materiilor prime


alimentare?
Prin alegerea unor alimente proaspete și sănătoase 99%

Prin spălarea insistentă a fructelor și a legumelor, în special dacă 97%


sunt consumate crude
Prin neconsumarea alimentelor după data de expirare 88%

Prin alegerea unor alimente procesate, precum laptele pasteurizat 51%

Nu sunt necesare reguli de siguranță a materiilor prime 27%

 Pentru pregătirea alimentelor, cei mai mulţi dintre români folosesc apa de la robinet (71%).
Alte surse folosite mai sunt apa din fântână (31%) sau apa plată (21%).
 Verificarea sau informarea privind calitatea apei utilizate este efectuată de către 42% dintre
respondenţi, în timp ce 58% dintre români nu au verificat sau nu s-au informat niciodată în
ceea ce privește calitatea apei utilizate. Un procent de 14% dintre români susţin că analizează
sau se informează cu privire la apa utilizată lunar.
Tabel 33. Distribuția respondenților în funcție de sursele de apă folosite şi analiza calităţii apei

IA9 Ce surse de apă folosiți la pregătirea IA10 Cât de frecvent analizați sau vă
alimentelor? (răspuns multiplu) informați despre calitatea apei utilizate
pentru pregătirea alimentelor?
Apă de robinet 71% Lunar 14%
Fântână proprie 31% La 3 luni 8%
Apă de izvor 20% La 6 luni 6%
Apă din râu 1% La un an 14%
Apă plată 21% Niciodată 58%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
34
 Cea mai cunoscută afecţiune pe care respondenții o asociază cu nerespectarea regulilor
pentru siguranţa alimentelor este diareea simplă şi a fost menţionată de către 93% dintre
respondenţi.
 Alte afecţiuni recunoscute sunt toxiinfecţia alimentară (89%), parazitozele intestinale (86%),
diareea infecțioasă (85%), hepatita (82%) şi dizenteria (76%).
 Cea mai puţin asociată boală este febra tifoidă (52%). În acelaşi timp, este afecţiunea care
obţine şi cea mai mare rată a non-răspunsurilor Nu ştiu (26% dintre respondenţi).
 Dizenteria şi intoxicaţiile cu substanţe chimice sunt, de asemenea, afecţiuni care au pus în
încurcătură respondenţii, obţinând procente de 13%, respectiv 9% pentru răspunsurile Nu
ştiu.
Tabel 34. Distribuția respondenților în funcție de cunoştinţele privitoare la bolile produse de
nerespectarea regulilor pentru siguranţa alimentelor

IA11 În baza a ceea ce știți sau credeți, nerespectarea regulilor


%
pentru siguranța alimentelor poate cauza…
Diaree simplă 93%

Toxiinfecţie alimentară 89%


Parazitoze intestinale 86%
Diaree infecţioasă 85%
Hepatită 82%
Dizenterie 76%
Intoxicaţii cu substanţe chimice 72%
Febră tifoidă 52%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
35
3.5 Igiena personală

3.5.1 Igiena corporală

 În ceea ce priveşte igiena corporală şi a părului, cei mai mulţi dintre români (60%) fac duş /
baie zilnic, iar 23% dintre respondenţi fac duş din două în două zile sau mai rar. Aproximativ
54% dintre respondenţi au declarat că îşi spală părul o dată la două zile, în timp ce 27% dintre
aceştia îşi spală părul săptămânal sau mai rar 1%.

Tabel 35. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei personale

IP1 De câte ori pe săptămână faceți IP3 Cât de des vă spălați pe păr?
duș/baie?
De două ori pe zi 12% Zilnic 18%
Zilnic 60% Din două în două zile 54%
Din două în două zile 23% Săptămânal 27%
Săptămânal 5% Mai rar 1%
Mai rar 0%

 Deşi atât respondenţii din mediul rural, cât şi cei din mediul urban au declarat în cea mai mare
parte că fac duș/baie zilnic, există o diferență semnificativă în ceea ce priveşte celelalte
categorii, astfel că frecvenţa igienei corporale la respondenţii din mediul urban este mai
crescută.

Tabel 36. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei personale și mediul de


rezidenţă

Urban Rural Total


De două ori pe zi 15% 6% 12%
Zilnic 63% 56% 60%
IP1. De câte ori Din două în două zile 19% 30% 23%
pe săptămână faceți Săptămânal 3% 8% 5%
duș/baie? 0%
Mai rar 0% 0%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
36
 În ceea ce privește frecvența igienei personale în funcție de categoria de venit a
respondenților, deşi numărul cazurilor în care respondenţii efectuează duș/baie zilnic este
destul de crescut, se observă faptul că respondenţii cu venituri mai scăzute au o frecvență a
igienei personale mai scăzută decât respondenţii cu venituri mai mari.

Tabel 37. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei personale și venitul


respondenților

1001– 1501 – 3001 –


<1000 >4000
1500 3000 4000
RON RON
RON RON RON

De două ori pe zi 6% 9% 13% 13% 15%


IP1. De câte ori pe Zilnic 51% 62% 60% 67% 69%
săptămână faceți Din două în două zile 34% 24% 23% 19% 14%
duș/baie? Săptămânal 9% 5% 4% 1% 2%
Mai rar 0% 0% 0% 0% 1%

 Schimbarea lenjeriei intime şi a ciorapilor se face zilnic de către 71% dintre respondenţi, iar
2% dintre respondenţi își schimbă lenjeria intimă și ciorapii la 3-7 zile. Un procent de 12%
dintre respondenți îşi schimbă lenjeria atunci când este nevoie, iar 7% dintre respondenți fac
acest lucru de două ori pe zi.

Tabel 38. Distribuția respondenților în funcție de frecvența schimbării obiectelor de


îmbrăcăminte

IP18 La ce interval de timp vă schimbați lenjeria intimă și


%
ciorapii?
De două ori pe zi 7%

Zilnic 71%
La două zile 8%
La 3-7 zile 2%
De câte ori e nevoie 12%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
37
3.5.2 Igiena orală

 Cei mai mulţi dintre respondenți se spală pe dinți de două ori pe zi (44%). Procentul
respondenţilor care se spală pe dinţi din două în două zile sau niciodată este de 7%.
Momentele zilei în care românii efectuează igiena orală sunt dimineaţa şi seară. Aproximativ
8% dintre aceştia se spală pe dinţi şi după fiecare masă sau gustare.

Tabel 39. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei dentare

IP5 Cât de frecvent vă spălați pe dinți? IP7 În ce moment al zilei vă spălați pe


dinți?
După fiecare masă 12% Dimineaţa 47%
De două ori pe zi 44% La prânz 4%
Zilnic 37% Înainte de a merge la culcare 41%
Din două în două zile 5%
După fiecare masă 8%
Nu mă spăl pe dinţi 2%

 Cea mai mare parte a respondenţilor efectuează periajul dinţilor pentru 2 minute. O proporţie
foarte mică a respondenţilor acordă periajului sub 1 minut.
 Cea mai mare parte a respondenţilor (90%) folosesc periuţa şi pasta de dinţi pentru curăţarea
dinţilor. În completare, 15% folosesc şi aţa dentară, iar 29% şi apa de gură.
Alţi români menţionează şi bicarbonatul de sodiu, tratamentele pentru paradontoză şi sarea
pentru igiena bucală

Tabel 40. Distribuția respondenților în funcție de comportamentele privind igiena orală

IP6 Ce produse folosiți atunci IP8 Cât timp vă


când vă spălați pe dinți? % periați dinții? %
(răspuns multiplu)
Periuţă şi pastă de dinţi 90% Mai puţin de 1 min 3%
Aţă dentară 15% 1 min 26%
Apă de gură 2 min 40%
29%
3-5 min 31%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
38
 Un număr de aproximativ 30 (2%) de respondenţi au declarat că nu efectuează niciodată
periajul dinţilor. Categoriile de respondenţi care nu efectuează periajul dinţilor pentru
menţinerea unei igiene orale în cea mai mare proporţie sunt bărbaţii, respondenţii din mediul
rural şi cei cu vârste de 50-64 de ani.

Tabel 41. Distribuția respondenților privind lipsa igienei dentare în funcție de gen, mediu de
rezidenţă şi vârstă

IP5 Cât de frecvent vă spălați pe dinți? –


Niciodată
răspuns NICIODATĂ
Urban 1%
Mediul de rezidenţă
Rural 5%
Feminin 2%
Gen
Masculin 4%
18-34 ani 2%
Vârstă 35-49 ani 2%
50-64 ani 4%
Total 2%

3.5.3 Mersul la dentist

 Un procent de 37% dintre respondenți au fost la dentist în ultimele 6 luni. La polul opus,
un procent de 18% dintre respondenţi nu au mai fost la dentist de mai bine de 5 ani.

Tabel 42. Distribuția respondenților în funcție de timpul scurs de la ultima vizită la medicul dentist
IP10 Când ați fost ultima dată la dentist? %
Acum 6 luni 37%
În ultimele 6-12 luni 21%
În ultimii 1-5 ani 25%
Acum mai mult de 5 ani 18%

 Respondenţii din mediul urban au o frecvenţă mai mare a vizitelor la dentist în ultimul an
(diferenţă de 17% faţă de mediul rural), precum şi cei cu venituri mai crescute.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
39
Tabel 43. Distribuția respondenților privind ultima vizită la medicul dentist în funcție de gen,
mediu de rezidență, venit și grupă de vârstă
Cu mai mult de 1 an
IP10.Când ați fost ultima dată la dentist? În ultimul an
în urmă
Mediul de Urban 64% 36%
rezidenţă Rural 47% 53%
Gen Masculin 53% 47%
Feminin 62% 38%
Sub 1000 ron 43% 57%
1001-1500 ron 55% 45%
Venitul 1501-3000 ron 59% 41%
3001-4000 ron 62% 38%
Peste 4000 ron 74% 26%
18-34 ani 72% 28%
Vârstă 35-49 ani 57% 43%
50-64 ani 48% 52%
Total 58% 42%

Tabel 44. Distribuția respondenților în funcție de motivul ultimei vizite la medicul dentist

IP11 Care a fost Sfatul


motivul ultimei Durere Control de familiei şi Tratament
Detartraj
vizite la dentist? de dinţi rutină al medical
prietenilor
Mediu de Urban 18% 20% 0% 49% 13%
rezidenţă Rural 26% 14% 0% 54% 6%
Gen Masculin 21% 20% 1% 48% 10%
Feminin 20% 16% 0% 53% 11%
18-34 ani 24% 22% 1% 38% 15%
Vârstă 35-49 ani 20% 18% 1% 50% 11%
50-64 ani 18% 15% 0% 60% 8%
Sub 1500 ron 23% 12% 1% 58% 6%
1501-2000 ron 25% 16% 0% 50% 9%
Venit 2001-3000 ron 20% 19% 0% 54% 7%
3001-4000 ron 24% 18% 0% 46% 12%
Peste 4000 ron 10% 31% 1% 39% 19%
Total 20% 18% 0% 51% 11%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
40
 Totodată, numărul respondenților din mediul rural care au avut drept motiv pentru vizita la
dentist detartrajul sau controlul de rutină este mai scăzut, decât cel al românilor din mediul
urban.
 Aceleaşi diferenţe există inclusiv în ceea ce priveşte respondenţii cu venituri mai scăzute, care
au apelat la dentist mai mult pentru dureri de dinţi şi tratamente medicale.

Tabel 45. Distribuția respondenților în funcție de frecvenţa schimbării periuţei de dinţi

IP12 Cât de des vă schimbați periuța de dinți? %


La 3 luni 81%
La 6 luni 13%
Anual 4%
Nu o schimb niciodată 2%

 Frecvenţa cu care respondenții declară că îşi schimbă periuţa de dinţi este de 3 luni pentru mai
mult de jumătate dintre respondenţi. Procentul celor care îşi schimbă periuţa de dinţi anual sau
mai rar este de 4%.

3.5.4 Prevenţia răspândirii microbilor

 În ceea ce priveşte igiena mâinilor, 97% dintre români susţin că se spală pe mâini înainte şi
după fiecare masă, iar 99.6 % după ce merg la toaletă.
 Pentru prevenţia răspândirii microbilor prin tuşit sau strănut, un procent de 61% dintre români
îşi acoperă nasul/gura cu mâna, 38% folosesc o batistă, iar 1% nu folosesc nici un fel de
prevenţie pentru răspândirea microbilor prin tuşit sau strănut.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
41
Tabel 46. Distribuția respondenților în funcție de comportamentele de prevenţie a răspândirii
microbilor
IP15 Vă IP17 Cum procedați atunci
IP14 Vă spălați
spălați pe când tușiți sau strănutați?
pe mâini
% mâini după % %
înainte și după
ce mergeți la
fiecare masă?
toaletă?

DA 97% DA 99.6% Îmi acopăr nasul/gura cu mâna 61%

Îmi acopăr nasul/gura cu o batistă 38%


NU 3% NU 0.4%
Nu-mi acopăr nasul/gura cu nimic 1%

3.6 Comportamente violente – implicarea în situaţii violente şi modalităţi de

prevenţie

 Aproximativ 13% dintre respondenţi susţin că în ultimele 30 zile nu s-au simţit în siguranţă la
un anumit moment.
 În general, respondenții nu poartă diferite tipuri de arme pentru a se apăra. Aproximativ 5%
dintre respondenți declară că au purtat o armă pentru cel puţin o zi pentru a se apăra, în
ultimele 30 de zile.

Tabel 47. Distribuția respondenților în funcție de percepția privind sentimentul de nesiguranţă şi


purtarea armelor pentru apărare

CV1.Nr. zile în ultima lună CV2. Nr zile în ultima lună în care


în care respondenţii au respondenţii nu s-au simţit în siguranţă
purtat un tip de armă pe stradă
pentru a se apăra
Nici o zi 95% Toate zilele 87%
O zi 0% O zi 3%
2-3 zile 1% 2-3 zile 3%
4-5 zile 0% 4-5 zile 0%
6 sau mai multe zile 4% 6 sau mai multe zile 7%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
42
 Dintr-un total de 1538 de respondenţi, 30 dintre aceştia au fost ameninţaţi sau răniţi în ultimul
an cu o armă, reprezentând 2% din total.
 Procentul respondenților care au fost parte a unui furt sau deteriorare a bunurilor personale cu
intenţie cel puţin o dată în ultimele 12 luni este de 12%, 8% dintre aceştia fiind victima unor
evenimente singulare.

Tabel 48. Distribuția respondenților în funcție de frecvența cu care au fost victimele furtului și
agresiunilor din ultimul an

CV3 În ultimele 12 luni, de câte CV4 În ultimele 12 luni, de câte ori v-a furat
ori v-a ameninţat sau rănit sau stricat cineva în mod intenţionat bunurile
cineva cu o armă, cum ar fi cuţit personale, cum ar fi maşina, hainele sau alte
sau bâtă/ altceva ? obiecte?

Niciodată 98% Niciodată 88%


O dată 1% O dată 8%
2-3 ori 1% 2-3 ori 3%
4-5 ori 0% 4-5 ori 1%
6-7 ori 0% 6-7 ori 0%
8-9 ori 0% 8-9 ori 0%
10-11 ori 0% 10-11 ori 0%
>12 ori 0% >12 ori 0%

 Aproximativ 1,5% dintre români susţin că au fost parte a unei agresiuni fizice din partea
partenerului/partenerei.
 Procentul respondenţilor de gen feminin care au fost parte a agresiunilor fizice este mai crescut
decât cel al respondenţilor de genul masculin, dar fără a avea semnificație statistică.
 De asemenea, violența domestică nu prezintă diferențe semnificative în funcție de mediul de
rezidență al respondenților sau de grupa de vârstă a acestora.
 Cu toate acestea, întrebarea adresată poate fi percepută ca fiind prea intimă, astfel că ar trebui
luată în considerare dezirabilitatea socială în ceea ce priveşte răspunsurile la această întrebare.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
43
Tabel 49. Prevalența violenței domestice în funcție de gen în ultimul an

CV5. În ultimele 12 luni, partenerul sau partenera te-a Da P value


lovit, pălmuit sau rănit vreodată în mod intenţionat?

Feminin 2% 0,0
Gen
Masculin 1% 92
Total 1,5%

3.7 Comportamente cu risc pentru răniri accidentale

 În ceea ce priveşte evitarea riscurilor de răniri accidentale, 13% dintre românii care au mers cu
bicicleta în ultimele 12 luni susţin că au folosit casca de protecţie. Procentul celor care nu au
folosit niciodată casca este de 87%.
 Centura de siguranţă este folosită întotdeauna de către 81% dintre români; 4% dintre
respondenţi nu au folosit însă niciodată centura de siguranţă când au călătorit cu maşina.

Tabel 50. Distribuția respondenților în funcție de comportamentele cu risc pentru răniri


accidentale
RA1 Când ați mers cu RA2 Cât de des folosiți centura de
bicicleta în ultimele 12 luni, siguranţă când călătoriți într-o maşină
cât de des ați folosit cască? condusă de o altă persoană?
Nu am folosit 87% Niciodată 4%
Rar 3% Rar 4%
Uneori 3% Uneori 5%
De cele mai multe ori 1% De cele mai multe ori 6%
Întotdeauna 6% Întotdeauna 81%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
44
3.8 Consumul de alcool

3.8.1 Frecvenţa consumului de alcool

 Doar un procent de 19% dintre români nu au consumat vreodată o băutură alcoolică de orice
tip.
 Procentul respondenţilor de gen masculin care au consumat alcool la un moment dat este mai
crescut cu 24 de procente faţă de respondenţii de gen feminin.

Tabel 51. Distribuția respondenților în funcție de consumul de alcool declarat

A1 Ați consumat vreodată alcool de orice


fel, cum ar fi bere, vin, spirtoase, sau de Da P value
alte feluri?
Feminin 69%
Gen <0,001
Masculin 93%
Total 81%

 Mai mult de jumătate dintre respondenţi (50,7%) au consumat alcool în ultimele 12 luni.
Cei mai mulţi dintre aceştia (15,3%) au consumat alcool în ultimul an 1-2 zile pe săptămână. În
acelaşi timp, consumul de alcool cu o frecvenţă săptămânală mai crescută de 3-4 zile se
înregistrează la 3,9% dintre respondenți.

Tabel 52. Distribuția respondenților în funcție de frecvența consumului de alcool în ultimul an


A4 Cât de des ați consumat pe parcursul
ultimelor 12 luni cel puțin o băutură %
alcoolică?
Mai puţin de o dată pe lună 13,5%
1-3 zile pe lună 13,8%
1-2 zile pe săptămână 15,3%
3-4 zile pe săptămână 3,9%
5-6 zile pe săptămână 0,8%
Zilnic 3,3%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
45
 În ultimul an, respondenţii din mediul urban (56%) sunt cei care au consumat într-o mai mare
măsură alcool decât cei din mediul rural (42%).
 Respondenţii de gen masculin au consumat alcool într-o proporţie cu aproximativ 26% mai
mare decât respondenţii de gen feminin.
 Categoria de vârstă care a consumat alcool cu cea mai mare frecvență în ultimul an este cea a
respondenţilor cu vârste cuprinse între 18-34 ani (57%).
 Pe parcursul ultimelor 30 zile, 32,6% dintre respondenți au consumat alcool, aceștia având un
număr mediu de aproximativ 9 ocazii de consum în ultima lună.
 Respondenţii de gen masculin au consumat alcool în ultima lună într-o proporţie semnificativ
mai mare (45%) decât respondenţii de gen feminin (21%).
 Categoria de vârstă care a consumat alcool cu cea mai mare frecvență în ultima lună este, de
asemenea, cea a respondenţilor cu vârste cuprinse între 18-34 ani (36%).

Tabel 53. Distribuția respondenților în funcție de frecvența consumului de alcool în ultima lună

Frecvenţa consumului de A3.Consum de A7. Numărul


A6.Consum de
alcool şi ocaziile de alcool în ultimul de ocazii (medii)
alcool în ultima lună
consum an în ultima lună

Mediul de Urban 56% 38% 8.62


rezidenţă Rural 42% 24% 9.54
Feminin 38% 21% 5.44
Gen
Masculin 64% 45% 10.62
18-34 ani 57% 36% 6.20
Vârstă 35-49 ani 52% 35% 8.97
50-64 ani 45% 27% 11.65
Total 51% 32% 8.9

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
46
3.8.2 Cantitatea de alcool consumată

 Atunci când au consumat alcool în ultimele 30 de zile, numărul mediu de băuturi


alcoolice conţinând o unitate de alcool standard consumate la o singură ocazie este de 2.7
băuturi.
 Respondenţii de gen feminin au consumat, în medie1,57 unitati alcoolice standard în ultimele
30 de zile, cu 1.66 mai puţine unitati decât bărbaţii (3,23).
 Diferenţe apar şi în cazul mediului de rezidenţă, respondenţii din mediul rural consumând, în
medie, cu 0.8 unitati alcoolice standard mai mult decât cei din mediul urban.
 Respondenții cu vârste de peste 50 ani sunt cei care consumă, în medie, cel mai mare număr de
băuturi alcoolice conţinând o unitate de alcool standard pur.

Tabel 54. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de unități de alcool consumat în
ultima lună

A8 Când ați băut alcool, câte băuturi conținând


o unitate de alcool standard pur în medie ați
Medie
consumat într-o singură ocazie, în timpul
ultimelor 30 de zile?
Urban 2.44
Mediul de rezidenţă
Rural 3.24
Feminin 1.57
Gen
Masculin 3.23
18-34 ani 2.63
Vârstă 35-49 ani 2.55
50-64 ani 2.88
Număr mediu băuturi alcoolice: 2.7

 Cel mai mare număr mediu de băuturi alcoolice, conţinând o unitate standard de alcool,
consumate de către respondenți la o singură ocazie în ultimele 30 zile este de 3 băuturi.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
47
3.8.3 Consumul de alcool făcut în casă, adus de peste graniţă, nedestinat consumului
sau alcool neimpozitat

 Aproximativ 14% dintre respondenţi declară că au consumat altete tipuri de alcool decat cale
ccomercializate ( alcool făcut în casă, adus de peste graniţă) în ultima săptămână.
 Respondenţii de gen masculin şi cu vârste cuprinse între 35-49 ani sunt cei care consumă într-o
proporţie mai mare alcoolul din aceasta categorie.

Tabel 55. Distribuția respondenților în funcție de consumul de alcool provenind din producția
proprie în ultima săptămână, în funcţie de mediu de rezidenţă, gen şi vârstă

A11 Ați consumat orice fel de alcool făcut


DA P value
acasă pe parcursul ultimelor 7 zile?

Urban 15% <0,001


Mediul de rezidenţă
Rural 14%
Feminin 7% 0,003
Gen
Masculin 22%
18-34 ani 11%
Vârstă 35-49 ani 16% <0,001
50-64 ani 15%
Total 14%

 Vinul este cel mai consumat tip de alcool făcut în casă cu un număr mediu de unități
consumate de 8,94, urmat de băuturile spirtoase (3,01 unități medii).

Tabel 56. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de unități de alcool producție
proprie
Spirtoase făcute Bere făcută Vin făcut acasă, Alcoolul care
acasă, e.g. țuică, acasă de struguri sau din nu este destinat
palinca, rachiu. alte fructe pentru a fi băut
3,01 0,02 8.94 0,00

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
48
3.8.4 Consumul excesiv de alcool – frecvenţă şi informarea cu privire la riscuri

 Aproximativ 93% dintre respondenţi consideră că numărul maxim de unităţi standard de alcool
pe care le poate consuma zilnic un bărbat, fără a fi în pericol, este de 2 unităţi, iar pentru femei
cantitatea zilnică indicată a fost de o singură unitate de către 98% dintre respondenţi.
 Un procent de 23% dintre români au renunţat, la un moment dat, la consumul de alcool din
cauza anumitor probleme de sănătate la recomandarea medicului sau al altui lucrător din
sănătate.
 Respondenţii de gen masculin, din mediul rural şi cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani sunt cei
care au consumat în ultima lună cel mai mare număr de băuturi alcoolice conţinând o unitate
standard de alcool pur.

Tabel 57. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de unități de alcool consumate în
ultima lună în funcție de gen, mediu de rezidență și grupă de vârstă

A9 Care a fost cel mai mare număr de băuturi conținând o


unitate standard de alcool pur pe care le-ați consumat într-o
Medie
singură ocazie, luând in calcul toate tipurile de băuturi
alcoolice laolaltă, în timpul ultimelor 30 de zile?
Urban 2.87
Mediul de rezidenţă
Rural 3.78
Feminin 1.59
Gen
Masculin 3.96
18-34 ani 3.88
Vârstă 35-49 ani 2.71
50-64 ani 2.90
Număr mediu maxim băuturi alcoolice = 3.11

 În ceea ce priveşte consecinţele consumului de alcool, boala cel mai frecvent asociată cu
consumul excesiv de alcool este boala de ficat (86%), apoi afectarea sistemului nervos (81%);
 Cea mai puţin asociată afecţiune cu consumul excesiv de alcool este cancerul de sân la femei,
doar 31% dintre respondenți considerând că un consum excesiv de alcool crește riscul de
apariție a acestei boli.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
49
Tabel 58. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele cu privire la afecţiunile asociate
consumului excesiv de alcool

A16. Consumul excesiv de alcool poate determina… %

Boală de ficat 86%


Afectarea sistemului nervos 81%

Creşterea presiunii arteriale 77%


Interacţiuni cu anumite medicamente 76%
Ulcere gastrice 74%
Pancreatită 69%
Creşterea riscului de cancer de colon 47%
Creşterea riscului de cancer de sân 31%

 Doar un procent de 4% dintre respondenţi declară că au simţit nevoia sa bea de la prima oră a
dimineţii pentru a-şi reveni după un consum exagerat de alcool. Cea mai mare parte dintre
aceştia (96%) susţin că nu au simţit niciodată această nevoie.
 Dintre respondenții care au declarat că au consumat alcool în ultimul an, 8% au declarat că au
simțit nevoia de a consuma alcool dimineața. Dintre aceștia, cei mai mulți declară că au avut
această dorință mai rar decât lunar (5,4%). 0,6% au declarat că au dorit să consume alcool
dimineața zilnic sau aproape zilnic, iar 0,6% săptămânal.

Tabel 59. Distribuția respondenților în funcție de nevoia consumului de alcool dimineaţa

A5 Cât de des ați simțit nevoia sa beți la prima ora dimineața,


pentru a vă reveni după un consum exagerat de alcool, pe parcursul %
ultimelor 12 luni?
Zilnic sau aproape zilnic 0,2%
Săptămânal 0,3%
Lunar 0,8%
Mai puţin decât lunar 2,7%
Niciodată 96%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
50
 Mai mult de jumătate din respondenţi (92%) susţin că ar fi de acord sau total de acord cu
introducerea avertismentelor pe recipientele cu băuturi alcoolice, în scopul avertizării femeilor
gravide, minorilor şi a conducătorilor auto cu privire la pericolele consumului de alcool.
 Principalele surse de informare ale respondenţilor privind efectele consumului excesiv de
alcool sunt reprezentate de TV şi internet.
 Sursele de informare online (Internetul şi Facebook-ul) sunt cele indicate mai ales de către
respondenţii din mediul urban. De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât sursele
online de informare au fost mai puţin menţionate.
 Pentru categoriile de vârstă mai înaintate, sursele cele mai indicate au fost TV-ul şi Radio-ul.
Şcoala a fost menţionată mai ales de către respondenţii mai tineri.

Tabel 60. Distribuția respondenților în funcție de sursele de informare cu privire la sănătate,


alimentaţie şi igienă

A17 Care sunt sursele dvs. de informare referitoare la


%
sănătate, alimentație și igienă? (răspuns multiplu)
TV 46%
Internet 46%
Medicul de familie 44%
Familia 39%
Prietenii 23%
Radio 21%
Şcoala 14%
Facebook 13%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
51
3.9 Consumul de tutun

3.9.1 Cunoştinţe cu privire la consecinţele fumatului

 Afecțiunea care este cel mai frecvent asociată cu consecinţele fumatului este cancerul
pulmonar (98,5% dintre respondenți afirmă acest lucru), urmată de accidentul vascular cerebral
(93,9%) şi cancerul cavităţii bucale (92,7%).
 Afecţiunile pe care respondenţii le consideră ca fiind o consecinţă a fumatului cu cea mai mică
frecvență sunt osteoporoza (64,6% dintre respondenți asociază fumatul cu această afecțiune) și
cancerul de vezică urinară (55,6%).
 Există diferențe semnificative statistic în funcție de gen în ceea ce privește cunoștințele pe
care respondenții le dețin despre asocierea fumatului cu diverse afecțiuni, pentru cancerul
cavității bucale (bărbații au cunoștințe mai bune) și nașterile premature (nivelul de cunoaștere
este mai ridicat, de asemenea, în rândul bărbaților).
Tabel 61. Distribuția respondenților în funcție de cunoştinţele cu privire la afecţiunile produse de
fumat în funcție de gen

Gen p-
Afecțiuni asociate fumatului % value
masculin feminin
% %
Cancer pulmonar 98,0% 99,0% 98,5% 0,144
Accident vascular cerebral 93,7% 94,0% 93,9% 0,846
Cancer al cavităţii bucale 90,9% 94,4% 92,7% 0,022
Atac de cord/infarct 92,1% 92,6% 92,4% 0,748
Parodontoză 89,4% 91,8% 90,6% 0,172
Naşteri premature 86,2% 90,6% 88,6% 0,028
Disfuncţii erectile, impotenţă 86,0% 87,7% 86,8% 0,433
Cancer de stomac 82,4% 84,5% 83,5% 0,333
Osteoporoză 61,9% 67,1% 64,6% 0,103
Cancer de vezică urinară 52,8% 58,5% 55,6% 0,101

 Există diferențe semnificative statistic în funcție de mediul de rezidență al respondenților în


ceea ce privește cunoștințele pe care aceștia le dețin despre asocierea fumatului cu diverse
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
52
afecțiuni, pentru cancerul gastric (respondenții din mediul rural au cunoștințe mai bune),
osteoporoză (de asemenea, cei din rural au cunoștințe mai bune) și cancerul de vezică urinară
(nivelul de cunoaștere este mai ridicat, de asemenea, în rândul respondenților din mediul rural).

Tabel 62. Distribuția respondenților în funcție de cunoştinţele cu privire la afecţiunile produse de


fumat în funcție de mediul de rezidență

Mediu p-
Afecțiuni asociate fumatului % value
urban rural
% %
Cancer pulmonar 98,9% 97,6% 98,4% 0,062
Accident vascular cerebral 93,8% 93,3% 93,9% 0,722
Cancer al cavităţii bucale 93,0% 91,9% 92,6% 0,507
Atac de cord/infarct 93,2% 90,4% 92,1% 0,083
Parodontoză 89,5% 92,1% 90,5% 0,158
Naşteri premature 87,9% 89,1% 88,3% 0,564
Disfuncţii erectile, impotenţă 86,4% 87,4% 86,8% 0,680
Cancer de stomac 80,6% 88,0% 83,4% 0,001
Osteoporoză 60,0% 72,3% 64,6% <0,001
Cancer de vezică urinară 50,0% 66,1% 55,8% <0,001

 În ceea ce priveşte diferenţa dintre fumatul activ şi fumatul pasiv, 92% dintre români consideră
că expunerea la fumul de ţigară are acelaşi efect asupra sănătăţii ca fumatul activ.
 Cele mai menţionate surse de informare cu privire la efectele nocive ale fumatului sunt TV-ul
(48%), Internetul (45%) şi medicul de familie (39%).

3.9.2 Comportamentul fumătorilor

 Prevalența fumatului în rândul respondenților este de aproximativ 30%, iar vârsta medie la care
aceştia au fumat prima dată este de 19 ani (18.80 ani).
 Procentul respondenților care fumează în prezent şi au început să fumeze la vârste mai mici de
14 ani este de 15%.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
53
 Din totalul celor care nu fumează în prezent, aproximativ 44% dintre aceştia au fumat la un
moment dat zilnic sau mai rar, iar 1% dintre aceştia fumează ţigară electronică.
 Aproximativ 32% dintre respondenţii nefumători au fost puşi în situaţia de a sta lângă cineva
care fuma într-un spaţiu închis în ultimele 30 de zile.
 Cea mai mare parte a respondenţilor fumători (71%) obişnuieşte să fumeze prima ţigară în
prima oră de la trezire.
Tabel 63. Distribuția respondenților în funcție de vârsta la care au fumat prima dată

Până la 14
Între 15-18 ani Între 19-25 ani Între 26-30 ani Peste 31 ani
ani
15% 40% 37% 6% 2%

3.9.3 Fumatul juvenil


 Respondenţii care au indicat că au fumat pentru prima dată la o vârstă sub 14 ani provin, în cea
mai mare parte, din mediul rural, sunt de gen masculin şi, în prezent, au vârste cuprinse între
18 şi 35 ani.
 Respondenţii fumători care au început să fumeze la o vârstă cuprinsă în intervalul 15-18 ani
sunt mai frecvent din mediul urban, femei şi, în continuare, cei mai tineri respondenţi din
eşantion.

Tabel 64. Distribuția respondenților în funcție de vârsta la care au fumat prima dată în funcție
de gen, mediu de rezidență și grupă de vârstă

T5 Ce vârstă aveați când ați început să Sub 14


15-18 ani
fumați prima oară? ani

Urban 13% 44%


Mediul de rezidenţă
Rural 18% 31%
Feminin 12% 42%
Gen
Masculin 17% 38%
18-34 ani 19% 55%
Vârstă 35-49 ani 14% 36%
50-64 ani 10% 28%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
54
 Cea mai mare prevalență a fumatului printre respondenții incluși în studiu se întâlnește la
categoria de vârstă 26-40 ani. Prevalența fumatului la grupa de vârstă 18-25 ani este de 33%,
iar la grupa de vârstă 41-60 ani este de 21%.

Tabel 65. Prevalența fumatului în funcție de grupa de vârstă

18-25 ani 26-40 ani 41-60 ani


33% 46% 21%

 Numărul mediu de țigări fabricate fumate zilnic în rândul populației studiate este de 13,
iar numărul mediu săptămânal este 78 țigări.

Tabel 66. Numărul mediu de produse de tutun consumate zilnic și săptămânal

T6. Cât de multe dintre următoarele produse Zilnic Săptămânal


le fumați în fiecare zi/săptămână?
Număr de ţigări fabricate (medie) 13 78

 Prevalența fumătorilor care consumă alte tipuri de produse, în afară de ţigările fabricate, este
una scăzută.
 Procentul fumătorilor de cel puţin o ţigară rulată manual zilnic este de 2%, dar numărul
fumătorilor constanţi de ţigări rulate manual este de 0.4%. Fumătorii de pipe cu tutun sunt
ocazionali, procentul lor fiind sub 2%. Se identifică o situaţie asemănătoare şi pentru
consumatorii de narghilea.
 Procentul fumătorilor de ţigări de foi/trabucuri este de 6%, cu o medie de aproximativ 1 trabuc
zilnic.
 Pentru 44% dintre respondenții fumători, fumatul este considerat ca ajutor în situaţii stresante,
fiind perceput ca un motiv foarte important pentru care fumează. De asemenea, faptul că
fumatul este o activitate plăcută este un factor important în a fuma.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
55
 Fumatul ca modalitate de a împiedica îngrăşatul este considerat în proporţie de 67% ca fiind
neimportant de către fumători. De asemenea, peste jumătate dintre respondenţii fumători nu au
considerat important fumatul ca activitate de efectuat cu prietenii sau familia.

Tabel 67. Distribuția respondenților în funcție de principalele motive pentru care fumează
T7 Cât de important este ceea ce Foarte Aprox.
Neimportant
simțiți când fumați? important important
Fac faţă la stres 44% 26% 30%
Îmi place 40% 31% 30%
Mă ajută să mă relaxez 35% 31% 34%
Este ceva de făcut când mă plictisesc
30% 30% 40%
Mă opreşte de la îngrăşat 21% 12% 67%
Este ceva de făcut cu prietenii sau
19% 26% 55%
familia

3.9.4 Renunţarea la fumat

 Un procent de 63% dintre fumătorii care au fost la medic în ultimele 12 luni au fost sfătuiţi de
acesta să renunţe la fumat.
 În acelaşi timp, 52% dintre fumătorii incluși în studiu au încercat în ultimul an să renunţe la
fumat.
 Cea mai mare parte a respondenţilor fumători (49%) nu au apelat la nici un ajutor pentru a se
lăsa de fumat. Aproximativ 11% dintre aceştia au apelat la terapia de înlocuire a nicotinei prin
plasture sau gumă cu nicotină, iar 7% au apelat la produse naturiste din plante.
 Aproximativ 82% dintre respondenţii fumători care nu doresc să renunţe la fumat îşi motivează
alegerea prin faptul că fumatul este o activitate plăcută. Un alt motiv invocat este reducerea
stresului (59%).
 Aproape o treime dintre fumători au menţionat faptul că vor continua să fumeze deoarece nu
consideră că fumatul este dăunător pentru propria sănătate
 Aproximativ 43% dintre fumători nu cred că ar putea să renunţe la fumat deoarece se
consideră a fi dependenţi.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
56
Tabel 68. Distribuția respondenților în funcție de principalele motive pentru care nu renunță la
fumat

T12 Care dintre următoarele ar fi principalele motive pentru care nu


%
doriți să vă lăsați de fumat?
Îmi place să fumez 82%
Cred că fumatul îmi reduce stres-ul 59%
Sunt dependent şi nu cred că voi putea 43%
Cred că fumatul nu este dăunător pentru sănătatea mea 29%
Mă tem că mă voi îngrăşa dacă mă las 29%
Cred că fumatul mă menţine vioi 14%

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
57
4. Concluzii

4.1 Istoric medical


• Ponderea supraponderalității și obezității este mai mare la grupele de vârstă mai mare, iar
vârsta se corelează pozitiv semnificativ cu indicele de masă corporală, acesta crescând odată cu
înaintarea în vârstă.
• Supraponderalitatea și obezitatea se întâlnesc cu o frecvență semnificativ mai mare la genul
masculin, iar în ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității pe medii de
rezidență nu se înregistrează diferențe semnificative.
• Grupa de vârstă la care frecvența afecțiunilor declarate (hipercolesterolemie,
hiperglicemie/diabet zaharat, hipertensiune arterială) este semnificativ mai mare, este cea de
50-64 ani.
• Afecțiunile autodeclarate au o prevalență semnificativ mai mare la genul feminin.
• 36% dintre respondenții care și-au măsurat cel puțin o dată colesterolemia declară că au
prezentat valori crescute, o treime dintre aceștia urmând tratament alopat hipocolesterolemiant.
• 30% dintre respondenții cărora li s-a măsurat la un moment dat tensiunea arterială declară că au
prezentat hipertensiune arterială, frecvența acesteia fiind semnificativ mai mare la femei și la
grupa de vârstă 50-65 ani (50% dintre respondenții care și-au măsurat TA).
• Trei sferturi dintre respondenți declară că și-au măsurat cel puțin odată glicemia, 14% dintre
aceștia afirmând că au prezentat valori crescute ale acesteia (cu prevalență semnificativ mai
mare în mediul rural și la grupa de vârstă 50-64 ani).
• Dintre cele 165 persoane care afirmă că au prezentat valori crescute ale glicemiei, 44% declară
că urmează medicație alopată, iar 11% că fac tratament cu insulină.
• Cea mai frecvent utilizată categorie de medicamente este cea alopată, iar tratamentele
alternative nu înlocuiesc medicația alopată, ci vin în completarea acesteia.
• Respondenții declară că au primit recomandări de la medic cel mai frecvent privind reducerea
consumului de grăsimi, menținerea/scăderea greutății corporale și efectuarea de activitate
fizică.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
58
4.2 Activitatea fizică
 Munca fizică intensă este efectuată de aproximativ o pătrime dintre români, în principal de
către bărbaţi şi locuitorii din mediul rural. Respondenţii din mediul rural prestează muncă
fizică de intensitate mare cu o pondere de aproximativ un sfert mai crescută decât cei din
mediul urban.
 71% dintre respondenți declară că fac minim 30 minute de mişcare (fie mers pe jos, fie cu
bicicleta) zilnic.
 20% dintre respondenți efectuează sport sau alte activităţi recreative de intensitate medie sau
crescută , un număr mediu de 3 zile săptămânal. Bărbații, respondenții din mediul urban și cei
cu vârstă de 18-34 ani se implică în activități fizice recreaționale sau sportive într-un număr
semnificativ mai mare.
 Cei mai importanți factori care motivează respondenții să efectueze activitate fizică sunt
motivația personală (37%), sprijinul familiei și al prietenilor (26%) și disponibilitatea de timp
și bani (22%).
 Principalul factor motivant în practicarea activităților fizice este menţinerea sănătăţii. Pentru
respondenţii de gen masculin şi persoanele mai vârstnice acest factor este mai important decât
pentru femei şi tineri. Femeile şi tinerii sunt mai interesaţi în practicarea ativităților fizice
pentru a arăta bine şi pentru a scădea în greutate.
 Legat de comportamentul sedentar, respondenții declară că își petrec, în medie, 213 minute
(aprox. 4 ore) zilnic stând pe scaun sau culcat în afara timpului petrecut dormind.

4.3 Dieta
 Consumul mediu zilnic de fructe sau de legume în rândul respondenților este de 2,28 porţii.
54% dintre respondenți consideră că ar trebui să consume zilnic 3 porții de fructe/legume. Deși
respondenții consideră că ar trebui să consume zilnic mai puține porții decât recomandările
bazate pe dovezi științifice (5 porții fructe/legume pe zi), nici această cantitate nu este
consumată.
 Respondenții tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani au cel mai mic consum mediu zilnic de
fructe și legume (2,07 porții/zi), ceea ce determină necesitatea unor intervenții de educație
pentru sănătate în rândul populației tinere.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
59
 În ceea ce priveşte consumul de sare, 20% dintre respondenţi adaugă sare des sau întotdeauna
înainte de a consuma mâncărurile, iar o jumătate dintre respondenți adăugă sare întotdeauna în
timpul preparării alimentelor. Consumul frecvent al mâncărurilor procesate bogate în sare se
întâlnește la 15% dintre respondenți.
 61% dintre respondenți consideră consumul propriu de sare ca fiind adecvat. Principalele
metode de limitare a consumului de sare sunt utilizarea altor condimente în timpul preparării
alimentelor (77%), evitarea consumului de alimente preparate în afara casei (72%) și consumul
limitat de alimente procesate (71%).
 Alimentele consumate zilnic de către cei mai mulți dintre respondenți sunt fructele (70% dintre
respondenți), cafeaua (69%) și legumele (68%). Alimentele care nu au fost deloc consumate de
către respondenți în săptămâna anterioară studiului sunt băuturile îndulcite/sucuri (57%),
produsele de cofetărie/ patiserie (51%) şi cartofii prăjiți (49%).
 În general, românii iau mesele principale ale zilei acasă, consumând, în medie, aproximativ 2
mese pe săptămână în oraş. Cei care consumă mai multe mese care nu sunt pregătite acasă sunt
bărbaţii, locuitorii din mediul urban şi tinerii.
 Modificări în dietă ar dori să facă aproape jumătate dintre respondenți, mai ales femeile,
locuitorii din urban şi persoanele de 35-49 ani. Cele mai frecvent enumerate modificări le
alimentației includ consumul mai mare de vegetale (69%) și fructe (67%), limitarea
consumului de grăsimi (61%) și consumul de alimente mai naturale (60%).
 Deşi o parte dintre respondenți şi-ar dori să aducă schimbări în dietă, principalul impediment în
a avea o alimentație mai sănătoasă este stilul de viaţă aglomerat (58%). De asemenea, preţurile
alimentelor sănătoase (46%) și lipsa voinței personale (37%) sunt considerate ca fiind
obstacole în îmbunătățirea dietei.

4.4 Igiena alimentară


 În urma analizei răspunsurilor, majoritatea respondenților sunt informaţi cu privire la regulile
de igienă alimentară şi declară că le respectă: spălatul pe mâini înainte de manevrarea
alimentelor și în timpul preparării lor (99,5%), spălatul pe mâini după folosirea toaletei
(99,9%), protejarea bucătoriei și zonelor de gătit împotriva insectelor, paraziților și animalelor

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
60
(97,9%) și spălarea și dezinfectarea suprafețelor și ustensilelor utilizate pentru prepararea
hranei (94,7%).
 Cea mai folosită sursă de apă pentru pregătirea alimentelor este apa de robinet (71%). În ceea
ce priveşte analiza și informarea despre calitatea apei utilizate, peste jumătate dintre
respondenţi (58%) nu au analizat şi nici nu s-au informat vreodată cu privire la calitatea apei
utilizate pentru pregătirea alimentelor.

4.5 Igiena personală

 Mai mult de jumătate dintre respondenţi fac duş sau baie zilnic şi îşi spală părul o dată la două
zile. Respondenţii din mediul rural declară că își fac duș/baie cu o frecvență mai mică (56%
zilnic, comparativ cu 63% la respondenții din urban). De asemenea, frecvența acestui obicei
scade odată cu scăderea veniturilor.
 Schimbarea lenjeriei intime se face de către cei mai mulți dintre respondenţi (78%) zilnic sau
de două ori pe zi.
 În ceea ce priveşte igiena orală, 44% dintre respondenți declară că se spală pe dinți de două ori
pe zi. Cel mai frecvent utilizate pentru igiena dentară sunt periuța și pasta de dinți (90%). 40%
dintre respondenți declară că periajul dentar durează 2 minute, iar 3% mai puțin de 1 minut.
2% dintre respondenți declară că nu se spală niciodată pe dinți, acest comportament fiind mai
frecvent întâlnit la bărbați (4%), în mediul rural (5%) și la persoanele din grupa de vârstă 50-64
ani (4%).
 În ultimul an, peste jumătate dintre respondenți au fost la dentist, iar 18% dintre respondenți nu
au fost la dentist de peste 5 ani. Principalele motive ale ultimei vizite la dentist au fost
tratamentul medical (51%) și durerile de dinţi (20%). Controlul de rutină (18%) sau detartrajul
(11%) nu reprezintă principalele motive ale vizitei la medicul stomatolog, mai ales pentru
respondenţii din mediul rural sau cei cu venituri mai scăzute.
 În ceea ce priveşte comportamentele de prevenție a răspândirii microbilor, 99,6% dintre
respondenți se spală pe mâini după folosirea toaletei, 97% înainte și după fiecare masă. Pentru
evitarea răspândirii microbilor prin strănut sau tuşit, aproximativ 60% dintre respondenți
preferă să îşi acopere nasul/gura cu mâna, în timp ce aproximativ 38% dintre ei folosesc o
batistă.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
61
4.6 Comportamente violente
 Cei mai mulţi dintre respondenți (87%) s-au simţit în siguranţă în ultima lună şi nu au recurs la
purtarea armelor pentru a se proteja de eventualele agresiuni violente (95%).
 Victime ale agresiunilor violente, în ultimul an, au fost 2% dintre respondenţii studiului, iar
victime ale furtului au fost 12% dintre respondenţi, în cea mai mare parte a cazurilor aceştia au
fost parte a unor evenimente singulare.
 Violenţa domestică reprezintă o temă sensibilă pentru respondenți, iar rezultatele studiului
relevă că 1,5% dintre respondenți declară că au fost victimele violenței domestice în ultimul
an, cu o pondere mai mare în rândul femeilor (2,1%), comparativ cu bărbaţii (0,9%).

4.7 Comportamente cu risc pentru răniri accidentale


• Respondenții sunt mai atenţi la siguranţa în timpul călătoriei cu maşina, 81% dintre ei putând
întotdeauna centura de siguranță, în timp ce atenţia acordată siguranţei în timpul mersului pe
bicicletă este scăzută. Frecvența de folosire a căştii de protecţie întotdeauna este de 7%, iar
87% dintre respondenți declară că nu au utilizat casca de protecție niciodată în timpul mersului
cu bicicleta.

4.8. Consumul de alcool


 Mare parte dintre respondenți au consumat alcool cel puțin o dată (81%), ponderea fiind mai
mare în rândul bărbaților (93%).
 Ponderea celor care declară că au consumat alcool mai recent scade: puţin peste jumătate au
consumat alcool în ultimul an şi două treimi în ultima lună.
 Bărbaţii şi respondenţii din mediul rural au consumat cu o frecvenţă mai crescută alcool în
ultima lună.
 Numărul mediu de băuturi alcoolice conţinând o unitate standard de alcool pur consumate de
către respondență este de aproape 3 băuturi alcoolice, la o ocazie.
 La fel ca şi în cazul frecvenţei de consum, bărbaţii, respondenţii din mediul rural și persoanele
de 50-64 ani consumă o cantitate mai mare de băuturi alcoolice.
 Alcool făcut în casă sau neimpozitat au consumat în ultima săptămână aproape jumătate dintre
respondenţi. Cele mai consumate băuturi alcoolice producție proprie sunt vinul (8,82 unități

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
62
alcool în ultima săptămână) şi băuturile spirtoase (2,96 unități alcool în ultima săptămână), cu
o pondere mai mare de consum în rândul bărbaţilor şi al respondenților cu vârste de 35-49 ani.
 Aproximativ un sfert dintre respondenți au renunțat la un moment dat la consumul de alcool
din cauza unor probleme de sănătate.
 Introducerea de avertismente pe ambalajele băuturilor alcoolice este o soluţie susținută de
majoritatea respondenților (92%) cu scopul avertizării femeilor gravide, copiilor și
conducătorilor auto privind efectele consumului de alcool.

4.9 Consumul de tutun


 Prevalența declarată a fumatului este de 30%, iar vârsta medie la care aceştia au fumat prima
dată este de 19 ani. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că s-au
apucat de fumat mai devreme de 18 ani.
 Frecvența cu care respondenții declară că s-au apucat de fumat înainte de 14 ani este
semnificativ mai mare în mediul rural, la sexul masculin și la respondenții de 18-34 ani.
 Aproape jumătate dintre respondenţii care nu sunt fumători în prezent declară că au fumat sau
au încercat să fumeze la un moment dat.
 Cele mai consumate produse din tutun sunt ţigările fabricate. Procentul fumătorilor de ţigări
rulate, de foi sau de narghilea este semnificativ mai scăzut.
 Principalul motiv pentru care respondenții declară că fumează este reprezentat de eliminarea
stresului.
 Marea majoritate a fumătorilor declară că au fost sfătuiţi de către cadrele medicale să renunţe
la fumat din motive de sănătate. Jumătate dintre aceştia au şi încercat în ultimul an să renunţe
la fumat, majoritatea dintre ei neapelând la niciun ajutor. Cei care au dorit un sprijin în
renunţarea la fumat au folosit în cele mai multe cazuri înlocuitori ai nicotinei.
 Cei care nu doresc să renunţe la fumat îşi motivează această decizie, în majoritate, prin faptul
că fumatul este o activitate plăcută, dar şi pentru că se consideră a fi dependenţi.
 Principalele surse de informare cu privire la aspectele care ţin de sănătate sunt
televizorul şi internetul. Sfaturile avizate ale unui medic se situează pe locul al treilea ca sursă
de informare privind sănătatea în rândul respondenților.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
63
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
64
Referințe bibliografice
1. World Health Organization. Global Health Estimates: Deaths by Cause, Age, Sex and
Country, 2000-2012. Geneva, WHO, 2014.
2. World Health Organization. Projections of mortality and causes of death, 2015 and 2030,
accesibil la http://www.who. int/healthinfo/global_burden_disease/projections/ en/ și
http://www.who.int/gho/ncd/mortality_ morbidity/en/, accesat la 12 noiembrie 2016
3. Mathers CD, Loncar D projections of global mortality and burden of disease 2002–2030.
PLoS Med. 2006;3(11):e442. doi:10.1371/journal.pmed.0030442
4. Global status report on alcohol and health 2014. Geneva: World Health Organization; 2014,
accesibil la http:// www.who.int/substance_abuse/publications/global_
alcohol_report/msb_gsr_2014_1.pdf?ua=1, accesat la 2 noiembrie 2016
5. NCD global monitoring framework: indicator defi nitions and specifi cations. Geneva: World
Health Organization; 2014
6. Oberg M, Jaakkola MS, Woodward A, Peruga A, PrüssUstün A. Worldwide burden of disease
from exposure to second-hand smoke: a retrospective analysis of data from 192 countries.
Lancet. 2011;377(9760):139−46. doi:10.1016/S0140-6736(10)61388-8.
7. WHO global report. Mortality attributable to tobacco. Geneva: World Health Organization;
2012, accesibil la http:// www.who.int/tobacco/publications/surveillance/
rep_mortality_attributable/en/, accesat la 20 noiembrie 2016
8. WHO report on the global tobacco epidemic 2013. Geneva: World Health Organization; 2013,
accesibil la http:// www.who.int/tobacco/global_report/2013/en/, accesat la 7 noiembrie 2016
9. Global status report on noncommunicable diseases 2010. Geneva: World Health Organization;
2011, accesibil la http:// www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_ en.pdf, accesat la 16
noiembrie 2016
10. Lim SS, Vos T, Flaxman AD, Danaei G, Shibuya K, Adair-Rohani H et al. A comparative
risk assessment of burden of disease and injury attributable to 67 risk factors and risk factor
clusters in 21 regions, 1990– 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study
2010. Lancet. 2012;380(9859):2224−60. doi:10.1016/S0140-6736(12)61766-8.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
65
11. Global recommendations on physical activity for health. Geneva: World Health
Organization; 2010, accesibil la http:// whqlibdoc.who.int/publications/2010/9789241599979_
eng.pdf, accesat la 20 noiembrie 2016
12. Mozaffarian D, Fahimi S, Singh GM, Micha R, Khatibzadeh S, Engell RE, Lim S et al.;
Global Burden of Diseases Nutrition and Chronic Diseases Expert Group. Global sodium
consumption and death from cardiovascular causes. N Engl J Med. 2014;371(7):624−34.
doi:10.1056/NEJMoa1304127.
13. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases. Report of a Joint WHO/FAO Expert
Consultation. Geneva: World Health Organization; 2003 (WHO Technical Report Series, No.
916; accesibil la http://whqlibdoc. who.int/trs/who_trs_916.pdf, accesat la 12 noiembrie 2016
14. Resolution WHA 57.17. Global strategy on diet, physical activity and health. In: Fift y-
seventh World Health Assembly, Geneva, 17−22 May 2004. Geneva: World Health
Organization; 2004 (WHA57/2004/ REC/1; accesibil la http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/
WHA57/A57_R17-en.pdf, accesat la 2 noiembrie 2016.
15. G u id e l i ne : s o d iu m i nt a k e for a du lt s a nd c h i ld re n . G e ne v a : World He a lt h
Organization; 2013, accesibil la http://apps.who.int/iris/
bitstream/10665/77985/1/9789241504836_eng.pdf, accesat la 6 noiembrie 2016
16. He FJ, Li J, Macgregor GA. Eff ect of longer-term modest salt reduction on blood pressure.
Cochrane Database Syst Rev. 2013;(4):C04937. doi:10.1002/14651858. CD004937.pub2.
17. Sacks FM, Svetkey LP, Vollmer WM, Appel LJ, Bray GA, Harsha D et al.; DASH–Sodium
Collaborative Research Group. Effects on blood pressure of reduced dietary sodium and the
Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) diet. N Engl J Med. 2001;344:3–10.
18. Cook NR, Cutler JA, Obarzanek E, Buring JE, Rexrode KM, Kumanyika SK et al. Long term
eff ects of dietary sodium reduction on cardiovascular disease outcomes: observational follow-up
of the trials of hypertension prevention (TOHP). BMJ. 2007;334:885–8.
19. Effect of reduced sodium intake on blood pressure, renal function, blood lipids and other
potential adverse effects. Geneva: World Health Organization; 2012, accesibil la
http://apps.who.int/iris/ bitstream/10665/79325/1/9789241504911_eng.pdf, accesat la 5
noiembrie 2016

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
66
20. Pfi ster R, Michels G, Sharp SJ, Luben R, Wareham NJ, Khaw KT. Estimated urinary
sodium excretion and risk of heart failure in men and women in the EPIC-Norfolk study. Eur J
Heart Fail. 20 January 2014 (Epub ahead of print). doi:10.1002/ejhf.56.
21. Mente A, O’Donnell MJ, Rangarajan S, McQueen MJ, Poirier P, Wielgosz A et al.; PURE
investigators. Association of urinary sodium and potassium excretion with blood pressure. N
Engl J Med. 2014;371(7):601−11. doi:10.1056/NEJMoa1311989.
22. O’Donnell M, Mente A, Rangarajan S, McQueen MJ, Wang X, Liu L et al.; PURE
investigators. Urinary sodium and potassium excretion, mortality, and cardiovascular events. N
Engl J Med. 2014;371(7):612−23. doi:10.1056/NEJMoa1311889.
23. Guideline: Sodium intake for adults and children. Geneva: World Health Organization; 2012,
accesibil la http:// www.who.int/nutrition/publications/guidelines/
sodium_intake_printversion.pdf, accesat la 4 noiembrie 2016
24. Alawan A. Global status report on noncommunicable diseases 2010. Geneva: World Health
Organization; 2011, accesibil la http://www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_en.pdf,
accesat la 18 noiembrie 2016
25. A global brief on hypertension. Silent killer, global public health crisis. World Health Day
2013. Geneva: World Health Organization; 2013, accesibil la
http://www.who.int/iris/bitstream/10665/79059/1/WHO_DCO_ WHD_2013.2_eng.pdf?ua=1,
accesat la 12 noiembrie 2016

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
67
ANEXE

CHESTIONAR

Intro
Bună ziua stimat/ă domn/doamnă, numele meu este....
INSTITUTUL PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ, realizează în această perioadă un studiu pe teme de sănătate.
Opinia d-voastră este deosebit de importantă pentru strategiile naționale privind sănătatea populației. Participarea
dumneavoastră la acest studiu este voluntară și puteți refuza să răspundeți la orice întrebare pe care o veți considera
irelevantă sau prea personală. Anonimatul dumneavoastră este garantat pe deplin. Chestionarul durează aproximativ
20 de minute.

Date demografice
C1. Care este sexul dvs?

1 Masculin
2 Feminin

C2. Ce vârstă aveți?


_____________ (STOP INTERVIU pentru persoanele mai mici de 18 de ani sau mai mari de 64 de ani)

C3. Care este nivelul dvs. educațional (cel mai înalt absolvit)?

Fără școală absolvită 1


Școală primară 2
Școală gimnazială 3
Școală profesională și de ucenici 4
Liceul 5
Postliceal/maiștri 6
Învățământ superior 7
Refuz 99

C4 Care este mediul dumneavoastră de rezidență?

1 Urban
2 Rural

loc Care este localitatea dumneavoastră de rezidență? _________

jud Care este județul dumneavoastră de rezidenţă? _________

C5 Care este statutul dumneavoastră marital?Alegeţi un singur răspuns:


INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
68
Singur/ă 1
Uniune consensuală / într-o relație 2
Căsătorit/ă 3
Divorțat/ă 4
Văduv/ă 5
Refuz 99

C6 Care dintre următoarele statusuri descriu cel mai bine activitatea dvs.din ultimele 12
luni?

Muncitor necalificat 1
Ocupație cu studii medii 2
Ocupație cu studii superioare 3
Elev/ă, student/ă 4
Pensionar/ă 5
Casnic/ă , fără ocupație 6
Independent/ă (liber profesionist/ă, patron) 7
Șomer/ă 8
Altele. Care?_________ 9
Refuz 99

C7Câte persoane de peste 18 ani, incluzându-vă și pe dvs, trăiesc in gospodăria


dvs?_________

C8 Aveți copii sub 18 ani?

1 Da (treci la C8.1)
2 Nu

C8.1 Câți?_________

C9Luând in calcul anul trecut, puteți să-mi spuneți care a fost câștigul/ venitul mediu (în
RON) pe lună din gospodărie?_________

I Care este înălțimea dumneavoastră în centimetri?_________ cm

G Care este greutatea dumneavoastră corporală în kilograme?_________ kg

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
69
I. Istoric medical

H1 Ați avut vreodată măsurată tensiunea arterială de un doctor sau asistent medical ?

1 Da (treci la H2a)
2 Nu (treci la H6)

H2a Vi s-a spus vreodată că aveți tensiune arterială crescută sau hipertensiune, de către un
doctor sau asistent medical ?

1 Da (treci la H2b)
2 Nu (treci la H6)

H2b Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?

1 Da
2 Nu

H3 Ați luat medicamente prescrise de un doctor sau alt lucrător din sănătate pentru
tratarea tensiunii arteriale crescute, în ultimele două săptămâni?

1 Da
2 Nu

H4 Ați apelat vreodată la vreun vindecător tradițional al tensiunii arteriale crescute sau al
hipertensiunii?

1 Da
2 Nu

H5 Urmați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru tratarea
tensiunii arteriale crescute?

1 Da
2 Nu

H6 Ați avut masurată vreodată glicemia?

1 Da (treci la H7a)
2 Nu (treci la H12)

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
70
H7a Vi s-a spus vreodată că aveți glicemie crescută sau diabet de către un doctor sau un alt
lucrător din sănătate ?

1 Da (treci la H7b)
2 Nu (treci la H12)

H7b Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?

1 Da
2 Nu

H8 Ați luat medicamente prescrise de un doctor pentru diabet, în ultimele două


săptămâni?

1 Da
2 Nu

H9 Urmați în prezent tratament cu insulină prescris de un doctor pentru diabet zaharat?

1 Da
2 Nu

H10 Ați apelat vreodată la vreun vindecător tradițional pentru diabet sau glicemie
crescută?

1 Da
2 Nu

H11 Luați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru tratarea
diabetului?

1 Da
2 Nu

H12 Ați efectuat vreodată o analiză pentru determinarea colesterolului (nivelul de grăsime
din sânge) la un laborator de analize medicale ?

1 Da (treci la H13a)
2 Nu (treci la H17)

H13a Vi s-a spus vreodată ca aveți valori crescute ale colesterolului de un doctor sau alt
lucrător din sănătate?

1 Da (treci la H13b)
2 Nu (treci la H17)

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
71
H13b Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?

1 Da
2 Nu

H14 Ați luat vreun tratament prescris de un doctor sau alt lucrător din sănătate pentru
valori crescute ale colesterolui, în ultimele două săptămâni?

1 Da
2 Nu

H15 Ați apelat vreodată la un vindecător tradițional pentru valori crescute al


colesterolului sanguin?

1 Da
2 Nu

H16 Luați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru valori
crescute ale colesterolui sanguin?

1 Da
2 Nu

H17 Ați avut vreodată un atac de cord sau dureri în piept din cauza bolilor de inimă
(angină) sau un accident vascular cerebral?

1 Da
2 Nu

H18 Luați în prezent, în mod regulat, aspirină sau alt medicament pe bază de aspirină
pentru a preveni sau trata boli de inimă?

1 Da
2 Nu

H19 Luați în prezent statine (Lovastatin/Simvastatin/Atorvastatin sau orice alta statina) în


mod regulat, pentru a preveni sau trata boli de inimă?
 1 Da
2 Nu

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
72
H20În ultimii 3 ani v-a sfătuit un medic sau un farmacist să…

Să renuntați sau să nu începeți să fumați  1 Da  2 Nu


Să reduceți sarea din dietă  1 Da  2 Nu
Să mâncați în fiecare zi cel putin cinci porții de fructe  1 Da  2 Nu
și/sau legume
Să reduceți grăsimea din dietă  1 Da  2 Nu
Să începeți sau să faceți mai multă activitate fizică  1 Da  2 Nu
Să menţineţi o greutate corporală sănătoasă sau să scădeţi  1 Da  2 Nu
în greutate
Să reduceţi consumul de zahăr din dietă  1 Da  2 Nu

II. Activităţi fizice

P1 Munca dumneavoastră implică activitate fizică intensă de tipul transportului sau


ridicării de greutăți, săpat sau muncă în construcții?

1 Da (treci la P2)
2 Nu (treci la P4)

P2 Câte zile pe săptămână realizați astfel de activități ?_________ zile

P3 Câte minute realizați astfel de activități fizice intense într-o zi obișnuită ?_________ min

P4Implică munca dumneavoastră activități de intensitate scăzută ce provoacă creșteri mici


ale respirației sau frecvenței cardiace timp de cel putin 10 minute continuu, cum ar fi
mersul pe jos (sau transportarea de încărcături ușoare)?

1 Da (treci la P5)
2 Nu (treci la P7)

P5 Câte zile pe săptămână faceți activități de intensitate scăzută, ca parte a muncii


dumneavoastră?_________ zile

P6 Câte minute petreceți la muncă făcând activități de intensitate scăzută într-o zi


obișnuită?_________ min

Întrebările următoare exclud activitățile fizice de la munca pe care le-ați menționat deja.
Acum aș dori să vă întreb despre modul obișnuit în care vă deplasați dintr-un loc în altul,
ca de exemplu la munca, la cumpărături, la piață, la un lăcaș de cult..

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
73
P7 Mergeți pe jos, sau folosiți o bicicletă cel putin 30 minute pe zi?

1 Da (treci la P8)
2 Nu (treci la P10)

P8 Câte zile mergeți pe jos sau pe bicicletă într-o săptămână obișnuită, timp de 30
minute?_________ zile

P9 Câte minute petreceți mergând pe jos sau pe bicicletă pentru a vă deplasa, într-o zi
obișnuită?_________ min

Întrebările următoare exclud activitățile de muncă și transport pe care le-ați menționat


deja.
Acum aș vrea să vă întreb despre sport, fitness si activități recreative (timp liber)

P10 Faceți vreun fel de sport sau activități recreaționale de intensitate crescută sau medie
(în timpul liber) ce provoacă creșteri ale respirației sau frecvenței cardiace timp de 10
minute continuu, cum ar fi alergat, sau fotbal?

1 Da (treci la P11)
2 Nu (treci la P13)

P11 Câte zile faceți aceste activități într-o săptămână obișnuită?_________ zile

P12 Câte minute petreceți făcând aceste activități într-o zi obișnuită?_________ min

P13 Care credeți că este durata minimă recomandată pentru practicarea activităților fizice
pentru un adult?

10 minute pe zi 1
30 de minute pe zi 2
75 de minute pe săptămână 3
150 minute pe săptămână 4
Nu ştiu 99

P14 Care dintre următorii factori este cel mai important pentru dumneavoastră în
practicarea activităților fizice?

Motivaţia personală 1
Existența unei game largi de oportunități de practicare a activităților 2
fizice
Existența în apropierea locuinței a unei infrastructuri adecvate pentru 3
practicarea activităților fizice (de ex. parcuri, săli de sport, etc.)
Disponibilitate de timp și bani 4
Sprijinul familiei și al prietenilor 5
Nu ştiu 99
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
74
P15 Care dintre următorii factori vă motivează cel mai mult în practicarea activităților
fizice?

Aspectul fizic 1
Menţinerea sănătăţii 2
Starea de bine/plăcerea 3
Competiția 4
Scăderea în greutate 5
Nu ştiu 99

P17 Câte minute petreceți stând pe scaun sau culcat într-o zi obișnuită (exceptând
dormitul)?_________ min

III. Dietă

D1 Câte porții de fructe si legume credeți că sunt recomandate a fi consumate zilnic?


Răspundeti la această întrebare știind că, de exemplu: O porție de fructe = un măr / o banană / o
portocală / o pară / o nectarină / 2 prune / 2kiwi / 3 caise / 7 căpșuni / 14 cirese ; o porție de legume
= 2 broccoli / 4 linguri de spanac sau fasole / 1 castravete / o roșie medie / 7 roșii cherry

1 porţie 1
3 porţii 2
5 porţii 3
7 porţii 4
Nu ştiu 99

D2 Câte porții de fructe și legume mâncați în medie într-o zi obișnuită?


(77=NS/NR)_________ porţii

Din următoarele întrebări, am dori sa aflăm mai multe despre sarea din dieta dumneavoastră. Vă
rugăm să răspundeți la întrebări, chiar dacă considerați că aveți o dietă săracă în sare.

D3 Cât de des adăugați sare sau un alt produs cu sare în mâncare chiar înainte de a o mânca?

Întotdeauna 1
Des 2
Uneori 3
Rar 4
Niciodată 5
Nu ştiu 99

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
75
D4 Cât de des este adaugată sare, condimente sau un sos sărat în timpul gătirii sau
preparării mâncărurilor din gospodăria dumneavoastră?
Întotdeauna 1
Des 2
Uneori 3
Rar 4
Niciodată 5
Nu ştiu 99

D5 Cât de des mâncați mâncare procesată bogată în sare cum ar fi snacks-uri, conserve,
murături, alimente sărate preparate într-un restaurant fast-food, brânză, bacon si carne
procesată ?
Întotdeauna 1
Des 2
Uneori 3
Rar 4
Niciodată 5
Nu ştiu 99

D6 Cum evaluați consumul dumneavoastră de sare?

Mult prea multă 1


Prea multă 2
Doar cantitatea adecvată 3
Prea puţină 4
Mult prea puţină 5
Nu ştiu 99

D7 Care este cantitatea maximă de sare adaugată recomandată consumului zilnic al unui
adult?

O linguriță și jumătate 1
Trei sferturi de linguriță 2
Mai puțin de o linguriță 3
Nu ştiu 99

D8 Care dintre următoarele tipuri de grăsimi sunt, în opinia dumneavoastră, benefice


pentru organism?

Mono-nesaturate (măsline, avocado, nuci, semințe de dovleac, floarea 1


soarelui, etc.)
Saturate (carne de porc, carne de vită, carne de pui) 2
Polinesaturate (carne de pește) 3
Trans ( margarină, semi-preparate congelate precum pizza sau paste) 4
Nu ştiu 99

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
76
D10 În ce mod controlați, de obicei, consumul dumneavoastră de sare?

Consum limitat de alimente procesate  1 Da  2 Nu


Vă uitați pe etichetele produselor alimentare la conținutul  1 Da  2 Nu
de sare sau sodiu
Cumpăraţi sare fără sodiu  1 Da  2 Nu
Utilizați alte condimente în afară sării atunci când gătiți  1 Da  2 Nu
Evitați să consumați alimente pregătite în afara casei  1 Da  2 Nu
Altele. Care? _________

D11Ce tip de ulei sau grasime este folosit cel mai des in gospodaria dumneavoastra pentru
pregatirea mesei?

Uleiul vegetal 1
Untură sau seu 2
Unt 3
Margarină 4
Altul. Care? _________ 5
Nu ştiu 99

D12Cât de multe mese care nu sunt pregătite acasă mâncați în medie pe săptămână? Prin
masă se întelege micul dejun, prânzul și cina. (77=NS/NR)_________ mese.

D13 Cât de des în ultima săptămână ați consumat următoarele?

1-2 ori 3-5 ori 6-7 ori Niciodat


ă
Cartofi fierţi 1 2 3 4
Cartofi prăjiţi 1 2 3 4
Orez sau paste 1 2 3 4
Cereale (fulgi etc) 1 2 3 4
Brânză 1 2 3 4
Pui, curcan 1 2 3 4
Peşte 1 2 3 4
Carne(alta decât pui, curcan, peşte) 1 2 3 4
Produse din carne 1 2 3 4
Produse de cofetărie, patiserie 1 2 3 4
Dulciuri (bomboane, ciocolată) 1 2 3 4
Băuturi îndulcite (sucuri) 1 2 3 4
Ouă 1 2 3 4
Cafea 1 2 3 4
Legume 1 2 3 4
Fructe 1 2 3 4

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
77
D14 Ați dori să faceți modificări în dieta dumneavoastră?

1 Da (treci la D14)
2 Nu (treci la IA1)
3 Nu ştiu

D15 Ce modificări ați dori să faceți în dieta dumneavoastră? (Răspuns multiplu)

Mai puțin zahăr  1 Da 2 Nu


Mâncare mai de calitate  1 Da 2 Nu
Mâncat regulat  1 Da 2 Nu
Evitarea gustărilor hipercalorice  1 Da 2 Nu
Alimente mai naturale  1 Da 2 Nu
Mai multă varietate  1 Da 2 Nu
Mâncare mai puțin procesată  1 Da 2 Nu
Mai puține grăsimi  1 Da 2 Nu
Mai multe vegetale (inclusiv salate)  1 Da 2 Nu
Mai multe fructe  1 Da 2 Nu
Mai puțină sare  1 Da 2 Nu
Mai puține alimente semipreparate/fast-food  1 Da 2 Nu
Nu ştiu  99

D16 Ce piedici întâmpinați în încercarea de a avea o dietă mai sănătoasă?

Lipsa abilităților de a găti  1 Da 2 Nu


Lipsa cunoștințelor cu privire la alimentația  1 Da 2 Nu
sănătoasă
Opiniile diferite ale experților cu privire la  1 Da 2 Nu
componentele unei alimentații sănătoase
Stilul de viață aglomerat  1 Da 2 Nu
Preferințele alimentare ale membrilor familiei  1 Da 2 Nu
Lipsa voinței personale  1 Da 2 Nu
Nu vreau să renunț la mâncărurile care îmi  1 Da 2 Nu
plac
Prețul ridicat al alimentelor sănătoase  1 Da 2 Nu
Nu întâmpin nici o dificultate în încercarea de  1 Da 2 Nu
a avea o dietă mai sănătoasă
Nu doresc să îmi schimb obiceiurile  1 Da 2 Nu
alimentare
Alt motiv. Care? _________  1 Da 2 Nu
Nu ştiu  99

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
78
IV. Igiena alimentară

IA1 În baza a ceea ce cunoașteți sau ce credeți, produsele alimentare trebuie


achiziționate…

Din magazine specializate și piețe organizate  1 Da 2 Nu


Direct de la producător  1 Da 2 Nu
Din orice loc sau de la orice persoană care  1 Da 2 Nu
comercializează astfel de produse

IA2 Transportul alimentelor spre domiciliu se efectuează…

Împreună, indiferent de tipul și originea 1


alimentelor
Separat alimentele de origine animală de 2
fructe și legume
Ambalat separat fiecare produs 3

IA3 Care sunt regulile de păstrare a curățeniei pe care le respectați pentru siguranța
alimentației?

Da Nu Nu ştiu Refu
z
Spălatul pe mâini înainte de manevrarea 1 2 77 88
alimentelor dar și în timpul preparării lor
Spălatul pe mâini după folosirea toaletei 1 2 77 88
Spălatul și dezinfectarea la fiecare folosire a 1 2 77 88
suprafețelor și a ustensilelor utilizate pentru
prepararea hranei
Protejarea bucătăriei și a zonelor de gătit 1 2 77 88
împotriva insectelor, paraziților și animalelor

IA4 Cum se previne apariția contaminării încrucișate a alimentelor?

Da Nu Nu ştiu Refu
z
Prin separarea cărnii crude și a fructelor de 1 2 77 88
mare de celelalte alimente
Prin folosirea unor echipamente și ustensile 1 2 77 88
separate pentru manipularea alimentelor crude
Prin depozitarea alimentelor în cutii pentru 1 2 77 88
evitarea contactului dintre alimentele crude și
cele preparate

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
79
IA5 Cum trebuie gătite alimentele pentru a putea fi consumate în siguranță?

Gătirea la cel puțin 30 gradeC 1


Gătirea la cel puțin 70 gradeC 2
Reîncălzirea la peste 60 grade C 3

IA6 Cum se poate asigura siguranța materiilor prime alimentare?

Da Nu Nu ştiu Refu
z
Prin alegerea unor alimente proaspete și 1 2 3 99
sănătoase
Prin alegerea unor alimente procesate, precum 1 2 3 99
laptele pasteurizat
Prin spălarea insistentă a fructelor şi a 1 2 3 99
legumelor, în special dacă sunt consumate
crude
Prin neconsumarea alimentelor după data de 1 2 3 99
expirare
Nu sunt necesare reguli de siguranță a 1 2 3 99
materiilor prime

IA7 Temperatura adecvată de păstrare a alimentelor într-un frigider casnic este de…

Sub 8 grade C 1
Sub 5 gradeC 2
Sub 0 grade C 3
Peste 10 grade C 4

IA8 Cum ar trebui păstrată carnea crudă?

Pe raftul superior al frigiderului 1


Pe raftul inferior al frigiderului 2
În congelator 3

IA9 Ce surse de apă folosiți la pregătirea alimentelor?

Da Nu Nu ştiu Refu
z
Apă de robinet 1 2 3 99
Fântână proprie 1 2 3 99
Apă de izvor 1 2 3 99
Apă din râu 1 2 3 99
Apă plată 1 2 3 99

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
80
IA10 Cât de frecvent analizați sau vă informați despre calitatea apei utilizate pentru
pregătirea alimentelor?

Lunar 1
La 3 luni 2
La 6 luni 3
La un an 4
Niciodată 5
La mai mulţi ani-precizaţi 6
_________

IA11 În baza a ceea ce știți sau credeți, nerespectarea regulilor pentru siguranța
alimentelor poate cauza

Da Nu Nu ştiu Refu
z
Diaree simplă 1 2 3 99
Diaree infecțioasă 1 2 3 99
Toxiinfecție alimentară 1 2 3 99
Parazitoze intestinale 1 2 3 99
Intoxicaţii cu substanţe chimice 1 2 3 99
Febră tifoidă 1 2 3 99
Dizenterie 1 2 3 99

V. Igiena personală

IP1 De câte ori pe săptămână faceți duș/baie?

De două ori pe zi 1
Zilnic 2
Din două în două zile 3
Săptămânal 4
Mai rar 5

IP3 Cât de des vă spălați pe păr?

Zilnic 1
Din două în două zile 2
Săptămânal 3
Mai rar 4

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
81
IP5 Cât de frecvent vă spălați pe dinți?

După fiecare masă 1


De două ori pe zi 2
Zilnic 3
Din două în două zile 4
Nu mă spăl pe dinţi (treci la IP10) 5

IP6 Ce produse folosiți atunci când vă spălați pe dinți?

Da Nu
Periuţă şi pastă de dinţi 1 2
Aţă dentară 1 2
Apă de gură 1 2
Alte produse. Care? 1 2

IP7 În ce moment al zilei vă spălați pe dinți?

Da Nu
Dimineaţa 1 2
La prânz 1 2
Înainte de a merge la culcare 1 2
După fiecare masă sai gustare 1 2

IP8 Cât timp vă periați dinții?

Mai puţin de un minut 1


Un minut 2
Două minute 3
3-5 minute 4

IP10 Când ați fost ultima dată la dentist?

Acum 6 luni 1
În ultimele 6-12 luni 2
În ultimii 1-5 ani 3
Acum mai mult de 5 ani 4

IP 11 Care a fost motivul ultimei vizite la dentist?

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
82
Control de rutină 1
Detartraj 2
Durere de dinţi 3
Sfatul familiei şi al prietenilor 4
Tratament medical 5
Control de rutină 6
Detartraj 7
Durere de dinţi 8
Sfatul familiei şi al prietenilor 9
Tratament medical 10

IP 12 Cât de des vă schimbați periuța de dinți?

La 3 luni 1
La 6 luni 2
Anual 3
Nu o schimb niciodată 4

IP14 Vă spălați pe mâini înainte și după fiecare masă?


 1 Da
2 Nu

IP15 Vă spălați pe mâini după ce mergeți la toaletă?


 1 Da
2 Nu

IP17 Cum procedați atunci când tușiți sau strănutați?

Îmi acopăr nasul/gura cu mâna 1


Îmi acopăr nasul/gura cu o 2
batistă
Nu-mi acopăr nasul/gura cu 3
nimic

IP18 La ce interval de timp vă schimbați lenjeria intimă și ciorapii?

De două ori pe zi 1
Zilnic 2
La 2 zile 3
La 3-7 zile 4
Mai rar 5
De câte ori e nevoie 6

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
83
VI. Practici şi comporamente violente

CV1 În ultimele 30 de zile, în câte zile ati purtat o armă, cum ar fi spray, cuţit sau bâtă sau
altceva, pentru a te apăra?
Nici o zi 1
O zi 2
2-3 zile 3
4-5 zile 4
6 zile sau mai multe 5

CV2 În ultimele 30 de zile, în câte zile nu v-ati simţit în siguranţă pe stradă?

Nici o zi 1
O zi 2
2-3 zile 3
4-5 zile 4
6 zile sau mai multe 5

CV3 În ultimele 12 luni, de câte ori v-a ameninţat sau rănit cineva cu o armă, cum ar fi
cuţit sau bâtă/ altceva ?
Niciodată 1
O dată 2
2-3 ori 3
4-5 ori 4
6-7 ori 5
8-9 ori 6
10-11 ori 7
12 sau mai multe ori 8

CV4 În ultimele 12 luni, de câte ori v-a furat sau stricat cineva în mod intenţionat bunurile
personale, cum ar fi maşina, hainele sau alte obiecte?

Niciodată 1
O dată 2
2-3 ori 3
4-5 ori 4
6-7 ori 5
8-9 ori 6
10-11 ori 7
12 sau mai multe ori 8

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
84
CV5 În ultimele 12 luni, partenerul sau partenera v-a lovit, pălmuit sau rănit vreodată în
mod intenţionat?

Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
Refuz 4

VII. Comportamente de risc pentru răniri accidentale

RA1 Când ati mers cu bicicleta în ultimele 12 luni, cât de des ati folosit cască?

Nu am mers cu bicicleta în 1
ultimele 12 luni
Nu am folosit casca 2
Am folosit rar casca 3
Am folosit uneori casca 4
Am folosit casca de cele mai 5
multe ori
Întotdeauna am folosit casca 6

RA2 Cât de des folositi centura de siguranţă când călătoriți într-o maşină condusă de o altă
persoană?

Niciodată 1
Rar 2
Uneori 3
De cele mai multe ori 4
Întotdeauna 5

VIII. Consumul de alcool


Notă: 1 bautura alcoolica = 1 unitate standard de alcool pur = 1 bere (330 ml)=1 pahar de
vin (125 ml) = 1 tarie (40 ml)

A1 Ați consumat vreodată alcool de orice fel, cum ar fi bere, vin, spirtoase, sau de alte
feluri?

1 Da
2 Nu

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
85
A2 Ați renunțat să beți pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp din cauza
unor motive de sănătate, cum ar fi un impact negativ asupra sănătății dumneavoastră, ori
la sfatul doctorului dvs. sau al altui lucrator din sanatate?

1 Da
2 Nu

A3 Ați consumat alcool de orice fel in timpul ultimelor 12 luni?

1 Da (treci la A4)
2 Nu (treci la A13)

A4 Cât de des ați consumat pe parcursul ultimelor 12 luni cel putin o bautură alcoolică?

Zilnic 1
5-6 zile pe săptămână 2
3-4 zile pe săptămână 3
1-2 zile pe săptămână 4
1-3 zile pe săptămână 5
Mai puţin de o dată pe lună 6

A5 Cât de des ați simțit nevoia sa beți la prima ora dimineața, pentru a vă reveni dupa un
consum exagerat de alcool, pe parcursul ultimelor 12 luni?

Zilnic sau aproape zilnic 1


Săptămânal 2
Lunar 3
Mai puţin decât lunar 4
Niciodată 5

A6 Ați consumat alcool de orice fel pe parcursul ultimelor 30 de zile?

1 Da (treci la A7)
2 Nu (treci la A13)

A7 De câte ori ați avut ocazia sa consumați o băutură alcoolică pe parcursul ultimelor 30
de zile? (NS/NR = 77)_________

A8Când ați băut alcool, câte băuturi conținând o unitate de alcool standard pur în medie
ați consumat într-o singură ocazie, în timpul ultimelor 30 de zile? (NS/NR = 77)_________
băuturi.

A9 Care a fost cel mai mare număr de băuturi conținând o unitate standard de alcool pur
pe care le-ați consumat într-o singură ocazie, luând in calcul toate tipurile de băuturi
alcoolice laolaltă, în timpul ultimelor 30 de zile? (NS/NR = 77)_________ băuturi.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
86
A10 De câte ori ați consumat șase sau mai multe băuturi conținând o unitate standard de
alcool pur, într-o singură ocazie de a bea, pe parcursul ultimelor 30 de zile ?
(NS/NR=77)_________ ori.

A11 Ați consumat orice fel de alcool făcut acasă pe parcursul ultimelor 7 zile?

1 Da (treci la A12)
2 Nu (treci la A13)

A12 Ce număr de băuturi conținând o unitate standard de alcool pur ați consumat în
timpul ultimelor 7 zile, în medie, dintre următoarele?

Spirtoase făcute acasă (ţuică, palincă, rachiu) _________


Bere făcută acasă _________
Vin făcut acasă, de struguri sau din alte fructe _________
Alcool care nu este destinat pentru a fi băut _________
(alcool bazat pe medicamente, parfumuri,
loţiuni de după bărbierit)

A13 Ce părere aveți cu privire la introducerea avertismentelor pe recipientele cu băuturi


alcoolice, în scopul avertizării femeilor gravide, minorilor și a conducătorilor auto cu
privire la pericolele consumului de alcool?

Sunt total de acord 1


Sunt de acord 2
Sunt împotrivă 3
Sunt total împotrivă 4
Nu ştiu 99

A14 Care credeți că este numărul maxim de unități standard de alcool pe care le poate
consuma zilnic un bărbat fara a fi in pericol?

2 unităţi 1
3 unităţi 2
6 unităţi 3
Nu ştiu 
99

A15 Care credeți că este numărul maxim de unități standard de alcool pe care le poate
consuma zilnic o femeie fara a fi in pericol?

O unitate 1
3 unităţi 2
4 unităţi 3
Nu ştiu 
99
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
87
A16 Consumul excesiv de alcool poate determina..

Boală de ficat  1 Da  2 Nu
Pancreatită  1 Da  2 Nu
Ulcere gastrice (ale stomacului)  1 Da  2 Nu
Creșterea presiunii arteriale  1 Da  2 Nu
Creșterea riscului de cancer de sân la  1 Da  2 Nu
femei
Creșterea riscului de cancer de colon  1 Da  2 Nu
Afectarea sistemului nervos  1 Da  2 Nu
Interacțiuni cu anumite medicamente  1 Da  2 Nu

A17 Care sunt sursele dvs. de informare referioare la sanatate, alimentatie si igiena?

Familia  1 Da  2 Nu
Şcoala  1 Da  2 Nu
Prietenii  1 Da  2 Nu
TV  1 Da  2 Nu
Radio  1 Da  2 Nu
Internet  1 Da  2 Nu
Medicul de familie  1 Da  2 Nu
Facebook  1 Da  2 Nu
Alta. Care? _________

IX. Consumul de tutun

T1 În baza a ceea ce cunoașteți sau credeți, fumatul poate cauza…

Da Nu Nu ştiu Refu
z
Accident vascular cerebral (cheaguri de sânge 1 2 3 99
în creier care pot provoca paralizie)
Atac de cord, infarct 1 2 3 99
Cancer pulmonar 1 2 3 99
Cancer de stomac 1 2 3 99
Cancer al cavităţii bucale 1 2 3 99
Paradontoză 1 2 3 99
Osteoporoză 1 2 3 99
Naşteri premature
Disfuncţii erectile, impotenţă

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
88
T2 Care sunt sursele informațiilor dumneavoastră despre consecințele fumatului asupra
sănătății?

Da Nu
Familia 1 2
Şcoala 1 2
Prietenii 1 2
TV 1 2
Radio 1 2
Internet 1 2
Facebook 1 2
Nu ştiu 1 2
Refuz 1 2
Altele. Care? _________

T3 În opinia dumneavoastră, credeți că expunerea la fumul de țigară are același efect


asupra sănătății ca și fumatul?

1 Da
2 Nu
 98 Nu ştiu
 99 Refuz

T4 În prezent, fumați zilnic sau mai rar produse din tutun de orice fel, cum ar fi țigări,
trabucuri sau pipe?

1 Da (treci la T5)
2 Nu (treci la T13)

T5 Ce vârstă aveați când ați început să fumați prima oară?_________ ani

T6 Cât de multe dintre următoarele produse le fumați în fiecare zi/săptămână? (NS=77)

Zilnic Săptămânal
Număr de țigări fabricate _________ ________
Număr de țigări și rulate manual _________ ________
Număr de pipe pline cu tutun _________ ________
Număr de țigări de foi, trabucuri _________ ________
Număr de sesiuni narghilea _________ ________
Altele _________ ________

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
89
T7 Cât de important este ceea ce simțiți când fumați?

Foarte Aprox. Neimportant


important importa
nt
Mă ajută să mă relaxez 1 2 3
Este ceva de făcut când mă plictisesc 1 2 3
Fac față la stress 1 2 3
Îmi place 1 2 3
Este ceva de făcut cu prietenii sau familia 1 2 3
Mă oprește de la îngrășat 1 2 3
Altceva. Care? _________ 1 2 3

T8 Cât de repede după ce vă treziți obisnuiți să fumați prima țigară?

În primele 5 minute 1
Între 6 şi 30 de minute 2
Între 31 şi 60 minute 3
La mai mult de 60 minute 4
Refuz 
99

T9 Ați fost sfătuit să renunțati la fumat în timpul oricarei vizite la un doctor sau un alt
lucrător medical, în ultimele 12 luni?

1 Da
2 Nu
3 Nu am fost la medic în ultimele 12 luni

T10 Ați încercat, pe parcursul ultimelor 12 luni, să renunțati la fumat?

1 Da (treci la T11)
2 Nu (treci la T12)

T11 În ultimele 12 luni, ați utilizat oricare dintre următoarele pentru a încerca să vă lăsați
de fumat?

Da Nu Refu
z
Consiliere, inclusiv într-o clinică 1 2 99
Terapie de înlocuire a nicotinei prin plasture 1 2 99
sau gumă cu nicotină
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
90
Medicament pe bază de reţetă (Zyban, 1 2 99
Champix)
Produse naturiste din plante 1 2 99
Linia telefonică de renunţare la fumat 1 2 99
Acupunctura 1 2 99
Am renunţat fără ajutor 1 2 99
Orice altceva 1 2 99

T12 Care dintre următoarele ar fi principalele motive pentru care nu doriți să vă lăsați de
fumat?

Da Nu Refu
z
Sunt dependent şi nu cred că voi putea 1 2 99
Cred că fumatul este dăunător pentru 1 2 99
sănătatea mea
Cred că fumatul îmi reduce stress-ul 1 2 99
Cred că fumatul mă menţine vioi 1 2 99
Îmi place să fumez 1 2 99
Mă tem că mă voi îngrăşa dacă mă las 1 2 99
Alt motiv 1 2 99

T13 Ați fumat vreodată zilnic sau mai rar în trecut?

1 Da
2 Nu

T14 A fumat cineva în spatii închise la locul dumneavoastră de muncă sau acasă ,în
ultimele 30 de zile (în clădire, într-o zona de lucru, sau într-un birou anume)?

1 Da
2 Nu

T15 În prezent fumați zilnic utilizând țigara electronică?

1 Da
2 Nu

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
91
Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu

Autori:
Echipa SC CULT MARKET RESEARCH
Echipa INSP: Dr. Lăcrămioara Aurelia Brîndușe, Dr. Ciprian Ursu, Asis. Ecaterina Scorțan, Ec.
Dana Georgescu.

Editare grafică: Dr. Ciprian Ursu

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
92
București 2016

ISSN 2559 - 592X


ISSN-L 2559 - 592X
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE
București 2017 A STĂRII DE SĂNĂTATE
93