CC

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Business Şi Turism
Disciplina: Comportamentul Consumatorului
ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAŢA

NAŢIONALĂ A VINULUI
Profesor coordonator: Brandabur Raluca Student: Anghel Oana Valentina
Grupa: C1, an III
Bucureşti 2019
Cuprins
Problema, scopul şi obiectivele cercetării
Definirea problemei
Identificarea problemei este prima etapă a procesului cercetării de marketing şi este
importantă datorită faptului că reprezintă fundamentul definirii corecte a scopului şi
obiectivelor cercetării şi poate influenţa întregul demers ce urmează a fi realizat.
Problema are ca principal obiectiv folosirea unor mijloace şi instrumente în vederea
obţinerii de informaţii cu privire la profilul pieţei de vin.
Scopul cercetării
Scopul cercetării îl constituie conturarea profilului pieţei vinului, preferinţele şi

atitudinea consumatorilor pentru şi faţă de anumite produse şi ceea ce îi determină pe
consumatori să aleagă vinul şi nu alte băuturi alcoolice sau produse similare.
Obiectivele cercetării
Pentru desfăşurarea cercetării de marketing, am avut în vedere următoarele obiective:
 Identificarea obiceiurilor de consum în rândul consumatorilor de vin.
 Identificarea frecvenţei cu care este consumat vinul.
 Identificarea tipului de vin achiziţionat cel mai des.
 Identificarea obiceiului de consum al vinului.
 Identificarea atitudinii consumatorilor faţă de raportul calitate şi preţ al vinului.
 Identificarea locului de unde consumatorii achiziţionează cel mai des vin.
 Identificarea celor mai importante criterii în achiziţia vinului.
 Identificarea importanţei sursei de provenienţă a vinului pentru consumatori(autoh

tone/ import).
 Identificarea cantităţii de vin achiziţionată la o singură cumpărătură.
 Identificarea influenţei mediului de domiciliu(urban/rural) asupra deciziei de

achiziţionare a vinului.
 Identificarea influenţei preţului asupra deciziei de achiziţionare a vinului.
 Determinarea profilului consumatorului.

Ipotezele cercetării sunt următoarele:
 Fiecare consumator consumă în medie o sticlă de vin (0.75 litri) în fiecare

săptămână;
 Majoritatea consumă vin în week-end sau în zilele libere împreună cu prietenii

sau cu familia;
 Cele mai cunoscute şi preferate tipuri de mărci de către consumatori sunt:

Merlot, Fetească Alba, Fetească Neagră şi Grasă de Cotnari;
 Majoritatea consumatorilor consumă un anumit tip de vin datorită obişnuinţei,

gustului;
 Locul preferat al achiziţiei vinului preferat este hypermarketul;
 Consumatorii sunt dispuşi să cheltuie pe o sticlă de vin între 10 şi 25 de lei;
 Majoritatea cosumatorilor sunt mulţumiţi de preţul sticlelor de vin;
 Cei mai mulţi consumatori consumă doar ocazional ceva diferit.
I. Analiza macromediului de marketing
1. Mediul economic
a) Consumul
Tabelul 1. Resursele totale de vinuri
2017 2018 Structura
mii mii hl 2017 2018

hl(hectolitri)
Resurse 7273,1 8312,2 100,0 100,0

totale
Stoc 2481,6 2753,5 34,1 33,1

iniţial
Producţie 4308,4 5169,9 59,2 62,2
Import 483,1 388,8 6,7 4,7
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/consumul_de_bauturi_in_an
ul_2018.pdf
Resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 1039,1 mii hl.
Această creștere s-a datorat producţiei de vinuri care a fost mai mare cu 20,0% în anul 2018
comparativ cu anul precedent.
Stocul iniţal de vinuri a crescut cu 11,0% (+271,9 mii hl), iar importul de vinuri a
scăzut cu 19,5% (-94,3 mii hl) faţă de anul precedent.
Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 3,0 puncte procentuale,

faţă de anul precedent.
Atât aportul stocului inițial cât și al importului la formarea resurselor totale de vinuri
au scăzut cu 1,0 respectiv cu 2,0 puncte procentuale.
În 2019, ţara noastră ocupă locul 13 în clasamentul celor mai mari producători
mondiali de vin, fiind devansată de ţări precum China, Portugalia sau Rusia, a cărei producţie
de vin în 2019 este estimată la 6 milioane hectolitri.
Cea mai mare parte din resursele de vin a fost destinată consumului uman, care a
crescut cu 372,6 mii hl, faţă de anul precedent (Grafic 1).
Grafic 1. Evoluţia principalilor indicatori privind resursele de vinuri şi utilizarea acestora în

anul 2018, comparativ cu anul 2017
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/consumul_de_bauturi_in_an
ul_2018.pdf
Figura 1. Consumul mediu lunar
Sursa: file:///C:/Users/Oana%20Valentina/Desktop/romania_in_cifre_2019_1.pdf
În anul 2018, consumul de bãuturi alcoolice şi nealcoolice a reprezentat în medie

lunar pe o persoanã 6,2 litri apã mineralã şi alte bãuturi nealcoolice, 1,5 litri bere, 0,9 litri vin,
0,2 litri ţuicã şi rachiuri naturale.
Comparativ cu anul 2015 s-a înregistrat creştere semnificativã la apã mineralã şi alte
bãuturi nealcoolice cu 28,8%, respectiv cu 19,2% la bere.
Pentru conturarea profilului consumatorului român de vinuri, a fost efectuat un studiu

online de către CrameRomânia.ro şi ReVino.ro.
Studiul din anul 2018
Eșantion
2.645 persoane – 64% bărbați, 36% femei
Teritoriu
România
Perioadă
17 ianuarie – 16 martie 2018
Top venituri
25% peste 6.000 lei
20% între 2.001 și 4.000 lei
18% între 1.500 și 2.000 lei
Mediu de lucru
75% privat, 15% stat, 10% fără activitate profesională
În ultimii ani, consumul și alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai

documentată pentru români. Astfel, atât cramele producătoare (32%), soiurile de struguri
(31%), cât și culoarea vinului – alb, rose sau roșu - (11%) și momentul de consum (10%) sunt
factori esențiali în alegerea unei etichete potrivite conform studiului realizat de
CrameRomania.ro și ReVino.ro.
“Decizia de a realiza aceast studiu a venit în urma nevoii date de momentul în care
ne aflăm.” spune Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro și ReVino.ro. “Am conștientizat
că datele reale din piață ne-ar fi de mare ajutor, deoarece în lipsa unor cifre concrete,
speculațiile și părerile noastre personale ar fi dominat discuțiile atât între amatori, cât și
cele între specialiști. În plus, în urma unei comparații cu țările dezvoltate în industria
vinului, am ajuns la concluzia că noi nu știm cine este consumatorul român de vinuri în 2018
și ce tabieturi de consum are.”
Dezvoltarea și apetitul pentru educație cu privire la alegerile în materie de vinuri pe

care le facem s-au schimbat în ultimii ani. Ținând cont de accesul la informație pe care îl
avem, românii consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, mai exact 58% dintre aceștia, în
detrimentul celor dulci care sunt preferate de doar 2% dintre respondenți. Tot în același
context, vinurile roșii ocupă primul loc pe podium fiind preferate de 57% dintre români,
urmate pe locul doi de vinurile albe alese în proporție de 28%, de cele rose cu 13% și pe
ultimul loc de spumante cu 2%.
Indiferent de sursă (de la cramele din România, de la cele din afară sau din producție
proprie), vinul este consumat de 2-3 ori pe săptămână de către 45% dintre respondenți, iar cel
îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situații.
“Cel mai des românii cumpără vinuri atât pentru consum propriu, dar de multe ori îl
găsesc potrivit și pentru cadouri. Ce am observat este că vinul spumant rămâne în continuare
asociat, în 57% dintre cazuri, cu ocaziile speciale, dar 34% dintre respondeți preferă să îl
consume în orice moment.” continuă Alina Iancu.
Documentarea înainte de achiziție este dată de informațiile pe care clienții le găsesc la

raft în 60% dintre cazuri. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informații înainte de
a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist.
Prețul pe care un român îl plătește pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri între
26 și 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 și 25 lei, iar în proporție de 17% dintre respondenți
sunt dispuși să plăteasc între 51 și 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră (dintre cele trei
Fetești Neagră, Albă sau Regală) este cel mai căutat – 52% dintre români îl preferă.
Când vorbim despre sursele de achiziționare a vinului, românii aleg cel mai des
supermarket-urile, mai exact 43% dintre aceștia, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi
și zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporție de 36% de
magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare,
este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opțiune doar pentru aproape
7% dintre aceștia.
“După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum țuica, romul, coniacul,

whiskey-ul sunt alese de 35% dintre români, iar berea tot de către 35% dintre aceștia. Am
aflat astfel că respondenții preferă cocktail-urile sau alte băuturi ușoare într-o proporție de
12%. În același timp, băuturile seci sunt din ce în ce mai apreciate în țara noastră.”
completează Alina Iancu.
Și deoarece consumul educat de vinuri se construiește în timp prin acțiuni diverse,

vizitele la crame în țară sunt din ce în ce mai alese de către români. În plus, participarea la
evenimente dedicate vinului este pe lista a tot mai multor consumatori actuali sau viitori care
sunt încântați și povestesc mai departe cunoscuților despre experiențele lor.
Sursa studiului: https://www.crameromania.ro/evenimente/profilul-consumatorului-
roman-de-vinuri-401.html
În urma primului studiu de piață realizat de Revino.ro și CrameRomania.ro, în

primele luni ale anului 2018, pentru a afla detalii despre profilul consumatorului român de
vinuri, a reieșit că respondenții puneau cel mai mult accent pe cramele producătoare și pe
soiurile de struguri. Conform rezultatelor celei de-a două ediții a studiului din ianuarie –
martie 2019, tendința este aceeași. Astfel, pentru 65 % dintre respondenți cel mai important
criteriu în alegerea unui vin este crama producătoare, fiind urmată de culoarea și soiul de
strugure din care este produs vinul.
Studiul din anul 2019
Eșantion
2683 persoane, 67% bărbați, 33% femei
Teritoriu
România sau români din afară țării
Perioadă
15 ianuarie – 14 martie 2019
Top venituri
32% peste 6.000 lei
24% între 4.001 și 6.000 lei
19% între 3.001 și 4.000 lei
25% între 1.500 și 3.000 lei
Mediu de lucru
57% privat, 18% stat, 16% antreprenori, 9% fără activitate profesională
“Este al doilea an în care realizăm studiul de piață pentru a vedea care este profilul
consumatorului român de vinuri.” spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro și
CrameRomania.ro. “Vrem să observăm care este evoluția pieței, să aflăm detalii despre cum
reacționează consumatorii la toate schimbările și să venim în ajutorul cramelor cu posibile
informații despre tendințele de consum. Așa am aflat că respondenții consumă în medie vin
de 2-3 ori săptămâna, în principal de la cramele românești și apoi de la cele internaționale,
preferându-l pe cel îmbuteliat în sticlă de 0,75 sau alte dimensiuni.”
Cel mai mare procent al respondenților își achiziționează vinul din supermarketuri –
43%, iar cei mai mulți dintre consumatori (44 %) sunt dispuși să plătească între 30 și 49 lei
pe o sticlă de vin. Un sfert afirmă că plătesc între 10 și 29 lei. Cu toate că etichetele din
lanțurile de magazine cunoscute sunt din ce în ce mai numeroase, multe dintre cramele mici
și mijlocii nu își comercializează vinurile decât în magazinele specializate sau în HoReCa.
Avantajul celor din urmă este faptul că orice achiziție poate fi supervizată de un specialist în
vinuri care ajută la luarea celei mai bune decizii conform nevoilor fiecăruia dintre
consumatori. Conform studiului realizat, cei mai mulți respondenți consumă vinuri în timpul
mesei, preferând vinurile roșii – 58%, urmat de vinurile albe – 29%, de vinurile rose – 11% și
de cele spumante, alese doar de 2% dintre clienți.
În urma răspunsurilor, soiurile cele mai consumate sunt Fetească Neagră (23 %),
urmate de Cabernet Sauvignon (20%), Merlot (11%) și Sauvignon Blanc (11%). Fetească
Neagră a fost în topul preferințelor și în urmă studiului din 2018, fiind unul dintre cele mai
cunoscute și apreciate, soiul autohton cu cel mai mare potențial la nivel internațional.
“Internetul este sursa principala de unde respondenții (21%) află informații despre
vinuri, fie că este vorba despre cum să le aleagă, să le deguste sau să descopere zonele de
unde provin. În continuare, criteriile principale după care se ghidează atunci când sunt în
față unui raft cu vinuri sunt: crama producătoare, soiul de strugure și culoarea, urmat mai
apoi de prețul acestuia.” continuă Alina Iancu.
În ultimii ani, printre sursele de informare importante pentru clienți sunt degustările
magazinelor specializate de vinuri, dar și evenimentele care se concentrează pe promovarea
vinurilor și a turismului viticol din România, precum salonul de vinuri ReVino Bucharest
Wine Fair care are loc anul acesta între 11 și 13 mai în București.
“În urmă răspunsurilor primite, 50% dintre persoane au călătorit de mai multe ori la
cramele din România, iar 33% nu au avut ocazia, dar își doresc să le viziteze. Informațiile la
care avem acces atunci când discutăm cu proprietarii de crame și oenologii sunt complexe și
ne ajută să descoperim noi vinuri și noi zone pe care le putem vizita în timpul liber.” spune
în continuare Alina Iancu.
În afară de vinuri, românii mai consumă bere (37%), băuturi spirtoase (34%) și
cocktail-uri (8%). Există și un procent de 15% care nu prefer nicio băutură cu alcool în afară
vin.
Studiul de piață a fost realizat în exlusivitate de Revino.ro și CrameRomania.ro pe un
eșantion de 2.683 persoane (67% bărbați și 33% femei) din toată țară în perioada 15 ianuarie
– 14 martie 2019. Cei mai mulți dintre respondeți sunt localizați în Muntenia și Transilvania,
57% dintre aceștia își desfășoară activitatea în mediul privat, au absolvit o facultate (45%)
sau un master (36%). La nivel de venituri, pentru 32% dintre ei încasările lunare depășesc
suma de 6.000 lei, urmați de cei care au 3.001 și 4.000 lei / luna – 19%. Studiul a fost realizat
exclusiv online pe platforma www.esurveypro.com.
Sursa studiului: http://www.tophospitality.ro/single-post/2019/03/20/Profilul-

consumatorului-rom%C3%A2n-de-vinuri-2019-Rom%C3%A2nii-prefer%C4%83-din-ce-
%C3%AEn-ce-mai-mult-vinurile-seci-ro%C8%99ii-dar-aleg-s%C4%83-le-cumpere-din-
supermarketuri-mai-degrab%C4%83-dec%C3%A2t-magazine-specializate
b) Importul
În anul 2018, România a importat din ţările Uniunii Europene vin în valoare
de peste 46 milioane de euro şi a exportat vin în valoare de peste 24,9 milioane de
euro.
În ţările din afara Uniunii Europene, România a exportat vin de 5, 471
milioane de euro şi a importat de 15,6 milioane de euro.
Sursa: https://www.mediafax.ro/economic/eurostat-romania-a-exportat-in-ue-vin-in-
valoare-de-25-milioane-de-euro-importul-este-aproape-dublu-18602767
„Consumul de vin de import înbuteliat în anul 2019, reprezintă doar 5% din totalul
consumului de profil, însă se importă foarte mult vin vrac care se vinde şi sub branduri
româneşti.“
România a importat anul trecut 19,3 milioane de litri de vin, pentru care a plătit 30,4
milioane de euro. În ultimii opt ani cantitatea aproape s-a dublat, la fel şi suma totală plătită.
Această evoluţie a avut loc pe o piaţă unde consumul de vin a crescut în ultimii ani în
contextul în care tot mai mulţi tineri se orientează către licoarea lui Bacchus mai degrabă
decât către alte băuturi. În continuare însă, vinul românesc este dominant, cu circa 300 de
crame active local, conform jucătorilor din piaţă.
Sursa: https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/importul-de-vin-s-a-dublat-in-
ultimii-opt-ani-iar-aproape-90-din-cantitate-provin-din-tarile-ue-18599699
c) Exportul de vinuri în anul 2018 a crescut cu 48,9 mii hl faţă de anul precedent.
În 2018 România a reușit să exporte vin în țările lumii peste 67 miliarde de euro, mai
mult cu circa 5 miliarde față de 2017, dar semnificativ mai puțin decât a reușit să importe din
alte state: 83 de miliarde de euro - adică o diferență în minus de circa 15 miliarde de euro.
De departe cele mai mari schimburi sunt cu Germania, peste 15 miliarde export și
aproape 17 miliarde import.
Singura țară cu care România are un bilanț de peste 1 miliard de euro în favoarea sa
este Marea Britanie, în timp ce alți mari parteneri cu care țara noastră e pe plus sunt Statele
Unite, Franța, Republica Moldova, Egipt sau Norvegia. De cealaltă parte, țara noastră mai e
pe minus față de Turcia, China, Austria, Polonia sau Bulgaria.
Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23088456-harta-interactiva-cat-exporta-
romania-lume-cat-importa-din-fiecare-tara-vezi-state-balanta-export-import-negativa.htm
Exporturile de vin ale României au consemnat o creștere de 24% anul trecut,

depășind 30 de milioane de euro, conform datelor prezentate de Eurostat. Cea mai mare parte
a exporturilor a fost direcționată către statele membre, în timp ce exporturile în țările non UE
au înregistrat au mic regres.
Conform datelor Eurostat, analizate de piațapresei.ro, în 2018, exporturile de vin ale

României către statele membre s-au ridicat la 25 milioane de euro, fiind cu 35% mai mari față
de cele raportate în anul anterior. În același timp, expoturile extra UE au scăzut de la peste 6
milioane de euro, în 2017, la 5,47 milioane de euro anul trecut.
Sursa: https://www.piatapresei.ro/2019/11/exporturile-de-vin-ale-romaniei-au-
crescut-cu-24-in-2018-dar-raman-inca-la-niveluri-reduse/
d) Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul
Figura 2.-Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul
Sursa: https://www.business-adviser.ro/cifra-de-afaceri-din-comertul-cu-amanuntul-
in-luna-octombrie-2019/
În luna octombrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu
excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca
serie brută cu 2,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate cu 0,8%.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din

comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât
ca serie brută cu 6,9%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate cu 6,4%.
În perioada 01.01-31.10.2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu

excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 01.01-
31.10.2018 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi
de sezonalitate cu 7,1%
România, alături de Germania, Austria și Ungaria, este țara care a înregistrat o creștere
a recoltei în 2018 mai mare decât media ultimilor 5 ani, clasându-se în topul producătorilor
mondiali pe locul 12 și pe locul 6 în Europa.
Așa cum reiese dintr-un studiu realizat de compania Keysfin, cei mai mari 10
producători de vin din România au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 246 mil. euro,
ceea ce reprezintă 57% din totalul pieței.
Liderul acestui sector a devenit în 2017 Wine Solutions Network cu o cotă de 14%,
urmat de Jidvei cu 7,8%, Cramele Recaș cu 7,32% și Cotnari cu 7,3%.
În ceea ce privește distribuția geografică a producătorilor de vinuri, Bucureștiul a
generat 27% din cifra de afaceri, urmat de județele Alba, Prahova, Vrancea și Iași, fiecare cu
cote între 10 și 15%.
Împreună cumulează 71% din această piață. Același studiu relevă faptul că anul trecut
în acest sector au activat 578 de companii, care au înregistrat o cifră de afaceri de 435 mil.
euro.
„Se observă din 2014 până în prezent o creștere constantă a cifrei de afaceri și inclusiv
pentru 2018 se estimează o majorare de 4,4%“, a declarat Bogdan Avramescu, Business
Developer în cadrul companiei Keysfin, în deschiderea evenimentului Degusta Italia,
organizat la București.
Cu prilejul aceluiași eveniment, Iulia Pencea, consumer insight leader pe zona
Balcanilor la Nielsen România, spunea că în țara noastră activează 1.061 de producători, care
au 1.945 de mărci și 5.881 de produse, dintre acestea vinul alb deținând supremația, cu 60%
cotă de piață, cel roșu fiind pe locul doi în preferințele românilor cu 30%, restul fiind
reprezentat de vinul rosé.
Sursa: https://www.agro-business.ro/romania-al-12-lea-producator-de-vinuri-al-
lumii/2019/01/08/
Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia

comerţului cu autovehicule şi motociclete)
OCTOMBRIE 2019 în % faţă de : 01.01-

31.10.2019/
01.01-
SEPTEMBRIE OCTOMBRIE 31.10.2018
2019 2018
-%-
Total comerţ cu B
amănuntul (cu 102,0 106,9 107,1
excepţia
comerţului cu
autovehicule şi S
motociclete) 100,8 106,4 107,1
Total comerţ cu B
amănuntul (cu 101,8 108,0 105,4
excepţia
comerţului cu S
autovehicule şi 101,0 106,9 105,1
motociclete)
Cu vânzare B
predominantă de 102,0 106,0 108,5
produse S
nealimentare 99,9 106,2 108,8
Comerţul cu B
amănuntul al 102,4 106,9 107,2
carburanţilor
pentru S
autovehicule, în 101,1 106,8 107,2
magazine
specializate
Notă: B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate
Octombrie 2019 comparativ cu septembrie 2019
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna
precedentă, a crescut pe ansamblu cu 2,0% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu
amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,4%), vânzările
de produse nealimentare (+2,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun
(+1,8%).

autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu
0,8% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru
autovehicule în magazine specializate (+1,1%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi
şi tutun (+1,0%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,1%.
Octombrie 2019 comparativ cu octombrie 2018

autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna
octombrie 2018 a înregistrat o creştere cu 6,9% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de
produse alimentare, băuturi şi tutun (+8,0%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru
autovehicule în magazine specializate (+6,9%) şi la vânzările de produse nealimentare
(+6,0%).

autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna octombrie 2018 a înregistrat o
creştere cu 6,4% datorită creşterilor din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun
(+6,9%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate
(+6,8%) și din vânzările de produse nealimentare (+6,2%).
Perioada 01.01-31.10.2019 comparativ cu perioada 01.01-31.10.2018

autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 01.01-31.10.2019, comparativ cu
perioada 01.01-31.10.2018 a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de
produse nealimentare (+8,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule
în magazine specializate (+7,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun
(+5,4%).

autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 01.01-31.10.2019, comparativ cu perioada 01.01-
31.10.2018, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse
nealimentare (+8,8%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în
magazine specializate (+7,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,1%).
e) Coşul minim de cumpărături
Figura 3.Coşul minim de cumpărături pentru un trai decent
Sursa: https://www.bursa.ro/valoarea-cosului-minim-pentru-consum-a-
crescut-43193837
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie a crescut.
În luna septembrie o familie de doi adulţi şi doi copii avea un consum estimat la
aproape şapte mii de lei pe lună, conform Institutului Naţional de Statistică.
La mijlocul lunii noiembrie a fost pronunţată decizia referitoare la aprobarea legii

conform căreia coşul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de
fundamentare al salariului minim pe economie şi a politicilor salariale.
În prezent estimările INS arată că o familie de doi adulţi şi doi copii au nevoie de
6954 lei pe lună, o familie de doi adulţi şi un copil de 5918 lei, iar o persoană adultă singură
are nevoie de un coş de consum în valoare de 2684 lei pe lună.
Legea a fost trimisă către parlament pe 26 octombrie şi are la dispoziţie un termen de
20 de zile de la primire pentru a fi promulgată.
Sursa: https://www.bursa.ro/valoarea-cosului-minim-pentru-consum-a-
crescut-43193837
Coșul minim lunar al unei familii este 2.600 RON la oraș și 2.100 RON în mediul rural
Comisia de Insolvență la Nivel Central a publicat în Monitorul Oficial decizia prin

care se instituie valoarea coșului minim lunar al unei familii – 2.100 de lei, dacă locuiește în
mediul rural, şi la 2.600 de lei, dacă locuiește la oraș.
Această valoare a fost stabilită pe baza unui studiu realizat de Ministerul Muncii,
Academia Română, Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Cercetare
Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și ANPC.
“Valoarea coșului minim lunar de consum reprezintă pragul minim sub care nu pot fi
stabilite cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. Această valoare
reprezintă suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata
datoriilor deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor indispensabile asigurării
traiului zilnic pentru sine și familia sa”, se arată în document.
Nivelul cuprinde cheltuielile unei familii formate din 2 adulți și 2 copii, unul dintre
aceștia sub 14 ani, familia aflându-se în caz de insolvență potrivit Deciziei nr. 7/2018 a
CINC, care a intrat în vigoare din data de 16 ianuarie 2019 și aprobă Criteriile generale
pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil.
Valoarea coșului minim lunar de consum diferențiat pentru datornicul din oraș şi
familia acestuia în procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau
procedura simplificată de insolvenţă este de:
- 797 RON pentru fiecare adult;
- 587 RON pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;
- 419 RON pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.
Valorile sunt mai mici pentru persoanele care trăiesc în mediul rural, respectiv de:
- 644 RON pentru fiecare adult;
- 473 RON pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;
- 339 RON pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

În total, coșul minim lunar de consum pentru o familie de doi adulți și doi copii din
mediul urban, stabilit de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, este de 2.600 lei, iar pentru
mediul rural, de 2.100 de lei.
Cea mai mare parte din sumă, de 1.069 de lei, va fi cheltuită pe mâncare, iar pentru
locuință, combustibil, apă, electricitate, internet, suma ar fi de 405 lei pe lună.
Pentru transport a fost alocată suma de 215 lei, pentru sănătate 132 de lei și pentru
educație și cultură 53 de lei.
În coșul minim a fost inclusă și o sumă pentru asigurările casei, mașinii sau
persoanelor, de 122 de lei, dar și o sumă ce poate fi economisită, în aceste condiții, de 236
lei/lună.
Sursa: https://legestart.ro/cosul-minim-lunar-al-unei-familii-este-2-600-ron-la-oras-
si-2-100-ron-mediul-rural/
f) Venitul mediu brut
Sursa:http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_d
e_primavara_2019.pdf
Câștigul salarial mediu brut s-a majorat semnificativ începând din data de 15 martie
2019, odată cu intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019.
Legea nr. 47/2019 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 a apărut pe 12
martie 2019 în Monitorul Oficial și s-a aplicat din 15 martie 2019. Actul prevede, printre alte
măsuri, și majorarea valorii câștigului salarial mediu brut.
Mai exact, potrivit actului normativ ce stabilește bugetul asigurărilor sociale de stat în
acest an, valoarea câștigului salarial mediu brut în 2019 este, începând din 15 martie 2019,
de 5.163 de lei.
Până la intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019,

valoarea câștigul salarial mediu brut a fost de 4.162 de lei, valoare stabilită acum un an.
Anul trecut, deoarece contribuțiile sociale pentru pensii (CAS) și sănătate au trecut
din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, salariul mediu brut a înregistrat o creștere
substanțială. Mai exact, acesta a crescut de la 3.131 de lei, cât era în 2017, la valoarea
utilizată până astăzi, respectiv 4.162 de lei.
Sursa: https://www.avocatnet.ro/articol_50400/Ca%C8%99tigul-salarial-mediu-
brut-pentru-anul-2019-s-a-majorat-semnificativ-de-azi.html
Figura 4. Evoluţia salariului mediu şi a puterii de cumpărare
Sursa: https://cursdeguvernare.ro/ianuarie-2019-salariul-mediu-net-in-
scadere-avansul-anual-al-puterii-de-cumparare-la-nivel-record.html
Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două
procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu doar 0,7% şi a ajuns la 2.936
lei, respectiv 618 de euro la cursul mediu al lunii februarie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi
banii câştigaţi.
Oarecum paradoxal, deşi suma încasată a scăzut faţă de luna precedentă, iar inflaţia
lunară a urcat la 0,83%, puterea de cumpărare a crescut semnificativ faţă de aceeaşi lună a
anului anterior, valoarea de 14,4% fiind cea mai mare înregistrată din februarie 2017 încoace.
Explicaţia constă în efectul de bază al câştigurilor majorate de prime anuale din decembrie, în
raport cu care scăderea din ianuarie a fost semnificativ mai mică decât în mod „normal”.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date
Eurostat) puterea de cumpărare în euro s-a situat la 1.166 euro (câştigaţi într-o ţară europeană
care ar avea preţurile la nivelul mediu din UE).
Scăderea de circa 20 de euro faţă de luna anterioară apare ca mult mai clară decât cea
de 0,7% în lei prin majorarea cursului de schimb, majorat cam cu 2% faţă de finalul anului
2018.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice
raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 3,2
puncte procentuale, până la 206,9%.
Sursa: https://cursdeguvernare.ro/ianuarie-2019-salariul-mediu-net-in-scadere-
avansul-anual-al-puterii-de-cumparare-la-nivel-record.html
Creşterile salariale pe ramuri
Figura 5. Creşterile salariale pe sectoare de activitate
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului
precedent s-a consemnat în sectorul de construcţii (după creşterea mandatorie a salariului la
nivel naţional s-a ajuns la un neverosimil +45% nominal şi +40,3% în termeni reali). Au
urmat învăţământul (+36,3% nominal şi +31,9% ca putere de cumpărare) şi sănătatea
(+30,4% nominal şi +26,3% în termeni reali).
Deasupra mediei naţionale mai apar doar industria extractivă (trecută spectaculos de
pe minus pe un pronunţat plus, 25,8% nominal şi 21,8% real) şi, de puţin, sub efectul de
sezon, sectorul de hoteluri şi restaurante (18,7% nominal şi 14,9% real).
Toate celelalate sectoare au consemnat valori sub media naţională (ceea ce arată
faptul că, de fapt, majorarea a fost puternic concentrate în doar câteva ramuri).
Valori cu două cifre în termeni reali s-au mai realizat în servicii administrative şi
suport (13,3% în termeni reali), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (13,1%), tranzacţii
imobiliare (11,9%) şi energie electrică şi termică, gaze, apă (11%).
Industria prelucrătoare nu a prins pragul de zece procente (12,9% nominal şi 9,3% ca
putere de cumpărare) şi a rămas la 89% din media pe economie. Oricum peste creşterea din
administrație publică, apărare, etc. (12,2% nominal şi 8,6% ca putere de cumpărare).
De remarcat şi faptul că sectorul de intermedieri financiare şi asigurări (9,5% nominal
şi 6,0% ca putere de cumpărare) încheie clasamentul creşterilor salariale.
Figura 6. Venitul mediu pe sectoare de activitate în anul 2018
Sursa: https://www.zf.ro/eveniment/salariul-mediu-a-trecut-din-nou-de-2-700-de-lei-
net-in-octombrie-dupa-cea-mai-mare-crestere-din-ultimul-deceniu-14-17782617
Din anul 2015, creşterea salariilor din privat a fost stabilă, în jurul valorii de 10% pe
an, în timp ce în sectorul public salariile cresc cu mai mult de 20% anual.
Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 2.720 de lei net în luna
octombrie a anului 2018, în creştere cu 13,7% faţă de perioada similară din 2017, înregistrând
astfel cea mai mare majorare din ultimul deceniu, arată datele centralizate de ZF pe baza
informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
„Din anul 2015, cu foarte puţine excepţii, creşterea salariilor în sectorul privat a fost
stabilă, în jurul valorii de 10% pe an, numai sectorul construcţiilor înregistrând rate de
creştere mai mari de două cifre pe parcursul acestui an. În octombrie 2018, salariile nete din
sectorul privat au înregistrat o creştere de 10,2% faţă de octombrie 2017, cu mult sub nivelul
creşterii salariilor din sectorul public. (...)
În sectorul public, salariile au crescut cu 22% faţă de anul anterior“, spun analiştii
ING Bank.
Într-adevăr, salariile din sectorul public au crescut semnificativ în ultimul an, pe

fondul majorărilor decise de Guvern în sectorul medical, astfel că salariul mediu din „sănătate
şi asistenţă socială“ a ajuns la 3.516 lei net în octombrie, în creştere cu 31% faţă de perioada
similară a anului anterior.
În topul domeniilor care au marcat creşteri salariale de peste 20% în ultimul an se

mai află activităţile de editare care includ şi editarea de software (+27%, până la aproape
5.400 de lei net), fabricarea băuturilor (+26%, până la 3.000 de lei net în octombrie 2018) şi
fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+23%, până la 3.201 lei net).
La polul opus, cele mai mici creşteri salariale, de sub 5%, au înregistrat angajaţii din
extracţia cărbunelui, silvicultură şi activităţile auxiliare serviciilor financiare.
Salariile angajaţilor români au crescut în mod constant în ultimii ani, pe fondul

creşterii numărului de locuri de muncă, al majorării salariului minim pe economie şi al
presiunii create şi de contextul creşterilor de salarii de la stat. În continuare, piaţa muncii se
află într-o situaţie de tensiune, în contextul în care centrele de servicii de externalizare,
industria IT, dar şi cea de componente auto sunt în căutare de candidaţi, dar nu reuşesc să
acopere locurile de muncă vacante. Pe de altă parte, în unele zone producătorii de
componente auto au început să îşi restrângă activitatea (exemplul Yazaki de la Urlaţi) sau să
închidă fabrici (cum a făcut SEWS la Orăştie la începutul acestui an).
Statisticile oficiale arată că în topul sectoarelor cu cel mai bine plătiţi salariaţi în
octombrie 2018 se află sectorul serviciilor informatice (6.380 de lei net în octombrie 2018, în
creştere cu 5% faţă de anul anterior), transporturi aeriene (5.390 de lei net, +14%), activităţi
de editare software (5.356 de lei net, +27%), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale
(5.353 de lei net, + 13%) şi fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din
prelucrarea ţiţeiului (5.060 de lei net, +8%).
Pe de altă parte, în topul domeniilor cu cele mai mici salarii oferite angajaţilor se află
în continuare sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, unde salariul mediu a ajuns la 1.580 de
lei net în octombrie 2018, urmat de industria textilă (1.667 de lei net), prelucrarea lemnului
(1.811 de lei net), fabricarea încălţămintei (1.860 de lei net) şi fabricarea mobilei (1.871 de
lei net).
Sursa: https://www.zf.ro/eveniment/salariul-mediu-a-trecut-din-nou-de-2-700-de-lei-
net-in-octombrie-dupa-cea-mai-mare-crestere-din-ultimul-deceniu-14-17782617
g) Inflaţia
Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu

aproape 5% - INS.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% în
octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare
cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate
miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres.
"Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au

crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum
(IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 -
noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 - noiembrie 2018), calculată
pe baza IPC, este 3,8%.
Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%", precizează INS. Cele mai mari
scumpiri şi cele mai importante ieftiniri.
Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru
finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8
noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra
inflaţiei.
BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4%
pentru decembrie 2020.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, în Prognoza de

toamnă 2019 publicată pe 27 noiembrie, că procesul de dezinflaţie va continua pe fondul
epuizării excesului de cerere de consum, iar inflaţia medie anuală va ajunge la 2,6% în anul
2023, de la 3,8% în 2019.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de

consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de
3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o
majorare de 3% cât estima în primăvară.
Sursa: https://www.economica.net/rata-anuala-a-inflatiei-in-urcare-la-3-8prc-in-
noiembrie-pe-fondul-scumpirii-alimentelor-cu-aproape-5prc-ins_177453.html
h) Şomajul
Figura 7. Graficul ratei şomajului în perioada 2004-2019

Sursa: https://www.risco.ro/suport/practici-in-afaceri/evolutie-impresionanta-pentru-
romania-somajul-a-scazut-considerabil-in-2019-1781
Şomajul este în continuare în scădere conform ultimelor cifre publicate de Institutul
Naţional de Statistică. Iar România pare că, dupa mulţi ani, se află pe drumul cel bun.
Şomajul apare ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, ca punct de
întâlnire între cererea şi oferta globală de muncă. Piaţa muncii se caracterizează prin faptul că
cererea de muncă nu se modifică în aceeaşi măsură cu modificarea salariului nominal,
respectiv real, şi nici oferta de muncă nu evoluează în raport de preţ şi cost.
Dacă facem referire la cauzele şomajului, printre ele amintim:

a) sporul natural al resurselor de muncă, respectiv al populaţiei în vârstă de muncă;
b) femeile casnice care doresc şi presează să intre pe piaţa muncii;
c) disponibilizarea unei părţi a populaţiei ocupate;
d) viteza de dezvoltare a sectorului privat;
Şomajul este un fenomen strict legat de dezvoltarea economică, industrială şi
postindustrială.
Cea mai mare creştere a şomajului a fost înregistrată în România în prima parte a
secolului, ajungând în 1928 la 3727 persoane, în 1932 la 38.890 persoane, iar în 1937 la
10.851 persoane, la o populaţie de 17 milioane. Însă şomajul efectiv s-a manifestat după anul
1989 într-un ritm neaşteptat de rapid, cota crescând cu 2-3% pe an.
Creşterile ratei şomajului au fost destul de mari începând cu anul 1992, când rata
şomajului a fost de 8,2%.
Conform ANOFM, această rată s-a menţinut la un nivel ridicat destul de mult timp,
după cum urmează:
1993: 10,4%
1994: 10,9%
1995: 9,5%
1996: 6,6%
1997: 8,9%
1998: 10,4%
1999: 11,8%
2000: 10,5%
2001: 8,8%
2002: 8,4%
2003: 7,4%
2004: 6,3%
Între anii 2005 şi 2014 rata şomajului a cunoscut mai multe fluctuaţii, minima fiind de
4,1%, iar maxima fiind de 7,8%.
Fluctuaţii ale ratei şomajului pot fi observate şi în anii următori, însă în momentul de
faţă numărul persoanelor care nu au loc de muncă este în scădere.
Potrivit INS, în luna aprilie 2019, rata şomajului în forma ajustată sezonier a fost de
4%.
Rata şomajului în luna aprilie 2019 a crescut cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea
înregistrată în luna precedentă (3,9%).
Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât la femei.
Figura 8. Rata şomajului pe sexe

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a

femeilor (valorile respective fiind de 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,5% în
cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,1% pentru
luna aprilie 2019 (3,5% în cazul bărbaţilor şi 2,7% în cel al femeilor).
Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezentă 73,7% din numărul total al
şomerilor estimat pentru aprilie 2019.
i) Puterea de cumpărare a banilor
Europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și

economii în 2019. În România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881
euro. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului recent lansat „GfK Puterea de
Cumpărare în Europa 2019”.
România se află pe locul 32 în clasamentul european, cu o putere de cumpărare medie
pe cap de locuitor de 5.881 euro. Românii se situează cu aproximativ 60% sub media
europeană.
București conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de
10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării.
La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe
cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media
națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.
Sursa: https://www.forbes.ro/puterea-de-cumparare-europenilor-se-ridica-la-14-739-
de-euro-de-persoana-2019-timp-ce-romanilor-este-de-5-881-euro-148186
2. Mediul Politic
Instabilitatea politică
Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) a lansat recent o
analiză a gradului de stabilitate guvernamentală în cazul unor state democratice din UE.
Analiza a sintetizat date publice din 9 state (România, Germania, Marea Britanie,
Franț a, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria), în legătură cu guvernul central/federal şi
cu 6 ministere centrale/federale (Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri
Interne, Transporturi), iar scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine şi de
instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de
prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu.
Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din România (prin remanieri

sau diverse forme de crize politice) indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o
caracteristică a guvernelor româneşti – prin comparație atât cu state occidentale cu
democraț ii consolidate (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania), dar ș i cu state din
Europa de Est, cu democraț ii tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia,
Ungaria).
Analiza nu cuprinde nici judecăţi de valoare, nici recomandări. De asemenea,

trebuie menț ionat faptul că analiza gradului de stabilitate guvernamentală este realizată
strict în cazul unor state democratice, toate facând parte din UE. Această mențiune este
importantă deoarece, în unele state totalitare, stabilitatea guvernamentală poate fi mai mare
(ca medie) decât în statele democratice, în care au loc alegeri libere ș i care, de multe ori,
conduc la schimbări ale majorităț ilor parlamentare şi ale coaliț iilor de guvernare.
Concluzii principale extrase
1. România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de
Polonia şi Italia. În toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în
prezent cca 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania.
2. Alte state democratice occidentale au mult mai multă stabilitate guvernamentală –
Germania este la polul opus României.
3. Instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp – din 2010 avem o creștere a
instabilității (comparativ cu anii ’90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne.
4. Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010-
2017). În ultima decadă, Educația[1] a cunoscut o creştere importantă a instabilității, la
nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999;
2000-2009).
Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult

mai des miniștrii. Dar chiar si la numărul total de premieri, există instabilitate în România,
câtă vreme doar trei dintre aceștia au avut un mandat întreg (din totalul de 14)
Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la

Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile
Interne, fiecare cu câte 24 de miniștri.
Comparativ, zona de Apărare are mai multă stabilitate în România în prezent față de
anii ’90. La fel, zona Afacerilor Externe are o mai mare stabilitate în România.
Rezistența/„speranţa de viaţă” în mandat a unui ministru, în România, este în medie

de cca un an de zile. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru,
raportat la celelalte țări analizate. Spre comparație, în Germania, un ministru rezistă cca trei
ani în funcție – ceea ce oferă o mai mare stabilitate.
Datele pot şi trebuie să fie aprofundate, chiar şi pe alte domenii, pentru a vedea în ce
măsură pattern-ul identificat se susţine. De asemenea, trebuie să analizăm cauzele care au
condus la acest model politic în România și elementele care ar putea să imprime o mai
mare coerență a actului de guvernare.
Sursa: http://snspa.ro/instabilitate-guvernamentala-cronica-cifrele-care-arata-de-ce-
romania-are-una-dintre-cele-mai-ridicate-instabilitati-guvernamentale-europene-in-ultimii-
27-de-ani/
3. Mediul Legislativ
 ORDIN nr. 92/2019 privind aprobarea procedurii de lucru a Comisiei pentru

aprobarea/respingerea planurilor individuale, precum și a solicitărilor de
modificare a acestora, din cadrul programelor de restructurare/reconversie,
aferente Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 14.02.2019)
 ORDIN nr. 1508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

condițiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a
plantațiilor viticole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național
de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 17 decembrie 2018).
 ORDIN nr. 1208/2018 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2

la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nrr. 266/2018 pentru
aprobarea Procedurilor de control şi verificare în vederea autorizării
plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire
de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, autorizării
producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie
geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine
controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului
de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie
geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate, precum şi pentru aprobarea
cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate
obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine
controlată, indicaţie geografică sau varietale şi a cuantumului taxei de
certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică
sau varietale.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 29 iunie 2018)- Consultă ORDIN
266/2017 - forma actualizată (PDF)
 ORDIN nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi

încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 27 iunie 2018).
 ORDIN nr. 1049/2018 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul

viceprim-ministrului, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, nr. 1.763/2014
pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în
aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, eligibilă
pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României în
sectorul vitivinicol 2014 - 2018.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 24 mai 2018)- Consultă ORDIN
 HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 851/2017 pentru modificarea şi completarea

Hotărârii Guvernului nr.1408/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole.(publicare în
Monitorul Oficial din data de 6 decembrie 2017)- Consultă HG nr.
 ORDIN nr. 266/2017 pentru aprobarea Procedurilor de control şi verificare în

vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de
vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale,
autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie
geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine
controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului
de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie
geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate, precum şi pentru aprobarea
cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate
obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine
controlată, indicaţie geografică sau varietale şi a cuantumului taxei de
certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică
sau varietale.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 3 august 2017 )
 ORDIN nr. 224/2017 pentru aprobarea modelului de carnet de viticultor şi a

condiţiilor de utilizare a acestuia în scopul comercializării producţiei de
struguri pentru vin.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 4 iulie 2017)
 ORDIN nr. 144/2017 privind aprobarea documentelor de evidență a

producției vitivinicole
(publicare în Monitorul Oficial din data de 7 iunie 2017)

autorizarea laboratoarelor în vederea efectu[rii de analize pentru vin și
celelalte produse pe bază de must și vin ce urmează a fi expediate în scopul
comercializării pe piața internă.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 23 mai 2017)
 ORDIN nr. 994/2016 privind actualizarea Băncii de date analitice pentru

fiecare an de producție.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 14 decembrie 2016)
 HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 512/2016 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune
a pieței vitivinicole nr. 164/2015.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 2 august 2016)
 ORDIN nr. 364/2016 pentru aprobarea Normelor privind gestionarea

sistemului autorizațiilor de plantare a viței-de-vie pentru struguri de vin.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 29 martie 2016)
 LEGEA nr. 164 /2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei
vitivinicole cu modificările și completările ulterioare.
(publicare în Monitorul Oficial din data de 30 iunie 2015)
 HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 578/2014 privind stabilirea modului de

acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru
producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014 - 2018, cu completările
ulterioare.

conditiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri
pentru vin, eligibilă pentru finanţare în cadrul programului naţional de sprijin
al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 3 septembrie 2014)

condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă
pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în
sectorul vitivinicol 2014-2018, şi pentru aprobarea modelului de contract
privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, cu
modificările şi completările ulterioare;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 14 noiembrie 2014)
condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a
plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional
de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018, cu modificările și
completările ulterioare;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 13 noiembrie 2014).
 ORDIN nr. 732/2005 pentru aprobarea Listei denumirilor de origine

controlată (DOC) pentru vinurile liniştite, admise pentru utilizare în România,
a Listei denumirilor de origine controlată pentru vinurile spumante, admise
pentru utilizare în România, a Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile
liniștite admise pentru utilizare în România, a Listei indicațiilor geografice
pentru vinurile aromatizate admise pentru utilizare în România, a Listei
mențiunilor tradiționale ale vinurilor , admise pentru utilizare în România și a
Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile petiante,
admise pentru utilizare în România, cu modificările și completările
ulterioare;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 10 august 2005);
 ORDIN nr. 119/2010 privind aprobarea Procedurii preliminare de înregistrare

a cererilor de protectie a noilor denumiri de origine, a indicaţiilor geografice şi
a menţiunilor traditionale ale produselor vitivinicole la nivel național și de
modificare a condițiilor specifice ale produselor vitivinicole obținute într-o
denumire de origine controlată sau o indicație geografică;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 31 mai 2010)
 ORDIN nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi

încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, cu
modificările şi completările ulterioare;
 ORDIN nr. 234/2004 privind aprobarea documentelor de insotire a

transporturilor de produse vitivinicole si evidentelor obligatorii in sectorul
vitivinicol
(publicare in Monitorul Oficial din data de 27 aprilie 2004)
 ORDIN nr. 172/2004 privind aprobarea listei cuprinzad laboratoarele

autorizate in vederea executarii de analize pentru vinurile si celelalte bauturi
pe baza de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de
origine, precum si specialistii imputerniciti sa semneze documentele de
atestare a calitatii acestor produse destinate exportului;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 11 martie 2004)
 ORDIN nr. 515/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea,

denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 9 decembrie 2002)
 HOTĂRARE DE GUVERN nr. 1564/2003 privind infiintarea laboratoarelor
publice pentru controlul calitatii si igienei vinului, cu modificările și
completările ulterioare;
(publicare în Monitorul Oficial din data de 8 ianuarie 2004)
Sursa: https://www.onvpv.ro/ro/content/legislatie-nationala-domeniul-vitivinicol
4. Mediul cultural
Istoria produsului
Vinul e o tradiţie atât de veche în zona actuală a României, încât aproape că se

confundă cu istoria acestei regiuni. Sunt mai bine de 2.700 de ani de când se consumă vin în
această parte a lumii, astfel încât, deşi în prezent e concurat puternic de alte licori mai puţin
nobile, vinul îşi continuă relaţia profundă cu oamenii şi e prezent în toate momentele
importante ale vieţii, de la cele ezoterice, la sărbătorile tradiţionale.
Unii istorici cred că plantarea viţei de vie în zonă e anterioară celei a primelor cereale,
iar referinţe istorice la vinul proto-dacilor şi dacilor au făcut şi Strabo şi Diodor din Sicilia.
Importanţa zonei viticole traco-dace o dovedeşte şi localizarea zeului Dionysos (Bachus la
romani) în Tracia. De altfel, proto-dacii avea un zeu asemănător – Sabazios – care ar fi putut
fi preluat de greci şi personificat în Dionysos.
Viţa cultivată în regiune era din, hai să-i spunem, soiul Vitis Silvestris, primul
„domesticit” tocmai la începutul neozoicului şi se bea neamestecat cu apă, după moda
scitică, cel puţin aşa scrie legendarul Homer, care susţine că războinicii greci au găsit vinul în
Tracia.
Dacă ar fi să aşezăm în timp cultivarea şi consumul de vin în regiune, există

informaţii conform cărora agatârşii – populaţie care cu 700 de ani înainte de Christos ocupa
zona actualului judeţ Mureş – erau renumiţi prin viile lor.
Ca să fie şi mai colorată incursiunea în istoria vinului autohton, poetul Ovidiu – exilat
de Augustus la Tomis, actualul oraş Constanţa – scrie că geţii ştiau să producă şi un fel de
coniac, concentrând vinul prin îngheţare.
Primul mare eveniment

Din istoria cunoscută a viticulturii zonei este măsura regelui dac Burebista (82 Î.Chr.
– 44 Î.Chr.) de a defrişa viile. Poate că dacii erau beţivi, poate că a vrut să diminueze tentaţia
vecinilor de a ataca continuu Dacia, renumită pentru vinul ei. Cert nu se va şti niciodată.
Oricum măsura lui Burebista a fost doar o mică piedică în dezvoltarea viticulturii, la
cucerirea Daciei de către Traian în urma celor două războaie, producţia vinurilor dacice era în
plină expansiune.
Romanii au bătut apoi monedă şi la propriu cu vinul din Dacia, moneda Dacia Felix
lansată în vremea lui Traian, cât şi o altă emisiune din perioada împăratului Decius (cu puţin
înainte de abandonarea provinciei de romani) ilustrau Dacia sub forma unei femei care purta
în braţe doi copii, unul ţinând un ciorchine de struguri, iar celălalt spice de grâu.
După retragerea aureliană (271-275 D.Chr.) Dacia a devenit terenul de joacă al mai
tuturor popoarelor migratoare care pătrundeau în Europa, şi e de crezut că plantarea viţei de
vie a suferit, deşi nu a dispărut.
Haosul şi informaţiile puţine vreme de aproape un mileniu legate de populaţia acestei

zone, nu prea lasă multe şanse de a descoperi cum a evoluat viticultura în regiune, dar, atâta
vreme cât denumirile istorice s-au păstrat (Napoca, Olt, Mureş) şi populaţia trebuie să fi avut
o oarecare continuitate, deci şi obiceiurile sale.
Mai ales că, în Evul Mediu, apar dese menţiuni ale calităţii şi cantităţii vinurilor
produse în toate cele patru viitoare provincii româneşti (Transilvania, Ţara Românească,
Moldova şi Dobrogea).
Astfel că există date despre consumul vinurilor moldoveneşti la Constantinopol,

Varşovia sau Viena, în vreme ce producţia din Ţara Românească se exporta în Egipt şi
Imperiul Otoman (care nu cucerise încă Constantinopolul).
Dezastrul
A lovit în secolul 19. Mai exact, iniţial, în 1880 în Arad, apoi în 1884 la Chitorani în
Prahova, a fost semnalată filoxera care în circa un deceniu a distrus aproape tot ce însemna
viţă de vie autohtonă. Rău, dar şi oarecum bine, pentru că podgorenii români au importat
soiuri nobile franţuzeşti, italiene, ba chiar şi adaptări germane.
De atunci, însă, a început şi cultivarea soiurilor hibride, de slabă calitate, care şi acum
pun probleme pe piaţa vinului, iar apariţia lor a fost cauzată de sărăcia unora dintre cultivatori
care nu au putut planta soiuri nobile, altoite.
Evident, chiar în timpul repunerii pe picioare a viticulturii româneşti a început Primul

Război Mondial, după zece ani Marea Criză şi, ca să pună capac, Al Doilea Război Mondial
şi venirea la putere a comuniştilor.
Ca efect, unele specii de viţă româneşti aproape au dispărut, în vreme ce hibrizii au
prosperat în micile proprietăţi particulare care au supravieţuit naţionalizării graţie poziţionării
lor în regiuni mai apropiate de munte.
Aici, putem de altfel să şi căutăm motivele scăderii consumului de vin, în raport cu

alte băuturi, dar şi aplecarea către soiuri ignobile, de calitate redusă, dar ieftină, cu care
producătorii prezentului se confruntă.
Sursa: https://www.vitis-metamorfosis.com/istoria-viticulturii-in-romania/
Se consumă vin în cultura românească?
Consumul a devenit pentru om un act cultural influențat de stilul de viață, obiceiuri,

tradiții, nivel de educație, status social, iar lista poate continua. Puține sunt alimentele care îi
conferă individului o identitate socială, printre acestea, se regăsește vinul, alimentul care
însoțește mâncarea și definește gustul unei mese. Meritul vinului nu se limitează la acest
aspect, astfel, consumatorul se poate defini și regăsi în caracteristicile intrinseci sau extrinseci
ale băuturii bahice. Consumator educat de vin se poate numi cel care cunoaște tainele vinului,
este mereu la curent cu ultimele noutăți, cunoaște etapele degustării, participă la degustări de
vin publice sau private și nu în ultimul rând are o educație și un venit mediu sau superior.
Dintre toate băuturile de pe piață, vinul reprezintă mai mult decât un produs alcoolic,
vinul reprezintă un amestec de artă, cultură, rafinament, cunoaștere și status. Tocmai de aceea
consumatorii au caracteristici și stiluri diferite de viață. Traiectoria vinului de la un produs de
subzistenţă la un produs de lux depinde de consumator şi de nivelul de educaţie pe care acesta
îl are în privinţa consumului. Numărul consumatorilor de vin din România care deţin noţiuni
de cultură a vinului este scăzut, însă, în creştere odată cu apariţia emisiunilor de cultură
dedicate vinului sau a efortului depus de somelieri pentru a educa consumatorul. Alte
oportunităţi de educare sunt oferite de revistele de specialitate, magazinele de vinuri,
degustările publice, aplicaţiilor pentru telefoanele inteligente, cramele şi restaurantele care
oferă consumatorilor vinuri bune, de calitate, servite ca la carte, nelipsit fiind sfatul
specialistului gata oricând să educe simţurile consumatorului. “Cei interesaţi de vinuri, de
multe ori le explorează prin intermediul degustărilor şi prin asocierea vinului cu mâncarea.
Cel mai important, ei preferă să cumpere vinul de la producător” (Yuan, 2008: 207).
Sursa: Document Word- Analiza comprehensivă a consumatorului de vin educat

5. Mediul socio-demografic
a) Produsul Intern Brut
Sursa:http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_d
e_primavara_2019.pdf
Economia românească a crescut cu 4,8% în primele şase luni.
PIB a urcat cu 1%, în al doilea trimestru, faţă de T1 Economia României a crescut cu

4,8% în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din anul
precedent, pe serie ajustată sezonier, şi cu 4,7% pe serie brută, arată estimarea semnal a
Institutului Naţional de Statistică.
În trimestrul doi al acestui an, creşterea PIB a fost de 1% faţă de T1 şi 4,6% faţă de
T2 2018 pe serie ajustată sezonier. Pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul
2018, Produsul intern brut în trimestrul II 2019 a înregistrat o creştere cu 4,4%. "Ca
urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru
trimestrul II 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fără a se
înregistra modificări semnificative ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă
provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2019, publicată în comunicatul de
presă nr. 170 din 8 iulie 2019", mai menţionează INS.
Autorităţile române estimează o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an.
Pe de altă parte, instituţiile financiare internaţionale mizează pe o creştere a PIB de sub
4% în România în 2019. Altfel, previziunile Comisiei Europene indică un avans al
economiei de 3,3%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) - 3,1%, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare - 3,2% şi Banca Mondială - 3,6%.
Sursa: https://www.economica.net/economia-romaneasca-a-crescut-cu-4-8prc-in-
primele-sase-luni-pib-a-urcat-cu-1prc-in-al-doilea-trimestru-fata-de-t1_172642.html
b) Structura populaţiei
 Pe domiciliu
Figura 9. Structura populaţiei după domiciliu
La 1 iulie 2018 populaţia României dupã domiciliu a fost de 22177,6 mii persoane, în
scãdere comparativ cu 1 iulie 2015 cu 109 mii persoane; aceastã scãdere a fost cauzatã, în
special, de sporul natural negativ al populaţiei.
La 1 iulie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se remarcã reducerea ponderii populaţiei

tinere (de 0-14 ani) de la 14,9% la 14,7% şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi
peste), de la 21,7% la 23,0%.
Populaţia adultã (15-59 ani) reprezintã 62,3% din total, în scãdere cu 290,2 mii
persoane faţã de 1 iulie 2015. La 1 iulie 2018, populaţia dupã domiciliu din mediul urban era
de 12,5 milioane persoane, reprezentând 56,4% din populaţia ţãrii.
Vârsta medie a populaţiei dupã domiciliu a crescut de la 40,7 ani (1 iulie 2015) la 41,4
ani (1 iulie 2018). Populaţia femininã, cu o vârstã medie de 42,9 ani a fost la data de 1 iulie
2018 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,0 ani.
 Populaţie rezidentă
Figura 10. Populaţia rezidentă
La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentã a României a fost de 19530,6 mii locuitori,

din care 10,0 milioane femei (51,1%).
Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei
internaţionale, au fãcut ca populaţia rezidentã a ţãrii sã se diminueze, în perioada 1 iulie 2015
– 1 ianuarie 2018, cu 291,6 mii persoane.
Structura pe vârste a populaţiei rezidente poartã amprenta specificã unui proces de

îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãţii, care a determinat
scãderea în cifre absolute a populaţiei tinere (0-14 ani) şi de creşterea absolutã şi relativã a
populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste).
La 1 ianuarie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se remarcã creşterea uşoarã a ponderii

populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,5% la 15,6% şi creşterea considerabilã a ponderii celei
vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 23,9% la 25,1%. Populaşia rezidentã adultã (15-59 ani) la
1 ianuarie 2018 reprezintã 59,3% din total, în scãdere cu 426 mii persoane faţã de 1 iulie
2015.
În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani, 45-49 ani,
50-54 ani şi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani şi
55-59 ani. La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentã din mediul urban era de 10,5 milioane
persoane, reprezentând 53,8% din populaţia ţãrii.
Vârsta medie a populaţiei rezidente a ţãrii a crescut de la 41,4 ani (1 iulie 2015) la
41,9 ani (1 ianuarie 2018), vârstã medie ce caracterizeazã ţãrile cu o populaţie „adultã”.
Populaţia femininã, cu o vârstã medie de 43,5 ani a fost la data de 1 ianuarie 2018 mai
îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,3 ani.
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile
în structura populaţiei, pe vârste şi sexe.
Reducerea numãrului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor.
Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor
atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolarã, populaţia de vârstã
fertilã, populaţia în vârstã de muncã).
Natalitatea, prima componentã a mişcãrii naturale a populaţiei, a înregistrat în anul

2018 o scãdere faţã de anul precedent şi faţã de anul 2015.
În condiţiile în care, pe termen scurt şi mediu, nu se poate aştepta ca mortalitatea sã
contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România, natalitatea rãmâne
singura componentã asupra cãreia se poate acţiona cu rezultate eficiente.
În anul 2018, numãrul de nãscuţi-vii cu reşedinţa obişnuitã în România a fost de 187,8

mii persoane, în scãdere cu 14,3 mii faþã de anul 2017 şi cu 14,2 mii persoane faţã de anul
20152).
Mortalitatea - a doua componentã a mişcãrii populaţiei - a rãmas ridicatã în România.

Creşterea semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în
perspectiva demograficã a României.
În anul 2018 au decedat 263,1 mii persoane cu reşedinţa obişnuitã în România, cu 1,7
mii persoane mai multe decât în anul 2017 şi cu 0,7 mii persoane mai multe decât în anul
2015.
Numãrul deceselor sub 1 an al copiilor cu reşedinţa obişnuitã în România, înregistrate

în anul 2018, a fost de 1214 decese sub 1 an, mai puţine cu 150 decese sub 1 an faþã de anul
2017, respectiv cu 293 decese sub 1 an faţã de anul 2015.
În anul 2018 s-au înregistrat 143,3 mii cãsãtorii. Comparativ cu anul 2017, numãrul
cãsãtoriilor a crescut cu 0,7 mii şi cu 17,8 mii faţã de anul 2015.
În anul 2018 numãrul divorţurilor a fost de 30,9 mii divorţuri, în scãdere cu 290
divorţuri faţã de anul 2017 şi cu 670 divorţuri faţã de anul 2015.
c) Densitatea populaţiei
Densitatea populației României este de 79.56 p/km².
d) Structura menajelor şi tipurile lor
Figura 11. Structura menajelor
Sursa:https://www.academia.edu/9846986/COMPOZI%C5%A2IA_FAMILIEI_%C5
%9EI_A_MENAJULUI_%C3%8EN_T%C3%82RGURILE_DIN_PRAHOVA_%C5%9EI_S%
C4%82CUIENI_%C3%8EN_RECENS%C4%82M%C3%82NTUL_GENERAL_DIN_1838
Majoritatea covârşitoare a menajelor din România au între 1 şi 5 membri, fiind vorba

de 80% dintre ele; cele cu 5 membri alcătuiesc un procent destul de mic, de 16%. Menajele
foarte populate, cu mai mult de 8 indivizi, nu depăşesc 6% din total.
Menajele sunt constituite ca: - familii - uneori doar celibatari, pensionari; - diferite
comunităţi consumatoare (cămine, case de bătrâni); - întreprinderile individuale, care nu se
delimitează de gospodăriile în cadrul cărora s-au constituit.
6. Mediul tehnologic
Realizarea rapidă a investiţiilor esenţiale în infrastructura, susţinerea investiţiilor în

capital şi a progresului tehnologic, dar şi atragerea de fluxuri sănătoase de capital străin
reprezintă principalele priorităţi ale României în anii următori, potrivit celui mai recent raport
publicat de AmCham - Camera de Comerţ Româno-Americană.
De asemenea, printre obiectivele majore pe care ţara noastră trebuie să le urmeze
pentru a-şi meţtine competitivitatea se află liberalizarea completă a pieţei de energie, dar şi
crearea unei economii digitale.
"Statul continuă să aibă un rol primordial în asigurarea infrastructurii de bază, pe care
sectorul privat nu are capacitatea de a o furniza. Pentru aceasta, statul trebuie să poată
beneficia de resurse bugetare adecvate, a căror cheltuire eficientă să fie supusă monitorizării
publice. În etapa actuală de dezvoltare a României ar trebui abandonate discuţiile sterile
despre statul minimal, iar atenţia, direcţionată asupra modului în care statul utilizează
resursele generoase care îi vor fi puse la dispozţtie de către contribuabili", se arată în
documentul citat.
Potrivit aceluiaşi raport, investiţiile în infrastructura IT şi digitalizarea sistemului
public vor creşte gradul de colectare a veniturilor publice şi eficienţa cheltuielilor şi vor
simplifica plata taxelor de către companii şi populaţie. "Digitalizarea reduce costurile de
funcţionare a administraţiei publice şi îmbunătăţeşte procesul de alocare a resurselor
financiare publice în economie.
Efectele digitalizării serviciilor publice se resimt şi la nivelul cetăţeanului
(utilizatorului/ beneficiarului) şi funcţionarului public, ameliorându-se, totodată, frecvenţa şi
calitatea interacţiunii cetăţean - funcţionar public.
Un alt efect este cel al reducerii barierelor administrative din procesul de înfiinţare şi
funcţionare a companiilor, mediul de afaceri devenind astfel mai prietenos", se precizează în
raport.
Evoluţiile înregistrate la nivelul economiei globale (automatizarea proceselor de
producţie, avansul economiei digitale şi iniţierea celei de a patra revoluţii industriale)
necesită creşterea eforturilor statului pentru susţinerea activităţilor de cercetare şi dezvoltare
pentru a permite menţinerea economiei într-o zonă relevantă a frontierei de producţie globală
(activităţi cu valoare adaugată ridicată).
România, departe de conceptul de economie digitală

Conform informaţiilor publicate în ultimul Raport de ţară, România se situează pe
penultimul loc în Uniunea Europeaă, înregistrând cea mai scăzută performanţă dintre statele
membre, ceea ce o plasează încă departe de conceptul de economie digitală.
Potrivit AmCham, pentru a putea completa procesul de tranziţie către o astfel de
economie, care să stimuleze competitivitatea şi să aibă ca rezultat progresul economic şi
tehnologic, România trebuie să vizeze trei linii de dezvoltare, respectiv digitalizarea
administraţiei publice, utilizarea tehnologiilor de către companii şi dezvoltarea competenţelor
digitale ale cetăţenilor (de bază şi specifice).
Datele din Raportul de ţară arată faptul că, în ceea ce priveşte serviciile publice
digitale, România înregistrează cea mai scăzută performanţă dintre statele membre, în ciuda
ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE).
Mai mult, ţara noastră se plasează sub media UE în ceea ce priveşte serviciile
realizate integral online (dintr-un total de 100 puncte, România înregistrează numai 67, în
timp ce media europeană este 87).
În ceea ce priveşte competenţele digitale ale cetăţenilor, Raportul indică faptul că
numai 29% dintre cetăţeni au cel puţin competenţe digitale de bază (media UE este de 57%).
"Dacă privim mai departe, competenţe digitale peste nivelul de bază au doar 10% din cetăţeni
(media UE fiind de 31%). Aceste date trebuie corelate şi cu gradul de utilizare a internetului,
care este la cel mai scăzut nivel dintre statele membre ale UE (21% dintre persoanele cu
vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul, faţă de media UE, de
11%). Corelate, lipsa competenţelor digitale şi gradul redus de accesare a internetului au
consecinţe atât asupra economiei în general, prin neutilizarea serviciilor digitale (de exemplu,
comerţ electronic sau servicii bancare), dar şi asupra pieţei muncii, întrucât firmele se
confruntă cu un nivel ridicat de neconcordanţă între competenţele angajaţilor şi capacitatea
acestora de a inova/ valorifica inovarea", se mai precizează în raport.
Studiile indică necesitatea formării competenţelor digitale ale cetăţenilor, prin
introducerea acestora cât mai devreme în cadrul procesului de învăţământ, încurajarea
tinerilor pentru accesarea programelor de studii superioare în domeniul STEM (ştiinţa,
tehnică, inginerie, matematică) pentru a crea premisele de creştere continuă a locurilor de
muncă în sectorul TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţii), precum şi prin investiţii în
programe de specializare a cetăţenilor în competenţe digitale.
În acest sens, este deosebit de important să se asigure formarea cadrelor didactice în
domeniul competenţelor digitale, pentru a putea răspunde nevoii de a aduce competenţele
digitale mai aproape de cetăţeni, indiferent de etapa profesională în care acest lucru se
întâmplă (formare profesională sau recalificare).
A treia direcţie de abordare pentru dezvoltarea economiei digitale este legată de
utilizarea tehnologiilor de către companii. Raportul de ţară evidenţiază faptul că România
este plasată pe locul 27 din 28 în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către
firme, ramânând per ansamblu mult sub nivelul ţărilor UE.
Pentru creşterea competitivităţii acestora, este necesar ca la nivel naţional să fie
implementate politici care să încurajeze dezvoltarea firmelor bazate pe tehnologii, precum şi
adaptarea tehnologiilor în procesele interne ale companiilor existente în piaţă. Spre exemplu,
conform Raportului citat, în ceea ce priveşte serviciile de cloud, cu o utilizare de numai 7% a
acestora, România rămâne mult sub media UE, de 18%. Mai mult, dintre IMM-urile
înregistrate în România, doar 8% aleg să vândă online (faţă de media UE, de 17%), în timp ce
numai 2% dintre acestea efectuează vânzări online transfrontaliere (comparativ cu media UE,
de 8%). O abordare axată pe încurajarea şi orientarea companiilor către tehnologii digitale
duce la dezvoltarea economiei digitale, reuşind să contribuie la atingerea potenţialului
economic al României în contextul schimbărilor tehnologice de pe scena internaţională.
Sursa: https://www.agendaconstructiilor.ro/files/actualitatea-interna/amcham-
dezvoltarea-infrastructurii-si-progresul-tehnologic-sunt-prioritatile-romaniei.html
7. Mediul natural
România are un nivel ridicat al biodiversităţii, precum şi sisteme ecologice intacte.

Vastele teritorii din Delta Dunării, densitatea mare a carnivorelor mari şi suprafeţele largi
acoperite cu păduri din Munţii Carpaţi sunt unele dintre cele mai semnificative şi mai
cunoscute aspecte ale bogăţiei capitalului natural al României.
Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din

suprafaţa ţării, fiind identificate şi caracterizate un număr de 783 tipuri de habitate.
Diversitatea florei şi faunei se exprimă prin existenţa unor poţii de lupi, urşi, capre
negre şi râşi, care sunt considerate ca fiind cele mai numeroase din Europa, precum şi prin
existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al
Carpaţilor.
Aproximativ 5600 de urşi, reprezentând 60% din poţia europeană de urşi bruni,
aproximativ 3000 de lupi reprezentând 40% din poţia europeană de lupi şi aproximativ 1500
de râşi reprezentând circa 40% din poţia europeană de râşi, reprezintă un simbol al sălbăticiei
şi al habitatelor naturale şi pot asigura o bază pentru reporea altor zone din Europa cu aceste
specii.
Pe teritoriul României au fost identificate 3700 specii de plante, din care până în
prezent, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt dispărute, 39 periclitate, 171
vulnerabile şi 1253 rare.
Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din România este de 1.234.710 ha,
reprezentând aproximativ 5,18% din suprafaţa ţării.
Potrivit Legii nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, în ţara noastră sunt acceptate următoarele
categorii de arii naturale protejate, definite în funcţie de obiectivele de management atribuite:
rezervaţie ştiinţifică; rezervaţie naturală; parc naţional; parc natural; monument al naturii;
rezervaţie a biosferei; zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar); sit al
patrimoniului mondial natural şi cultural; arii speciale de conservare; arii speciale de
protecţie.
Rezervaţiile biosferei, parcurile naturale şi naţionale însumează o suprafaţă de

1.132.176 ha (incluzând şi un număr de 134 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
cu o suprafaţă de 129.643 ha). De asemenea, au fost declarate alte 693 de habitate ca
rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu o suprafaţă de 102.434 ha în plus faţă de cele
134 conţinute în interiorul parcurilor naţionale, naturale şi a rezervaţiilor biosferei.
În momentul de faţă, peste jumătate din suprafaţa totală a ariilor protejate din
România au structuri proprii de administrare.
Cu suportul tehnic şi financiar al Consiliului Europei, s-a dezvoltat

proiectul "Reţeaua Smarald (Emerald) în România", care vizează identificarea şi
caracterizarea unor habitate naturale şi a unor specii sălbatice existente în România.
La nivel internaţional, trei habitate au fost declarate rezervaţii ale biosferei, iar două situri
Ramsar. Din reţeaua naţională de arii naturale protejate Delta Dunării se distinge, atât ca
suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut
internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar, Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi
Cultural.
Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin Institutul de Cercetări şi Amenajări

Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în concordanţă cu
metodologia comună adoptată de toate ţările europene.
Suprafaţa fondului forestier al României este de 6.370 mii ha păduri, la care se adaugă circa
320.000 ha terenuri cu vegetaţie lemnoasă (păşuni împădurite, aliniamente etc.).
Datorită particularităţilor fizico-geografice ale cadrului natural (relief accidentat,

pante accentuate, substrat litologic friabil, albii torenţiale etc.) şi cerinţelor social-economice,
circa 52% din pădurile României îndeplinesc funcţii speciale de protecţie, în special
hidrologică, antierozionale şi protecţie climatică.
Clima.
Teritoriul României are un climat temperat-continental, cu influenţe ale Oceanului
Atlantic şi ale Mării Mediterane în partea de sud-vest şi cu elemente excesive din est şi nord-
est.
Variaţiile climatice la nivelul ţării sunt cauzate de situaţia geografică, de poziţia

principalelor lanţuri muntoase, altitudine etc. Temperatura medie anuală depinde de latitudine
şi este de 8 grade C (45F) în nord şi 11 grade C (52F) în sud, cu temperaturi de 2,6 grade C în
munţi şi 11,7 grade C în câmpie. În timpul iernii anticiclonul scandinav (Arctic) afectează
frecvent zona ţării noastre, iar clima capătă caracteristici similare climei scandinave sub-
polare.
Resursele de ape.
În România managementul apelor se face integrat din punct de vedere cantitativ si

calitativ si la nivel de bazin hidrografic. Cele 11 bazine hidrografice sunt: Somes-Tisa,
Crisuri, Banat, Mures, Olt, Jiu, Arges-Vedea, Ialomita-Calmatui, Siret, Prut si Dobrogea-
Litoral.
Dată fiind importanţa strategică a resurselor de apă în dezvoltarea social-economică

durabilă a ţării, amenajarea, exploatarea şi valorificarea acestora urmăreşte asigurarea calităţii
apelor, valorificarea cât mai eficientă a resurselor şi, totodată, eliminarea sau atenuarea
efectelor distructive cauzate de inundaţii, exces de umiditate sau alunecări de teren.
Aspecte cantitative.
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă (râuri interioare,
lacuri naturale şi artificiale, fluviul Dunărea) şi apele subterane. Raportat la poţia actuală a
României, resursa specifică este de circa 2680 m3/locuitor/an luând în considerare şi aportul
Dunării, iar resursa specifică, luând în considerare numai râurile interioare, este de circa
1760m3/locuitor/an, ceea ce situează ţara noastră pe poziţia 20 în Europa.
Aspecte calitative.
În acest domeniu se aplică reglementările legale în vigoare, recent armonizate cu
legislaţia Uniunii Europene în domeniu. Totodată, atât la nivel naţional cât şi local, sunt
unităţi care monitorizează calitatea apei şi aplică măsuri punitive stabilite prin legislaţia în
vigoare (penalităţi, suspendarea activităţii etc.) referitoare la protecţia calităţii apelor.
Problemele prioritare ale României privind mediul înconjurator:
- reducerea poluării şi crearea unui sistem concret de gestiune a deşeurilor
-utilizarea durabilă a resurselor naturale
 -refacerea zonelor degradate, protecţia şi conservarea
 -apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor, prin dezvoltarea sistemului de control

preventiv şi monitoring al factorilor din mediu
 -dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă
 -aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi reglementări

compatibile cu exigenţele Uniunii Europene
 -dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional modern în domeniul controlului activităţilor nucleare şi a

realizării unui sistem sigur de gestiune a deşeurilor radioactive.
Sursa: http://stiri.botosani.ro/botosani/informatii-utile/mediul-natural.html
II. Analiza micromediului de marketing
1. Oferta de vin în România
Anul vitivinicol 2018 a marcat o creștere a recoltei de struguri, a suprafețelor de viță-
de-vie pentru producerea vinurilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), dar și a valorii
exporturilor. Cifrele se conțin în raportul de activitate al Oficiului Național al Viei și Vinului.
Pentru al doilea an consecutiv a fost înregistrată o roadă bună. Anul trecut, Republica
Moldova a avut una dintre cele mai bogate recolte de struguri din ultimii 10 ani, performanță
ce a plasat țara noastră pe locul 19 în clasamentul producătorilor de vinuri din întreaga lume.
De pe o suprafață totală de 128 de mii ha de viță-de-vie au fost recoltați 680 mii tone
de struguri, ceea ce denotă un randament de 5,3 tone/ha. Prin urmare, au fost prelucrați 356
mii tone de struguri, din care s-au obținut 16,5 mln. dal de vin, 2,5 mln. dal de vin spumant și
4,8 mln. dal de distilat.
Concurenţa directă:
Producatorii mari de vinuri sunt:
 Dobrogea: Murfatlar Romania, Karom Drinks, Vinvico Constanta, Fruvimed,

Viticola Sarica Niculitel, Ovidius Mercado ;
 Moldova : Bucium Iasi ,Cotnari,Vinia, SCDVV Iasi,Vincon Vrancea,Veritas
Panciu,Vinuri Nicoresti, Prowine International, SCDVV Odobesti, Ramex, Bachus ;
 Banat : Cramele Recas ,SCDVV Minis ;
 Transilvania : Jidvei ,Casa Vinului Mures,Prescon Mures ;
 Oltenia : Carl Reh Winery ,Vie Vin Vanju Mare ,Vinarte,SD Banu Maracine ;
 Muntenia : Provinum S.E.R.V.E.,Vinterra International,Cramele
Halewood,Carpathian Winery,Videlmar,DVFR,ICDVV Valea Calugareasca,SCDVV
Stefanesti – Arges,Tohani, Rovit
Cei mai importanţi producători de vinuri sunt:
Murfatlar
La Murfatlar, vinurile tot vorbesc de peste 2000 de ani. Ba spun legenda lui Dionisos
care s-a născut aici, în Dobrogea, ba a oamenilor care fac asta zi de zi, din generaţie în
generaţie, cu aceeaşi dăruire şi pricepere. Nimic nu impresionează însă mai tare ca vinurile
luate direct din vie. „Cu prospeţimea şi naturaleţea lor rămâi în minte mult după prima
degustare”, spun oamenii care se reiîntorc an de an aici. Şi nu-s puţini la număr. Aşa stând
treaba, am adus crama Murfatlar cât mai aproape de tine. E ca un drum în crama de fiecare
dată. Şi de fiecare dată rămâi surprins şi dornic să revii.
Pentru că totul e pe încercate şi testate, nu e doar o poveste frumoasă spusă la un pahar

cu vin. Iar dacă vorbim de poveşti, ne amintim de începutul istoriei Cramei Murfatlar: am
pornit la drum în 2010, iar astăzi am ajuns sa avem peste 50 de crame în toată ţara. Fiindcă ne
place sa fim aproape de cei care vor un pahar de vin bun!
Compania dispune de 3.000 de hectare în zona localităților Murfatlar, Valul lui

Traian, Poarta Albă și Siminoc. Aceasta a fost înființată în 1943 cu numele de Stațiunea
Experimentală Viti Vinicolă Murfatlar.
În anul 1955, podgoria a fost extinsă la o suprafață de 2.100 de hectare, prin

înființarea Întreprinderii de Stat Murfatlar.
Compania produce o gamă largă de vinuri, acoperind toate segmentele, de la albe la
roșii, și de la seci la dulci sau licoroase.
Printre mărcile de vinuri produse de companie se numără: Rai de Murfatlar, Zestrea
Murfatlar, Sec de Murfatlar, Conu Alecu, Ferma Nouă, 3Hectare, Lacrima lui
Ovidiu, Murfatlar Rai Grand Reserve, Arezan, Babanu și Zaraza.
Acționarii principali ai companiei sunt Euroavipo și Euro Trade Invest, ambele din
Buzău, care dețin 41,94%, respectiv 39,01% din acțiunile Murfatlar, iar Vitivinicola
Basarabi, Constanța, controlează 19,04% din capital.
Murfatlar este controlată indirect de familia Dobronauțeanu, George Ivănescu și
Cătălin Bucura.
Murfatlar face parte din grupul Euro, alături de Euroavipo, producătorul
rachiului Hanul Ars și al coniacului Unirea, Romanian Drinks Service și Signus România
Distribution. De asemenea, în portofoliul Euro mai intră producatorul de mezeluri Principal
Company și producătorul de apă minerală Bibco Biborțeni.
De-a lungul timpului, vinurile produse de companie au primit numeroase premii la
concursuri internaționale.
În martie 2012, compania a intrat în insolvență.
Sursa: http://www.cramamurfatlar.ro/franciza
Jidvei
Jidvei dispune de 3 crame, cu o capacitate impresionantă, de peste 270 de mii de
hectolitri. Fie că ajung la crama Jidvei, Blaj sau Bălcaciu, boabele de struguri se vor
transforma, grație artei oenologului, în vinuri care păstrează vocația arealului viticol (terroire
viticole).
Crama Jidvei, dată în folosință în 1974, este cea mai mare dintre cramele companiei.
Începând cu anul 1999, tradiția a fost dublată de beneficiile tehnicii moderne, investițiile în
această cramă urmărind optimizarea proceselor tehnologice în vederea asigurării calității și
tipicității vinurilor de Jidvei.
Odată intrat în labirintul de săli, descoperi mai întâi vasele în care se păstrează
produsul “viu”, în continuă transformare. Aproape de ele, în vase mai mari de lemn, de 5.000
– 10.000 litri, se maturează vinuri din cele mai cunoscute soiuri albe: Traminer, Pinot Gris
sau Fetească Albă. Tot aici, se regăsesc cisterne de inox în care se păstrează vinurile pentru a
rămâne fructuoase, proaspete și tipice soiurilor din care au fost realizate. Într-o altă sală, un
sistem automatizat de monitorizare a fluxurilor din cramă ține evidența vaselor pline și goale,
dar și a drumului parcus de vin în traseul spre îmbuteliere.
Sursa: https://www.jidvei.ro/ro/crama-jidvei
Cotnari
Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948.
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind situată
în cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari – Hârlău, un segment important din marea
Coastă Moldava.
Reputatul academician român Valeriu D. Cotea o apreciază ca fiind „una dintre cele
mai renumite regiuni viticole din țara noastră”.
Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți,
prin finețea vinurilor albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor
pentru cultura vinului.
Dragostea localnicilor pentru creșterea și rodul viței de vie ne-a învățat să prețuim
fiecare boabă purtătoare de soare și să împărtășim cu ceilalți bucuria vieții.
Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grijă de cele peste
1.700 de hectare cu plantații de vie prin lucrări agricole performante. Specialiștii noștri
lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii, pentru obținerea unor noi soiuri de viță de
vie și a unor noi cupaje de vinuri.
Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției

medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din
țările viticole. Compania noastră va alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În
vinoteca noastră, organizată pe criterii științifice, păstrăm cele mai reușite colecții, începând
din anul 1956.
„Podgoriile sfinte” de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei
îndeletniciri străvechi viti-vinicole. Din antichitate și până astăzi, vița de vie a îmbrățișat
neîntrerupt dealurile molcome ale zonei, profitând din plin de particularitățile acestora.
Podgoria este adăpostită de vânturi și de curenții locali reci, datorită fenomenului de
phoenizare a maselor de aer, ce determină un proces de încălzire. Perioada mai – septembrie
este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse, favorizând insolația, creșterea strugurilor
și acumularea zahărului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textura
luto-nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile.
Sursa: https://www.cotnari.ro/companie/
Vincon.
Vincon Romania este unul din marii producători de vin, băuturi spirtoase şi oţet din
România. Fondat în anul 1949, Vincon Romania a fost privatizat în 1999 şi de atunci Luchi
Georgescu este acţionarul majoritar şi Preşedintele companiei.
Compania deţine 1500 de hectare de vie în podgoriile Odobeşti, Coteşti, Panciu şi

Huşi, 11 ferme viticole, 10 crame, 3 platforme industriale pentru condiţionarea şi
îmbutelierea vinului, a băuturilor spirtoase şi a oţetului, dar şi trei depozite. Din aceste
podgorii, societatea produce vinuri de calitate superioarã din soiurile: Feteascã Albã, Feteascã
Regalã, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir,
Feteascã Neagrã, Tãmâioasã Româneascã şi Busuioacã de Bohotin.
Vincon Romania are unele din cele mai rafinate crame din ţară şi portofoliul
companiei acoperă toate segmentele de consum, motiv pentru care deţine un procentaj
echilibrat in toate categoriile.
Crama Beciul Domnesc, cea mai mare vinotecă profesională din România, deţine
peste 100,000 de sticle de vin, cele mai vechi datând din 1949. Crama fondată în timpul
domniei lui Ştefan cel Mare a fost renovată între 1834 - 1839, în perioada domniei lui Mihail
Sturdza, este acum monument istoric.
Crama Paradis, cunoscută datorită rezervei de distilat de vin, este cea mai mare din
Sud-Estul Europei, adăpostind peste un milion de litri de distilate de vin cu vechimi cuprinse
între 12 şi 35 de ani.
Vincon este singura companie din România care poate oferi o colecţie remarcabilă de
vinuri începând cu vinuri noi până la vinuri învechite şi maturate timp de peste 60 de ani.
Compania are vinuri obţinute prin metode tradiţionale de vinificaţie dar şi vinuri obţinute prin
cele mai moderne tehnologii. Diversitatea produselor noastre este esenţa de bază a
caracterului nostru unic şi este baza solidă de notorietate a companiei noastre.
Segmentul vinurilor de top, super premium, e reprezentat în portofoliul Vincon de

două game de vin:
Comoara Pivniţei (Cabernet Sauvignon şi Merlot, Pinot Noir, Tămâioasă

Românească, Fetească Albă, Sauvignon Blanc)
Oenoteca (Fetească Regală, Muscat Ottonel, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon)
- colecţii de vinuri învechite
Segmentul vinurilor premium şi super-premium este completat în portofoliul Vincon

Romania de Rose Verite, Rose Far Niente, Beciul Domnesc Grand Reserve, Egregio,
Ambrosio şi Mirabilis Machina.
În categoria vinurilor roşii, consacrată este gama de vinuri Beciul Domnesc (Fetească
Neagră şi Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir şi Riesling de Rhin, Feteasca Albă, şi
Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel şi Rose).
Printre cele mai cunoscute şi consumate vinuri produse de companie putem menţiona
Galbena de Odobeşti, Proles Pontica, Premiat - Eticheta Neagră şi Muscatel.
Compania produce deasemenea trei branduri de vinars de o calitate de top. Vinarsul
JAD, învechit timp de 28 de ani în crama Paradis, Mioriţa învechit 18 ani şi Mioriţa, 12 ani.
Potrivit specialiştilor, JAD este cel mai vechi vinars din România, recunoscut la cele mai
prestigioase concursuri, atat locale cât şi internaţionale. Aceste vinarsuri sunt obţinute prin
metoda originală de Charantaise, metoda asumată de la dezvoltatorii originali ai vinarsurilor
din Franţa, în regiunea Cognac, aceeaşi metodă folosită pentru obţinerea faimosului cognac.
Vincon Romania participă anual la cele mai importante competiţii naţionale şi

internaţionale. Aşadar, în 2011 şi 2012, vinurile sale au fost medaliate la: Vinitali, Concours
Mondial de Bruxelles, Bucharest International Wine Contest and Vinvest National Wine
Contest. Beciul Domnesc, cel mai cunoscut brand din portofoliul Vincon, a obţinut o medalie
de aur în 2011 la International Wine Competition, o medalie de argint la Vinvest şi o medalie
de argint la Concours Mondial de Bruxelles, Gran Mention la Vinalty 2011 pentru Fetească
Neagră în 2009, în timp ce Beciul Domnesc Merlot 2008 a obţinut medalia de argint la
Bruxelles în 2011 şi medalia de aur anul acesta la Bucureşti.
În 2011, Beciul Domnesc a fost nominalizat de către Top 300 Superbrands ca unul
dintre cele mai populare branduri de pe piaţa românească.
Pe perioada 2008-2011, Vincon Romania a primit un total de 49 de medalii ce atestă

calitatea vinurilor şi vinarsurilor. Suntem deasemenea foarte mândri fiindcă România a
caştigat 3 medalii de aur la Concours Mondial de Bruxelles în 2012, acordate vinurilor din
regiunea Vrancea, două dintre ele fiind produse de Vincon Romania (Muscat - primul an de
producţie şi Tămăioasă Romanească). În 2013, Bruxelles World Contest, Vincon Romania a
câştigat medalia de aur cu Ambrosio Cabernet Sauvignon.
Cele 3 platforme industriale pentru condiţionarea vinului, alãturi de 3 instalaţii

Charente, o cramã de învechire a distilatelor şi 3 linii de îmbuteliere a produselor pe bazã de
vin, conferã societãţii VINCON VRANCEA o redutabilã forţã de producţie, ceea ce o
distinge net în mediul concurenţial intern.
Modernizarea continuã a tehnologiei şi profesionalismul specialiştilor au adus

companiei, dincolo de certa calitate a produselor, recunoaşterea brandurilor şi poziţionarea in
topul producatorilor din România.
Sursa: http://www.vincon.ro/companie/
Cramele Recaş
Compania cunoscută astăzi sub numele Cramele Recaș și-a început activitatea la
sfârșitul secolul XX, mai precis în 1991, cu ambiția de a prelua tradiția și cultura moștenite de
la artizanii de vin din podgoria străveche, dar și de a adăuga profesionalism, investiții
semnificative, dar, mai ales, inovație și pasiune pentru vinurile noi care se nasc aici .
Acum, societatea Cramele Recaș, de componență româno-britanică, administrează o
suprafață de aproximativ 1100 de hectare de viță de vie în Recaș (județul Timiș) și Miniș
(județul Arad) și se găsește în topul producătorilor de vin de calitate din România.
În mai puțin de un sfert de secol de istorie contemporană, Cramele Recaș a crescut de la
o cramă cu dotări strict tradiționale, la una dintre cele mai moderne din țară.
Dezvoltarea brandurilor Cramelor Recaș a început cu vinurile de largă desfacere în
raport optim calitate-preț cele mai des întâlnite din gama Schwaben Wein – și a continuat,
treptat, prin crearea unor vinuri cu personalitate pentru segmentul consumatorilor pretențiosi
– Castel Huniade, Cocoșul dintre Vii, La Putere, Sole, Selene, Solo Quinta, Cuvee
Uberland, Conacul Ambrozy și MUSE. Aceste game comerciale care acoperă principalele
categorii de adresare a segmentelor de piață satisfac în prezent aproape întreaga paletă de
tipuri, stiluri și expresii de vinificare cunoscute și apreciate de consumatorii români și din
străinătate.
Ca lider de calitate și inovație pe piața românească, rezultatele Cramelor Recaș se
confirmă an de an, atat cu premiile obținute la cele mai importante concursuri de profil
naționale și internaționale, cât și prin creșterea vizibilă a popularității vinurilor care poartă
etichetele noastre sub valoarea asumată în care credem neabătut: Din respect pentru vin!
Sursa: http://cramelerecas.ro/
Descrierea produselor principalilor concurenţi
Jidvei
 Traminer - se obţine într-o largă paletă, de la sec până la dulce. Are o

culoare galben-verzuie până la galben-aurie, sau chiar galben-roşcată, după mai
mulţi ani de învechire.
Aroma specifică şi distinctă este asemănătoare cu cea a dulceţii de
trandafiri. Gustul este uşor picant lăsând uneori impresia celui de mirodenii,
onctuos şi catifelat.
Vinul este apreciat ca un elixir pentru zilele bătrâneţii, un întăritor care
lungeşte şi înfrumuseţează viaţa. Prin maturare şi învechire apare mai corpolent, puţin
amărui şi cu gust de alune.
 Dry Muscat - Muscat Otonnel este vinul care şi-a găsit a doua patrie în
cadrul podgoriei, cu o culoare de la galben pai până la galben auriu, de la sec,
demisec până la dulce.
Parfumul şi aroma amintesc de cele ale strugurelui copt, cu gust
atrăgător, plăcut, având savoarea unui nectar aromatizat cu esenţă de salvie,
până la mirosul plăcut al florilor de lămâi.
 Sauvignon Blanc este un vin sec, demisec, sau demidulce, care a
contribuit şi contribuie la menţinerea faimei Jidveiului în ţară şi străinătate.
Când vinul este tânăr, fructuozitatea, parfumul şi aroma ierboasă
amintesc de cele de amnar scăpărat.
Este un vin cu multă viaţă, plăcut acid, cu o inegalabila savoare,
fructuos şi armonic. După câţiva ani de păstrare în butoi şi butelii, buchetul şi
gustul se apropie de ale pepenului galben.
Cotnari
 Grasă de Cotnari - Gustul, complex, pare făcut din cel al miezului

de nucă împletit cu dulceaţa stafidelor şi cu o nuanţă plină de migdale dulci.
Strugurii din care se obţine acest vin poartă denumirea de Grasă de

Cotnari.
La Cotnari, acest soi de struguri acumulează frecvent 300 grame de

zahăr/litru de must, din care rezultă un vin de minim 12,00% alcool şi
aproximativ 80 grame zahăr/litru.
 Blanc Cotnari - Este reprezentantul noii generaţii a vinurilor de

Cotnari. Face parte din categoria vinurilor albe-seci.
Soiurile componente ale acsetui sortiment sunt: Frâncuşă, Fetească şi

Tămâioasă. Vinificarea acestor soiuri are loc separat. Arta cupajării acestor soiuri
pure revine tehnologului, iar vinul rezultat este un vin puternic prin conţinutul
ridicat de alcool (peste 12%) şi extract (extractul sec 24-26).
 Tămâioasă (Busuioacă) de Moldova - Culoarea este galben

strălucitoare cu reflexe verzui sau gălbui, în funcţie de trecerea anilor.
Gustul complex, îngemânează parfumul de busuioc şi fân proaspăt

adunat, cu aroma deosebită a perelor busuioace. Strugurii din care se obţine acest
vin poartă denumirea de Busuioacă (Tămâioasă) de Moldova, soi de struguri istoriceşte legat
de Cotnari.
La Cotnari, acest soi de struguri depăşeşte frecvent 260 grame zahăr/litru de must, din
care rezultă un vin cu tăria alcoolică de minim 11,5% şi un conţinut de peste 60 grame
zahăr/litru.
 Fetească albă - Vinul Fetească de Cotnari păstrează din specificul

soiului Fetească, dar are o tipicitate cu totul aparte, datorată în special
condiţiilor eco-climatice particulare ale podgoriei, mai ales atunci când
recoltarea strugurilor se face toamna târziu.
Strugurii din care se obţine acest vin sunt cei de Fetească albă culeşi la
maturitate de înnobilare, când mustul rezultat din vinificarea lor are o
concentraţie în zaharuri de minim 240 gr/lt. din care rezultă un vin de minim 11.5% alcool şi
aproximativ 40 gr. zahăr.
Murfatlar
 Muscat Ottonel - Este un vin renumit atât pentru parfumul

floral caracteristic, cât şi pentru calităţile de ansamblu ce fac din el un desert
excelent. Realizat printr-o tehnologie specifică, ce are în vedere conservarea
cât mai corectă a aromei, este un vin plin, de culoare galben aurie, de o fineţe
deosebită, cu un echilibru perfect şi o aromă neîntrecută ce evoluează deosebit
în faza de învechire.
 Chardonnay - Soi de baza în cadrul podgoriei Murfatlar, realizat

în urma supracoacerii avansate. deţine recordul distincţiilor internaţionale,
fiind considerat un campion al acestora.
 Cabernet Sauvignon - Vin bărbătesc, impresionant prin
caracterul său fructuos, ce evoluează excelent în urma maturării în vase de
stejar, ce-i conferă un buchet original, o armonie gustativă complexă.
Roşu rubiniu în fază tânără, cu tente maronii în urma învechirii.
 Merlot - Vin roşu aprins, vioi, vivace, cu buchetul floral caracteristic,

armonic constituit, cu o bună evoluţie în învechire, în special asociat cu vasul de
stejar.
Are o compoziţie organoleptică specifică, cu un conţinut ponderat în tanin şi

evoluează bine în urma maturării căpătând un gust fructuos de coacăze.
 Pinot Gris - Este reprezentatntul fidel al vinurilor naturale dulci, deţinând

recordul acumulărilor de zahăr.
Culorile galben pai, nuanţele spre chihlimbariu, în urma învechirii avansate,

gustul caracteristic, armonia în asamblu a componentelor ce-i conferă nuanţe
catifelate şi onctuase, îl fac să rivalizeze cu cele mai renumite vinuri ale lumii din
această categorie.
 Pinot Noir - Vin roşu, fin şi elegant, armonios, lejer şi prietenos.
Are o culoare roşu aprins în fază tânără, degradând spre roşu cărămiziu la
maturitate. Prin învechire capătă o catifelare deosebită.
Vincon
 Mirabilis machina- Nas tipic de prune uscate dar neafumate,

uşoare tuşe de cafea şi mentă cu nuanţe pronunţate de coacăze negre.
Gust amplu, rotund, catifelat fără nici o asperitate în care aromele de
coacăze şi cireşe negre vin să completeze caracterul complex dat de
prunele uscate atât de tipice soiului.
Chiar dacă nivelul alcoolic este ridicat, acesta este foarte bine integrat
şi lipseşte cu desăvârşire senzaţia de arsură ce ar putea fi dată de prezenta în
concentraţie mare a acestuia.
 Rose far niente- Note olfactive: arome proaspete de căpşuni

supracoapte şi fragi. Note gustative: citrice, căpşuni coapte, catifelat,
proaspăt şi rotund în atac, cu o bună aciditate și cu postgust lung.
 Egregio sauvignon blanc- Note olfactive: nuanţe puternice de ardei

verde, urzică şi tușe de coajă de lămâie şi fructe tropicale. Note gustative:
citrice şi fructe tropicale.
Cramele Recaş
 Regno Recaş - Sauvignon Blanc- Galben pai cu ușoare reflexe

verzui, limpiditate foarte bună. Arome de fructe tropicale (banane), agrișe,
piersici albe, miere, ușoare aspecte autolitice (drojdii). Aciditate foarte
bună, alcoolul bine integrat, mineralitatea completează. Un vin elegant, cu
un postgust foarte bun.
 Castel Huniade – Riesling- Galben pai, cu inflexiuni verzui,

limpiditate bună. Arome proaspete de flori albe (soc, romaniță) și mere
verzi. Atac redus, cu aciditate bună, usor citric, corp lejer, la încălzire
apar senzații de caise și piersici pârguite (parțial coapte), postgust ce
confirmă prospețimea și intensitatea gustative.
 SOLE – Chardonnay- Galben auriu, vagi reflexe verzui,

limpiditate bună. Arome florale (romaniță), de fructe (caise, piersici
albe, nuci lychee) cu ușoare atingeri de lemn de alun ți vanilie. Un vin
corpolent, cu arome intense, aciditate bună, mineralitate accentuată, pe
fundal de miere, final cu gust placut de pomelo, cu postgust de
excepție.
Concurenţa indirectă
Băuturi slab alcoolice

Cele mai cunoscute și consumate băuturi slab alcoolice sunt berea, care ocupă și
binemeritatul loc 3 în topul mondial al tuturor băuturilor, după apă și ceai, și cidrul, mai puțin
popular la noi, deocamdată, dar foarte îndrăgit de alte popoare.
Berea
Dintre băuturile slab alcoolice, berea este cea mai consumată și este cea mai veche
băutură alcoolică din toată lumea. Primele scrieri ce fac referire la consumul berii datează din
vremurile Mesopotamiei Antice. Acum 4000 de ani, meseria de berar era una respectabilă,
practicată cu precădere de femei.
După conţinutul în alcool etilic, berea se clasifică în 4 categorii: bere fără alcool, bere
slab alcoolizată (cu 0,5-1,5% alcool), bere obişnuită (cu 3-4,5% alcool) și bere cu peste 4,5%
alcool.
Tipurile de bere produse în majoritatea ţărilor, inclusiv în România, sunt:
 bere blondă, de culoare galben-pai deschis, puternic hameiată, cu spumare intensă și
aromă pură de hamei (tip Pilsen);
 bere blondă, de culoare galben-auriu, mai slab hameiată (tip Dortmund);
 bere brună, de culoare închisă, în care predomină aroma de malţ, slab hameiată (tip
Munchen).
Principalii producători de bere sunt:

 Ursus Breweries( Timișoreana, Ursus, Grolsch, Peroni Nastro
Azzurro, Pilsner Urquell, Ciucaș, Stejar, Azuga)
 HEINEKEN ROMANIA SA(Heineken, Desperados, Ciuc, Golden
Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita, Hațegana, Silva, Gambrinus,
Affligem, Edelweiss, Birra Moretti, Amstel)
 BERGENBIER S.A(Bergenbier, Staropramen, Stella Artois, Beck's,
Noroc, Corona, Lowenbrau)
 UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL(Tuborg,
Carlsberg, Skol, Holsten, Guiness)
Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/top-producatori-bere-piata-
consum-romania.htm
Băuturi alcoolice tari
a) Băuturi alcoolice tari naturale sau “rachiuri”
Denumite și rachiuri naturale, aceste băuturi se obţin de regulă prin distilarea
sucurilor rezultate din fermentarea fructelor sau a cerealelor.
Din categoria rachiurilor fac parte:
- țuica, obținută din prune fermentate și distilate;
- palinca, obținută din fructe fermentate și distilate;
- horinca sau holerca, denumirea regională a rachiului din Maramureș și Țara Oașului.
- băuturile alcoolice pe bază de vin (rachiuri de vin și coniacurile)
Sursa: https://king.ro/blog/ghidul-buturilor-alcoolice.-clasificare-mod-de-fabricare-
i-beneficii.html?gdpr=true
Producători de rachiu: Transilvania GP, Crama La SALINA, Rotin BADACIN, Pater

Spirits, Distileriile BRAN, Zetea.
Sursa: https://www.vinpenet.ro/calvados-palinca-rachiu-tuica
b) Băuturi alcoolice tari industriale

Rachiurile industriale sunt obținute prin diluarea alcoolului etilic rafinat la care sunt
adăugate esenţe ori extracte de plante. La fabricarea alcoolului se utilizează produse
alimentare bogate în amidon (cartofi, cereale) sau în zaharuri (sfecla de zahăr).
Dintre acestea amintim: lichiorurulie, rachiurile simple și rachiurile aromate.
Lichiorurile au o concentrație alcoolică cuprins între 25-45%, sunt băuturi dulci,
colorate divers şi cu arome date de anumite esenţe sau extracte de plante sau fructe.
Rachiurile simple conţin doar alcool de fermentaţie, diluat până la o anumită
concentraţie și îndulcit foarte uşor. În această categorie intră rachiul alb, rachiul extra şi
diversele tipuri de vodka.
Rachiurile aromate diferă de cele simple prin adaosul de arome naturale ori sintetice,
de coloranţi şi de zahăr. Cele mai întâlnite sortimente sunt: ginul, romul industrial, rachiul de
vişine, rachiul de caise, rachiul de portocale.
Sursa: https://www.vinpenet.ro/calvados-palinca-rachiu-tuica
Producători de lichior: Alexandrion Grup Romania , Zetea.

Sursa: https://www.vinpenet.ro/lichior-liquer-digestiv?page=2
Cota de piaţă
Dacă în 2014 piaţa vinului se situa la nivelul de 336,2 milioane euro, în 2018 a ajuns
la 377 milioane euro, pe fondul invesţitiilor semnificative realizate de producători şi ca
urmare a creşterii consumului. Astfel că, după rezultatul negativ al industriei de anul trecut,
de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar vânzările realizate
în perioada sărbătorilor de iarnă vor avea un cuvânt decisiv, se arată într-o analiză realizată
recent de KeysFin.
Conform datelor analizate, România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari
producatori de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) şi Austria
(2,4 mhl), este printre puţinele state europene care înregistrează o creştere faţă de 2016.
Previziunile pentru anul 2017 relevau o creştere a pieţei vinului de până la 385 de milioane de
euro.
“Vinul este una dintre băuturile preferate de români, iar de Crăciun şi Revelion,
acesta nu lipseşte de la mesele de sărbători. Toţi jucătorii din piaţă şi-au pus mari speranţe
în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul
consumului, stimulat de creşterea salariilor şi sezonalitate, vor îmbunătăţi semnificativ
balanţele comerciale ale majorităţii jucătorilor din piaţă. După două recolte slabe, România
a revenit la un nivel ridicat de producţie a vinului. 2018 se anunţa încă un an de creştere,
însă evoluţia trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal şi a deciziilor
macro-economice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluţia vremii
urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investiţiile
semnificative au făcut ca acest sector să îşi diminueze semnificativ factorul meteosensibil”,
spun analiştii KeysFin.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, producţia mondială de vin era

estimată să ajungă la 246,7 mhl, după o scădere de 8,2% faţă de anul 2018. Producţia scăzută,
în special în Europa de Vest, se datorează condiţiilor climatice nefavorabile.
Potrivit studiului KeysFin, în piaţa vinului activau, anul trecut, 559 companii ( CAEN
1102 – producţia de vin din struguri şi CAEN 0121 – cultivarea strugurilor). Cea mai mare
parte a pieţei (61%) a fost generată anul trecut de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri
între 10 şi 30 milioane de euro). În piatţă activau două companii mari (cu afaceri de peste 30
mil.euro), 88 de companii mici (mai puţin de 10 milioane de euro) şi 440 de
microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).
Datele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finanţelor, arată că Jidvei este

liderul pieţei cu o cotă de 8,8% şi este urmat de Cotnari SA, Cramele Recaş cu 8,1% şi
respectiv 7%. Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată
de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piaţă. Cel mai profitabil
jucător de pe piaţă este, de departe, Cramele Recaş cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai
mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea şi Crama Ceptura SRL
urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15% respectiv 9,5% din profitul total
al industriei.
Din perspectivă geografică, firmele din judeţul Vrancea reprezintă 14,5% din piaţă şi
sunt urmate de cele din Bucureşti, Alba, Prahova şi Iaşi (cu câte 10-15% fiecare). Împreună,
acestea generează peste 61% din producţia internă de vin.
Din punct de vedere al forţei de muncă, numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 5% în
ultimii 5 ani, la 6.170 în 2018, iar tendinţa este foarte probabil să continue pe termen mediu
datorită investiţiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producţie. În funcţie de tipul de
companie, companiile medii au angajat 45% din forţa de muncă în 2018, în timp ce în
microîntreprinderi existau doar 737 de angajaţi (11% din total).
Anul 2017 a fost marcat de falimentul Murfatlar, unul dintre jucătorii importanţi din
piaţa vinului, fapt ce doveşte că industria este în continuare plină de provocări.
După ce, în 2016, a ocupat locul 6 în clasamentul industriei, cu o cifră de afaceri de

15 milioane de euro şi o pierdere netă de 18 milioane de euro, compania a emis o notificare
oficială de intrare în faliment în 2017. Per total, pierderile Murfatlar din ultimii patru ani s-au
ridicat la aproape 50 de milioane de euro.
La nivel de industrie, datoriile comerciale de peste 760 de milioane de euro in 2016 au

reprezentat anul trecut 54% din totalul datoriei companiilor din sector. Finanţarea bancară a
reprezentat numai 9,2% din totalul datoriilor ceea ce arată o dependentţă crescută de creditul
furnizor.
“Piata vinului se confruntă, ca multe alte sectoare, cu blocajul financiar. Plăţile se

fac greu, datoriile se achită la termene îndepărtate, iar multe companii ajung astfel în
dificultate sau chiar în faliment. În aceste condiţii, informarea constantă privind evoluţia
companiilor a ajuns să reprezinte o componentă esenţială în dezvoltarea unui business
predictibil şi sănătos. Să emiţi o factură fără să te informezi despre sănătatea financiară a
partenerului reprezintă o adevarată misiune imposibilă, cu consecinţe direct la nivel
financiar”, afirmă experţii KeysFin.
Aceştia precizează că, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să

se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. În acest sens, se
recomandă tuturor jucătorilor din piaţă care lucrează cu facturi cu plata la termen să apeleze
la servicii specializate de management al riscului comercial.
Sursa: https://www.horecainsight.ro/estimari-keysfin-piata-vinului-revine-pe-
crestere/
Furnizorii
OENOLOGIA (în scriere fonetică enologie) este ştiinţa care se ocupă cu
studiul şi procedeele de obţinere, îngrijire şi păstrare a vinurilor şi a altor produse
derivate din struguri must sau vin.
Ştiindu-se că vinul se face numai din struguri, Oenologia, ştiinţa vinificării,
trebuie luată în consideraţie alături de sora sa, viticultura, ştiinţa cultivării viţei de vie.
Conform REGULAMENTULUI EUROPEAN vinurile ecologice trebuie să fie
obținute cu materii prime agricole ecologice: struguri, zahăr, must de struguri concentrat.
Producători de struguri
În România există peste 1.300 de companii care cultivă struguri şi produc vin, iar
circa o treime din total sunt întregistraţi în judeţul Vrancea, arată datele de la Registrul
Comerţului. Pe poziţiile următoare vin Bucureşti, Prahova, Arad şi Iaşi, însă la distanţă
considerabilă de lider. Peste 20 de judeţe din ţară sunt aproape invizibile pe harta viticolă a
României cu mai puţin de zece jucători.
„În judeţul Vrancea sunt peste 24.000 de hectare cultivate cu viţă de vie, dintre care
doar circa 3.000 de hectare cu declaraţie de recoltă. Terenul este puternic fărâmiţat, fiind
circa 10.000 de proprietari în zonă“, explică Valeriu Cotea, profesor la Facultatea de
Horticultură din Iaşi şi preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.
El adaugă faptul că, dintre proprietari, doar câteva sute fac din această activitate o
afacere şi au în spate o firmă. Alţii lucrează pe PFA deoarece legislaţia permite ca fiecare
producător să realizeze zece vagoane de vin pentru autoconsum, adaugă Cotea. El explică şi
faptul că această situaţie se regăseşte şi în alte judeţe.
În clasamentul realizat de Ziarul Financiar au fost luate în considerare companiile care

şi-au declarat unul dintre CAEN-urile 0121 - Cultivarea strugurilor şi 1102 - Fabricarea
vinurilor din struguri şi care şi-au depus rezultatele financiare pe anul trecut. Datele sunt
valabile la 31 iulie 2017.
România are circa 180.000 de hectare cu viţă-de-vie, iar cu acest nivel al suprafeţei
ocupate cu viţă, piaţa locală se află pe locul cinci în UE şi pe locul 11 în lume. Totodată, piaţa
locală este unul dintre marii producători locali de vin cu o producţie de 3,2 milioane de litri
anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Producţia este în scădere de la 3,6
milioane de litri în anul anterior şi departe de maximele de 5,2-5,3 milioane de litri din urmă
cu un deceniu.
Sursa: https://www.zf.ro/companii/harta-viticola-a-romaniei-o-treime-din-
producatorii-locali-de-struguri-si-vin-sunt-in-judetul-vrancea-16705576
Producători de sticle
Cel mai mare producător de sticle din România, Stirom, s-a alăturat, împreună cu
distribuitorul său – TC Rom Glass – ca partener la lucrările Forumului Vinul.ro din 15-16
aprilie 2016, la GoodWine.
Prin acest parteneriat, organizatorii Forumului doresc să ilustreze în fața

participanților profesioniști importanța package-ului în comerțul cu vinuri: dincolo de funcția
simplă de recipient, designurile clasice sau cele inovatoare ale sticlei fac parte din identitatea
produsului, iar alegerea unui model sau altul reflectă, în ochii consumatorului, grija și
prețuirea pe care producătorul însuși o acordă vinului său.
Am stat de vorbă în continuare cu Irina Neagu (foto sus), de la TC Rom Glass,

pentru afla cât înțeleg și utilizează acest mijloc de diferențiere producătorii de la noi din țară,
prin prisma vânzărilor de modele și prin prisma vitezei cu care inovațiile din industria
sticlăriei sunt preluate de către deținătorii de branduri de vin.
Sursa: https://vinul.ro/tc-rom-glass-si-stirom-parteneri-ai-forumului-si-industriei-
vinului-din-romania.html
Clienţii
2. Analiza cererii de vin
Consumatorii efectivi de vin, cărora li se adresează producătorii, sunt persoanele de

peste 18 ani. Segmentul-ţintă al pieţei este reprezentat, în special, de persoanele peste 30 de
ani, având în vedere faptul că generaţiile mai tinere s-au orientat spre consumul de bere şi alte
băuturi.
Producătorii s-au adaptat acestui segment-ţintă, iar mesajele publicitare sunt îndreptate
spre fidelizarea sau ţinerea captivă a consumatorului. Urmând tendinţa mondială, consumul
de vin se reduce, în favoarea consumului de bere, în special, şi a altor băuturi alcoolice.
Reducerea consumului, precum şi accentuarea concurenţei la nivel mondial prin

intrarea unor noi producători pe piaţa vinului (America de Sud) determină producătorii de vin
să adopte noi strategii, nu atât pentru extindere, căt, mai ales, pentru supravieţuire.
Sortimentele de vinuri se adresează diferit categoriilor de consumatori, astfel vinul
roşu se adresează segmentului activ de populaţie, vinurile albe se adresează segmentelor de
populaţie de vârstă înaintată (ştiut fiind faptul că acest segment de populaţie preferă vinul alb
„şpriţat”), vinurile spumante se adresează categoriilor de consumatori tineri, precum şi
celorlalte categorii, în situaţia sărbătoririi unui eveniment.
La nivelul pieţei, decizia de cumpărare a produsului aparţine, în majoritatea cazurilor,

bărbaţilor. Segmentul de populaţie masculină este targetat prin spoturile publicitare, decizia
de a consuma produsul viticol este sugerată de aceste spoturi.
Cumpărătorul efectiv este reprezentat, în majoritate de femei, la achiziţia din

magazine, şi în majoritate de bărbaţi la achiziţia din restaurante, baruri, etc.
Segmentele de piaţă
Principalele segmente de piaţă cărora li se adresează produsul sunt:
a) În funcţie de vârstă:
 Segmentul tânăr (18-35 ani) – vinurile roşii dulci, vinurile spumante, vinurile albe
dulci;
 Segmentul matur (36-50 ani) – vinurile roşii seci, vinurile albe seci, vinurile spumate
într-o proporţie mai mică;
 Segmentul în vârstă (peste 50 de ani) – vinurile seci.
b) În funcţie de sex:
 Sexul feminin preferă vinurile dulci şi spumante;

 Sexul masculin – vinurile seci.
c) În funcţie de gradul de instruire:
 Persoanele cu studii primare preferă vinurile de masă;

 Persoanele cu studii medii preferă vinurile dulci;
 Persoanele cu studii superioare preferă vinurile seci.
d) În funcţie de nivelul veniturilor:
 Persoanele cu venituri mici – consumul de vin este redus şi este reprezentat, în special
de vinuri din producţia proprie sau vinuri de calitate inferioară;
 Persoanele cu venituri medii preferă vinurile care se încadrează ca preţ în media
pieţei;
 Persoanele cu venituri ridicate preferă vinurile cu preţ ridicat şi, ocazional, de
colecţie.
e) În funcţie de localizarea geografică:
 în funcţie de zonele de relief şi climat:

 persoanele din zona de şes preferă vinul;
 persoanele din zona de dealuri şi podişuri sunt consumatori ocazionali de
vinuri;
 persoanele din zona montană consumă vin în cantităţi reduse.
 în funcţie de zonele istorico-geografice:

 în Moldova consumul de vin este ridicat;
 în Dobrogea consumul de vin este ridicat;
 în Oltenia şi Muntenia consumul de vin este ridicat;
 în Ardeal, consumul este mai redus, manifestându-se o concurenţă puternică
din partea berii şi a băuturilor tari.
f) În funcţie de mediul de reşedinţă:
 în mediul urban, consumul de vin este ridicat datorită nivelului mai mare al
veniturilor;
în mediul rural se practică, în zonele viticole, consumul din producţia proprie, iar în
celelalte zone, consumul este redus din cauza veniturilor scăzute
Sursa:http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PIATA-VINURILOR-
Analiza-cereri14.php
Organisme publice
Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă este recunoscută de către

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Ordinul nr. 111/2011 ca singura organizaţie
interprofesională reprezentativă la nivel naţional a producătorilor, procesatorilor şi
comercianţilor din sectorul vitivinicol.
Prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de

instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice
referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) cu modificările şi
completările ulterioare se asigură cadrul general de recunoaştere a organizaţiilor
interprofesionale pe produse alimentare pentru a se îmbunătăţi transparenţa producţiei pieţei
precum şi punerea în valoare, a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi
indicaţie geografică protejată.
Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă – O.N.I.V. s-a înfiinţat pe data de

25.10.2002 ca o grupare reprezentativă la nivel naţional ce grupează organizaţiile de
producători din filiera vitivinicolă a producerii, prelucrării, distribuirii, depozitării,
transportării şi comercializării strugurilor, vinului şi a produselor procesate din acestea din
toate regiunile viticole, pe baza liberei iniţiative a acestora.
O.N.I.V. este o persoană juridică de drept privat, de interes public, cu caracter

profesional, cu statut juridic, formată din asocierea organizaţiilor profesionale din zonele
viticole ale ţării, pe baza liberei iniţiative.
O.N.I.V. este reprezentant a intereselor asociaţiilor profesionale a căror membri

reunesc producători importanţi de struguri, vin şi produse procesate din acestea din toate
regiunile viticole România, şi se compune din 25 asociaţii profesionale membre.
Conduita O.N.I.V. este de a păstra viticultura ca o străveche activitate a poporului

român şi vinul ca un tezaur inestimabil ce ne-a însoţit în istorie şi ne-a legat de alte popoare,
învăţându-ne să preţuim prietenia şi comuniunea;
O.N.I.V. apără interesul general al producătorilor de vin şi produse vitivinicole;
O.N.I.V. sprijină măsurile de reglementare a producerii, prelucrării, depozitării,

distribuţiei şi comercializării produselor vitivinicole;
O.N.I.V. asigura îmbunătăţirea transparenţei producţiei pieţei precum şi punerea în

valoare, a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică
protejată;
O.N.I.V. are ca scop reglementarea producerii, prelucrării, depozitării, distribuţiei şi

comercializării produselor vitivinicole şi desfăşoară activităţi de apărare a intereselor
generale ale producătorilor, cu respectarea diversităţii regionale prin adoptarea anuală a
Acordului Interprofesional aprobat prin ordin MADR.
O.N.I.V. ca organizaţie abilitată promovează acordul interprofesional contribuind la:
- Gestiunea pieţelor prin adaptarea produselor vitivinicole la standarde de calitate;
- Asigurarea condiţiilor de securitate alimentara a produselor, în interesul utilizatorilor si

consumatorilor;
- Garanţia în realizarea, durata şi eficienţa acţiunilor lor;
- Obţinerea de asistenţă tehnică pentru punerea în aplicare a practicilor de cultură şi protecţie

a mediului.
- Corelarea nivelului producţiei şi a calităţii produselor cu cerinţele pieţei;

- Îmbunătăţirea sistemului informaţional al cererii şi ofertei pentru produsele vitivinicole;
- Acordarea de consultanţă în domeniul asocierii, managementului şi marketingului;
- Promovarea viticulturii şi a produselor vitivinicole;
O.N.I.V. a avut un rol activ în negocierile purtate de România cu Comisia Europeană

în cadrul Reformei sectorului vitivinicol european obţinând o sumă considerabilă de 42,1
milioane euro anual în Programul Naţional Suport destinat exclusiv investiţiilor în plantaţile
viticole;
O.N.I.V. este prima organizaţie interprofesională din România recunoscută de

Comisia Europeană;
O.N.I.V., în calitate de organizaţie interprofesională recunoscută administrativ la

nivel naţional, propune membrii Consiliului Regiunilor Viticole din cadrul Oficiul Naţional al
Viei şi Produselor Vitivinicole;
O.N.I.V. a încheiat în data de 10.02.2010 un protocol de colaborare cu Oficiul

Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole pentru dezvoltarea Sistemului Informatic Naţional
al Viei şi Vinului cu componenta de identificare grafică a parcelelor în vederea îndeplinirii
obligaţiilor comunitare asumate de către România;
O.N.I.V. este membru al Comitetului de Monitorizare pentru Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală pe întreaga perioadă de implementare, respectiv 2007 – 2013;
O.N.I.V. este membru în cadrul Consiliului Consultativ constituit pe lângă

Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor din cadrul
MADR;
O.N.I.V. este recunoscută ca structură organizatorică la nivel naţional, prin care se

realizează cadrul de colaborare şi parteneriat între instituţiile publice cu atribuţii în elaborarea
strategiei si politicilor sectorului vitivinicol şi sectorul privat;
O.N.I.V participă la grupurile de lucru pentru elaborarea actelor normative ce

reglementează organizarea comună a pieţei vitivinicole;
O.N.I.V. a încheiat acorduri instituţionale cu instituţiile publice cu rol de îndrumare

şi control pe sectorul vitivinicol, M.A.D.R. – I.S.C.T.V. şi I.G.P.R. pentru efectuarea
controalelor oficiale în piaţa vinului.
O.N.I.V. organizează şi susţine financiar Concursului Internaţional de „Vinuri

Româneşti din Podgorii Strămoşeşti” ajuns la a VI- a ediţie şi inclus în lista concursurilor
oficiale recunoscute de O.I.V.;
O.N.I.V. a susţinut obţinerea materialului săditor viticol din soiuri autohtone prin
elaborarea, intermedierea şi susţinerea încheierii acordului de colaborare tehnico - ştiinţifică
în domeniul viticol (ENTAV Franţa – INCDBH Ştefăneşti Argeş – ICDVV Valea
Călugărească) pentru obţinerea materialului de înmulţire vegetativă din categoria biologică
bază;
Alte organisme publice: Asociaţia Vitis Transilvania Jidvei , APMSV , ADIPA,

Asociaţia Profesională Vitivinicolă Dealu Mare , Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor
de Vinuri din România, Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Vinuri cu Denumire
de Origine Tohani, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Echipamente, Ambalaje şi
alte Materiale, Centrul de Studii Vitivinicole şi Analiză Senzorială, Asociaţia Degustătorilor
Autorizaţi din România, BASF, S.C. Lucaccioni Consult Group S.R.L. , Federaţia
Somelierilor din România, Organizaţia Profesională Vitivinicolă Panciu, Asociaţia
Interprofesională Vitivinicolă Vrancea Pietroasa, Asociaţia Profesională Domeniile Cotnari ,
Vinia Iaşi, SC Vitivinicola Avereşti 2000 S.A. , Asociaţia Vitivinicola Dumbrava, Asociaţia
Profesională Vie Vin Recaş Timiş, Asociaţia PROVITIS Arad, Asociaţia Consultanţilor
Enologi din România, Asociaţia Profesională Viticultorilor din Miniş Măderat, Asociaţia
Cavalerii Vinului Sfântul Orban – Carei, Asociaţia Vinţeler Bihor, Asociaţia Non Profit a
Viticultorilor Carei, Asociaţia Profesională Vitivinicolă Terasele Dunării Ostrov, Asociaţia
Profesională Vitivinicolă Medgidia, Asociaţia Profesională Vitivinicolă Colinele Dobrogei,
Asociaţia Profesională Vitivinicolă Viile Teleormanului Zimnicea, Asociaţia Producătorilor
de Vinuri Vitivinicole Însurăţei.
III. Piaţa produsului
Piaţa vinului românesc trece prin una dintre cele mai bune perioade din ultimul
deceniu, românii fiind tot mai atraşi de licoarea lui Bachus în timp ce producătorii încep să
fie tot mai atenţi la cum „plămădesc” vinurile.
Cele mai recente estimări arată că anul trecut producţia de vin a ajuns la 5,2 milioane
de hectolitri. Această valoare plasează România pe locul 12 la nivel mondial şi şase european,
suflând în ceafa Portugaliei, unul dintre marile nume în ceea ce priveşte producţia licorii lui
Bachus. Producţia de vin a României a crescut cu peste 20% anul trecut, jucătorii vorbind de
un an excepţional din punct de vedere cantitativ. Pe de altă parte, producătorii români îşi fac
loc cu greu pe pieţele internaţionale, în timp ce vinul românesc continuă să fie considerat
unul ieftin. Astfel, doar 3,5% din producţie merge la export.
Prin comparaţie, statisticile europene arată că marii producători precum Spania,
Portugalia şi Italia exportă circa jumătate din ce produc. În cazul Franţei ponderea este la
30%, arată datele anterioare ale biroului de statistică european Eurostat.
Din totalul exporturilor locale de vin, cea mai mare parte merge către ţările UE, restul
pe pieţele „exotice“, în frunte cu China, SUA şi Canada, arată cele mai recente statistici ale
Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV).
Cel mai scump vin ajunge în state precum China, Canada şi Polonia, care nu produc
vin. La polul opus, în Spania vinul românesc ajunge la 1,1 euro per litru. Acest stat este însă
unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de profil din lume.
Jucătorii din piaţă precizează că din totalitatea vinului trimis peste graniţe doar 15-
20% este îmbuteliat, restul fiind vrac.
Pe piaţa din România, în total, există peste 180 de crame care produc vin îmbuteliat,
numărul lor fiind pe un trend ascendent continuu în ultimul an, arată datele portalului de
specialitate crameromania.ro.
Piaţa vinului este o piaţă puternic afectată de evoluţiile favorabile sau nefavorabile
determinate de obișnuinţele alimentare şi comportamentul de cumpărare al consumatorilor.
Chiar dacă pieţele dominante (europeană şi nord americană) par stabile, tendinţele
par să aibă o scădere constantă a cererii şi o modificare a preferinţelor consumatorilor către
vinul de calitate în detrimentul vinului de masă. În ţările tradiţional producătoare şi
consumatoare de vin, consumul de vin de masă se diminuează rapid, în timp ce consumul
vinului de calitate creşte lent. Deşi vinul este comercializat internaţional, nu există o piaţă
internaţională a vinului în sensul curent al pieţei internaţionale. Aceasta deoarece ţările
consumatoare sunt în acelaşi timp producătoare, asigurându-şi aprovizionarea în proporţie de
100%.
Piaţa vinului cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel mai important este cel al
vinurilor stabilizate care poate fi divizat în mai multe grupe: vinuri de calitate medie către
mediocre şi vinuri de calitate superioară supuse unor reglementări şi specificaţii stricte.
Piaţa vinului în general, dar în particular cea europeană, se caracterizează prin
excedente structurale. Producţia de vin depăseşte potenţialul de consum naţional şi
eventualele cantităţi destinate pieţelor internaţionale.
Ca urmare a marii lor varietăţi, vinurile au constituit obiectul a numeroase cercetări
ştiinţifice în domeniu şi implicit a unor clasificări complexe.
În funcţie de conţinutul său în zahăr (fructoză și glucoză), vinurile pot fi:
 seci (până la 4 grame zahăr pe litru),
 demiseci (între 4-12 g/l),
 demidulci (între 12-50 g/l)
 dulci (peste 50 g/l).
Vinurile seci sunt obţinute printr-un proces de fermentare mai îndelungat decât
vinurile dulci în măsura în care conţinutul de zahăr este treptat transformat în alcool etilic de
către procesul de fermentare.
În funcţie de culoare, vinurile se împart în:
 vinuri albe
 vinuri rose
 vinuri roşii.
În funcţie de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, precum şi de tehnologia
de producere, vinurile sunt clasificate în:
 vinuri de masă
 vinuri de calitate superioară
 vinuri speciale
Vinurile de masă se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole
specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri de masă cu funcţii
mixte, precum şi din soiuri pentru vinuri de calitate superioară ai căror struguri nu
îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru această categorie. Din categoria vinurilor de masă fac
parte şi cele din viile răzleţe. Vinurile de masă trebuie să aibă tăria alcoolică dobândită de
min. 8,5% în volum. Sub această tărie alcoolică produsele nu pot fi puse în vânzare pentru
consum sub denumirea de vin;
Vinurile de calitate superioară se obţin din soiurile cu însuşiri tehnologice
superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei destinaţii, după o tehnologie
proprie. Tăria alcoolică dobândită, fără adaos, a vinurilor de calitate trebuie să fie de cel puţin
10,5% în volum. Vinurile de calitate superioară sunt clasificate în:
 Vinuri de calitate superioară cu denumire de origine controlată, sunt acele vinuri de
calitate superioară care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimate de locul
de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultură şi de tehnologia
de vinificaţie folosită. Tăria alcoolică dobândită a acestora trebuie să fie de minimum
11% în volum
 Vinurile speciale sunt obţinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente
autorizate şi caracteristici determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi
de tehnologia folosită pentru producerea lor. Din categoria vinurilor speciale fac
parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase şi
alte asemenea tipuri de vinuri, autorizate în condiţiile legii. Pentru producerea unor
vinuri speciale se admite folosirea de substanţe aromatizante naturale extrase din
plante.
Sursa: https://www.academia.edu/32622353/Analiza-pietei-vinului-in-Romania.docx

Limbă

CC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

CC

Încărcat de

Drepturi de autor:

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Business Şi Turism

Disciplina: Comportamentul Consumatorului

ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAŢA

Profesor coordonator: Brandabur Raluca Student: Anghel Oana Valentina

Grupa: C1, an III

Scopul cercetării îl constituie conturarea profilului pieţei vinului, preferinţele şi

Pentru desfăşurarea cercetării de marketing, am avut în vedere următoarele obiective:

 Identificarea obiceiurilor de consum în rândul consumatorilor de vin.

 Identificarea frecvenţei cu care este consumat vinul.

 Identificarea tipului de vin achiziţionat cel mai des.

 Identificarea obiceiului de consum al vinului.

 Identificarea atitudinii consumatorilor faţă de raportul calitate şi preţ al vinului.

 Identificarea locului de unde consumatorii achiziţionează cel mai des vin.

 Identificarea celor mai importante criterii în achiziţia vinului.

 Identificarea importanţei sursei de provenienţă a vinului pentru consumatori(autoh

 Identificarea cantităţii de vin achiziţionată la o singură cumpărătură.

 Identificarea influenţei mediului de domiciliu(urban/rural) asupra deciziei de

 Identificarea influenţei preţului asupra deciziei de achiziţionare a vinului.

 Determinarea profilului consumatorului.

 Fiecare consumator consumă în medie o sticlă de vin (0.75 litri) în fiecare

 Majoritatea consumă vin în week-end sau în zilele libere împreună cu prietenii

 Cele mai cunoscute şi preferate tipuri de mărci de către consumatori sunt:

 Majoritatea consumatorilor consumă un anumit tip de vin datorită obişnuinţei,

 Locul preferat al achiziţiei vinului preferat este hypermarketul;

 Consumatorii sunt dispuşi să cheltuie pe o sticlă de vin între 10 şi 25 de lei;

 Majoritatea cosumatorilor sunt mulţumiţi de preţul sticlelor de vin;

 Cei mai mulţi consumatori consumă doar ocazional ceva diferit.

I. Analiza macromediului de marketing

Tabelul 1. Resursele totale de vinuri

2017 2018 Structura

mii mii hl 2017 2018

Resurse 7273,1 8312,2 100,0 100,0

Stoc 2481,6 2753,5 34,1 33,1

Producţie 4308,4 5169,9 59,2 62,2

Import 483,1 388,8 6,7 4,7

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 3,0 puncte procentuale,

Grafic 1. Evoluţia principalilor indicatori privind resursele de vinuri şi utilizarea acestora în

În anul 2018, consumul de bãuturi alcoolice şi nealcoolice a reprezentat în medie

Pentru conturarea profilului consumatorului român de vinuri, a fost efectuat un studiu

Studiul din anul 2018

În ultimii ani, consumul și alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai

Dezvoltarea și apetitul pentru educație cu privire la alegerile în materie de vinuri pe

Documentarea înainte de achiziție este dată de informațiile pe care clienții le găsesc la

“După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum țuica, romul, coniacul,

Și deoarece consumul educat de vinuri se construiește în timp prin acțiuni diverse,

În urma primului studiu de piață realizat de Revino.ro și CrameRomania.ro, în

Studiul din anul 2019

Sursa studiului: http://www.tophospitality.ro/single-post/2019/03/20/Profilul-

Exporturile de vin ale României au consemnat o creștere de 24% anul trecut,

Conform datelor Eurostat, analizate de piațapresei.ro, în 2018, exporturile de vin ale

Figura 2.-Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din

În perioada 01.01-31.10.2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu

Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia

OCTOMBRIE 2019 în % faţă de : 01.01-

Octombrie 2019 comparativ cu septembrie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Octombrie 2019 comparativ cu octombrie 2018

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Perioada 01.01-31.10.2019 comparativ cu perioada 01.01-31.10.2018

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

e) Coşul minim de cumpărături