Curiozităţi matematice

1.Proprietăţi interesante ale înmulţirii numerelor

1x8+1=9
12 x 8 + 2 = 98
123 x 8 + 3 = 987
1234 x 8 + 4 = 9876
12345 x 8 + 5 = 98765
123456 x 8 + 6 = 987654
1234567 x 8 + 7 = 9876543
12345678 x 8 + 8 = 98765432
123456789 x 8 + 9 = 987654321

1 x 9 + 2 = 11
12 x 9 + 3 = 111
123 x 9 + 4 = 1111
1234 x 9 + 5 = 11111
12345 x 9 + 6 = 111111
123456 x 9 + 7 = 1111111
1234567 x 9 + 8 = 11111111
12345678 x 9 + 9 = 111111111
123456789 x9 +10= 1111111111
 9 x 9 + 7 = 88
98 x 9 + 6 = 888
987 x 9 + 5 = 8888
9876 x 9 + 4 = 88888
98765 x 9 + 3 = 888888
987654 x 9 + 2 = 8888888
9876543 x 9 + 1 = 88888888
98765432 x 9 + 0 = 888888888

1x1=1
11 x 11 = 121
111 x 111 = 12321
1111 x 1111 = 1234321
11111 x 11111 = 123454321
111111 x 111111 = 12345654321
1111111 x 1111111 = 1234567654321
11111111 x 11111111 = 123456787654321
111111111 x 111111111 = 12345678987654321

2.Multiplii lui 37 şi multiplii lui 3

Vom considera şirul de numere format din multiplii lui 3 până

la 27: 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27. Dacă înmulţim fiecare termen
al şirului de mai sus cu 37, obţinem:
 3 x 37 ═ 111
6 x 37 ═ 222
9 x 37 ═ 333
12 x 37 ═ 444
15 x 37 ═ 555
18 x 37 ═ 666
21 x 37 ═ 777
24 x 37 ═ 888
27 x 37 ═ 999
Observăm deci că fiecare produs este format din trei cifre
egale. Dacă adunăm cifrele acestor produse, luate ca simple
unităţi, obţinem respectivii înmulţitori ai lui 37 sau termenii
şirului de numere date: 1 + 1 + 1 ═ 3, 2 + 2 + 2 ═ 6, 3 + 3 + 3 ═ 9,
4 + 4 + 4 ═ 12 şi aşa mai departe.
Ne punem problema de unde rezultă această proprietate
interesantă a numărului 37. Răspunsul este foarte simplu: acest
număr înmulţit cu 3 ne dă 111. Deci, dacă îl vom înmulţi cu un
multiplu de 3 vom obţine multiplii de 111.
Alte particularităţi ale numărului 37 le deducem din expresiile
de mai jos:
37 ═ 32 + 72 - 3 x 7
37 x ( 3 + 7 ) ═ 33 + 73
3 x 7 x 37 ═ 777.

3.O curiozitate de ultimă oră

13.837 x vârsta unui individ x 73 ═ ?

În ceea ce urmează vom da câteve exemple de astfel de

înmulţiri, după care vom analiza rezultatele obţinute:
 13.837 x 33 x 73 ═ 33 33 33 33
13.837 x 16 x 73 ═ 16 16 16 16
13.837 x 19 x 73 ═ 19 19 19 19
13.837 x 20 x 73 ═ 20 20 20 20
13.837 x 32 x 73 ═ 32 32 32 32.
Remarcăm aşadar la rezultatele obţinute că avem 4 grupuri de
vârste care se repetă.

4.Despre numărul 365

Este remarcabil, înainte de toate, de ce persistă numărul
zilelor într-un an. Se observă că prin împărţirea lui 365 la 7
obţinem câtul 52 şi restul 1. Această proprietate a numărului
365 dobândeşte o mare semnificaţie pentru calendarul nostru
de 7 zile.
Altă proprietate a numărului 365 nerelaţionată cu calendarul
nostru, este următoarea:
365 ═ 102 + 112 + 122 ═ 100 + 121 + 144,
adică, faptul că numărul 365 este egal cu suma pătratelor a trei
numere consecutive, începând cu 10.Type equation here.
Dar, în afară de această proprietate, numărul 365 este egal cu
suma pătratelor a două numere consecutive:
365 ═ 132 + 142 ═ 169 + 196
Pe această proprietate a numărului 365 se bazează cunoscuta
problemă a lui S.A. Rachinsky care a inspirat faimosul tablou
al lui Bogdánov – Bielsky, intitulat „Problema dificilă”:
102 +112 +122 +132 +142
═ 2.
365
Puţine numere cu această proprietate se întâlnesc în galeria
noastră de curiozităţi matematice.
5. Numere Kynea
Un număr Kynea este un număr întreg de forma următoare:
4𝑛 + 2𝑛 +1 − 1
O formulă echivalentă celei de mai sus este următoarea:
(2𝑛 + 1)2 − 2.
Această formulă indică faptul că un număr Kynea este de fapt
puterea a n-a a lui 4 adunată celui de-al (𝑛 + 1) - lea număr
Mersenne.
În ceea ce urmează vom prezenta primele numere Kynea: 7,
23, 79, 287, 1.087, 4.223, 16.639, 66.047, 263.167, 1.050.623,
4.198.399, 16.785.407, 67.125.247, 268.468.223, 1.073.807.359,
4.295.098.367, 17.180.131.327, 68.720.001.023, 274.878.955.519,
1.099.513.724.927, 4.398.050.705.407, 17.592.194.433.023.

6. Numere Perrin
În matematică numerele Perrin sunt definite prin următoarea
relaţie de recurenţă:
P ( 0 ) ═ 3, P ( 1 ) ═ 0, P ( 2 ) ═ 2
şi
P ( n ) ═ P (𝑛 – 2 ) + P ( 𝑛 – 3 ), pentru 𝑛 > 2.
În continuare vom prezenta vom prezenta câteva numere de
tip Perrin: 3, 0, 2, 3, 2, 5, 5, 7, 10, 12, 17, 22, 29, 39, 51, 68, 90, 119,
158, 209, 277, 367, 486, 644, 853, 1.130, 1.497, 1.983, 2.627, 3.480,
4.610, 6.107, 8.090, 10.717, 14.197, 18.807, 24.914, 33.004, 43.721,
57.918, 76.725, 101.639, 134.643, 178.364, 236.282, 313.007.
Acest şir de numere a fost studiat de către matematicianul
francez Francois Edouard Anatole Lucas ( 1842-1891 ) în anul
1878. În anul 1899 acelaşi şir a fost menţionat de R. Perrin.
Tratarea cea mai amănunţită a acestui şir a fost realizată de
către Shanks şi Adams în 1982.
Funcţia de generare a şirului Perrin este următoarea:
3− 𝑥 2
G ( P ( 𝑛 ); 𝑥 ) ═ .
1− 𝑥 2 − 𝑥 3