Asist. Dr.

Emilian BULGARIU

SPAȚII VECTORIALE

U.S.A.M.V - Iași
2017-2018
Fie K un corp având elementul neutru unitate notat cu 1.
Def: Un SPAȚIU VECTORIAL (LINIAR) peste câmpul K este orice mulțime V   dotată cu
 o operație internă " ":V  V  V
(adunarea)  u, v   u  v
 o operație externă " ":K  V  V

 
(înmulțirea cu scalar)  ,v    u

care satisface axiomele a) asociativitate


b) 0 este element neutru
1. V ,   este grup abelian ------------------------> 
c) orice elem. are simetric
2. 1  v  v, v V d) comutativitate

 
3.  u  v    u    v,   K , u, v V

4.      v    v    v,  ,   K , v V

 
5.     v       v,  ,   K , v V
 Terminologie:
 v V se numește vector
   K se numește scalar
 Dacă K   V , ,  se numește spațiul vectorial real
 0 V este vectorul nul pe când 0  K este scalarul 0
Exemple de spații vectoriale:

 3
, ,  spațiul vectorilor cu 3 coordonate  M   , , spațiul matricelor
m ,n

Reguli de calcul:
În orice spațiu vectorial V peste câmpul de scalari K au loc afirmațiile:

1. 0  x  0 și   0  0, 3.     x      x      x  iar
  0
       x     x,
2.   x  0  sau
 4.      x    x    x
x  0
5.  1  x   x
Dependența și independența liniară

 
Fie S  v1 , v2 , ... , vn un sistem de vectori din V iar scalarii sunt din .

Def: Orice expresie de forma 1 v1  2 v2  ...  n vn cu 1, ... , n  și v1, ... , vn V se

numește combinație liniară a vectorilor din S (scalarii 1, ... , n  sunt coeficienții
combinației liniare).

Def: Dacă v  1 v1  2 v2  ...  n vn spunem că v este o combinație liniară de v1 , ... , vn

Def: Spunem că vectorii v1 , ... , vn sunt liniar dependenți dacă 1, 2 , ... , n  nu toți
nuli, astfel încât
1 v1   2 v2  ...   n vn  0

Def: Spunem că vectorii v1 , ... , vn sunt liniar independenți dacă

1 v1   2 v2  ...   n vn  0  1   2  ...   n  0
Fie V un spațiu vectorial peste și v1, ... , vn V .

Lema 1: Vectorii v1 , ... , vn sunt liniari dependenți  i, i 1, n astfel încât vi este o
combinație liniară a celorlalți n  1 vectori.
Sistem de generatori. Bază
Def: Spunem că vectorii v1, ... , vn V formează un sistem de generatori pentru spațiul V
dacă v V  1, 2 , ... , n  astfel încât v  1 v1   2 v2  ...   n vn
  
Lema 2: Fie S  v1 , v2 , ... , vn un sistem de generatori al lui V . Dacă un vector vi  S este


o combinație liniară de ceilalți n  1 vectori din S  mulțimea S  vi este tot un sistem
de generatori pentru V .

a) S este lin. indep

Def: Sistemul de vectori S se numește bază a spațiului V dacă 
b) S este sist. de gen.
3
Exemplu de bază în :

 
BC  e1 , e2 , e3 , unde e1  1,0,0  , e2   0,1,0  , e3   0,0,1. BC se numește baza canonică.

Teorema (de caracterizare a bazei):

 
Sistemul de vectori B  v1 , v2 , ... , vn este bază a spațiului V  v V se scrie ÎN MOD

UNIC sub forma v  1 v1  2 v2  ...  n vn

 Scalarii 1, ... , n  din teorema de caracterizare a bazei se numesc coordonatele

vectorului v în baza B.
Teorema (de extragere a unei baze dintr-un sist. de gen.):

Din orice sistem de generatori al unui spațiu V se poate extrage o bază a acestui spațiu.

Teorema:

Fie V un spațiu real finit generat. Atunci oricare 2 baze ale lui V au același număr de
elemente.

Def: Numărul elementelor dintr-o bază se numește dimensiunea spațiului ( dim V )

Exemple:

 dim  M   , ,   m  n
m ,n

 dim 3
 3 ---> baza BC are 3 vectori
 Există spații cu dimensiunea infinită:   X , , spațiul polinoamelor