Sunteți pe pagina 1din 18

LICEUL TEHNOLOGIC ,,COSTACHE CONACHI” PECHEA

PROIECT
pentru obţinerea certificatului de calificare profesională
nivel 3

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. RADU MONA

CANDIDAT,
Elev: PELIN IONUŢ DANIEL
Clasa a XI-a E

Pechea-Galaţi
2016
LICEUL TEHNOLOGIC ,,COSTACHE CONACHI” PECHEA
1
Învăţământ profesional de 3 ani
Profil: tehnic
Domeniul pregătirii de bază: industrie textilă şi pielărie
Calificarea profesională: confecţioner produse textile
Nivel 3

TITLUL PROIECTULUI:

,,Vopsirea materialelor din fibre proteice cu


coloranţi acizi”

2
CUPRINS:

Argumrent
Cap. 1 Noţiuni introductive
Cap. 2 Clasificarea coloranţilor
Cap.3 Tehnologia vopsirii fibrelor proteice cu coloranţi acizi
Cap. 4 Utilaje folosite pentru vopsirea materialelor
Cap. 5 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
Bibliografie

Argument
3
Finisarea produselor textile are o importanţă deosebită deoarece operaţiile de
finisare schimbă aspectul şi calitatea firelor, a ţesăturilor şi a tricoturilor.
Materialele textile obţinute prin prelucrarea fibrelor în fire şi, ulterior, prin
transformarea lor în ţesătură sau în tricot nu au toate proprietăţile necesare folosirii
(aspect, tuşeu, culoare, stabilitate dimensională).
Toate aceste însuşiri sunt dobândite prin operaţii de finisare ( fizico-chimice sau
mecanice) care îmbunătăţesc calităţile materialelor sau le conferă altele noi.
Finisarea constă într-un ansamblu de tratamente chimice, fizice şi mecanice,
diferenţiate în funcţie de natura fibrelor sau a amestecului fibros din componenţa
materialului textil şi de destinaţia produsului finisat.
După scopul urmărit, operaţiile de finisare se pot împărţi în trei grupe:
de pregătire pentru finisare; de colorare ; de apretare şi finisare finală.
Operaţiile tehnologice de finisare se deosebesc, în general, după natura
materiilor prime; finisarea materialelor de bumbac şi tip bumbac; finisarea
materialelor din lână şi tip lână; finisarea materialelor din mătase;finisarea
materialelor din fibre sintetice.
Am ales aceasta tema: ,,Vopsirea materialelor din fibre proteice cu coloranţi
acizi”, pentru a-mi demonstra competenţele tehnice practice şi teoretice pe care le-am
dobândit în anii de studiu în domeniul confecţiilor textile.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate, mi-am
însuşit cunostinţele care să mă ajute să realizez operaţii de vopsire, în vederea finisării
materialelor textile.

Consider că aceste cunoştinte pe care le voi prezenta în ceea ce priveşte


vopsirea materialelor textile, sunt necesare atât mie cât şi celor care vor să lucreze în
domeniul industriei textile şi pielărie.

Cap. 1 Noţiuni introductive

4
Fibra de lână este un produs biologic, celular, foarte complex, obţinut de la oaie
prin următoarele metode:tunderea animalului viu; tăbăcirea de pe pielea animalelor
tăiate; destrămarea zdrenţelor de lână şi a deşeurilor.
Calitatea fibrelor de lână depinde de rasă şi de îngrijirea care se dă animalului
de la care provin.
Lâna conţine: cheratină, însoţitori naturali: produse ale glandelor sebacee,
produse ale glandelor sudoripare, aderenţe vegetale, pigmenţi, apă, substanţe minerale.
Fibra de lână are în componenţă trei straturi celulare distincte:
Stratul cuticular sau cuticula, se găseşte la suprafaţa fibrei, înconjoară fibra pe
toată lungimea şi este alcătuit dintr-un singur strat de celule aplatizate, lipsite de
nucleu; celulele cuticulare se suprapun parţial una peste alta, asemănător ţiglelor de pe
acoperiş.
Stratul cortical sau cortexul, este partea care conţine corpul propriu-zis al fibrei,
reprezintă 90% din masa fibrei şi determină proprietăţile acesteia.
Stratul medular se găseşte în interiorul fibrei de lână semifină şi de lână groasă,
dar lipseşte în cazul lânii fine.
În secţiune longitudinală, lâna de calitate superioară are solzii în formă de olane
ce îmbracă fibra pe toată circumferinţa secţiunii transversale, iar măduva lipseşte.
Lâna semifină şi groasă are solzii dispuşi pe circumferinţa secţiunii transversale
în formă de ţigle pe acoperiş, măduva este întreruptă şi subţire la lâna semifină şi
foarte dezvoltată la lâna de calitate inferioară.
În secţiune transversală, lâna fină are formă rotundă aproape uniformă, lâna
semifină are formă ovală, iar la mijloc, canalul medular,lâna groasă are formă rotundă,
cu canal medular foarte dezvoltat.
Lâna este fibra naturală cu cea mai bună higroscopicitate,
elasticitate,neşifonabilitate, rezistenţă la uzură şi capacitate termoizolatoare
Lâna se diferenţiază uşor de alte fibre textile prin aspectul la microscop.
Stabilitatea dimensională a materialelor din lână este redusă, dar poate fi
îmbunătăţită prin tratare cu apă fierbinte şi abur sau prin tratamente chimice.
5
Lâna este foarte rezistentă la acţiunea acizilor.

Cap. 2 Clasificarea coloranţilor

Coloranţii sunt substanţe organice cu o anumită structură chimică care, pe lângă


faptul că sunt colorate, au şi proprietatea de a colora alte corpuri.
Molecula unui colorant poate conţine: grupe cromofore, care îi dau culoare
(care absorb sau remit lumina) , grupe auxocrome (care îi dau proprietatea de a colora
alte corpuri), grupe solubilizate,(care îi conferă solubilitate).
Clasificarea coloranţilor se poate face după mai multe criterii:
-după structura chimică: coloranţi ionici şi coloranţi neionici
-după solubilitatea în apă: coloranţi solubili în apă, coloranţi insolubili în apă
-după capacitatea de vopsire
A. Coloranţi ionici
- Solubili în apă
Coloranţi anionici: acizi, complexabili, acizi complexaţi, direcţi, reactivi
Coloranţi cationici: coloranţi bazici
-Insolubili în apă
Coloranţi solubilizaţi printr-o reacţie de reducere: cadă, sulf
Coloranţi insolubilizaţi din forme solubile: de sulf solubili, de cadă solubili
B. Coloranţi neionici
-De dispersie: coloranţi insolubili în apă
-Formaţi direct pe fibră: azoici, de oxidare
-Pigmenţi: Coloranţi de natură minerală anorganică, insolubili în apă şi în mediile
chimice.

6
Cap.3 Tehnologia vopsirii fibrelor proteice cu
coloranţi acizi

Vopsirea este procesul prin care colorantul dintr-o soluţie de colorant este fixat
de o fibră textilă.
Procesul de vopsire decurge în mai multe etape:
1. difuzia colorantului din soluţie spre suprafaţa exterioară a fibrei
2. absorbţia colorantului pe suprafaţa fibrei
3. difuzia colorantului de pe suprafaţa exterioară spre suprafaţa interioară a fibrei
4. absorbţia colorantului pe suprafaţa interioară
5. fixarea (legarea) colorantului de fibră
Activarea procesului de vopsire se realizează prin micşorarea forţelor de
respingere, acţionând asupra unor parametri, după cum urmează:
-creşterea temperaturii favorizează pătrunderea colorantului
-folosirea unor substanţe auxiliare (săruri, acizi, baze, substanţe tensioactive)
favoriyează vopsirea prin creşterea vitezei de epuizare a colorantului din flotă.
-concentraţia de colorant determină intensitatea vopsirii
-pH-ul soluţiei de colorant
-agitarea cât mai des a băii creşte probabilitatea de legare a colorantului de fibră
-durata, care variază în funcţie de procedeul utilizat (2-3 ore pentru procedeul
discontinuu şi 1.5-2 ore pentru procedeul continuu)
La vopsirea unui material textil ,este importantă obţinerea atât a nuanţei dorite
şi a rezistenţei acesteia, cât şi a uniformităţii vopsirii.
Vopsirea se poate realiza prin trei procedee: discontinue, semicontinue sau
continue.

7
Coloranţii acizi sunt solubili în apă şi vopsesc fibrele proteice în mediu acid.
Adaosul de acid favorizează epuizarea colorantului din flotă şi fixarea lui în fibră.
Vopsirea se face la fierbere, timp de 2 ore. Colorantul se fizează în fibră prin stabilirea
unor legături între grupările acide ale sale şi grupările aminice ale fibrei.
În funcţie de structură, se cunosc trei grupe de coloranţi acizi: coloranţi de bună
egalizare (slabă afinitate), coloranţi de medie egalizare, coloranţi de slabă egalizare
(bună afinitate).
Tehnologia vopsirii
pH-ul băii
-Pentru coloranţii de bună egalizare, respectiv cu afinitate mică, baia este acidulată cu
acid sulfuric.
-Pentru coloranţii cu afinitate mijlocie, Ph-ul necesar de 4-6 ete obţinut cu acid acetic
şi în unele cazuri, şi cu acid formic.
-Pentru coloranţii de mare afinitate, în principiu, vopsirea poate fi făcută în mediu
neutru, dar pentru evitarea degradării lânii se preferă un mediu uşor acid, pH-ul=6-6.5
care se obţine cu sulfat de amoniu
Acidul-se adaugă treptat, la început în scopul activării fibrei, iar la urmă pentru
epuizare.
Adaosul de electrolit neutru.Spre deosebire de vopsirea fibrelor celulozice cu
coloranţi direcţi, la volsirea lânii cu coloranţi acizi adaosul de sulfat sau clorură de
sodiu încetineşte vopsirea, acţionând ca un egalizator.
Temperatura. Viteza de vopsire poate fi reglată ţi prin ridicarea treptată a
temperaturii. În mod obişnuit, temperatura iniţială a băii de vopsire este de 50-60
grade C,ridicându-se treptat până la temperatura de fierbere în timp de 30-45
min.Menţinerea temperaturii de fierbere cel puţin 30 min este obligatorie la vopsirea
lânii.Vopsirea lânii la temperaturi sub cea de fierbere poate fi realizată numai prin
procedee speciale, în care sunt folosiţi unii solvenţi organici, de exemplu alcool
benzenic.Pe de altă parte, vopsirea lânii poate fi realizată într-un timp mai scurt prin
folosirea de temperature mai mari de 100 grade C.În acest caz, pentru evitarea
degradării fibrelor, nu se depăşeşte temperatura de 107grade C.

8
Uniformitatea vopsirii este favorizată de adăugarea în baie a agenţilor de
egalizare anion-activi cu afinitate pentru fibre sau neionici cu afinitate pentru colorant.
Procedeele folosite la vopsirea lânii cu coloranţi acizi sunt determinate de
categoriile în care se află clasificaţi coloranţii acizi.
Coloranţii acizi de bună egalitate pot fi aplicaţi după următorul procedeu:
-colorant acid X%
-acid sulfuric tehnic 3-4%
-sulfat de sodium 10-20%
-sulfat acid de sodium 8-10%
Se încălzeşte baia la 50-60 grade C, temperature la care se adaugă colorantul, se ridică
temperature la fierbere în timp de 30 min şi se fierbe 45-90 min.
Coloranţii acizi de egalizare mijlocie pot fi aplicaţi după procedeul:
-colorant X%
-acid acetic 1-3%
-sulfat de sodiu cristalizat 10-20%
Vopsirea începe de la 40-50 grade C, se ridică încet temperatura până la fierbere şi se
fierbe 30-45 min.Pentru epuizarea colorantului se adaugă, după ce baia a fost răcită
până la aproximativ 70 grade C, 1-2% acid sulfuric tehnic sau 1-2% acid formic 85%
sau 1-2% acid acetic 80%.Se încălzeşte din nou la fierbere, continuîndu-se fierberea
încă 30-60 min.
Coloranţii acizi de proastă egalizare pot fi aplicaţi după procedeul:
-colorant 5%
-sulfat de amoniu 2-5%
Regimul de temperatură este acelaşi ca cel de la coloranţii de egalizare mijlocie.
Rezistenţa vopsirilor cu coloranţi acizi
Rezistenţa la lumină a coloranţilor acizi este foarte variabilă.În timp ce unii coloranţi,
ca roşu acid 2 A, dau vopsiri cu rezistenţă la lumină 2, alţii, ca albastru acid A sau
negru acid, dau vopsiri cu rezistenţă la lumină 6, iar cu galben acid L se obţin vopsiri
cu rezistenţa la lumină 7.

9
Cap. 4 Utilaje folosite pentru
vopsirea materialelor

Pentru alegerea utilajului pentru vopsire, se ţine seama de mai multe principii:
-forma materialului (fibre, fir, ţesătură)
-natura materialului (natural sau sintetic)
-tipul de tehnologie (continuu, discontinuu, la temperature de 100 grade C sau mai
mari de 100 grade C.
Utilajele pentru vopsire pot fi pentru procedee discontinue sau continue.
A. Utilaje pentru procedee discontinue
-pentru vopsirea fibrelor:
Aparate pentru vopsirea fibrelor
-pentru vopsirea firelor:
Maşini de vopsit fire sub formă de sculuri
Maşini de vopsit fire înfăşurate pe bobine
-pentru vopsirea tricoturilor:
Maşina de tip Padel pentru tricoturi semifasonate
Maşina de vopsit cu duze pentru tricoturi în bucată
Maşina de vopsit tip Jet pentru tricoturi în bucată
Maşina cu tambur pentru ciorapi
Căzi cu vârtelniţă
-pentru vopsirea ţesăturilor:
-Jigher cu conducerea materialului în stare lată
-Cada cu vârtelniţă, cu conducerea materialului în funie
-Agregatul pentru vopsit la temperatură ridicată

B. Utilaje pentru procedee continue


-pentru fulardare
10
-Fularde

Diferite tipuri de căzi cu vârtelniţă

Cada cu vârtelniţă este formată din cada 1 construită din tablă de oţel inoxidabil.
Materialul textil 2 antrenat de vârtelniţa 3 şi rola conducătoare 4 este scos din
flota de vopsire şi depus din nou în flotă sub forma de falduri pe peretele înclinat ce
constituie fundul căzii.
Peretele despărţitor 5, construit din tablă perforată, delimitează spaţiul de
amestecare 6 în care se adaugă coloranţii şi substanţele auxiliare necesare vopsirii şi în
care are loc şi încălzirea flotei cu abur indirect, adus printr-o conductă perforată
aşezată pe fundul compartimentului.
Vârtelniţa este antrenată de la motor prin intermediul unui reductor şi al unui
variator sau al unor roţi de curea.
Jigherul

11
Maşina clasică pentru vopsirea în foaie întinsă a ţesăturilor de bumbac sau tip
bumbac este jigherul.
Ţesătura 5 este antrenată în flotă de către doi cilindri 1, pe care se înfăşoară sau
se desfăşoară alternativ.
În general, cilindrul ce înfăşoară este antrenat de la motor, iar schimbarea de
sens se face automat.
Conducerea ţrsăturii în cada 2 se face cu ajutorul rolelor conducătoare 3
antrenate de materialul textil.
Pentru evitarea formării cutelor se face întinderea şi lăţirea ţesăturii cu ajutorul
dispozitivului pendular 4 care oscilează în jurul unui ax central, fiind prevăzut cu role
conducătoare.
Scoaterea ţesăturii din maşină se face prin înfăşurare pe sulul 6 antrenat prin
fricţiune de către unul din cilindrii 1. Pe măsură ce diametrul creşte, axul sculului se
deplasează pe un suport înclinat.
Scheme ale fulardelor cu doi cilindri

12
Cap. 5 Măsuri de prevenire şi stingere
a incendiilor

Întreprinderile textile, prin specificul lor sunt în permanent pericol de incendiu.


De aceea este obligatorie aplicarea măsurilor privind prevenirea şi stingerea
incendiilor, în acest sector.
Măsurile de protecţie împotriva incendiilor se pot împărţi în două grupe:
-măsuri cu caracter preventiv (prevenirea şi localizarea incendiilor)
-măsuri de combatere şi stingere a incendiilor izbucnite
Problema principală este aceea a prevenirii incendiilor. În acest scop se iau
măsuri cu caracter tehnic şi măsuri cu caracter organizatoric.

Măsuri cu caracter tehnic constau în alegerea şi amplasarea corespunzătoare a


utilajelor, montarea corectă a instalaţiilor electrice, amplasarea corectă a depozitelor şi
magaziilor.

Măsuri cu caracter organizatoric care trebuie luate în toate secţiile:


-interzicerea fumatului
-interzicerea folosirii de surse de foc şi dotarea cu panouri avertizante în acest
sens

13
-dotarea cu stingătoare cu bioxid de carbon (pentru motoare electrice),
stingătoare cu spumă pentru materiale textile, în permanentă stare de funcţionare,
amplasate vizibil şi la îndemână.
-afişarea la loc vizibil a planului de evacuare a secţiei în caz de incendiu
-instruirea permanentă a pompierilor voluntari din secţie.

Toţi muncitorii din secţie trebuie


- să cunoască şi să aplice prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor în
secţia respectivă
-să respecte măsurile luate în acest sens de conducerea secţiei
-să anunţe îndată şefului de secţie orice început de incendiu sau orice
împrejurare de natură să provoace incendii
-să participe la stingerea incendiilor şi la înlăturarea consecinţelor acestora
-evacuarea persoanelor şi a bunurilor materiale

14
La fiecare loc de muncă sunt obligatorii următoarele măsuri:
-adaptarea şi concretizarea la condiţiile specifice locului de muncă a normelor
de prevenire şi stingere a incendiilor şi a celor de dotare cu mijloace tehnice de
prevenire şi stingere a ncendiilor, precum şi aducerea la cunoştinţa personalului şi
afişarea acestora.
-organizarea nominală a echipelor de stingere a incendiilor pe schimburi şi
instruirea acestora cu sarcini privind: ordinea evacuării şi mijloacele utilizate, traseele
fluxurilor, zona de protecţie în care se face evacuarea, măsurile de securitate
-utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor
-întreruperea alimentării cu energie electrică, materie primă sau finită, golirea
rapidă a unor rezervoare, maşini
-punerea în condiţiile cerute a unor aparate şi dispozitive de evacuare a fumului,
a gazelor fierbinţi, uşi antifoc sau de evacuare, protejarea unor instalaţii, utilaje,
aparaturi, produse, împotriva efectelor incendiilor.

15
Echipament de protectie,domeniul textile pielarie

Protecţia capului:

Se folosesc basmale suficient de mari pentru a strânge integral părul;

Protecţia ochilor Protecţia auditivă Protecţie respiratorie

Ochelari de protectie conform EN Semimascã simplã cf EN 149-2001


166
Model: semimascã simplã fãrã supapã
Sunt recomandaţi să se folosească Material: neţesut în straturi multiple
în timpul manipulării substanţelor
chimice corozive utilizate în finisajul Se utilizează în secţii în care se lucrează
Antifoane interne conform EN 352-
textil sau în tăbăcării cu adezivi pe bază de solvenţi organici,
Se folosesc în secţiile de ţesut
pulberi de substanţe solide
netoxice(tăbăcării, secţii de pregătire
manuală în confecţii încălţăminte)

Protecţia mâinilor

- manuşi de lucru ce asigură protecţie termică


la temperaturi moderate;
- bună rezistenţă mecanică şi împotriva Mãnusã de examinare nesterilã
Mãnusã de protectie antichimicã tăieturilor; caracteristici:
caracteristici rezistenţă foarte bună la - permite un simt tactil foarte fin
o paletă largă de acizi şi baze, alcooli, - protectie eficienta
grăsimi şi uleiuri, dezinfectanţi. Material: latex natural

Se folosesc la manipularea substanţelor Se folosesc în laboratoare chimice de


chimice, la prepararea soluţiilor chimice secţie spălătorii de lână brută, etc.

Protecţia picioarelor

Bocanc de lucru fara bombeu Cizme de Încălţăminte de lucru confortabilă tratată


metalic Categoria 01-HRO conform protecţie: antimicotic,cu faţa din piele căptusită cu
EN ISO 20347:2004 incaltaminte de material textil, fără toc, cu talpa de cauciuc,
caracteristici: lucru asigură cu un design diversificat atât pentru femei
• rezistenţa mecanică protecţie la: apă, cât şi pentru bărbaţi.
mare noroi, uleiuri, acizi,
• sistem şoc absorbant baze, produse
petroliere
încorporat
• talpa antiderapantă , rezistentă la
Se folosesc în
produse chimice
secţiile cu umiditate
ridicată: apretura

16
Design modern, variat umedă, spălătorii,
Fete: piele moale de bovină tăbăcării
Captuşeala: textilă, talpa din cauciuc.

Protecţia corpului:

1. Costum salopetã standard 2.Costum salopetã cu pieptar


Caracteristici: Caracteristici: 3. Halat de protectie
• bluzon cu 2 buzunare mari aplicate Caracteristici:
• bluzon cu 2 buzunare mari aplicate • pantalon ajustabil cu bretele • halat cu 3 buzunare mari aplicate
• pantalon cu 2 buzunare mari si • buzunar suplimentar pentru metru
buzunar pentru metru
Material: doc samforizat din bumbac
Material: doc samforizat din bumbac Material: doc samforizat din bumbac 100%, de
100%, de regulă de culoare bleumarin regulă de culoare bleumarin
100%, de regulă de culoare bleumarin

Combinezon antichimic Caracteristici: Vestã de semnalizare conform EN 471


Caracteristici: - sort impermeabil de uz general Caracteristici:
- bariera perfecta împotriva - foarte buna rezistenta mecanica • benzi reflectorizante 5 cm
noxelor solide Material: PVC/poliester/PVC
- impermeabil pentru aerosoli si Dimensiune: 80 x 120 cm Material: poliester
vapori de acizi anorganici, baze
anorganice, solutii de saruri
- închidere prin fermoar acoperit
cu fanta
- elastic la gluga, mâini si picioare

17
BIBLIOGRAFIE

E. Bucurenci, Utilajul şi tehnologia meseriei, Editura didactică şi pedagogică R.A.,


Bucureşti

Romiţa Ţiglea, Industrie textilă şi pielărie, Editura CD Press, Bucureşti

E Bucurenci, Tehnologia finisării produselor textile, Editura didactică şi pedagogică ,


Bucureşti

Standarde de pregătire profesională, calificarea, confecţioner produse textile

Curriculum, calificarea, confecţioner produse textile

Reviste de specialitate

Pliante

18