Sunteți pe pagina 1din 18

CUPRINS

ARGUMENT

Cap I. Notiuni generale


I.1. Clasificarea imbracamintei
I.2.Functiile imbracamintei
Cap II. Prezentarea produsului
II.1. Descrierea produsului
II.2. Schita produsului
Cap III.Alegerea materialelor pentru confectionarea produsului
III.1. Materiale de baza
III.2. Materiale auxiliare
Cap IV. Tehnologia confectionarii produsului
IV.1. Tipuri de cusaturi folosite la confectionare
IV.2. Utilaje folosite la confectionare
IV.3. Procesul tehnologic de confectionare
Cap.V. Norme de protectia muncii

Bibliografie
ARGUMENT

Îmbrăcămintea în sens larg reprezintă un obiect de larg consum


care se îmbracă pe corp.
Îmbrăcămintea ocupă, în rândul celorlalte bunuri de larg consum,
un loc special, deoarece ea reflectă cel mai prompt neîncetata
evoluţie a civilizaţiei materiale şi spirituale a societăţii contemporane.
Produsul de îmbrăcăminte se realizează într-o succesiune de
faze în care, ca obiect al muncii, cumulează o multitudine de
caracteristici de calitate, rezultate din cerinţele purtătorilor.
Îmbrăcămintea este un articol vestimentar, folosit pentru a
proteja corpul împotriva intemperiilor şi în scop estetic.
În activitatea de pregătire tehnică a producţiei, proiectarea
materiilor prime, materialelor şi modelelor este o etapă ce înglobează
un complex de lucrări pe două laturi: una creativă, alta tehnică,
finalizată cu obţinerea elementelor documentaţiei tehnice necesare
introducerii în fabricaţie a noului produs.
Creşterea eficienţei în activitatea de pregătire tehnică a
fabricaţiei necesită abordarea ştiinţifică a procesului de proiectare în
care se implică intuiţia, experienţa, gustul estetic al creatorului.
Fiecare produs vestimentar este alcătuit din detalii componente
numite detalii principale şi detalii secundare.
Detaliile principale sunt părţi componente ale îmbrăcămintei care
nu pot lipsi din structura fizică a produsului, iar detaliile secundare
sunt părţi componente care pot lipsi din structura fizică a unui produs.
Buzunarele sunt detalii secundare care se aplică la diferite confecţii.
Se utilizează diferite tipuri de buzunare ca: buzunare aplicate,
buzunare interioare, buzunare în căptuşeală, buzunare pentru
pantaloni.
Buzunarele interioare au deschiderea pe suprafaţa detaliului şi
punga în interior. Aceste buzunare pot avea forme şi detalii
componente diferite. Buzunarele interioare se clasifică în:
 buzunare cu refileţi;
 buzunare cu refileţi şi clapă;
 buzunare cu leist.

Tema aleasa pentru realizarea proiectului este „Tehnologia de


confectionare a buzunarului cu refileti si clapa”.Am ales aceasta tema pentru
a-mi demonstra competentele tehnice practice si teoretice pe care le-am
dobandit in anii de studii in domeniul confectiilor textile.In timpul orelor de
specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-am insusit cunostintele
care sa ma ajute sa confectionez diferite produse de imbracaminte sau de
lenjerie.

Cap I. Notiuni generale


I.1.Clasificarea imbracamintei

Îmbrăcămintea este un mijloc de creaţie artistică, cu funcţie de


apărare a corpului, de reglare a funcţiilor fiziologice şi de înfrumuseţare a lui.
a) în funcţie de vârsta purtătorului:
 îmbrăcăminte pentru copii:
- vârstă preşcolară;
- vârstă şcolară.
 îmbrăcăminte pentru adolescenţi şi adolescente;
 îmbrăcăminte pentru adulţi:
- femei;
- bărbaţi.
b) în funcţie de materia primă folosită:
 îmbrăcăminte din ţesături;
 îmbrăcăminte din tricoturi;
 îmbrăcăminte din blănuri naturale şi imitaţii de blană;
 îmbrăcăminte din piele şi înlocuitori;
 îmbrăcăminte din textile neţesute.
c) în funcţie de sex:
 îmbrăcăminte pentru bărbaţi;
 îmbrăcăminte pentru femei.
d) în funcţie de anotimpul în care se poartă:
 îmbrăcăminte subţire pentru vară;
 îmbrăcăminte semigroasă pentru primăvară-toamnă;
 îmbrăcăminte groasă pentru iarnă.
e) în funcţie de punctele de sprijin pe corpul omenesc:
 îmbrăcăminte cu sprijin pe umeri (sacou, pardesiu, palton, rochie,
etc.);
 îmbrăcăminte cu sprijin în talie (fustă, pantalon, fustă pantalon,
etc.)
f) în funcţie de destinaţie :
 lenjerie de corp ;
 îmbrăcăminte exterioară:
- clasică;
- fantezi;
- pentru sport;
- de protecţie;
- de ocazii;
- pentru uniforme.
I.2. Functiile imbracamintei

1.Utilara

 fizologica-igienica:-capacitatea de izolare termica


-permeabilitate la aer
-capacitatea de absorbtie a transpiratiei
-asigurarea libertati miscarilor
-rezistenta la murdarire si statizare
-asigurarea comoditati la utilizare
 de aparare: -fata de actiunea factorilor externi
-protectia in potriva umiditati
-protectia in potriva vantului
-protectia in potriva prafului
-protectia in potrivafrigului
-protectia in potriva radiatiilor solare
-impotriva actiuni nefavorabile a mediului de productie
-protectia de leziuni mecanice
-protectia de temperature ridicate
-protectia de substante toxice
-protectia de substante radioactive
-protectia de factori biologici periculosi

2.Informational estetica
 informationala :-informatii asupra personalitati purtatorului
-informatii asupra gradului de cultura
-informatii asupra pozitiei sociala a purtatorului
-informatii asupra gustului,stilului,etc.
Cap II. Prezentarea produsului
II.1. Descrierea produsului

Buzunarul cu refileţi şi clapă se aplică la îmbrăcămintea pentru bărbaţi,


are deschizătura
bordată cu doi refileţi şi o clapă ce formează capacul buzunarului. Lungimea
clapei este egală cu lungimea deschizăturii buzunarului.
Părţile care compun buzunarul cu refileţi şi clapă sunt:

- refilet superior din material de bază;


- refilet inferior din material de bază;
- clapa din ţesătură de bază, dublată cu căptuşeală şi întăritură,
- punga de buzunar din ţesătură de bumbac.
Confecţionarea buzunarului se face astfel:

 confecţionarea clapei;
 marcarea poziţiei buzunarului;
 coaserea refileţilor şi tăierea buzunarului;
 întoarcerea refileţilor şi fixarea lor prin călcare;
 montarea clapei la refiletul superior;
 coaserea unei părţi a pungii de buzunar de marginea refiletului
superior şi a celei de a doua părţi a pungii, de marginea refiletului
inferior;
 încheierea părţilor laterale ale pungii de buzunar;
 surfilarea marginilor pungii de buzunar;
 călcarea buzunarului

II.2. Schita produsului


Cap III.Alegerea materialului pentru confectionarea produsului

Materialele textile reprezintă o grupă de materiale obţinute prin procedee


textile, care prezintă anumite proprietăţi comune fizico-chimice, structurale şi de
compoziţie şi care au calitatea de a putea fi prelucrate în bunuri de larg
consum.
După rolul şi locul materialelor în produsul finit, materialele utilizate la
confecţionarea îmbrăcămintei sunt:
 materiale de bază ( ţesături, tricoturi, blănuri, textile neţesute);
 materiale secundare (căptuşeli, întărituri);
 materiale auxiliare ( aţa de cusut, furnituri, garnituri, auxiliare pentru
încheiat).
Materialele textile de bază folosite la confecţionarea îmbrăcămintei
constituie faţa produsului, deci scheletul exterior şi baza existenţei acestuia.
Materialele de bază redau principalele funcţii ale produselor de îmbrăcăminte.
Materialele secundare depind de materialele de bază şi se situează în al
doilea plan din punct de vedere al importanţei şi funcţiilor în produs.
Materialele auxiliare se folosesc la confecţionarea produselor de
îmbrăcăminte alături de materialul de bază şi materialele secundare. Reprezintă
elemente de completare a produsului finit.

IV. Tehnologia confectionarii produsului

IV.1. Tipuri de cusaturi folosite la confectionarea produsului

In organizarea procesului tehnologic, pentru confectionarea bluzei, cusaturile


mecanice au un rol deosebit de important, atat pentru calitatea executiei, cat si pentru
eficienta economica a acesteia.
Pentru confectionarea produsului bluzei de pijama model M5 se folosesc cusatura
tighel si cusatura de incheiat-surfilat in trei fire.
1. Cusatura tighel simplu :
Este alcatuita din doua fire care se depun paralel pe cele doua suprafete ale
materialelor cusute.Imbinarea detaliilor se face prin puncte de coasere numite pas de
cusatura, care reprezinta elementul principal al acestui proces. Pasul ‘p’ al cusaturii
tighel este variabil ca lungime, avand limite intre 0-5 mm.Aceasta cusatura poate fi
aplicata la coaserea tesaturilor si a tricoturilor a caror grosime nu depaseste 7 mm.
Tighelul simplu este caracterizat prin elasticitatea redusa care se datoreaza modului
de asezare a firelor si a structurii de legatura a firelor de coasere.
La o cusatura normala, punctele de cusatura a firelor se formeaza pe mijlocul
grosimii straturilor cusute, conditie care asigura cusaturii un aspect placut si frumos.

2. Cusatura triploc :
Este destinata operatiilor de surfilare sau incheiat-surfilat.Aceasta cusatura are
pasul reglabil in lungime de la 1,2 la 3,5 mm, iar in latime, de la 2,5 la 6 mm.
Cusatura de surfilat triploc are elasticitate ridicata si este utilizata destul de des la
surfilarea detaliilor imbracamintei.

IV.2. Uilaje folosite la confectionarea produsului

1. Masina simpla de cusut:

In industria de confectii din tesaturi, masinile simple de cusut au o larga utilizare.


Aceste masini realizeaza o cusatura tighel cu acelasi aspect pe ambele fete ale
materialului si efectueaza operatii de asamblare prin coaserea detaliilor de
imbracaminte, din tesaturi, sau cusaturi de ornament.
Aceasta masina are toate piesele in miscare, montate in interior pentru a fi ferite de
praf si murdarie. Masina executa o cusatura cu doua fire de ata, un fir superior de la ac
si unul inferior de la apucator.
Masina de cusut se compune din urmatoarele parti componente :
1. Masa masinii ;
2. Corpul masinii.
Masa masinii este formata din masa de lucru propriu-zisa si cadrul de sustinere.
Corpul masinii este alcatuit din : capul masinii, placa de baza, capacul baii de
ulei, volantul, roata de curea, capacul superior, placa frontala, dispozitiv de tensionare al
firului superior, dispozitiv de reglare a pasului de cusatura, conducator de fir, parghie.
Rolul masinii simple in procesul de productie este de a realiza cusatura tighel
necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixare a detaliilor de imbracaminte.
Productivitatea masinii este de 3000-4000 impunsaturi / min, acestea variind dupa
felul materialului, adik la coaserea materialelor subtiri si semigroase numarul de
impunsaturi este maxim, iar pasul cusaturii mic. La materialele groase, numarul de
impunsaturi este maxim si pasul cusaturii mare.
Pentru a asigura o buna calitate produselor cusute, se da o mare atentie alegerii
marimii acului si a atei in functie de fiecare material in parte, precum si presiunii
piciorusului.

2. Masina triploc :

Masina de cusut si surfilat este utilizata la coaserea materialelor efectuand


concomitent surfilarea marginilor tesaturilor sau tricoturilor si taierea rezervei cusaturii
la o anumita distanta.Masina triploc lucreaza cu doua sau trei fire de ata, avand un
singur ac si doua apucatoare.
Masina triploc se compune din doua parti principale si anume : masa masinii si
corpul masinii.
Masa masinii este montata pe niste suporturi consolidate prin traversa care mai
sustine si motorul electric. Pe axul motorului este montata o roata de frictiune care se
cupleaza cu cealalta roata de frictiune cand se actioneaza dispozitivul de cuplare. Pe
axul rotii de frictiune se mai afla si roata de curea prin care se actioneaza arborele
principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele ; o pedala este folosita
pentru cuplarea rotilor de frictiune in vederea actionarii masinii, in acest sens prin
apasarea pedalei se mai actioneaza si tija si parghia dubla prin care sunt deplasate spre
stanga rotile care preiau miscarea de rotatie de la roata de frictiune. Prin actionarea
celeilalte pedale este trasa in jos parghia de la piciorusul de fixare a materialului care il
ridica in functie de momentul tehnologic al operatiei.
In partea dreapta pe suportul masinii se afla montat intrerupatorul prin care
masina este cuplata la sursa de energie electrica. Corpul masinii incorporeaza
mecanismele si organele de lucru care participa la formarea cusaturii. In partea dreapta a
corpului se afla volantul si vizorul care indica nivelul uleiului in rezervor.
Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale, care efectueaza
cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat.Ea are o productivitate
ridicata, viteza de lucru a masinilor triploc moderne ajungand pana la 7000
impunsaturi / min.
IV. Procesul tehnologic de confectionare

Procesul tehnologic de confectiuonare reprezinta totalitatea operatiilor si fazelor


tehnologice desfasurate intr-o ordine logica pentru confectionarea bluzei de pijama
model M5.Procesul de confectionare cuprinde operatii de prelucrare a detaliilor,operatii
de asamblare a detaliilor si operatii de finisare a produsului finit.
DENUMIREA DETALIULUI: DESTINAŢIA:
BUZUNARUL CU REFILEŢI ŞI CLAPĂ FAŢA SACOULUI PENTRU BĂRBAŢI

SCHIŢA DETALIULUI CUSĂTURI UTILIZATE

- cusătura tighel simplu


- cusãtura triploc

Părţi componente: - refilet superior


- refilet inferior
- clapa
- punga de buzunar
- faţă sacou

MATERIALE UTILIZATE: USTENSILE ŞI UTILAJE FOLOSITE

- material de bază pentru refileţi şi faţa - ac, foarfece


clapei: ţesătură - centimetru de croitorie
- materiale auxiliare: - cretă, liniar
- material pentru punga de buzunar: - maşina simplă de cusut
ţesătură de bumbac - maşina manuală de călcat
- căptuşeală pentru dosul clapei - maşina de cusut triploc
- întăritură pentru clapă
- aţă de cusut

FAZE DE LUCRU:
o confecţionarea clapei;
o marcarea poziţiei buzunarului;
o coaserea refileţilor şi tăierea buzunarului;
o întoarcerea refileţilor şi fixarea lor prin călcare;
o montarea clapei la refiletul superior;
o coaserea unei părţi a pungii de buzunar de marginea refiletului
superior şi a celei de a doua părţi a pungii, de marginea refiletului
inferior;
o încheierea părţilor laterale ale pungii de buzunar;
o surfilarea marginilor pungii de buzunar;
o călcarea buzunarului.

Confecţionarea clapei prin coaserea ţesăturii de bază cu căptuşeala şi întăritura şi întoarcerea


pe faţă a clapei

REPREZENTAREA :

1
1– material de bază

2 2 – căptuseala
3
3 - intăritura

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătură pentru fata clapei


 MATERIALE AUXILIARE: - captuşeala pentru dosul clapei
- întăritura clapei
- aţă de cusut

UNELTE ŞI UTILAJE:

- maşina simplă de cusut

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL CUSĂTURII: tighel simplu


 UTILIZAREA CUSĂTURII: încheiat detalii
 NUMĂR DE FIRE A CUSĂTURII: 2 fire
 PASUL CUSĂTURII: 2 mm

Intoarcerea pe fată a clapei – operatie manuală


Călcarea clapei

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătură pentru faţa clapei


 MATERIALE AUXILIARE: căptuşeala pentru dosul clapei

UNELTE ŞI UTILAJE:

- maşina manuală de călcat.

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL FAZEI DE LUCRU: manuală


 TEMPERATURA ÎN FUNCŢIE DE MATERIALUL DE BAZĂ:

 ţesături din mătase: T=1000 C ±200C;


 ţesături din bumbac: T=1500 C ±200C;
 ţesături din in: T=1300 C ±200C.
 ţesături din lână: T=1500-2000 C +200C.

 PRESIUNEA: 1,1-10 daN/ cm2


 TIMPUL: 20

Marcarea poziţiei buzunarului

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătură

UNELTE ŞI UTILAJE:

- centimetru de croitorie;
- cretă;
- liniar.

TIPUL FAZEI DE LUCRU: manuală

PARAMETRII DE LUCRU

o LOCUL DE MARCARE: la jumătatea distanţei dintre linia taliei şi linia şoldului, iar în lăţime, la
1 cm de pensă, către linia cantului
o LUNGIMEA DESCHIZĂTURII BUZUNARULUI CU REFILEŢI: 14 – 16 cm, în funcţie de
mărimea produsului de confecţionat

Coaserea refileţilor

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătură pentru faţă sacou şi refileţi


 MATERIAL AUXILIAR: aţa de cusut

UNELTE ŞI UTILAJE:

- maşina simplă de cusut

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL CUSĂTURII: tighel simplu


 UTILIZAREA CUSĂTURII: montat detalii
 NUMĂR DE FIRE A CUSĂTURII: 2 fire
 PASUL CUSĂTURII: 2 mm

Tăierea buzunarului pe toată lungimea, făcându-se crestăturile necesare la colţuri

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătura pentru faţă sacou şi refileţi



UNELTE ŞI UTILAJE:

- foarfeca
TIPUL FAZEI DE LUCRU: manuală
Întoarcerea refileţilor şi fixarea lor prin călcare

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătura pentru faţă sacou şi refileţi

UNELTE ŞI UTILAJE:

- maşina manuală de călcat.

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL FAZEI DE LUCRU: manuală


 TEMPERATURA ÎN FUNCŢIE DE MATERIALUL DE BAZĂ:

 ţesături din mătase: T=1000 C ±200C;


 ţesături din bumbac: T=1500 C ±200C;
 ţesături din in: T=1300 C ±200C.
 ţesături din lână: T=1500-2000 C +200C.

 PRESIUNEA: 1,1-10 daN/ cm2


 TIMPUL: 20-30 s

Montarea clapei la refiletul superior

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:
 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătura pentru refilet şi fata clapei
 MATERIAL AUXILIAR: - căptuşeala pentru dosul clapei
- aţa de cusut

UNELTE ŞI UTILAJE:
- maşina simplă de cusut

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL CUSĂTURII: tighel simplu


 UTILIZAREA CUSĂTURII: montat detalii
 NUMĂR DE FIRE A CUSĂTURII: 2 fire
 PASUL CUSĂTURII: 2 mm

Coaserea unei părţi a pungii de buzunar de marginea refiletului superior şi a celei de a doua
părţi a pungii, de marginea refiletului inferior

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătura pentru refilet


 MATERIAL AUXILIAR: - material pentru punga de buzunar - ţesătură de bumbac
- aţa de cusut

UNELTE ŞI UTILAJE:

- maşina simplă de cusut

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL CUSĂTURII: tighel simplu


 UTILIZAREA CUSĂTURII: montat detalii
 NUMĂR DE FIRE A CUSĂTURII: 2 fire
 PASUL CUSĂTURII: 2 mm

Incheierea părţilor laterale ale pungii de buzunar

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL AUXILIAR: - material pentru punga de buzunar - ţesătură de bumbac


- aţa de cusut

UNELTE ŞI UTILAJE:
- maşina simplă de cusut

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL CUSĂTURII: tighel simplu


 UTILIZAREA CUSĂTURII: incheiat detalii
 NUMĂR DE FIRE A CUSĂTURII: 2 fire
 PASUL CUSĂTURII: 2 mm
Surfilarea marginilor pungii de buzunar

REPREZENTAREA:

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIALE AUXILIARE : - aţă de cusut

- material pentru punga de buzunar: ţesătură de bumbac

UNELTE ŞI UTILAJE:
- maşina de cusut triploc

PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL CUSĂTURII: de surfilare


 UTILIZAREA CUSĂTURII: de surfilare a marginilor detaliilor
 NUMĂR DE FIRE A CUSĂTURII: 3 fire
 PASUL CUSĂTURII: 1,5 mm

Călcarea buzunarului

MATERIALE UTILIZATE:

 MATERIAL DE BAZĂ: ţesătura pentru faţă sacou şi refileţi


 MATERIALE AUXILIARE:
- material pentru punga de buzunar: ţesătură de bumbac
- căptuşeală pentru dosul clapei

UNELTE ŞI UTILAJE:
- maşina manuală de călcat.
PARAMETRII DE LUCRU

 TIPUL FAZEi DE LUCRU: manuală


 TEMPERATURA ÎN FUNCŢIE DE MATERIALUL DE BAZĂ:
 ţesături din mătase: T=1000 C ±200C;
 ţesături din bumbac: T=1500 C ±200C;
 ţesături din in: T=1300 C ±200C.
 ţesături din lână: T=1500-2000 C +200C.

 PRESIUNEA: 1,1-10 daN/ cm2


 TIMPUL: 20-30 s
Cap. IV Norme de protectie a muncii

Conform legii protectiei muncii NR. 319/2006, protectia muncii constituie un


ansamblu de activitati institutionalizate, avand ca scop asigurarea celor mai bune
conditii in desfasurarea procesului de munca,apararea vietii,integritatii corporale si
sanatatii salariatilor si a altor persoanae participante la procesul de munca.
Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli
aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor,persoanelor angajate cu
conventii civile,elevilor si studentilor in perioada practicii profesionale.
Compartimentul de control tehnic de calitate răspunde de controlul produselor în
toate fazele de fabricaţie, începând cu recepţia materialelor prime, elaborarea şi
respectarea documentaţiei tehnice şi a tehnologiilor pe parcursul procesului tehnologic
şi până la verificarea module cum au fost respectaţi parametri şi stabiliţi pentru
produsele finite. Controlul de calitate ale produselor se efectuează pe baza unui plan de
control. Acest plan are ca bază documentaţia tehnică a procesului de fabricaţie precum
şi standardele care cuprind schemele de efectuare a controlului static.
Persoanele care desfasoara astfel de activitati sunt obligate:
Sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii specifice domeniului in
care isi desfasoara activitatea
La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt luate
măsuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice.
Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la degete], de la
picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri şi înţepături].
Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupătorului,
supraîncălzirea motorului electric şi producerea de scurtcircuite datorită nelegării
instalaţiei la pamânt.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:
-instruirea tehnică a personalului operativ;
-aplicarea dispozitivelor de protecţie;
-folosirea echipamentului individual de protecţie.
Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte
personalul operator pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt date în cele ce
urmează.
A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:
-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;
-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de lucru;
-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cădea în timpul
lucrului;
-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;
-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;
-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;
-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau
de plută.

B.In timpul lucrului se vor respecta următoarele:


-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi întrerupt
curentul electric;
-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de protecţie la
ac şi la transmisie au fost montate;
-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se pune mâna pe
volant;
-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi a utilajului;
-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;
-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii este interzisă;
-toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numai de personal
calificat în acest sens;
-în timpul funcţionării, dacă se aud zgomote suspecte, operatorul este obligat să
oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu.
BIBLIOGRAFIE

 Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner îmbrăcăminte


din ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X licee industriale cu
profil de industrie uşoară şi anii I – II şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti 1997

 Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii ,


Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, clasa a XII – a
şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti1978

 M. Ciutea şi P. Dragu – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi pedagogică,


Bucureşti 1997

 Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de stat


Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1961