ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A

ŢINUTULUI PUTN A IN A DOUA JUMATATE A SE­

COLULUI AL XVIII-LEA ŞI INCEPUTUL SECOLULUI
AL XIX-LEA

I OA!'\ MUHAH l U

Situat i n partea de sud-vest a Ţării Româneşti Moldova, ţinu­

tul Putna apare nwnţionat pentru prima oară într-un document din 30
aprilie 1 55 5 '· Nu este exclus ca acest ţinut să fi fost organizat încă din
secolul al X V-lea.
Ţinutul Putna se învecina la nord cu ţinutul Bacău, la est cu ţinutul
Tecuci, la sud cu Muntenia şi la vest cu Transilvania. I n timpul celei de-a
doua domnii a lui Constantin-vodă Mavrocordat ( 1 74 1 - 1 743) ţinutul
IJutna - ca şi celelalte din Ţara Moldovei - a fost împărţit în o c o a -
1 e � . f n ac e astă lucrare ne propunem să reconstituim trei hărţi ale fostului
ţiriut Putna, din trei momente diferite ale feudalismului tirziu (veii
cele trei hărţi la sfîrşit).
1 . Prin harU'i a ţinutului, cu împărţirea lui în ocoale, am reconsti­
tuit-o cu ajutorul informaţiilor cuprinse în catagrafia fiscală a Moldovei
din anul 1 7 74 (vezi anexa nr. 1). Atunci, ţinutul Putna era format din
1Jrmătoar0le 9 ocoale :
1 . Ocolul Polocinului era situat în stînga Siretului, în cea mai mare
parte pc teritoriul de azi al judeţului Bacău.
2. Ocolul Răcăciunului era pc dreapta Siretului, între localităţile
Răcăciuni (judeţul Bacău) şi Adjud (judeţul Vrancea).
3. La sud de ocolul Răcăciuni, şi tot în dreapta rîului Siret, între
Urccheşti şi Mărăşeşti se î ntindea Ocolul Luncii.
4. Ocolul Zăbrăuţului era la vest şi paralel cu Ocolul Luncii. Cu­
prindea satele de la izvorul pîrîului Zăbrăuţi şi pînă la Satu-Nou, în
sudul oraşului Panciu.

se aflau între Soveja şi Răcoasa.

5. Ocolul Suşiţii era cel mai mic ocol, format doar din 5 sate, care

1. V. Lungu, Tinuturile Moldovei pînă la 1 7 1 1 şi administrarea lor, extras din

"Cercetări istorice", revistă de istorie românească, voi. XVll, 1 043, sc os de
Institutul de Istorie Naţională "A. D. Xenopol" din Iaşi, p. 23.

1 832 şi 1 862 {l), i n Anuarul I nstitutului de istorie ş i Arheologie "A. D. Xenopol"

2. Adrian Macovei, Organizarea administrativ-teritorială a Moldovei între anii

din Ia�i. XIX, 1982, p. 363.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
62 I O A N MUHARI U

6. Cel mai mare ocol , ca suprafaţă, era Ocolul V ra ncii . El îngloba

toat[t zona m u n toasi1 a ţinutului, între localităţile Negrile�ti şi Nercj u.
7. Ocolul Gîrlelor se întindea de la nord-vest spre sud-est, între
satul Ircşti şi rîul Siret.
8 . La sud de Ocolul Gîrlelor, de la Şindrilari şi pînă la Odobe!';ti,
pc partea stîng[\ a rîului Milcov, era Ocolul Milcovului ele Sus.
9 .. Ocolul j\.Jilcovului de Gios era format dintr-un mic teritoriu
avînd în centrul oraşul Focşani , reşedinţa ţinutului Putna.
II. A doua hartă a fost reconstituită după i nformaţiile oferite de

(vezi anexa nr. 2). Constatăm că între anii 1 774 şi 1 803, la o daL�1 pe
Condica liuzilor din anul 1803, publicată de Theodor Codrf'scu în 1886

care încă nu o putem preciza, Ocolul Polocinului a trecut de la ţinutul

Putna la ţinutul Tecuci, iar Ocolul Ghilieşt:Zor a trf'cut de la ţi nutul
Tecuci la ţinutul Putna. ln aceeaşi perioadă ocoalele Luncii, Gîrlelor şi

de la un ocol la altul.
Milcovului ele Gios şi-au schimbat uşor forma, prin trecerea unor sate

în Condica Vistieriei Moldovei pe anul 1 8 1 6 (vezi anexa nr. 3). I ntri:!

III. Am întocmit cea de-a treia hart[t pornind de la ştirile cupriu:::."'

la limita dintre ocoalele Luncii şi Răcăciuni. Cîndva, între 1 803 şi 1 8 16.

hărţile ţinutului Putna pe anii 1803 şi 1816 se observă o mită modificare

satele Borcioaia şi Uricheşti au trecut de la Ocolul Luncii la Ocolul

Răcăciuni.
ln anul 1835 tinutul Putna era format numai din 5 ocoale : R[ld\­

au fost desfiinţate între anii 1 8 1 6 şi 1 835 (adică ocoalele Luncii , Şuşiţi i .

ciuni, Zăbrăuţi, V�ancei, Gîrlile şi Bilieşti :l. Satele celor 4 ocoale car�

Milcovul d e Sus ş i Milcovul de Jos) au intrat în componenţa ocoalc:lor

vecine.

ANEXA 1

ŢINUTUL PUTNA IN ANUL 1774 *

1. OCOLUL POLOCINULUI : Homoci, Ungureni, Şăndreşti, Cornii de Su:.

şi de Jos, Floreştii, Jurjinii, Liuzii lui Cocială, Scărişoara, Gălişăştii, Gura Rădl­
tăului, Zlătarii i Vivorenii, Năneştii, Petreştii, Biţcani.
2. OCOLUL RACACIU NIU LU 1 : Conţăştii, Sascutului i Valea Sa că, Pinceşti,
Cucova, Orbenii, Scurta, Liuzii căpitanului Vasile Stavăr, Parava i Teiuş, Dră­
guşeni, Găiştenii i Răcăciune,
3. OCOLUL LUNCll : Mărăşăştii, Pădurenii, CIUimăneştii, Domneştii, Pâu­
nP�tii, Rugineştii, Angheleştii, Dumeşti, Buda, CopAceştii, Bilca, Popenii i liuzi1
ot Schitu Prale, Urecheştii-mocani, Cornăţel, Urecheştii-ţăranii, Ploscuţânii,
4. OCOLUL ZABRAUTU LU 1 : Cruct> de Jos i Satul Nou, Crucea de Sul>,.
Străoanii de Gios, Străoanii de Sus, MuncpJul, Fitioneşti i, Diocheţii, SpliriE"ţii,
Moviliţa,

3. Ibidem, (V), voi. XXII I, partea I, Iaşi, 1986, p. 1 88-190.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
 OHGA !\" l ZAHEA A D M I N ISTRATIVA A ŢINUTULUI Pl'T"-:EI 63

3 . OCOLUL .) [!.<;; TTII : T:'lbucr<:>t i i , fiăcoasa, C i m pur i l e , Sovej a , Vizan tia.

li. OCO L U L FRA NC I I : Nil.ruj a , Poiana, Sp: r.eşt i i , Păuleşt i i , l';er<'j ul, Coza,
Tul n ici i , Ncgrilrşti i , Birsăneşti i , G :'l u r i ir', Va lea S]ri i , Colacul, Căliman, Volaşcan i .
7. O CO L U L G /Jl L ELOH : Căpolcştii, Purceleştii, Băloteşti i , Găgcşt i i , Vită­
ne�tii de sub Mă�u ril, Cucueţii de sub Măgur'i , Ireştii de sub M!lgură, l n•ştii de
Sus, Şărbeştii , Cucucţii de Sus, Clipiceştii , Vi tăneştii de Sus, Codrul Sirbilor,
Ţifl'şti i, Oleşil.şt ii. Bătineştii , Slobozie ot Morile Precisti i, Făurei .
B. OCO L U L MlLCOVU U ! J DE SUS : Floreştii de Sus i Boteş tii, Păţăşt i i ,
Vincşăşti, Groz:'lşti, Odobrşti , Pădurenii, Căpătan, MiE'ra, Şindilarii de Gios, Şin­
d ilarii de Sus,
9. OCO L U L Ml LCOVUUJJ DE GIOS : Vadul Turcului, Mindreştii Vechi,
Slobozie Noao ot Mîndreşti, Jorăşti i , Ziltonul, Rtiduleşti , Tirgul Focşani,

ANEXA 2
ŢINUTUL PUTNA I N ANUL 1803 •

l. OCOLUL RACACIUNI : Şişcanii, Boşcanii, Conţăştii, Sascutul, Bereştii,

Cucova, Valea Sacă, Scurta, Orbenii, Parava , Drăguşănii, Pănceştii, Agiudul Ve­
chiu, Agiudul Nou, Lunea Măndrişcăi.
2. OCOLUL UJNCII : Pădurenii, Călimăneştii, Domneştii, Borcioae , Anghe­
lcştii , Sloboziea-Buul, Rugjneştii, Păuneştii, Uricheştii, Cornăţălul, Bălca, Popenii,
Copăceştii.
3 . OCOLUL ZABRAUTULUI : Satul Nou, Crucea de Jos, Străoanii de Jos,
Ursoiul, Crucea de Sus, Gura Rlipezii, Moviliţa, Fitioneştii , Străoanii de Sus,
Spărieţii, Deocheţii, Muncelul, Panciu.
4. OCOLUL ŞUŞITII : Cămpurile, Răcoasa, Soveja , Vi7.antie , Ungurenii.
5. OCOLUL VRANCII : Voloşcanii, Călimanu, Colacul, Valea Sării, Poiana­
Budeştii, Năruja, Nistoreştii , Spineştii, Păuleştii, Negrileştii, Bărsăştii, Găurile,
Vidra, Tulnicii, Nerejul.
6. OCOLUL GIRLILOR : Slobozia Precistii, Făurei, B izigheştii, Igereştii ,
Slobozia lui Pătrăşcan, Bătineştii, Ivănceştii, Purceleştii, Găgeştii, Olişăştii, Codru
Sărbilor, Vităneştii, Clipiceştii, Morile Cozmei , Cucueţii · de Sus, Şărbeştii , Bălo­
teştii, Ireştii de Sus, Cucueţii de supt Măgură, lreştii de supt Măgură, Vităneştii
de supt Măgură.
7. OCOLUL MILCOVULUI DE SUS : Slobozia-Orbeni , Gugeştii, Floreştii de
Jos, Boteştii, Slobozia lui Vidraşcu, Pănticeştii, Grozăştii, Odobeştii, Călimăneştii,
Pădurenii, Căpătanu, Şindrilarii de Sus, Păţăştii, Miera, Floreştii de Sus, Vină­
şăştii.
B. OCOLUL MILCOVU LUI DE J'OS : Bahnele, Budeştii, Măndreştii , Jo­
răştii, Ciuşle , Dobroteştii , Vadul Turcului, Parai-Panu, Morile Cozmii, Pomii Stră­
zăscului, Mărăşeştii, Mirceştii .

• Moldova in epoca feudalismului, vol. VII, partea 1, Editura Ştiinţa, Chi­

şinău, 1975 p. 261-335.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
64 IOAN MUHARIU

9. OCOLUL GHILIEŞTI LO H : Răstoaca, Ghilăeştii, Sasul, Dimaciul, Surat>a,

Călienii, Năneştii, BPlciugul, Costienii, Mal urile, Vulturul, Slobozia lui Ciuc�. !\ii­
moloasa, 1\Iorile lui Conaclle, Slobozia, Blehanii, C•·acău.

A N EXA 3
ŢINUTUL PUTNA IN ANUL 1 8 1 6 *

1. OCOL V L RACACIU NI : Boşcanii, Şişcanii, Conţăştii, Pănceştii, Sa scutul.

Bereştii, Cucova, Valea Sacă, Scurta, Drăguşanii, Borciopia, Uricheşti: dP Jos,
Uricheştii de Sus, Parava, Agiudu Vechi, Agiudu Nou, Ungurenii ot 1\ l i n d ri-:;ea.
Orbenii.
2. OCOL V L L U NCil : Pădurenii, Căli măneştii, Domnr �tii, Anghill")tii. Slo­
bozia Bou, Rugineştii, PăuJwştii, Bilca, Cornăţelu , Lunc;, Dochiei, Coţofăm·ştii,
Copăceştii.

3. OCOLUL ZABRAV TU : Satul Kou, Ursoiu, Gura Răpizii, Fiti o n<'ştii, Cio­
lăneştii, Mănăstioara, Moviliţa, Străianii de Sus, Străoanii d e Jos, Spărieţ ii, Dio­
cheţii, Muncelu, Tirgu Panciului, Cruce de Jos, Crucea de Sus,
4. OCOLU L ŞUŞITAI : Cimpurile, Răcoasa, Soveja, Vizantia, Varniţa.
5. OCOLUL VRANCII : Voloşcanii, Călimanu, Colacul, Valea Sării, Săcătura
Părosu, Poiana, Năruja, Nistoreştii , Păuleştii, Negrileştii, Bh·săncştii, G:lurile,
Vidra, Tichiriş Săcătura Văsiiul, Năruja i Paltinul, Podurile, Purceii, Spineştii,
Herest!iu, Coziia.
6. OCOl, V L G i RLI LOR : Slobozia Precistii, Făureii, Bizigheştii, I geştii,
Bătineştii, Morile Cozmii, Ivănceştii, Găgeştii, Oleşăştii Vechi, Căpoteştii, TifPştii ,
Codru Sirbilor, Vitioneştii, ClipicPştii, Cucuieţii d e Sus, Şărbeştii, Băloteştii, I reş­
tii de Sus, Cucuieţii de supt Măgură, lreştii r1 a supt Măgură, Vităneştii de supt
Măgură, Slobozia lui Pătrăşcan, Purceleştii.
7. OCOLUL MILCOVU DE SUS : Boteştii, Gugeştii, Orb<>n ii, Florpstii, Slo­
bozia lui Vidraşcu, Pinticeştii, Grozăştii, Odobeştii, Căpătanu, Păduren i i , Căli­
măneştii, Păţăştii, Vinăşetii, Şindilarii d e Jos, Miera, Şindilarii d e Sus.
8. OCO L U L MILCOVU DE JOS : Ciuşlea, Mărăşăştii, Dobroteşti i , Pomii
Străjăscului, Morile Cozmii, Vadu Turcului, Răduleştii, Jlll i rceştii, Jori:.ştii, M in­
dreştii, Bahnile.
9. OCOLUL BILlEŞTILOR : Răstoaca, Bilieştii, Sasul, Di maciu, Suroaia,
Călienii, Năneştii, Belciugu, Costienii, Vulturul, Slobozia lui Ciucii, Kămoloasa,
Morile, Bleharii, Cracul, MalurilP, Slobozia Clucerului.
Tîrgui Focşani

* Cornl'liu Istrati, Condica Vistieriei Moldovei din anul 1 8 1 6, in Anuarul

Institutului de istor i e şi arheologi e "A. D . Xenopol" din Iaşi, supliment (1), 1 979,
p. 2'J-4!.

300-3 1 3.
* Th. Codrescu, U ricarul, Tipografia Buciumului Român, voi. VI I, Iaşi,
1986, P.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
 ORGANI ZAREA ADMINISTRATIVA A TINUTULUI PUTNEI (}5

DIE ADMINISTHATIV-TERRITORIALE EINTEILUNG DES

GEBI ETES PU'T NA IN DER Z\VEITEN HALFTE DES XVII I-TEN
JA I I R I !U r\ DER'fS UND ZU BEGIN DES XIX-TEN JAHRJIUNDERTS

- ZUSAMMENFASSUNG -

Landkarten des moldauischen Gcbietes Putna aus dem Jahre 1 774, 1 803 und 1 8 16.
Anhand em1gPr Volksziihlungen und Statistiken rekonstruiert der Autor d ie

ŢINUTUL PUTNA IN ANUL 1 7 74

I.EGENDA :
Limitele actualului
JudPţ Vrancea
____ _.1Limită de ţinut J

-···-····-···-·---··- L i m i tă de ocol

_ .......J s

�q' oC .
o �� � j .. �

, tJp
("
J

\e-
s """ i ţii
--
O c oQ.._q • Cp ...1
--
&LI
., • �p
� • • 1 1
::;:,
<;
d q'r.... . (""
f- ..�
.., �
V)

(/Cot._
\-

V'rh � "' t li'

�

"'
�

'1f. . . . . .
r;:�
�

o"" .
�
e "
-.J
>

·��..:,..
'� ti, S "t,�o t�-1
7.
c::J
.. .r
�

:t:
�
�

· -
1-

TA R II
.._ - ....,

'- - 7
.
R O I'ii iÎHEdc.Ă M U N T f N t.A

t .1 """ .... 1
.._
\

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
6-6 IOAN MURARIU

ŢINUTUL PUTNA IN ANUL 1803

LEGENDA :
Limitele actualului
Judeţ Vrancea
----• L imită de ţinut
L i m ită de ocol

13 A c. Ă .I
1

1
1

1.1...1
· -

�
� -
Il

V) j
�
� ?

-J y
�
- -

�
�

�
Cl..

- -

�
t!..

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
 ORGANIZAREA ADMIN ISTRATIVA A TINUTULUI J>UTNEI 67

ŢINUTUL PUTNA IN ANUL 1816

LEGENDA :

Limitele actualului
Judeţ Vrancea
----•LimitA de ţinut
............................ Limită dl' ocol

..1

. -

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro