Sunteți pe pagina 1din 3

CORDOS ALEXANDRA

AMG 2-A
DIETA ALIMENTARA IN GASTRITA

Cauza apariţiei gastritei


Orice boală ne provoacă la schimbarea atitudinii faţă de viaţă, obligându-ne să ne detaşăm în
faţa stresului (unul dintre factorii ce agravează gastrita), să-i facem faţă cu calm, într-un mod armonios.
Ne învaţă să ne schimbăm total modul de alimentaţie (mod ce este intim corelat cu viaţa noastră
emoţională) şi să renunţăm la “viciile moderne” (fumat, alcool, cafea). Este o lecţie grea, dar necesară.
Pentru că o gastrită neglijată poate deveni ulcer gastric sau chiar cancer.
Primăvara suntem întâmpinaţi de o explozie de culoare, de mirosuri şi de bucurie frenetică…
Din păcate, tot în acest anotimp, apar dezechilibre precum astenia de primăvară, răcelile, dar şi agravări
ale gastritelor.
Dietoterapia în gastrită este o problemă delicată controversată. Vă recomandăm să evitaţi
regimurile prea restrictive şi dezechilibrante, ce pot duce la denutriţie, ţinând însă cont de alimentele
care dăunează şi de modul de preparare a hranei.
Se spune că în gastrită există tot atâtea regimuri alimentare câţi bolnavi. Diverse studii au
evidenţiat că multe alimente care s-au dovedit iritante în anumite cazuri au fost, de fapt, bine tolerate în
altele, şi invers. Astfel, laptele, indicat de către unii medici ca aliment de primă intenţie, provoacă la
anumiţi pacienţi dureri intense de stomac.

Reguli aplicabile tuturor celor cu gastrită


Plecând de la aceste observaţii, se tinde ca regimul alimentar să ţină cont, în cea mai mare parte
de caracteristicile individuale ale pacientului şi de preferinţele sale culinare în special.
Există totuşi câteva reguli aplicabile tuturor celor cu gastrită:
1. evitarea consumului unui volum mare de alimente la o singură masă, care ar necesita un efort
digestiv suplimentar;
2. alimentele trebuie consumate într-o stare de linişte şi calm (se vor evita privitul la televizor, discuţiile
nearmonioase, tensionante);
3. este foarte importantă mestecarea îndelungă a fiecărei îmbucături. Se spune că alimentele solide
trebuie băute, iar cele lichide – mestecate. O cauză a apariţiei gastritei o constituie chiar masticaţia
incompletă, fie datorată unor probleme dentare, fie datorată grabei de a “înfuleca”. Acestea determină o
muncă în plus din partea stomacului, accentuând suferinţa;
4. se interzic fumatul, băuturile alcoolice (în special berea şi vinul alb, dar nu vă bucuraţi: nu înseamnă
că restul sunt mai sănătoase!);
5. se interzic atât condimentele agresive pentru stomac (piper, muştar, boia), murăturile, ceapa crudă şi
usturoiul, cât şi alimentele bogate în celuloză dură, ce agresează mecanic mucoasa gastrică (fasole
boabe, mazăre, linte, năut, bame, fructe cu coajă şi sâmburi, pâinea neagră – se prefera pâinea albă
veche de o zi, de evitat şi pâinea prăjită);
6. eliminarea excesului de sare şi zahăr (cu efecte iritante), cât şi a alimentelor cu aditivi sintetici (mai
ales aromatizanţii şi coloranţii), ce favorizează dezvoltarea bacteriei incriminate în apariţia gastritei,
numită Helicobacter pylori. Aditivii perturbă echilibrul întregului sistem digestiv, vulnerabilizându-l;
7. alimentele trebuie să nu fie consumate la temperaturi extreme (prea reci, prea fierbinţi). Evacuarea
stomacului este mai rapidă (ceea ce este de dorit în cazul gastritei) atunci când alimentele au
temperatura apropiată de cea a corpului.
8. evitarea oricărui gust puternic care poate determina o secreţie mărită de suc gastric (acru, picant,
prea dulce sau prea sărat). Preferaţi în perioadele dureroase gusturile blânde.

Medicul nutriţionist vă recomandă


Pentru a ajuta o trecere cât mai scurtă a alimentelor prin stomac, se vor consuma supe la
începutul mesei, care vor ajuta şi tranzitul mâncărurilor solide. Asocierea grăsimi-proteine (de exemplu
sandwich cu brânză şi unt sau cu mezeluri şi unt) încetineşte digestia. E bine să reţinem că dulciurile
administrate la sfârşitul meselor cresc durata evacuării gastrice, deci e bine să fie consumate singure,
între mese.
Pentru ca mâncarea să fie cât mai gustoasă, vom apela la condimente cât mai “inofensive”
precum mărarul, pătrunjelul, leuşteanul, coriandrul, turmericul şi feniculul (ultimele considerate de
medicina indiană drept condimente “reci”, care nu excită secreţiile digestive).
În primele două zile de la declanşarea crizelor, se preferă consumarea doar a lichidelor în
cantitate limitată (macerate de gălbenele, sunătoare, tătăneasă). Se introduc treptat supe limpezi de
zarzavat (doar zeama) în cantităţi mici, apoi orez fiert, în special orez basmatic, brânză de vaci, paste
cu lapte, piureuri de legume gătite fără ulei, doar cu puţină sare. Se preferă repausul la pat, culcat pe
partea dreaptă – cu comprese calde pe abdomen. Acest regim de viaţă este bine să fie adoptat pentru o
perioadă de aproximativ o săptămână, ţinându-se cont ulterior de cele opt reguli menţionate anterior.
Fructele şi legumele sunt permise fie crude (doar ca suc proaspăt – mere, cireşe, pere, struguri, sfeclă
roşie, varză, cartofi), fie fierte sau coapte (compot de fructe, piureuri, budinci, sufleuri).
Cercetătorii americani au descoperit încă din anul 1956 vitamina U, supranumită şi “factorul
antiulceros” (cercetările continuă şi astăzi). Aceasta se găseşte în varză, ţelină, frunze de usturoi şi de
ceapă de vară. Se recomandă consumarea zilnică a unui pahar de suc de varză obţinut prin presarea-
mixarea unei verze de mărime mijlocie. Se beau câte 50 ml de suc (o treime de pahar) înainte cu o oră
de mesele principale. Odată preparat, sucul se consumă în cel mult o oră. Dacă se prepară ca salată,
aceasta trebuie mâncată imediat, pentru a nu se oxida vitamina U în contact prelungit cu oxigenul.
Unii medici susţin că migdalele dulci, consumate câte 30 de grame pe zi, tamponează acidul clorhidric
în exces (uleiul gras pe care îl conţin formează o peliculă protectoare la nivelul mucoasei gastrice),
ameliorând arsurile. Celelalte oleagioase (nuci, alune) sunt interzise însă, datorită unui conţinut ridicat
de fibre şi grăsimi.