Sunteți pe pagina 1din 15

PROIECT DE LECŢIE

Data:
Clasa: a XI - a
Disciplina: Limba şi literatura română
Aria curriculară Limbă şi comunicare
Manual – Editura Corint
Unitatea de învăţare: ROMANTISMUL
Text suport: Luceafărul de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: receptarea şi interpretarea textului liric - 5 ore
evaluarea – 1 oră
Competenţe generale:
1. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2.4. folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
3.3. elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate;

Obiective operaţionale: La sfârşitulprimei ore elevii vor fi capabili să:


1. să enunţe sursele folclorice care stau la baza textului eminescian;
2. să identifice asemănările şi deosebirile dintre basmul folosit ca sursă de inspiraţie şi poemul eminescian;
3. să precizeze formele în care sunt asimilate elemente din diferite mitologii;
4. să justifice originalitatea poemului eminescian prin raportare la surse;
5. să preziceze care este structura poemului;
6. să identifice cele două planuri (uman-terestru, universal-cosmic).

Bibliografie:
 G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Chişinău, Editura Hyperion, 1993
 Tudor Vianu, Despre stil si artă literară, Editura Tineretului, 1965
 Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
 Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
 Manual Corint, clasa a XI-a

1
I ORĂ – surse de inspiraţie ale poemului
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Reactualizarea unor cunoştinţe-ancoră, concepte operaţionale: Definesc conceptelor
4’ temă, motiv, romantism. Frontal Manualul Conversaţie temă şi motiv literar.
dirijată Exemplificare.
ETAPA COMPREHENSIUNII Fişele Precizarea
Apariţia poemului – Viena, aprilie 1883 în Almanahul Societăţii elevilor trasăturilor
academice social-literare „România jună” apoi în revista romantismului
„Convorbiri literare.” (succint)
Evocare Notează în caiete a
O1,O2,O3,O4 Frontal Tabla Conversaţie titlului lecţiei şi a
20’ Frontal data apariţiei
poemului.
Răspund întrebării
Frontal Tabla Conversaţie lansate de profesor,
Sursele de inspiraţie ale poemului. dirijată în funcţie de
Elevii au avut ca temă identificarea surselor de insipaţie ale cunoştinţele pe care
poemului. Pezintă pe rând aceste surse: le detin sau de
1. surse folclorice: intuiţie.
 Fata din grădina de aur
 Miron şi frumoasa fără corp
Elevii prezintă
 Mitul Zburătorului
Exerciţiul informaţiile care le
 Motivul stelei cu noroc deţin cu privire la
2. surse filosofice: sursele de inspiraţie
 idei din filosofia lui Schopenhauer (se insistă pe ale poemului.
antinomia om de geniu - om comun) Profesorul corectează
 influenţele ale filosofiei lui Kant (teoria timp-spaţiu) şi completează
 elemente din filosofia platoniciană informaţiile care sunt
3. surse mitologice notate pe tablă şi în
caietele elevilor.
 motivul păcatului originar(mitologia creştină);
Prin dialog cu
 mitul îngerului căzut;
elevii se relevă
 mitul lui Hyperion; modul în care sunt
 domensiunile plutonic- angelică şi uranic- demonică asimilate aceste
2
– mituri greceşti; elemente în poemul
 elementele cosmogonice din mitologia indiană ( Rig- eminescian.
Veda)
 mitul orfic
4. surse biografice - propria viaţă ridicată la rangul de simbol
Ca punct de plecare se foloseşte următorul citat din
Perpessicius: „orice creaţiune lirică.....e legată de un
eveniment din viaţă”. Se discută sensul , evidenţiindu-se
ideea că biografismul excesiv conduce la interpretări
eronate.
Se atrage atenţia asupra exagerării prezentate de Brătescu-
Voineşti care merge până la a face nişte suprapuneri ridicole:
Eminescu-Hyperion; Cătălina-Veronica Micle, I.L.Caragiale-
Cătălin, Maiorescu-Demiurgul. Luceafărul nu este un poem Profesorul
de circumstanţă, inspirat de un episod autobiografic, ci unul punctează aspectele
care se ridică deasupra esenţiale şi le
T. Vianu vorbeşte despre „măşti lirice” în Luceafărul eul indică elevilor
liric, proiectându-se în mai multe ipostaze: scrierea lor pe
- Cătălina- omul comun care aspiră la un ideal; caiet.
- Cătălin- omul comun înnobilat prin iubire, bărbatul
îndrăgostit;
- Demiurgul- creatorul absolut, forţa universală;
- Luceafăr-Hyperion- geniul

15’ Lectura expresivă a textului

ETAPA INTERPRETĂRII Precizează şi apoi


Constituirea 5’ Stuctura textului suport: Frontal Conversaţie notează în caiete
sensului  98 catrene elementele de
3
O5, O6  392 versuri prozodie identificate.
 2 planuri (universal-cosmic şi uman-terestru)
 Rima: încrucişată Notează în caiete
 Ritm: iambic noile informaţii.
 Măsura versurilor: 8-7 silabe Frontal Fişe de
lucru
Identificarea secvenţelor/tablourilor poetice şi stabilirea
eventualelor relaţii dintre ele (opoziţie/simetrie) Individual
 primul tablou – versurile 1 – 43;
 al doilea tablou – versurile 44 – 64; Volume de
poezie Problematizare
 al treilea tablou – versurile 65 – 85;
Constituirea Profesorul
 al patrulea tablou – versurile 86 – 98.
sensului supraveghează
O5, O6 10’ Frontal munca elevilor în
Fişele de Conversaţie rezolvarea sarcinilor
lucru ale dirijată de lucru.
elevilor

Conversaţie
euristică Reiau lectura textului
şi identifică cele
patru secvenţe
Manualul Exerciţiul poetice.

Identifică cuvinte ce
aparţin câmpului
semantic al spaţiului
cosmic şi al spaţiului
terestru.
ETAPA REFLECŢIEI Discuţii
Reflecţie 9’ Poezia este o capodoperă a lirismului eminescian, care valorifică Individual Caietele urmate de Notează observaţiile
O1, O2,O3,O4 surse folclorice, filozofice, mitologice şi autobiografice. elevilor redactare finale în caiete.
Tema pentru 1’ Memoraţi poezia prima parte a poemului. Frontal
acasă Identificaţi în prima parte a poemului eminescian teme şi motive
romantice.

a II-a ORĂ – prezentarea tablourilor I şi II

4
Obiective operaţionale: 1. să identifice problematica celor primelor două părţi ale poemului; 2. să identifice elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,
3. să identifice atmosfera tabloului; 4. să precizeze personajele şi semnificaţia acestora; 5. să precozeze metamorfozele Luceafărului (în primul tablou)
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei. Răspund întrebărilor
4’ Actualizarea informaţiilor receptate în ora anterioară (apariţia Manualul Conversaţie lansate de profesor,
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie) dirijată în funcţie de
Frontal Caietele cunoştinţele pe care
ETAPA COMPREHENSIUNII elevilor le detin.
10’
Recitarea primei părţi a poemului.
Evocare Individual
O1 Tabla Conversaţie Un elev recită prima
parte a poemului.

ETAPA INTERPRETĂRII Elevii vor identifica:


Constituirea 15’ Interpretarea primului tablou – versurile 1 – 43; Frontal Conversaţie - problematica
sensului  o poveste fantastică de iubire între două fiinţe apraţinând primei părţi a
O2, O3, O4, unor lumi diferite; poemului,
O5,  cadrul e terestru şi cosmic; - elemente ale
 atmosfera este gravă, solemnă; cadrului terestru
 gesturile sunt ceremonioase, protocolare; şi ale cadrului
 comunicarea este indirectă – se realizează în vis; Frontal Fişe de cosmic,
 fata – simbol al omului comun care aspiră spre un ideal de lucru - atmosfera
fericire, se află la vârsta delicată când poate fi tulburată de tabloului,
zburător; Individual - personajele şi
 visul fetei – reprezintă criza puberală, dorinţa de realizare semnificaţia
prin dragoste, rezolvată mitologic prin motivul Volume de acestora
zburătorului; poezie Problematizare - motivul
zburătorului
 dragostea pentru Luceafăr – reprezintă aspiraţia spre
- metamorfozele
absolut; dorinţa omului comnu de a-şi depăşi condiţia,
Frontal Luceafărului
strâmtă, limitată de muritor;
Constituirea Fişele de Conversaţie (înger, demon)
 respingerea Luceafărului – refuzul neantului, spaima de
sensului lucru ale dirijată - semnificaţii.
nemurire, care pentru om înseamnă moarte (sau elevilor
O2, O3, O4,
incapacitatea de a-şi depăşi sfera);
5
O5,  senzaţiile de frig şi de ardere (“ochiul tău mă-ngheaţă” şi
“privirea ta mă arde”) – revelaţii intuitive ale deosebirilor Conversaţie Indică expresiile care
de structură între omul comun şi geniu (sau semne ale euristică o unicizează pe fata
morţii); de împărat.
 Luceafărul – fiinţa superioară, geniul;
 dragostea pentru fata de împărat – aspiraţia spre concret Manualul Exerciţiul Justifică hotărârea
(dar în sensul cunoaşterii) sau spre o altă formă a materiei Luceafărului de a se
universale; sacrifica.
 metamorfozele Luceafărului ( “înger” şi “demon”) –
capacitatea geniului de a-şi da alt chip, mai concret, Noteză în caiete
păstrându-şi unitatea contrariilor din care este întrupat, ca informaţiile noi.
şi esenţa superioară;
 hotărârea de a se sacrifica – dorinţa de cunoaştere; obiectul
cunoaşterii – fata de împărat – devine şi obiect al pasiunii
omului de geniu, pentru care el vrea să renunţe la
nemurire.
10’ Interpretrea celui de-al doilea tablou – versurile 44 – 64 Elevii vor identifica:
 început de idilă între semeni; - problematica
 cadrul este terestru ; părţii a II-a a
poemului,
 atmosfera este intimă, familiară ;
- elemente ale
 gesturile sunt rapide, stereotipe ;
cadrului terestru;
 comunicare este directă ; - atmosfera
 Cătălin şi Cătălina – exponenţii individuali ai aceleiaşi tabloului,
lumi (sau simbolul « perechii » în plan uman) - personajele şi
 « lecţia » lui Cătălin . formă de magie erotică (manifestare semnificaţia
galantă a principiului masculin) ; gesturilor
 refuzul iniţial al Cătălinei – reacţie de orientare acestora;
(manifestare a principiului feminin) Justifică nostalgia
 nostalgia faţă de Luceafăr – ruptura dintre ideal şi real; Cătălinei dupa “un
 acceptarea lui Cătălin – revelaţia asemănării de structură şi luceafăr răsărit/ din
de ideal dintre fiinţele aceleiaşi lumi. liniştea uitariii”

Noteză în caiete
informaţiile noi.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se reiau ideile principale ale celor două tablouri stabilindu-se Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile
O1, O2,O3, diferenţele dintre ele. Se notează în caiete, dacă este cazul, elevilor finale în caiete.
O4,O5 informaţiile care nu au fost notate pe parcursul analizei.
Tema pentru 1’ Valorificâd informaţiile din clasă comentaţi primelor două părţi ale Frontal
6
acasă poemului (refaceţi firul evenimenteler, motivaţi reacţiile şi
replicile eroilor, caracterizaţi cadrul şi atmosfera).

a III-a ORĂ – comentarea tablorilor III şi IV


Obiective operaţionale: 1. să identifice problematica ultimelor două părţi ale poemului; 2. să identifice elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,
3. să identifice atmosfera tabloului; 4. să precizeze personajele şi semnificaţia acestora; 5. să identifice simetria dintre ce le două planuri(uman-trestru şi universal-cosmic)
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei. Răspund întrebărilor
14’ Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia Manualul Conversaţie lansate de profesor, în
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, dirijată funcţie de cunoştinţele pe
comentarea tablourilor I şi II) Frontal Caietele care le detin.
elevilor
Evocare ETAPA COMPREHENSIUNII
O1 5’ Conversaţie
Lectura părţii a III-a a poemului. Individual Tabla
ETAPA INTERPRETĂRII Elevii vor identifica:
Constituirea 10’ Interpretarea celui de-al treilea tablou – versurile 65 – 85: Frontal Conversaţie - problematica părţii a
sensului  zborul intergalactic al Luceafărului (zbor regresiv, spre III-a a poemului,
O1, O2,O3, O4, începuturile lumii); - elemente ale cadrului
 dialogul cu Demiurgul; cosmic,
 dialodul este presupus, Demiurgul aude replicile lui - atmosfera tabloului,
Hyperion fără ca acesta să le mai exprime; - personajele şi
 cadrul este cosmic; Frontal Fişe de semnificaţia acestora
 atmosfera – glacială, lucru - semnificaţii.
 limbajul – senţios, gnomic Explică versul “tu izvor
 Demiurgul – absolutul ( ideea de materie universală Individual eşti de vieţi », insistând
superior organizată) pe forma de plural a
Volume substantivului « vieţi ».
 Hyperion – formă individualizată a absolutului (hyper-
de poezie Problematizare
ion= cel care merge deasupra)
Argumenteză atitudinea
 dorinţa lui Hyperion de a fi dezlegat de nemurire pentru
Demiurgului, având în
« o oră de iubire » = dorinţa de a primi o altă structură, Frontal vedere opoziţia « ei » -
Constituirea
compatibilă cu ideea de dragoste – ca mijloc de Fişele de Conversaţie « noi », stabilită de
sensului
cunoaştere ;
O1, O2,O3, O4 lucru ale dirijată acesta.
7
 refuzul Demiurgului = imposibilitatea obiectivă de a mai elevilor Precizează care sunt
coborî treptele de organizare a materiei universale; ofertele Creatorului,
 consecvenţa în atitudine a lui Hyperion = şi geniul are o Conversaţie pentru a-l convinge pe
limită de cunoaştere (în viziunea poetului, acesta euristică Hyperion să renunţe la
declaşează drama în două sensuri: de cunoaştere şi gândul desprinderii de
afectivă). nemurire şi semnificaţia
10’ Interpretrea celui de-al patrulea tablou – versurile 86 – 98 : Manualul Exerciţiul acestora.
 cuprinde povestea fericirii omului prin iubire şi revelaţia Elevii vor identifica:
Luceafărului asupra diferenţelor dintre cele două lumi; - problematica părţii a
 cadrul e din nou terestru şi cosmic; IV-a a poemului,
 atmosfera e pe de o parte feerică, intimă,senzuală, pe de - elemente ale cadrului
altă parte – rece, distantă, raţională; terestru;
 dialogul nu mai este posibil - atmosfera tabloului,
 replicile fetei şi ale Luceafărului se constituie la niveluri - personajele şi
semnificaţia
de înţelegere diferită.
gesturilor acestora;
 idila pământeană = împlinirea aspiraţiei spre fericire a
Identifică elementele
perechii pământene
cadrului eminescian care
 seriozitatea pasională a lui Cătălin = bărbatul întâmplător
oferă armonie cuplului de
devine bărbatul unic prin iubire;
îndrăgostiţi.
 “trădarea” fetei = revelaţia Luceafărului asupra timpului Explică de ce Cătălina
ca schimbare; el, care e nemuritor, nu e stăpânit de timp, nu-i mai cere
n-are experienţa existenţei determinată temporal; prin Luceafărului să-i
“trădarea” fetei, el descoperă ideea de schimbare şi că lumineze viaţa, ca în
mişcarea este ireversibilă; primele două invocaţii, ci
 a treia invocaţie a Luceafărului = dorinţa superstiţioasă a norocul.
fiinţei pământene de a-şi prelungi fericirea prin protecţia Comentează opoziţiile
unei “stele ce noroc”; dintre “cercul vostru
 răspunsul final al Luceafărului = constatare rece, strâmt” şi “lumea mea”
obiectivă, a diferenţelor fundamentale, între două lumi pe de o parte şi
antinomice: una trăind starea pură a contemplaţiei, “eu”/”altul” pe de altă
cealaltă – starea instinctualităţii oarbe în cercul strâmt al parte.
norocului, al şansei de a se împlini sau al neşansei. Motivează transformarea
Cătălinei din
“preafrumoasă fată” în
“chip de lut”.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se reiau ideile principale ale celor două tablouri stabilindu-se Individual Caietele Discuţii Notează în caiete, dacă
O1, O2,O3, O4 diferenţele dintre ele. elevilor este cazul, informaţiile
Se compară informaţiile noi cu cele cunoscute din orele care nu au fost notate pe
anterioare. parcursul analizei.
8
Se observă simetria poemului şi structura antitetică a poemului
(terestru-cosmic; uman-fantastic)
Tema pentru 1’ Valorificâd informaţiile din clasă comentaţi ultimele două părţi Frontal
acasă ale poemului ( refaceţi firul evenimenteler, motivaţi reacţiile şi
replicile eroilor, caracterizaţi cadrul şi atmosfera).

a IV- a ORĂ – genuri literare (liric, epic, dramatic); teme şi motive în poem
Obiective operaţionale: 1. să precizeze principalele interpretări ale poemului; 2. să argumenteze apartenenţa ca gen a poemului(liric, epic,dramatic) ,
3. să precizeze care sunt temele si motivele întâlnite în poem;
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei. Răspund
19’ Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia Manualul Conversaţie întrebărilor
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, dirijată lansate de
comentarea tablourilor I – IV) Frontal Caietele profesor, în
elevilor funcţie de
Evocare ETAPA COMPREHENSIUNII cunoştinţele pe
O1,O2 5’ Interpretări ale poemului: Conversaţie care le detin.
 alegorie şi meditaţie filizofică (Eminescu) Individual Tabla
 sinteză a categoriilor lirice, “măşti lirice” (T.Vianu) Comenteză sensul
Genuri literare în poem (liric, epic, dramatic) alegoric al
 interferenţa genurilor - caracteristică a romantismului, poemului.
conferă poeziei o mare profunzime şi posibilităţi multiple Demonstreză că
de interpretare (poveste fantastică de iubire, alegorie, cei patru actanţi
sinteză a categoriilor lirice) Problematizarea sunt, în realitate,
 forma poemului este narativ-dramatică (formula de măşti lirice ale
introducere specifică basmului, prezenţa unui narator, eului liric,
povestirea la p. a III-a, existenţa personajelor, construcţia reprezentând voci
gradată a subiectului, numărul mare de verbe, caracteristic ale acestuia.
stilului narativ, prezentţa dialogului, cu formele specifice Elevii găsesc
de adresare) argumente
 poem liric, schema epică e doar cadrul, întâmplările şi potrivite pentru a
personajele sunt de fapt simboluri lirice, metafore în care susţine existenţa
se sintetizează idei filozofice, atitudini morale, stări de celor trei genuri
sensibilitate, o viziune poetică; lierare în poem.
ETAPA INTERPRETĂRII
9
Constituirea 10’ Teme şi motive: Frontal Conversaţie Selecteză teme şi
sensului 1. tema timpului motive romantice
O1, O2,O3 – timpul filosofic bivalent (timpul individual: “Trecu o zi, care au dus la
trecură trei”, şi timpul universal: “Şi căi de mii de ani afirmaţia că
treceau/ În tot atâtea clipe”) “Luceafărul” este
– condiţia efemeră a omului în relaţia cu timpul şi în antiteză o sinteză a
cu eternitatea Universului (“Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi Frontal Fişe de acestora.
mor spre a se naşte”, “Iar tu, Hyperion, rămâi/ Oriunde ai lucru
apune”) Problematizare Identifică
2. tema spaţiului – ilustrată de cele două planuri spaţiale Individual versurile care
(planul uman-terestru: “În vremea asta Cătălin/ Viclean ilustrează timpul
copil de casă” şi planul universal-cosmic:”Căci unde- Volume de universal şi
ajunge nu-i hotar/ Nici ochi spre a cunoaşte”) poezie Conversaţie timpul undividual.
3. tema cosmosului – este reprezentată de axa luminii care dirijată Identifică
Constituirea străbate întregul poem, definită printr-o foarte varită gamă versurile care
sensului de motive romantice: luna, luceafărul, noaptea, cerul, Frontal evidenţiază
O1, O2,O3 stelele, haosul, geneza, zborul intergalactic: “O vin’ în Fişele de Conversaţie condiţia efemeră a
părul tău balai/ S-anin cununi de stele/ Pe-amele ceruri lucru ale euristică omului comun şi
să răsai/ Mai mândră decât ele” elevilor eternitatea
4. tema naturii – sugestivă prin crearea celor două forule Universului.
artistice de pasteluri Exerciţiul
– pastelul cosmic: “un cer de stele dedesupt/Deasupra-i cer de
stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”
– pastelul terestru: “Căci este sara-n asfinţit/ Şi noaptea o să-
nceapă/ Răsare luna liniştit/ Şi tremurând din apă.” Manualul
5. tema iubirii – tema evidentă a poemului, ilustrată prin
ideile specifice eminesciene: forţa geniului de a face
sacrificiul suprem pentru împlinirea idealului absolut de
iubire: “Reia-mi al nemuriri nimb/ Şi focul din privire/ Şi
pentru toate da-mi în schimb/ O oră de iubire”,
incompatibilitatea celor două lumi: “Căci eu sunt vie, tu
eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă”; “Dar cum ai vrea
să mă cobor/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt
nemuritor/ Şi tu eşti muritoare?”
6. tema filozofică
– condiţia nefericită a omului de geniu într-o lume meschină
incapabilă să-şi înţelegă idealurile: “Trăind în cercul vostru
strâmt/ Norocul vă petrece / Ci eu în lumea mea mă simt/
Nemuritor şi rece”
– ideea genezei şi stingerii universului: “Nu e nimic şi totuşi e/
O sete care-l soarbe / E un nimic asemene/ Uitării celei
10
oarbe.” Găsesc versuri
– ideea timpului filosofic bivalent (individual şi universal) pentru a ilustra
– ideea filozofică “fortuna labilis” “Ei doar au stele cu noroc/ tema timpului,
Şi prigoniri de sorte/ Noi nu avem nici timp nici loc / Şi nu cosmosului,
cunoaştem moarte”. spaţiului, naturii,
7. tema folclorică iubirii şi tema
– sursa de inspiraţie (basmul) folclorică.
– formule specifice basmului
– cuvinte si expresii ale limbajului populare
– idila rustică din tabloul al II-lea
– motivul zburătorului din primul tablou.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se observă faptul că poemul este o sinteză de teme şi motive Individual Caietele Discuţii Notează
O1, O2,O3 romantice, “o sinteză de categorii lirice” după cum afirmă elevilor observaţiile finale
T.Vianu. în caiete.
Tema pentru 1’ Se completează fişa pentru portofoliu cu noile informaţii: teme şi Frontal
acasă motive în poemul Luceafărul.

a V-a ORĂ- specii literare în poem, originalitatea rimei eminesciene


Obiective operaţionale: 1. să explice în ce consta sintagma “scuturarea podoabelor”(T. Vianu); 2. să identifice elemente de originalitate a rimei eminesciene;
3. să precizeze care sunt speciile literare întâlnite în poem;
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea temei.
Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia Manualul Conversaţie Răspund întrebărilor
poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, dirijată lansate de professor.
comentarea tablourilor I – IV, apartenenţa ca gen, teme şi motive Frontal Caietele
în poem) elevilor
Evocare
O3 19’ ETAPA COMPREHENSIUNII Conversaţie
Specii literare în poem: Individual Tabla
 idila pastorală
 meditaţia filozofică
 elegia
 satira Problematizarea
 pastelul
11
ETAPA INTERPRETĂRII
Constituirea 10’ Specii literare în poem: Frontal Conversaţie
sensului 1. idila pastorală – compune tabloul al II-lea, povestea de Identifică versurile care
O1, O2,O3 dragoste din Cătălin şi Cătălina care se desfăşoară tocmai ilustrează cel mai bine
ca iubirea dintre un flăcău şi o fată de la ţară: “Şi-n Manualul speciile literare regăsite
treacăt o cuprinse lin/ Într-un ungher degrabă/ -Dar ce în poem.
vrei, mări, Cătălin?/ Ia las’ cată-ţi de treabă”
2. meditaţia filozofică – tabloul al III-lea, numit şi “drumul Frontal
cunoaşterii” unde sunt precizate profunde idei filozofice: Caietele
“Din sânul vecinicului ieri/ e azi ce moare/ Un soare de elevilor Problematizare
s-ar stinge-n cer/ S-ar naşte iarăşi soare” Individual
3. elegia – tristeţea omului obişnuit pentru neputinţa de a se
înălţa către idei superioare: “Luceşte cu amor nespus/
Durerea sa-mi alunge/ Dar se înalţă tot mai sus/ Ca să Volume de Conversaţie
nu-l pot ajunge”, dar şi tristeţea Luceafărului ce se simte poezie dirijată
Constituirea neînţeles de societate: “Trăind în cercul vostru strâmt/
sensului Norocul vă petrece/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Frontal
O1, O2,O3 Nemuritor şi rece.” Conversaţie
4. satira – ilustrată de sarcasmul poetului care se revarsă Fişele de euristică
asupra superficialităţii societăţii în care trăieşte: “Şi lucru ale
pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre- elevilor
acel pământ rătăcitor/ Şi vezi ce te aşteaptă.” Exerciţiul
5. pastelul – prezentat prin tablouri descriptive de natură
terestră şi cosmică:
- pastelul terestru: “Şi împle cu-ale ei scântei/ Cărările din
crânguri/ Sub şirul lung de mândri tei/ Şedeau doi tineri
singuri” Manualul
- pastelul cosmic: “Un cer de stele dedesupt/ De-asupra cer de
stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”
Observaţii asupra stilului
1. “scuturarea podoabelor”(T. Vianu) stilistice
- foloseşte puţine adjective pentru a nu încărca textul cu elemente
descriptive, decorative ( în 392 de versuri apar doar 89 de
adjective cu 125 de întrebuinţări, cel mai des folosite sunt
10’ mândru (de 6 ori), frumos (de 5 ori), mare, negru, rece, alt (de 4
ori), blând, dulce, întreg, nespus, viu (de 3 ori); cele mai multe
sunt de origine latină(în afară de 9); multe sunt formate cu
prefixul ne-: nemărginit, nemuritor, necunoscut, negrait, G1
neîntrrupt, nemişcător, nespus; Identifică în poem
2. exprimarea gnomică, aforistică – conţine maxime, adjectivele care sunt
sentinţe, precepte morale, formulate în chip memorabil Pe grupe folosite în mod
12
(tabloul al III-lea) frecvent.
3. puritatea limbajului
- preponderenţa termenilor de origine latină (din 1908 cuvinte,
1688 sunt de origine latină)
- expresii şi construcţii populare
- foarte puţine neologisme: demon, himeric, haos, ideal, palat, G2
sferă, palid etc. Identifică în text
4. muzicalitatea – relizată pe două căi: neologisme.
- prin orchestrarea subtilă a efectelor eufonice ale cuvintelor
(procedeul de bază e aliteraţia)
- prin schema prozodică invariabilă: catrene de 8-7 silabe în
ritm iambic ( ∕)
- rimă originală (rimează subst./verb. tâmple/împle,
(seară)sară/apară, oglindă/prindă, viaţă/-ngheaţă,
lasă/mireasă, pare/soare, rază/luminează; pron./subst.: G3
el/castel, ei/scântei; adv./subst.: niciodată/fată; mai Găsesc în text elemente
tare/mare; verb./adj, culce/dulce, de rimă originală.
revarsă/întoarsă,vine/senine, căzut/necunoscut; adj./subst.
blând/gând; adv./pron. pos. greu/meu; numeral/pron. trei/ei
etc.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Se fac observaţii asupra originalităţii rimei eminesciene. Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile
O1, O2,O3 elevilor finale în caiete.
Tema pentru 1’ Se completează fişa pentru portofoliu cu noile informaţii: specii Frontal
acasă lirice în poemul Luceafărul şi observaţiile asupra stilului.

a VI-a ORĂ - evaluare


STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
Verificarea informaţiilor receptate în orele anterioare
 apariţia poemului, Manualul Conversaţie Răspund întrebărilor
 sursele de inspiraţie, dirijată lansate de professor.
Evocare  structură, elemente de prozodie, Frontal Caietele
O3  comentarea tablourilor I – IV, elevilor Conversaţie
19’  apartenenţa ca gen,
13
 teme şi motive în poem Problematizarea
Individual Tabla
ETAPA EVALUĂRII SCRISE
Constituirea 20’ Fişă de evaluare - Luceafărul Frontal
sensului
O1, O2,O3 1. Prezintă structura compoziţională a poemului
2. Enumeră cinci teme şi motive romantice
prezente în poem.
3. Relevă sensurile cuvântului noroc în fiecare
Frontal
din următoarele secvenţe:
a) Ei Cătălin, acu-i acu/ Ca să-ţi încerci norocul.
...........................
b) Pătrunde-n codru şi în gând,/ Norocu-mi luminează!
..........................
c) Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă
petrece................................................ Fişa de
4. Identifică polii antitezei pe care este evaluare Exerciţiul
construită partea a III-a a poemului.
5. Numeşte ipostazele în care apare Luceafărul
în prima parte a poemului.
6. Precizează cui aparţine replicile din versurile:
“Străin la vorbă şi la port/ Luceşti fără de viaţă/ Căci eu
sunt vie, tu eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă.
........................................................
“Dar cum ai vrea să mă cobor?/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum
că eu sunt nemuritor/ Iar tu eşti
muritoare?”.........................................................
Explicaţi diferenţa dintre tonul interogativ şi cel enunţiativ al
celor două intervenţii.
7. Citeşte cu atenţie următorul text:
“- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul ? / /
Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece, / Ci eu în
lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.”
a) Explică metafora chip de lut, având în vedere
“portretul”iniţial al fetei.
b) Stabileşte diferenţa dintre cercul vostru strâmt şi lumea
mea.
c) Comentează sensul particular pe care poetul a vrut să-l
14
transmită prin versul: Norocul vă
petrece...............................................
e) Explică semnificaţia cuvântului rece.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Poezia este o capodoperă a lirismului eminescian, care valorifică Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile
O1, O2,O3 surse folclorice, filozofice, mitologice şi autobiografice. elevilor finale în caiete.
Se observă simetria poemului şi structura antitetică a poemului
(terestru-cosmic; uman-fantastic)
Se observă faptul că poemul este o sinteză de teme şi motive
romantice, “o sinteză de categorii lirice” după cum afirmă
T.Vianu.
Tema pentru 1’ Indentificaţi în partea a III-a poemului versuri ce au caracter Frontal
acasă gnomic, care exprimă anumite precepte sau sfaturi morale.
Acestea vor fi folosite ca punct de plecare pentru studiul poeziei
Glossă.
Fişă de evaluare - Luceafărul

8. Prezintă structura compoziţională a poemului


9. Enumeră cinci teme şi motive romantice prezente în poem.
10. Relevă sensurile cuvântului noroc în fiecare din următoarele secvenţe:
d) Ei Cătălin, acu-i acu/ Ca să-ţi încerci norocul. ...........................
e) Pătrunde-n codru şi în gând,/ Norocu-mi luminează! ..........................
f) Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece................................................
11. Identifică polii antitezei pe care este construită partea a III-a a poemului.
12. Numeşte ipostazele în care apare Luceafărul în prima parte a poemului.
13. Precizează cui aparţine replicile din versurile:
“Străin la vorbă şi la port/ Luceşti fără de viaţă/ Căci eu sunt vie, tu eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă. ........................................................
“Dar cum ai vrea să mă cobor?/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt nemuritor/ Iar tu eşti muritoare?”.........................................................
Explicaţi diferenţa dintre tonul interogativ şi cel enunţiativ al celor două intervenţii.
14. Citeşte cu atenţie următorul text:
“- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul ? / / Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece, / Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.”
a) Explică metafora chip de lut, având în vedere “portretul”iniţial al fetei.
b) Stabileşte diferenţa dintre cercul vostru strâmt şi lumea mea.
c) Comentează sensul particular pe care poetul a vrut să-l transmită prin versul: Norocul vă petrece...............................................
e) Explică semnificaţia cuvântului rece.
Realizaţi un eseu structurat în care să demonstraţi caracterul romantic al operei Luceafărul de Mihai Eminescu, având în vedere următoarele repere:
- teme şi motive romantice;- elemente de compoziţie (antiteza, altenarea planurilor cosmic şi terestru, cele două ipostaze ale cunoaşterii: geniul şi omul
comun);- imaginarul poetic;- amestecul genurilor şi al speciilor literare;--IV ora--

15

S-ar putea să vă placă și