Sunteți pe pagina 1din 33

EXTRAS DIN SUPORT DE CURS

L1

ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR, CLASIFICAREA LOR


ELEMENTE DE CONSTRUCTII
Construcţiile sunt produse complexe imobile ale activităţii umane, destinate a adăposti si
deservi multiple procese ale vieţii sociale si materiale
Construcţiile au un rol esenţial in asigurarea calităţii vieţii si datorita acestui fapt
activitatea de construcţii reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante ale activitatii
umane.
CLASIFICAREA CONSTRUCŢIILOR
 Clasificarea pe baza criteriului destinaţiei pentru care au fost concepute.
 Clasificarea construcţiilor cea mai des întâlnită are la baza criteriul destinaţiei pentru care
acestea au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii:
clădirile si construcţiile inginereşti
Clădirile sunt construcţii inchise, cu o anumita compartimantare interioara si dotate cu
echipamente si instalaţii, destinate prin concepţie a adăposti si deservi o anumita activitate
umana. In funcţie de destinaţia lor clădirile de impart in:
 Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese funcţionale, cum ar fi cele
legate de: locuire, sănătate, ocrotire sociala, sport, invatamam, cultura, administraţie,
comerţ, sa.;
 Clădirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe care
trebuie sa le adăpostească si sa le deservească Ele cuprind doua categorii de clădiri:
clădirile de producţie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de
compartimentare si dimensiunile spatiilor sunt determinate de utilaje, instalaţii, fluxuri
tehnologice, circulaţia interioara etc. si clădiri auxiliare destinate servirii procesului de
producţie si depozitarii (depozite de materii prime, depozite de produse finite, magazii,
rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc).
 Clădiri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de producţie din sectoarele
agrovegetal (răsadniţe, sere, fabrici de nutreţuri, crame, secţii de vinificatie etc) si
zootehnic (grajduri, adăposturi pentru animaie si pasări) Alături de acestea exista si o
seria de clădiri auxiliare producţiei ( magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje
agricole, ateliere de reparaţii pentru utilaje etc).
 Construcţiile inginereşti grupează toate celelalte categorii de construcţii care nu au
caracteristicile clădirilor si cuprind:
 Construcţii industriale speciale: coşuri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa,
rumuri de răcire, estacade, etc;
 Constructii hidrotehnice si energetice;
 Cai de comunicaţie; drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc;
 Linii de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnlogice;
 Construcţii pentru alimentari cu apa si canalizări;
 Construcţii pentru telecomunicaţii; relee, turnuri de televiziune.

Alcătuirea generala a unei clădiri:


A - infrastructura
B -suprastructura
1 fundaţie;
2 perele interior;
3 perete exterior;

1
4 planseu;
5 şarpanta;
6 invelitoare;
7 fereastra;
8 balcon;
9 soclu;
10 trotuar;
11 subsol;
12 parter:
13 etaj nivel curent

Infrastructura cuprinde:
 fundaţia, care intra în contact direct sau indirect eu terenul bun de fundare şi
căruia îi transmite încărcările care acţionează asupra clădirii:
 pereţii de la subsol şi planşeul de peste subsol, dacă clădirea are subsol, sau soclul
şi elementele componente ale planşeului de la cota zero

2
Suprastructura (elevaţia) este partea clădirii aflată deasupra cotei zero,
considerată la nivelul pardoselii finite de la parter şi include: elementele verticale şi
orizontale de rezistenţă şi de compartimentare precum şi elementele de finisaj.

L2
 Elementele de rezistenţă (structurale) sunt elemente verticale şi orizontale care
preiau şi transmit încărcări în elementele structurii de rezistenţa sunt incluse:
 -pereţii (zidurile, panourile din beton armat mono sau pluristrat) ce delimitează
spatiul interior al clădirii de mediul inconjurător, iar în interior împart clădirea
in încăperi. Au rol de preluare şi transmitere a incarcarilor din greutatea proprie
si a încărcărilor cvasipermanente şi variabile care acţionează asupra
elementelor ce reazemă pe ei:
 -stâlpii cu ax înclinat sau oblic, preiau încărcările transmise de grinzi, planşee şi
le transmit fundaţiilor;
 -planşeele_elemente portante orizontale, preiau încărcările proprii precum şi ale
elementelor nestructurale care reazemă pe acestea şi le transmit pereţilor
portanţi sau grinzilor pe care reazemă: au rol de compartimentare pe orizontală
a clădirii:
 -scările asigura legătura, respectiv circulaţia între nivelurile construite, precum
şi între interior şi exteriorul clădirii:
 -şarpanta constituie ansamblul de elemente de rezistenţa cu rol principal de
susţinere a înveltiorii clădiri
 Lucrările de compartimentare si finisaj au ca principal rol acela de asigurare a
confortului şi esteticii interioare şi exterioare a clădirilor. Elementele de protecţie
exterioare trebuie să asigure şi protecţia construcţiilor fată de acţiunea factorilor
din mediul ambiant.
 Compartimentările interioare suplimentare se realizează prin intermediul
pereţilor despărţitori autoportanti ce transmit încărcarea proprie planelor pe
care reazemă. Incărcarea lor se considera cvasi temporară putând lipsi în cazul
modificărilor ulterioare de funcţional.
 Lucrările de finisaj interior şi exterior sunt lucrări aferente anvelopei precum şi a
elementelor de compartimentare verticale şi orizontale ale construcţiei care
trebuie sa asigure îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:
 -protecţia construcţiei sau elementelor acesteia aliate în contact direct cu mediul
exterior, precum şi cele din interiorul construcţiei aflate în condiţii de
microclimat specifice
 -confortul termic acustic igiena şi estetica spaţiilor.
 -mărirea sau păstrarea durabilităţii clementelor pe care se aplica. Dintre aceste
lucrări se disting:
 la nivelul acoperişului învelitoarea;
 izolaţiile hidrofuge, termice şi tonice;
 finisajele umede sau uscate ale pereţilor,
 lucrările de tâmplarie. şa.
 Lucrarile de instalatii asigura confortul exploatării şi utilizării construcţiilor la
parametrii biologici si tehnologici prestabiliţi de beneficiar la întocmirea

3
proiectului de execuţie al acestora. Astfel, în grupa lucrărilor de instalaţii sunt
incluse instalaţii pentru:
 alimentare cu apă canalizare, sanitare, apărare şi stingerea incendiilor, evacua-
rea sau arderea gunoaielor menajere;
 electrice (de iluminat, de forţă curenţi slabi protecţie);
 de încălzire;
 de ventilare a aerului.
 de umidificare a aerului de exemplu unele hale de producţie din industria de
prelucrare a lemnului, a pieilor sau textilă;
 de condiţionare a aerului;
 de gaze;
 de transport pe verticala; escalatoare , ascensoare pentru persoane sau marfă.
 de transport a fluidelor tehnologice în hale de producţie sau ateliere.


 Clasificarea in funcţie de modul de alcatuire si dispunere a elementelor de
rezistenta grupează structurile astfel:
 Structuri cu pereţi portanţi realizaţi din zidărie , din beton monolit sau
prefabricat;
 Structuri cu schelet realizate din stâlpi si grinzi , care alcătuiesc cadre de beton
armat monolit sau prefabricat, metalice sau din lemn,
 Structuri mixte alcătuite din cadre si pereţi portanţi (diafragme),realizate in
general din beton;
 Structuri speciale realizate sub forma de arce, placi curbe subţiri, structuri
suspendate etc.

4
Clădire cu structura de rezistenta din zidărie portanta:
1 -perete structural exterior; 2 - perele structural interior

Clădiri cu structura cu schelet in cadre din beton armat:


a - plan de arhitectura pentru o clădire de locuit cu structura in cadre; b - secţiune
transversala a unei
clădiri in cadre; 1 fundatie cu bloc si cuzinet; 2 - cuzinet din beton armat; 3- bloc
din beton simplu;
4 - placa supun a pardoselii parterului; 5 - stâlp marginal; 6 - stâlp centrai 7-grinda
principala (rigla
cadrului transversal); 8 grinzi secundare curent(nervuri); 9 si 10- grinzi
principate longitudinale

5
(riglele cadrelor longitudinale): 11 - placa ptanseului curent; 12 - pardoseala: 13
placa planseului
peste ultimul nivel: l-t - invelitoare.

L3
EXIGENTE IN CONSTRUCŢII
Pentru a se asigura desfăşurarea normala a activităţilor pentru care au fost
concepute si in deplina siguranţa, construcţiile trebuie sa satisfacă anumite criterii
(cerinţe) de performanta. Cele mai importante dintre acestea sunt:
• Rezistenta si stabilitatea se refera la capacitatea materialelor, elementelor,
subansamblelor, subsistemelor si clădirii in ansamblul sau de a nu depasi in
exploatare stările limita ultime de rezistenta (mecanice), de stabilitate a
formei si poziţiei, de oboseala, precum si cele ale exploatării normale
(deformatie, fisurare, deschiderea a fisurilor s.a,). Aceste cerinţe se asigura
atât prin concepţie (proiectare), prin execuţie, dar si o corecta exploatare.
• Durabilitatea exprima durata in timp a principalelor componente ele
construcţiei, fara a-si pierde calităţile iniţiale pentru care a fost conceputa
Durabilitatea poate ti ridicata (durata de funcţionare peste 100 ani); mijlocie
(intre 50-100 ani), normala (intre 20-50 ani). Sub 20 ani de funcţionare,
construcţiile sunt considerate provizorii
• Rezistenta la foc este capacitatea construcţiei de a rezista solicitărilor termice
si mecanice care se pot produce in timpul si din cauza incendiului, fara a se
deforma sau a-si pierde stabilitatea. Rezistenta la foc depinde de materialele
utilizate, forma, dimensiunile geometrice st dispunerea elementelor de
construcţie, calitatea execuţiei etc. Rezistenta la foc a intregii clădiri este
determinata de elementul principal de construcţie (structural) a cărui
comportare corespunde celui mai redus grad de rezistenta la foc. Din punct
de vedere al rezistentei la foc, elementele de construcţie secaracterizează
prin categoria lor de combustibilitate (determinata de natura materialului si
de structura sa) si prin limita de rezistenta ia foc (perioada de timp exprimata
in ore, in care un element de construcţie rezista acţiunii temperaturii care
creste in timp după o curba standardizata temperatura-timp).
• Rezistenta la umiditate exprima capacitatea materialelor si elementelor de
construcţie de a rezista la acţiunea distructiva a apei care poate produce
asupra acestora deformaţii (umflare, contragere), fisuri, exfolieri, mucegaiuri
etc. Rezistenta la umiditate se asigura prin masuri de proiectare, o execuţie
corecta, sau prin utilizarea de materiale hidroizolatoare.
• Rezistenta la inghet-dezghet (rezistenta la gelivitate) se refera la capacitatea
materialelor si elementelor de construcţie de a rezista pastrindu-si
caracteristicile mecanice si fizice, stabilitatea, forma, calităţile de izolare
termica, fonica si hidrofuga, la un anumit număr de cicluri de inghet-
dezghet,
• Rezistenta la acţiunea biologica a microorganismelor se refera in special la
materialele de natura organica si reprezintă capacitatea acestora de a-si
păstra calităţile la acţiunea distructiva cauzata de unele procese biologice.
• Rezistenta la coroziune se manifesta prin capacitatea materialelor si
elementelor de construcţie de a rezista acţiunii unor agenţi agresivi de mediu
(gaze, aerosoli, fum, curenţi electrici vagabonzi sa). Se asigura prin concepţie,
o execuţie corecta si prin protecţii anticorozive.
• Cerinţe funcţionate sunt determinate de procesele tehnologice, de volumul
activităţilor si fluxurile de circulaţie (in căzut clădirilor industriale si

6
agrozootehnice); amplasarea judicioasa a instalaţiilor, utilajelor, mobilierului
si a altor dotări; asigurarea legaturilor intre diverse funcţiuni si o circulaţie
lesnicioasa intre acestea, orientarea favorabila a ferestrelor sau
luminatoarelor s.a. (in cazul tuturor clădirilor),
• Cerinţe fizico-igienice se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului
interior, iluminarea interioara pentru asigurarea un microclimat optim.
• Cerinţe de ordin arhitectural-estetic asigura construcţiilor un aspect plăcut
atât la exterior cat si la interior, o integrare armonioasa in mediu in care sunt
amplasate, o finisare de calitate.
• Cerinţe economico-organizatorice presupun alegerea acelor soluţii si aplicarea
unor tehnologii de execuţie care sa permită realizarea construcţiei respectând
cerinţele tehnice si funcţionale la costuri cat mai reduse.

FUNDATII
Fundatiile sunt elemente de constructie de rezistenta situate sub nivelul terenului
natural ,prin intermediul carora se transmit terenului de fundare incarcarile care
actioneaza asupra constructiei si incarcarea lor proprie , astfel ca presiunea efectiva pe
talpa fundatiilor sa nu depaseasca presiunea admisibila a terenului de fundare , iar tasarile
care rezulta sa poata fi suportate de constructie .
Prin tasare se intelege o indesare a terenului sub talpile de fundatie , in urma
careia constructiile pot suferi efecte defavorabile ( inclinari , crapaturi in ziduri , etc.).
CLASIFICAREA FUNDATIILOR
1.Dupa adancimea de fundare ( adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare
_adâncimea de fundare =distanţa măsurată de la nivelul terenului
natural sau sistematizat până la talpa fundaţiei):
• -fundatii de suprafata ( de adancime mica , directe ) _ transmit incarcarile direct
terenului bun de fundare ;
• -fundatii de adancime (indirecte)_transmit incarcarile terenului bun de fundare
prin intermediul unor constructii : piloti , chesoane ,coloane , puturi , etc.

2. Dupa modul de transmitere al incarcarilor de la fundatie la teren :


• -fundatii directe ;
• -fundatii indirecte ;

3. După materialele utilizate:


• - fundaţii din beton armat;
• - fundaţii din beton simplu;
• -fundatii din beton ciclopian;
• - zidărie de piatră (mai pot fi utilizate fundaţii din zidărie de cărămidă
din pământ armat, sau din lemn la construcţiile provizorii sau cu
destinaţie temporară);
După modul de execuţie:
• - fundaţii executate pe loc (direct în groapa de fundaţie);
• - fundaţii prefabricate (executate în ateliere speciale, transportate şi
montate pe amplasament în săpătură sau prin înfigere în teren).

7
4. După alcătuirea şi forma in plan :
• - fundaţii continue sub ziduri sau sub pereţii substructurii;
• - fundaţii izolate sub stâlpi;
• - grupuri de fundaţii continue sub stâlpi;
• - radier general, care sunt planşee inversate pe care reazemă structurile din stâlpi
sau pereţi sau structurile rigide( pentru incarcari mari si teren slab de fundare ).

FUNDATII SUB PERETI


In cazul structurilor de rezistenta alcatuite din pereti portanti din zidarie sau beton
armat ,se realizeaza fundatii continue directe

Fundatii continue rigide


-se executa din beton simplu sau beton ciclopian ;
-in sectiune transversala pot avea forma dreptunghiulara , cu evazari , in trepte;
Fundatii continui din beton simplu sub pereti interiori din zidarie , la constructii
fara subsol

Fundatii izolate sub stalpi

Fundatie rigida , izolata cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat

8
Fundatii elastice izolate sub stalpi

9
L4

PERETI
NOŢIUNI GENERALE DESPRE PEREŢI
 Pereţii sunt acele subansambluri constructive ale clădirii cu rol de delimitare a
spaţiului interior de mediul extern, precum si de compartimentare pe funcţiuni a
interiorului acesteia .

 Pereţii sunt alcătuiţi din componente diverse:


-elementul de baza care poate fi din zidărie, beton, metal, lemn etc;
-elementul de finisaj (interior , exterior) sub forma de tencuieli, placaje, tapete etc;
-elemente inglobate cum ar fi: usi, ferestre, coşuri de fum, canale de ventilaţie,
hidroizolaţii, termoizolatii, izolaţii fonice etc.

10
 Prin noţiunea de perete se intelege in mod obişnuit numai componenta de baza
care conferă acestuia rezistenta si stabilitatea.

 După poziţia lor in ansamblul construcţiei pot fi:


-Pereţi exteriori, care împreuna cu acoperişul fac parte din elementele de închidere ale
clădirii, delimitând spaţiul interior al acesteia de mediul exterior;
-Pereţii interiori, care împreuna cu planseele alcătuiesc subausamblul de
compartimentare pe funcţiuni a clădirii.

• După rolul pe care il au in construcţie pot fi:


-Pereţi structurali, denumiţi si de rezistenta au rolul de a prelua si transmite, la nivelul
fundaţiilor, încărcările gravitaţionale si orizontale la care este Supusa Construcţia:
-Pereţii de contravantuire (autoportanti) conlucrează cu pereţii structurali pentru
rigidizarea clădirii in plan orizontal, dar nu preiau incarcari din plansee;
-Pereţi ne structurali, numiţi si pereţi purtaţi au numai rol de compartimentare
funcţionala la interior sau de închidere spre exterior Aceşti pereţi nu preiau decât
greutatea lor proprie si nu au continuitate pe verticala construcţiei: pot lipsi la anumite
niveluri.
 In funcţie de materialele si tehnologia de execuţie pereţii se împart in :
-Pereţi executaţi monolit, realizaţi prin turnare in cofraje la fata locului a betoane lor
(grele sau uşoare) sau a lutului simplu ori cu adaosuri (var, fibre organice etc );
-Pereţi executaţi prin zidire, realizaţi la fata locului, prin asamblarea unor corpuri de
zidărie (cu forme, dimensiuni si din materiale diverse), de regula cu ajutorul mortarului;
-Pereţi prefabricaţi rezultaţi in urma asamblării pe şantier a unor elemente prefabricate,
liniare sau de suprafaţa, confecţionate in fabrici sau ateliere specializte.

 După materialul din care sunt alcătuiţi pereţii, se deosebesc:


-Pereţi din beton si beton armai;
-Pereţi din lemn (grinzi, scânduri sau dulapi, panouri prefabricate);
- Pereţi din produse ceramice;
-Pereţi din elemente metalice (cabla plana, tabla cutată, tabla ondulata);
-Pereţi din sticla;
-Peren din azbociment (plan sau ondulat);
-Pereţi din materiale uşoare;
-Pereţi din mase plastice ( polimeri).

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU PERETI

11
CLASIFICAREA ZIDARIILOR
 Dupa modul de alcatuire , elementele de constructie pot fi realizate din:
-zidarii simple , alcatuite dintr-un singur tip de bloc de zidarie ;
-zidarii mixte , realizate din doua sau mai multe tipuri de pietre ;
-zidarii armate , realizate prin inglobarea in rosturile orizontale si verticale sau in golurile
blocurilor a unei armaturi uniform repartizata ;
-zidarii complexe , realizate prin asocierea zidariei cu elemente din beton armat
turnate monolit ( stalpisori , buiandrugi, centuri).Daca elementele de beton
(stalpisorii,centurile) alcatuiesc contururi inchise ce include panouri de zidarie ,
ansamblul complex rezultat poarta denumirea de zidarie inramata .

12
L5
PLANSEE

 Planseele sunt elemente de suprafaţa plane care compartimenteaza clădirea pe


verticala in niveluri (plansee intermediare), sau o delimitaza de mediul exterior
(planseul peste ultimul nivel).
 Elementele componente de baza ale unui planseu sunt:
o elementul de rezistenta care face parte din structura de rezistenta o clădirii,
o pardoseala aşezata peste elementul de rezistenta;
o tencuiala sau tavanul suspendat plasate la partea inferioara a elementului de
rezistenta.

13
 In alcătuirea unui planseu mai pot fi incluse izolaţii hidrofuge, termice ( cazul
planseelor peste ultimul nivel sau a celor peste spatii reci subsoluri, parcaje, logii
etc ) sau fonice .
 Ca element de rezistenta planseul preia si transmite elementelor structurale
verticale (pereţi structurali sau stâlpi) incarcarile gravitaţionale si cele orizontale.
 După alcătuirea constructivă a elementelor care îl compun, planşeele
pot fi:
 din elemente identice (grinzi, fâşii, semipanouri, panouri etc);
 din elemente diferite (planşeele din grinzi şi elemente de umplutură din
diverse materiale etc).

 Funcţie de dimensiunile geometrice ale elementului structurai folosit


pentru realizarea planşeului poate fi:
 elemente liniare (grinzi sau fâşii);
 elemente de suprafaţă (plăci).

 Dupa materialele utilizate, planseele se clasifica in:


 plansee din lemn,
 plansee din zidărie,
 plansee din metal,
 plansee din beton armat turnate monolit sau prefabricat
 plansee mixte (realizate din mai multe materiale);

 După tehnologia de execuţie, planşeele pot ti:


 executate la faţa locului;
 prin asamblarea de elemente prefabricate;
 soluţii mixte

 In funcţie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale şi


modul lor de dispunere, planşeele se pot comporta ca:
 diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale
structurale ale clădirii la preluarea acţiunilor orizontale (vânt sau
cutremur); spre exemplu planşeele din beton armat monolit, planşeele
realizate din elemente structurale independente solidarizate rigid în planul
lor;
 diafragme orizontale rigide care nu asigură conlucrarea elementelor
verticale structurale ale clădirii la preluarea acţiunilor orizontale; în
această categorie sunt incluse, în general, planşeele realizate din elemente
structurale independente (grinzi metalice, grinzi din lemn, grinzi din beton
armat şi corpuri de umplutură, fâşii cu goluri din beton armat etc).

Alcătuirea constructiva a planseelor


a- cu pardoseala simpla; b.- planseu cu pardoseala flotanta; c- planseu peste subsol izolat
termic la partea inferioara; d.-planseu terasa; e - planseu de acoperiş cu termoizolatia
suspendata;

14
1- tavan; 2 - planseu; 3- pardoseala; 4 fonoizolatie; 5- strat-suport pardoseala: 6
termoizolatie, 7- beton de panta; 8 - strat de difuzie si bariera contra vaporilor: 9 - strat-
suport hidroizotatie; 10 hidroizolatie; 11 - strat de protecţie a hidroizotatiei,

Planşee din beton armat executate monolit


Aceste plansee se realizează integral pe şantier prin turnarea lor in poziţia definitiva de
exploatare
Utilizarea acestor plansee este indicata
 la clădiri unicat precum si la clădiri cu forme in plan neregulate si deschideri
variate;
 in cazul deschiderilor si încărcărilor mari la nivelul planseelor;
 in cazul in care la nivelul planseelor acţionează încărcări concentrate mari,
precum si in cazul solicitărilor dinamice (vibraţii, trepidaţii, şocuri),
 in cazul existentei la nivelul planseului a unor goluri mari sau numeroase,
 la clădiri amplasate in zone seismice.

Avantajele planseelor din beton armat monolit sunt.

15
 capacitatea de a prelua solicitări mari, statice si dinamice;
 conlucrarea foarte buna pe care o realizează cu elementele structurale verticale ale
clădirii (pereţi, stâlpi) datorita monolitismului;
 planseele se comporta ca diafragme orizontale rigide, asigurând preluarea si
repartizarea foarte buna a încărcărilor orizontale (vânt. seism) si conferă o mare
rigiditate de ansamblu structurii de rezistenta a clădirii;
 au durabilitate mare si nu necesita costuri mari de intretinere;
 oferă posibilităţi largi de alcătuire constructiva si rezolvări de ordin arhitectural,

Dezavantajele planseelor din beton armat monolit constau din:


 durata de execuţie si consumul de manopera pe şantier mai mari, comparativ cu
variantele prefabricate;
 necesitatea consumului ridicat de cofraje si susţineri;
 dependenta execuţiei de condiţiile meteorologice

Planseele monolite din beton armat, in funcţie de forma geometrica si schema statica se
realizează in următoarele alcătuiri :
 din elemente identice geometric; placi plane care lucrează static după una sau
doua direcţii si reazama pe pereţi portanţi sau pe riglele cadrelor;
 din elemente diferite st anume; placi si grinzi de susţinere in câmpul plăcii
dispuse pe una sau doua direcţii;
 din elemente identice: placi care lucrează static pe doua direcţii si sunt rezemate
numai pe stâlpi

16
L6

Definiţie:

Grinzile sunt elemente de rezistenţă dispuse orizontal sau înclinat şi au lungimea mare în
raport cu dimensiunile transversale: au rolul de a prelua încărcările plăcilor sau a altor
elemente ce reazemă pe ele şi de a le transmite altor elemente de rezistenţă.

17
Clasificare:

a) După materiale:

- din lemn:

- cu inimă plină

- cu zăbrele

- beton armat:

- cu inimă plină

- cu zăbrele

- beton precomprimat: grinzi cadre

- metal:

- cu inimă plină: prefabricate, I,T,U

- cu zăbrele

b) După alcătuire:

- cu inimă plină au secţiune

- dreptunghiulară

- I,T,U,L

- cu zăbrele sunt alcătuite din bare ce delimitează golurile

triunghiulare

- grinzi cadre (Vierendel) alcătuite din 2 tălpi legate între ele cu


montanţi verticali, formând goluri dreptunghiulare sau trapezoidale

18
STALPI
 Stâlpii sunt elemente de construcţie verticală care preiau încărcările date de
planşeu sau de alte părţi ale structurii care reazemă pe ei şi le transmit la fundaţii.

 După materialele din care se realizează, stâlpii pot fi din: lemn, zidării diverse,
oţel şi beton armat.

 Stâlpii din lemn se utilizează la executarea construcţiilor provizorii, a magaziilor,


depozitelor sau a altor construcţii de mică importanţă. La construcţiile
agrozootehnice, când lemnul este material local, structura de rezistenţă (deci şi
stâlpii) se execută din lemn.
 Stâlpii din lemn pot avea în secţiune transversală formă circulară sau poligonală,
pot fi realizaţi dintr-un singur element sau din mai multe elemente solidarizate
între ele.
 Stâlpii din zidărie de cărămidă trebuie să aibă latura secţiunii transversale de cel
puţin o cărămidă, deci de 25 cm.
 în cazuri speciale, la stâlpii care trebuie sa preia încărcări mari sau ia stâipii de
înălţime mare, în zidărie se înglobează bare de oţel-beton (zidăria se armează).
 Stâlpii metalici se utilizează în alcătuirea halelor industriale sau a construcţiilor
civile cu schelet metalic. Forma şi alcătuirea lor depind de tipul structurii şi de
încărcările ce le au de preluat.

19
 Stâlpii din beton armat au un domeniu vast de utilizare, fiind prezenţi ia aproape
toate tipurile de structuri curente sau speciale din beton armat; se pot realiza prin
turnarea betonului la faţa locului (monolit) sau prin prefabricare.
 Stâlpii clădirilor civile şl Industriale realizaţi monolit au, in general, secţiunea
transversală de formă pătrată sau dreptunghiulară şi mai rar in formă de T, I,
circulara sau poligonala.
 Stalpii prefabricati ,pentru a avea greutate cât mai redusă, au secţiunea
transversală 'sub formă de T, I, tubulară sau compusă (cu goluri, cu zăbrele
etc).STALPI.pdf

STALPI.pdf

L7
SCARI
Scările sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între diferite
niveluri (etaje) ale unei clădiri, precum şi între trotuar şi interiorul construcţiei, prin
planuri orizontale denumite trepte, aşezate denivelat unele în raport cu altele, de regulă
echidistant.
CLASIFICAREA SCĂRILOR
După înălţimea h, a treptelor, scările se împart în:
o scări cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scările principale care
deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje, la scări pentru grădiniţe,
şcoli spitale;
o scări cu trepte de înălţime mijlocie, avînd 16,6 < h < 17,5cm, sunt cele
mai comode la urcat; se folosesc la scări principale în clădiri cu cel
mult patru etaje, sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de
patru etaje;
o scări cu trepte înalte, avînd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate la scări
secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de
pivniţă, pod.
o După forma lor în plan, scările se clasifică în:
o scări cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste;
o treptele acestor scări au formă dreptunghiulară (fig. 4.1);
o scări cu rampe curbe sau în spirală, continue sau cu podeste; treptele
acestor scări au în plan formă trapezoidală (fig. 4.2 );
o scări balansate, la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul
treptelor

20
o
Fig. 4. 1 – Scări
drepte
a – cu o singură
rampă; b, c – cu
două rampe; d, e –
cu trei rampe; Fig. 4.2 – Scări cu rampe curbe şi în spirală
1 – rampă; 2 –
podest intermediar;
3 – podest de nivel;
4 – rampă
marginală;
5 – rampă centrală

Fig. 4.3. – Scări cu rampe balansate

21
o Elementele componente ale unei scări

o Treapta, este elementul de bază al scării, format dintr-o suprafaţă orizontală pe


care se calcă şi care formează treapta propriu-zisă, şi o suprafaţă verticală care
leagă două trepte consecutive între ele, numită contratreaptă;
o - Rampa, este o succesiune neîntreruptă de minim 3 trepte, şi cel mult 16 trepte
(se admit mai puţin de 3 trepte numai în faţa uşilor de intrare în clădire). Rampele
cu mai mult de 16 trepte trebuie întrerupte prin porţiuni orizontale numite
podeste, paliere sau odihne, care pot fi intermediare sau de nivel. Înălţimea liberă
între 2 rampe suprapuse sau între o rampă şi elementele de planşeu (grindă, placă)
trebuie să fie minim 2m, la scările principale şi 1, 90m la scările care urcă în pod,
sau coboară în pivniţă;
o - Linia pasului, este linia pe care calcă omul când urcă pe scară ţinându-se de
balustradă. Această linie se află la 50 - 60cm, distanţă de vangul interior;
o - Vangurile, sunt elemente de rezistenţă de tip grindă, pe care reazemă treptele. În
funcţie de poziţia lor vangurile pot fi: interioare (amplasate pe linia balustradei)
exterioare (amplasate către peretele casei scării) sau centrale (amplasate pe
mijlocul lungimii treptelor);
o - Balustrada, este elementul vertical de protecţie prevăzut către partea liberă a
rampei sau podestului, în scopul asigurării siguranţei la circulaţie. Înălţimea liberă
de siguranţă trebuie să fie 0,80 m. Balustradă se calculează la acţiunea încărcărilor
orizontale provenite din împingerea oamenilor, în funcţie de destinaţia
construcţiei prin standarde;
o - Mâna curentă, este elementul de construcţie care se montează pe balustradă, la
partea superioară a acesteia, ajutând la sprijinirea în timpul circulaţiei pe scară.
Aceasta se fixează pe balustradă sau pe peretele casei scării pe o singură parte (la
rampele cu 1-3 fluxuri de circulaţie) şi pe ambele părţi (la rampele mai late).

L8

ACOPERISURI

Acoperisurile sunt subansambluri constructive , care inchid constructiile la partea


superioara

22
Acoperisul este elementul constructiv care inchide constructia la partea superioara .

Rolul functional al acoperisului este:

 Inchidere a cladirii la partea superioara ;

 Protejeaza mediul interior de variatiile de temperatura , umiditate ,ploaie


,zgomot , etc.

 Rol de rezistenta , preiau incarcarile ce le revin

Se disting doua tipuri:

 acoperis cu pante

 acoperis terasa

Tipuri de acoperisuri

a , b, c, d –acoperisuri cu suprafete plane inclinate (cu pante)

d - acoperis cupola

Elementele acoperisului cu pante :

1.picatura sau poala

2.coama de varf sau creasta

3.coama inclinata

4.dolie

5.streasina

23
Acoperisul terasa

Acoperisul terasa – este compus din:

 Planseul suport

 Izolatie hidrofuga

 Izolatie termica

 Structura de protectie

 Beton de panta

 Elemente de protectie (pietris margaritar, dale, etc)

Elementele acoperisului terasa

24
1.Tencuială -mortar

2.Placa de rezistenţă-beton armat

3. Şapă de egalizare-mortar

4. Barieră contra vaporilor-carton bituminat, panza bituminata

5.Termoizolaţie -placi BCA,vata minerala,polistiren

6.Protecţia termoizolaţiei-hartie Kraft,carton

7.Beton de pantă-beton simplu

8.Suportul învelitorii-mortar cu armaturi

9. Învelitoare-straturi multiple de carton bituminat,

10.Protecţia hidroizolaţiei -nisip margaritar

25
11.Protecţia hidroizolaţie la terase circulabile-strat nisip

12.Terasa circulabila-dale prefabricate

L9

Acoperisul cu pante

Acoperisul cu pante este format din urmatoarele elemente:

 sarpanta,

 invelitoare

 elemente auxiliare

SARPANTA

Sarpanta reprezinta structura de rezistenta a acoperisului


_schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton
armat, care sustine invelitoarea unui acoperis (sau un alt
element al unei constructii) si permite realizarea formei
acestuia.

 Sarpantele din lemn:

cu ferme : talpa superioara , talpa inferioara , diagonale


, popi

cu scaune :capriori , pane de coama , pane , pane


inferioare (cosoroabe), popi , arbaletrieri ,talpa inferioara .

 Sarpante din metal : grinzi metalice cu zabrele

 Sarpante dun beton :grinzi din beton armat sau beton precomprimat.

Sarpanta din lemn cu scaune

 1.scaun (element de sustinere)

 2.pana (coama)

 3.pana

26
 4.pana(cosoroaba)

 5.caprior

 6.pop(montant)

 7.talpa

 8.arbaletrier

 9.cleste

 10.contrafise

 11.astereala

 12.invelitoare(carton bituminat)

27
Sarpanta din lemn cu ferme

28
 6.pop(montant)

 13.talpa superioara

 14.talpa inferioara

 15.diagonale

 16.guseu

Sarpanta din lemn

29
INVELITOAREA

Invelitoarea este elementul de protectie care asigura :

 izolarea hidrohuga , termica

 iluminatul natural (la unele hale industriale )

 obtinerea unor efecte estetice de ordin arhitectural.

Invelitorile pot fi din:

 lemn (sindrila si sita)

 carton bitminat

 placi de azbociment

 ardezie

 materiale ceramice

 metalice din tabla zincata, galvanizata, din aluminiu, plumb sau cupru

 din materiale plastice

 Olanele: Se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice si se monteaza in


doua rinduri pe astereala de lemn sau direct pe placi din beton armat peste
care se asterne carton bitumat . Fixarea se face cu ajutorul unor cleme
metalice

30
 Tiglele Se utilizeaza tigle solzi si tigle profilate (trase su presate). Pot fi cu
asezare simpla sau dubla. La coame se monteaza piese speciale fixate cu
mortar.

ELEMENTE AUXILIARE

Elementele auxiliare – au rolul :

 iluminare: luminatoare , lucarne , tabachere

 etansare,

 colectare si indepartare a apelor meteorice :stresini , burlane , jgheaburi

LUCARNA

Fereastra mica in acoperisul unei case

31
TABACHERE

Tabachera _fereastra mica , inclinata , care se deschide in sus ,


executata in panta acoperisului constructiei

GLOSAR DE TERMENI

Astereală - strat continuu din scânduri constituind suportul


învelitorilor flexibile (tablă plană,şindrile bituminoase)

Căpriori -elemente din lemn care se dispun înclinat, dând panta


acoperişului

Dolie - intersecţia punctelor acoperişului care văzute de sus


formează un unghi intrând .Şanţ sau unghi format la intersecţia a
două versante de

Hidroizolaţia -element de protecţie împotriva umezelii şi infiltrării


apeiÎnvelitoare=element de protecţie prevăzut la partea superioară
a acoperişului

32
Streaşină= prelungirea acoperişului sub formă de consolă pe
perimetrul clădirii, având rolul de a îndepărta de la faţade apele din
precipitaţii şi de a susţine dispozitivele de evacuare a apei

Arbaletrier- Parte a acoperişului care susţine învelitoarea propriu-


zisă. Grindă care serveşte la susţinerea penelor pe care se fixează
căpriorii unui acoperiş.

Coama - Linie de intersecţie (orizontală sau oblică) a două


versante de acoperiş.

Pop –Stalp, barna , par , folositca element de sustinere sau sprijin.

33