L

Contractele de tip FIDIC în România – aspecte practice

FIDIC , Federaþia Internaþionala a

Inginerilor Consultanþi (Federation
Internationale des Ingenieurs Consul-
tants) a emis mai multe forme standard,
i.e. condiþii contractuale, care pot fi
utilizate în proiecte de construcþii de
mare anvergurã, implicând de regulã
elemente de extraneitate. Principalul
motiv pentru aplicabilitatea pe scarã
largã a acestor condiþii contractuale
rezidã în prevederile echilibrate ºi în
abordarea profesionistã a celor mai
multe dintre problemele cu care se pot
confrunta în practicã antreprenorii ºi
beneficiarii în ceea ce priveºte
încheierea ºi executarea unui contract
de construire. Banca Mondiala ºi alte
bãnci de dezvoltare (BERD, ADB, etc)
recomandã formele FIDIC în proiectele
în care bãncile sunt finanþatorii.
Formele standard de contract FIDIC au
scopul de a face administrarea
contractului mai transparentã.
Contractele FIDIC, foarte apropiate de
dreptul anglo-saxon prin terminologie
ºi principiile fundamentale, conferã o
poziþie dominantã inginerului-consul-
tant, ca administrator al contractului,
poziþie inspiratã din tradiþia englezã.
Inginerul implicat în administrarea
contr actu l u i, ar tr ebu i sã f ie u n
profesionist cu o considerabilã
experienþã în domeniul tehnic ºi o
familiarizare corespunzãtoare cu
dispoziþiile contractului ºi chiar cu legea
naþionalã aplicabilã; el este strict legat
de procedurile contractuale definite în
convenþia dintre pãrþi, ceea ce dã un vot
de încredere administrãrii contractului;
procedura administrãrii contractului
este supusã unui control realizat de de informaþii contemporane poate asista Inginerul poate sã identifice imediat ce
Comisia de Soluþionare a Disputelor.
Certificãrile Inginerului, conform
Inginerul în efectuarea unor certificãri ºi
luarea unor decizii.
resurse adiþionale sunt necesare, fapt ce
ajutã la determinarea costurilor ç Condiþiile FIDIC nu
clauzei 3.5 din Contract, trebuie sã fie Aºadar, cunoaºterea procedurilor adiþionale. Beneficiarii pun destul de des sunt foarte cunoscute
motivate, pentru ca pãrþile sã le poatã contractuale este criticã ºi la fel de sub semnul întrebãrii rolul Inginerului ºi
analiza ºi contesta, dacã este cazul.
pe piaþa construcþiilor
importantã este familiarizarea cu cred cã un astfel de rol poate fi îndeplinit
Acesta are în unele forme FIDIC o termenii ºi conceptele din contractele de ei înºiºi. Aceastã credinþã este greºitã, din România ºi punerea
poziþie de cvasi-arbitru, pozitþe care în FIDIC. Chiar dacã procedurile FIDIC pot cãci Inginerul poate asigura o admi- lor în practicã se face,
alte forme FIDIC a fost transferatã pãrea complicate ºi oneroase pentru nistrare de calitate a contractului ºi o
Comisiei de Soluþionare a Disputelor. Antreprenori, ele sunt benefice acestora respectare strictã a procedurilor, esenþialã
de cele mai multe ori,
Pãrþile vor asista Inginerul prin urmarea din urmã: un program detaliat îl ajuta pe pentru succesul proiectului. Procedurile într-o manierã inadecvatã
strictã a procedurilor contractuale, Inginer sã identifice forþa de munca ºi FIDIC stabilesc mai degrabã un set de ºi n e co r e l at cu
supunându-se cerinþei de notificare, echipamentele planificate a fi folosite reguli care, dacã sunt urmate, ajutã la
obligaþiei de a þine evidenþe contemporane, pentru lucrãri, iar în caz de întârziere sau identificarea imediatã a problemelor ºi prevederile specifice ale
obligaþiei de raportare. Doar un set complet întreruperi cauzatoare de întârziere, gãsirea urgentã a soluþiilor. legilor din România.

66 Bursa Construcþiilor nr. 2 / 2012

 Folosirea formelor contractuale de tip
FIDIC este de obicei impusã
dezvoltatorilor din România de cãtre
instituþiile de credit, care îºi întemeiazã
alegerea pe reputaþia acestor termeni
contractuali; se încearcã astfel
diminuarea riscurilor legate de
executarea contractelor de construire
pentru dezvoltarea unor proiecte
imobiliare. În practicã, aceastã ipoteza
nu este întotdeauna corectã atunci
când cei implicaþi în semnarea,
executarea ºi administrarea unui con-
tract FIDIC nu sunt pregãtiþi pentru
asta; punctele slabe ale aplicãrii
contractelor de tip FIDIC sunt de cele
mai multe ori legate de lipsa de
coordonare dintre clauzele acestor
contracte ºi sistemul juridic din
România, de utilizarea incorectã a
instrumentelor contractuale de cãtre
pãrþile contractuale ori de lipsa de
cunoºtinþe în ceea ce priveºte aplicarea
contractelor de tip FIDIC. Alteori,
documentele contractuale nu sunt
organizate într-un mod corelat, setul de
documente ce compune un contract
FIDIC este incomplet etc.
În privinþa proiectelor construite din
fonduri publice, Ministerul Finanþelor
Publice, Ministerul Transporturilor ºi
Infrastructurii ºi Ministerul Dezvoltãrii,
Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor au
încercat sã implementeze trei dintre
formele contractuale FIDIC, respectiv
FIDIC Roºu, FIDIC Galben ºi FIDIC Verde.
Prin Ordinele 915/465/415 din 25
martie 2008 pentru aprobarea
condiþiilor contractuale generale ºi
speciale la încheierea contractelor de
lucrãri publice s-a realizat traducerea
oficialã în România a Condiþiilor Gener-
ale ºi s-a impus utilizarea acestora
împreunã cu anumite Condiþii
Particulare, în mod obligatoriu în
proiectele finanþate din fonduri publice.
Domeniul de aplicare a ordinelor
sus-menþionate a fost, totuºi, limitat la
autoritãþile publice contractuale. De
asemenea, Condiþiile Particulare, deºi
erau menite sã coreleze Condiþiile Gen-
erale cu legislaþia din România, nu au
reuºit sã acopere toate aspectele care
ar fi trebuit tratate cu aceastã ocazie ºi
drept urmare, nu au clarificat suficient
subiectul. Mai mult decât atât,
ordinele amintite mai sus au fost abro-
gate dupã numai 1 an de aplicare prin
Ordinele 1059/555/306 din 20 mai
2009.
În 2010 prin Hotãrârea de guvern nr.
1405 din 28 decembrie 2010, s-a
aprobat utilizarea FIDIC-ului Galben ºi
FIDIC-ului Rosu pentru obiective de
investiþii din domeniul infrastructurii de
transport de interes naþional, finanþate
din fonduri publice. Astfel, toate
unitãþile aflate în subordinea sau sub
autoritatea Ministerului Transporturilor
ºi Infrastructurii au obligaþia de a folosi
condiþiile contractuale din FIDIC-ul
Galben, respectiv Roºu, la încheierea
contractelor de lucrãri pentru obiective
de investiþii din domeniul infrastructurii
de transport de interes naþional,
finanþate din fonduri publice, atunci
când valoarea estimatã a contractului
depãºeºte pragul valoric prevãzut de
art. 124 lit. c) din Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziþie
publicã, a contractelor de concesiune
de lucrãri publice ºi a contractelor de
concesiune de servicii, adicã 4.845.000
euro.
În 2011, prin Ordinele 146, 1033, 1034
ministrul transporturilor ºi infrastruc-
turii a aprobat condiþii contractuale
speciale la FIDIC-ul Galben ºi Roºu
aplicabile pentru obiective de investiþii
din domeniul infrastructurii rutiere de
transport de interes naþional, finanþate
din fonduri publice, pentru obiective de
investiþii din domeniul infrastructurii de
transport cu metroul, finanþate din
fonduri publice ºi pentru obiective de
investiþii din domeniul infrastructurii de
transport feroviar, finanþate din fonduri
publice.
Aºadar, la acest moment, nu existã o
reglementare generalã cu privire la
modul de aplicare a condiþiilor generale
FIDIC referitoare la proiecte finanþate
din fonduri publice, ci doar
reglementãri specifice în domeniul
infastructurii de transport.
Condiþiile particulare adoptate prin
ordinele mai sus amintite pot
reprezenta o sursã de inspiraþie pentru
domeniul privat, însã ele trebuie
adaptate specificului proiectului, în
care evident, Antreprenorul nu va fi
dispus sã accepte poziþia privilegiatã pe
care Beneficiarul – autoritate
contractantã o are de obicei în
proiectele finanþate din fonduri publice.
Problema adaptãrii condiþiilor generale
la fiecare proiect ºi la legea românã
rãmâne aºadar o problemã stringentã ºi
de actualitate.
ç Primul aspect care
trebuie avut în vedere
d e u n d ezvo lt at o r
atunci când este nevoit
sã f o lo seascã u n
contract de tip FIDIC
este alegerea formei de
co nt ract cea mai
potrivitã proiectului
sãu.
Rãspunsul la aceastã întrebare stã în
modul de alocare a funcþiilor esenþiale
din cadrul investiþiei, în principal
rãspunderea în ceea ce priveºte
realizarea proiectului(designului),
alocarea riscurilor intrinseci investiþiei,
alocarea rolului de coordonare, metoda
de evaluare a lucrãrilor realizate ºi
momentul realizãrii plãþii Antre-
prenorului, natura ºi anvergura
proiectului.
Legea naþionalã aplicabilã alocã de
regulã riscurile între diversele entitãþi
implicate în proiect, însã contractul
poate sã confirme aceastã alocare
legalã sau poate sã realoce riscurile de
la o parte a contractului cãtre cealaltã
parte a contractului sau sã le aloce cãtre
terþe pãrþi faþã de contract.
FIDIC-ul Roºu se aplicã lucrãrilor
de construcþii civile proiectate de
Beneficiar; aºadar, Beneficiarul este cel
care furnizeazã proiectul/designul,
Inginerul este responsabil cu
supravegherea ºi certificarea lucrãrilor
(ºi are chiar rol de arbitru în FIDIC-ul
Roºu din 1987/1992), iar Antreprenorul
este responsabil pentru executarea ºi
finalizarea lucrãrilor conform
proiectului. Principiul aplicabil în ceea
ce priveºte evaluarea lucrãrilor ºi preþul
este principiul re-mãsurãrii lucrãrilor la
final. Plata se realizeazã conform
mãsurãtorilor ºi preþurilor unitare.
Beneficiarul are dreptul de a varia
lucrãrile ºi de a evalua variaþiile.
FIDIC-ul Galben se aplicã lucrãrilor
electr ice ºi mecanice, inclu zând
montajul în ºantier ºi este, de
asemenea, recomandat de Federaþia
FIDIC pentru contractele de inginerie ºi
construcþii de clãdiri. Antreprenorul îºi
asumã ºi responsabilitatea efectuãrii
lucrãrilor de proiectare. Preþul este
forfetar. Contractul este administrat de
cãtre Inginer, care trebuie sã certifice
progresul lucrãrilor ºi plãþile.
FIDIC-ul Argintiu este folosit
pentru proiecte „predate la cheie” ºi de
infrastructurã, de regulã proiecte
finanþate din fonduri publice.
Antreprenorul îºi asumã rolul de
coordonare, executare, precum ºi
marea majoritate a riscurilor intrinseci
proiectului. Preþul este unul forfetar iar
contractul nu prevede intervenþia unui
Inginer. Beneficiarul în acest caz pune
un accent mai mare pe respectarea
termenelor de execuþie decât pe un
preþ bun, aºadar este dispus sã
plateascã asumarea riscurilor de cãtre
Antreprenor.
FIDIC-ul Verde sau Forma Scurtã de
Contract se foloseºte de regulã pentru
lucrãri simple sau contracte cu o valoare
mai micã de 500.000 USD, lucrãri de
construcþii civile, proiectate de
Beneficiar. Contractul nu este
administrat de un Inginer; este foarte
des utilizat în practicã pentru contracte
de subantreprizã.
Alegerea cãrþii FIDIC ce va fi folositã
trebuie fãcutã cât mai devreme în
proiect, pentru a adapta Cerinþele
Beneficiarului ºi procedura de licitaþie
cât mai bine la scopul specific al
contractului ce urmeazã a fi semnat.
FIDIC a publicat diverse ghiduri pentru
a asista pãrþile în redactarea Condiþiilor
Particulare, ce conþin sugestii pentru
redactarea anumitor clauze care ar putea
fi modificate pentru diverse scopuri, însã
ghidul nu oferã soluþii pentru corelarea
formelor standard FIDIC cu legislaþia
naþionalã. Condiþiile particulare la con-
tract au rolul de a adapta condiþiile gen-
erale la specificul proiectului ºi la legea
naþionalã aplicabilã. În practicã,
adaptãrile bune sunt foarte rare pentru
cã dezvoltatorii ignorã (în entuziasmul
de început de proiect ºi sub presiunea
timpului scurt în care se deruleazã
selecþia de oferte, iar apoi negocierile cu
constructorii, banca finanþatoare ºi alte
entitãþi implicate în proiect) importanþa
unui contract de construire bine
redactat, în care drepturile Beneficiarului
sã fie bine protejate. Urmãrile pot fi
devastatoare ºi le pot bloca proiectele,
expunându-le unor riscuri majore.
ç Î n r e d act ar e a
Condiþiilor Particulare
la formele FIDIC, pentru
corelarea cu legislaþia
din România, o serie de
aspecte trebuie avute în
ved er e , d i n t r e car e
enumerãm câteva.
Certificatul de recepþie la terminarea
lucrãrilor, care conform formelor
contractuale FIDIC este emis de
67
L egea
Inginer/Beneficiar în urma solicitãrii în
acest sens venite de la Antreprenor la
momentul finalizãrii lucrãrilor (fãrã
implicarea vreunui reprezentant al
autoritãþilor publice) este diferit de
procedura de recepþie reglementatã de
legislaþia d in R omânia, conf or m
Hotãrârii de Guvern nr. 273/1994
(privind aprobarea Regulamentului de
recepþie a lucrãrilor de construcþii ºi
instalaþiilor aferente acestora) ºi, drept
urmare, trebuie corelatã cu aceasta.
Pentru beneficiar este avantajos ca
emiterea procesului verbal de recepþie la
terminarea lucrãrilor sã constituie o
cond iþie pr eced entã emiter ii
certificatului de recepþie reglementat de
contract.
Relaþia dintre Perioada de Notificare a
Defectelor ºi termenele garanþiei legale
ar trebui precizatã cu atenþie în contract.
Antreprenorii strãini ar trebui sã îºi
cunoascã responsabilitãþile impuse de
prevederile legii române privind lucrãrile
de construire. Termenele de garanþie
legalã încep sã curgã numai de la
expirarea Perioadei de Notificare a
Defectelor ºi ele trebuie sã completeze ºi
nu sã înlocuiascã garanþia legalã pentru
vicii reglementatã contractual.
Armonizarea cadrului legislativ pentru produsele de construcþii ºi
impactul asupra pieþei construcþiilor
Anna Maria Schiau, consultant tehnic
Construcþiile ºi produsele
pentru construcþii au reprezentat
întotdeauna un domeniu de mare
importanþã datoritã implicãrii lor, sub
aspecte multiple (directe ºi indirecte),
în siguranþa publicã, în protecþia
sãnãtãþii ºi a vieþii oamenilor, precum ºi
în protecþia mediului înconjurãtor.
O serie de caracteristici specifice
construcþiilor (durata mare de
exploatare, caracterul imobil, volumul
mare de materiale ºi de muncã implicat
în realizarea lor, caracterul de unicat al
fiecãrei construcþii) diferenþiazã
construcþiile de celelalte categorii de
produse; ca atare cadrul legislativ ºi de
reglementare pentru acest domeniu
prezintã o serie de particularitãþi.
Reglementarea domeniului
68 Bursa Construcþiilor nr. 2 / 2012
Condiþiile particulare ar trebui sã facã
o corelare între emiterea certificatului
la finalizarea perioadei de notificare a
defectelor (Performance Certificate) ºi
recepþia finalã prevãzutã de legea
românã (HG 273/1994). Toate
consecinþele juridice decurgând din
recepþie ar trebuie definite prin con-
tract, inclusiv transferul riscului
lucrãrilor.
Clauzele de reziliere a contractului
trebuie adaptate dreptului român,
pentru a exclude intervenþia instanþelor
ºi a nu lãsa sã treneze dispute privind
îndreptãþirea unei pãrþi de a rezilia
contractul, blocând proiectele pânã la
pronunþarea unei rezilieri judiciare.
C e l e ma i mu l te d i ntr e f or mel e
contractuale FIDIC prevãd existenþa
unui organ specializat de soluþionare a
disputelor, i.e. Comisia de Soluþionare a
Disputelor. De obicei, aceasta este o
comisie tehnicã care nu are de fiecare
datã cunoºtinþele necesare despre
prevederile legale aplicabile
contractului. De aceea, se impune
atenþie în selectarea membrilor acestor
comisii. Acest organ de decizie
neinstituþionalizat poate fi organizat
ad-hoc, atunci când este implicat în
construcþiilor:
þ se realizeazã pe doua nivele: la
nivel european (acquis comunitar) ºi la
nivel naþional (legi, hotãrâri ale
guvernului ºi ordine ale autoritãþii de
reglementare -în prezent Ministerul
Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului).
þ ia în considerare domeniul
pr od u selor pentru constru cþii ºi
domeniul construcþiilor (implicând
conceperea, proiectarea, executarea,
utilizarea ºi postutilizarea acestora).
Constituirea pieþei unice europene a
impus formularea unor reguli pentru
calitatea produselor care pot circula în
aceastã piaþã, respectiv armonizarea
criteriilor ºi condiþiilor privind
caracteristicile ºi utilizarea produselor.
Pentru domeniul construcþiilor ºi al
relaþia dintre pãrþi doar dupã naºterea
disputei sau poate fi organizat de la
începutul executãrii contractului pentru
a preveni transformarea în dispute a
problemelor ce se ivesc între pãrþi.
Trebuie precizat însã cã partea
câºtigãtoare într-o procedurã în faþa
Comisiei de Soluþionare a Disputelor nu
beneficiazã de puterea coercitivã a
statului în punerea în executare a
respectivei decizii. Partea nemulþumitã
poate recurge însã la arbitraj, în cazul în
care cealaltã parte nu respectã decizia
Comisiei de Soluîionare a Disputelor.
Aºadar, decizia, deºi are caracter
obligatoriu între pãrþi, nu poate fi pusã
în aplicare dacã partea care a pierdut în
aceastã procedurã nu executã de bunã
voie hotãrârea Comisiei de Soluþionare
a Disputelor.
Pe de altã parte, nu de puþine ori,
pãrþile renunþã necugetat la inserarea
în contractul lor a instituþiilor alterna-
tive de soluþionare a disputelor (comisia
de adjudecare a disputelor sau
tribunalul arbitral), supunând disputele
contractuale doar jurisdicþiei de drept
comun, care de cele mai multe ori nu se
dovedeºte cea mai bunã alternativã din
cauza supraîncãrcãrii rolului
produselor pentru construcþii, în UE a
fost elaboratã Directiva 89/106/CEE
(DPC) privind corelarea dispoziþiilor
legislative, reglementare ºi administra-
tive ale statelor membre în ceea ce
priveºte produsele pentru construcþii.
La nivel naþional aceastã directivã a fost
transpusã prin HG 102/2003, înlocuitã
apoi de HG nr. 622/2004 cu modificãri
ulterioare prin HG 1031/2010.
Prin Directiva pentru Produse de
Construcþii s-a impus:
þ considerarea cerinþelor esenþiale
pentru construcþii la stabilirea
cerinþelor pentru produsele de
construcþii prin specificaþii tehnice
(standarde armonizate, agremente
tehnice europene, standarde naþionale
recunoscute);
instanþelor.
Având în vedere cele de mai sus,
considerãm cã este esenþialã obþinerea de
consultanþã juridicã de calitate în faza de
ofertare pentru întocmirea Cerinþelor
Beneficiarului ºi pentru transpunerea în
Condiþiile Particulare a termenilor
comerciali ai contractului ºi a cadrului ju-
ridic naþional.
Faþã de atribuþiile importante ale
Inginerului – consultant în contractele
de construire - gestiunea reclamaþiilor,
evaluarea lucrãrilor în vederea emiterii
certificatelor de platã, ratificarea
testelor ºi programelor antreprenorului,
ordonarea variaþiilor, inspectarea ºi
examinarea lucrãrilor, etc. - selecþia
diligenta a entitãþii ce va avea acest rol
contractual este un element esenþial în
reuºita proiectului.
þ marcarea cu simbolul CE pe
produsele certificate pe baza
specificaþiilor tehnice;
þ supravegherea funcþionãrii
sistemului (supravegherea pieþei).
Aplicarea marcajului CE este
modalitatea prin care se aratã cã
produsele sunt corespunzãtoare, adicã:
þ caracteristicile lor sunt conforme
cu prevederile standardelor europene
aferente (standarde armonizate);
þ s-a aplicat un sistem de mgement
al calitãþii la fabricarea lor în vederea
asigurãrii unui nivel de calitate adecvat;
þ calitatea lor evaluatã de organisme
independente acceptate de pãrþile im-
plicate (organisme notificate), conform
unor sisteme de evaluare diferenþiate
dupã impactul produselor respective
asupra protecþiei oamenilor, a mediului
social ºi a mediului înconjurãtor.
Începând cu aprilie 2011 a fost
publicat noul Regulament al
Parlamentului ºi al Consiliului Euro-
pean, de stabilire a unor condiþii
armonizate pentru comercializarea
produselor de construcþii, CPR EU
305/2011, care va înlocui Directiva
89/106/CEE dupã o perioadã de
coexistenþã a celor douã documente
pânã în iulie 2013.
Motivele care au dus la revizuirea
Directivei pentru Construcþii au fost în
principal urmãtoarele:
þ aplicarea diferitã a DPC în þãrile
membre (ceea ce a condus la
diminuarea încrederii în marcajul CE).
S-a înregistrat o cerere unanimã de
consolidare a credibilitãþii întregului
sistem prin înãsprirea criteriilor de
desemnare ºi de notificare a
organismelor de certificare a
produselor ºi printr-o mai bunã
coordonare a supravegherii pieþei.
þ necesitatea redefinirii Noii
Abordãri (lansatã acum 20 de ani) în
corelare cu obiectivele legislaþiei
comunitare (în mod particular trebuie
luate în considerare strategiile legate
de dezvoltarea durabilã).
Principalele obiective ale noului
Regulament pentru Produse de
Construcþii (RPC) au fost:
þ facilitarea punerii în aplicare a
regulamentului prin stabilirea unor
mecanisme simplificate, destinate în
mod special diminuãrii sarcinilor
producãtorilor;
þ garantarea prezentãrii unor
informaþii clare cu privire la performanþele
produselor pentru construcþii;
þ furnizarea unui limbaj tehnic
comun care sã fie utilizat:
a) de producãtori în momentul
introducerii pe piaþã a produselor
b) de autoritãþi atunci când stabilesc
cerinþele tehnice pentru produse/
lucrãri de construcþii.
Acest nou regulament aduce o serie
de modificãri importante, dintre care
douã vor avea un impact major în
contextul actual al pieþei produselor
pentru construcþii ºi anume:
1. Introducerea unei cerinþe esentiale
suplimentare: utilizarea suste-
nabilã a resurselor naturale
Astfel, la cele ºase cerinþe esenþiale:
a) - rezistenþa mecanicã ºi stabilitate;
b) - siguranþa în caz de incendiu;
c) - igiena, sãnãtate ºi mediu;
d) - siguranþa la utilizare;
e) - protecþie împotriva zgomotului;
f) -economie de energie ºi izolare
termicã.
se adaugã o cerinþã aflatã în directã
legãturã cu protecþia mediului.
Lucrãrile de construcþii trebuie astfel
proiectate, construite ºi demolate încât
utilizarea resurselor naturale sã fie
sustenabilã ºi sã asigure urmãtoarele:
þ reciclarea lucrãrilor de construcþii,
a materialelor ºi pãrþilor componente,
dupã demolare;
þ durabilitatea lucrãrilor de construcþii;
þ utilizarea la lucrãrile de construcþii
a unor materii prime ºi secundare
inofensive faþã de mediu.
2. Declaraþie de performanþã –
în locul declaraþiei de conformi-
tate, care va conþine lista
caracteristicilor esenþiale ale produsului
de construcþie pentru care se declara
performanþe ºi nivelurile sau clasele
respectivei performanþe, precum ºi
informaþii privind substanþele
periculoase (conform regulamentului
REACH).
În România, domeniul construcþiilor a
fost un domeniu avansat ºi novator.
Aplicarea sistemelor calitãþii ºi a
evaluãrii conformitãþii s-a practicat,
încã de la începutul anilor ’80 atât în
proiectare, executarea lucrãrilor cât ºi în
laboratoarele de încercãri.
Dupã anul 1989, la elaborarea ºi
revizuirea unor reglementãri legislative
naþionale în domeniul construcþiilor
s-au avut în vedere principiile ºi
prevederile legislaþiei europene în domeniul construcþiilor. îngreuneazã accesul utilizatorilor.
domeniu. În plus, noile standarde europene de Piaþa produselor de construcþii este ºi
Dupã aderarea la UE, integrarea în produse ºi încercãri aduc ºi ele schimbãri va fi în continuare afectatã de aceste
piaþa unicã europeanã a impus: extrem de importante atât pentru schimbãri, la care, în cazul producãtorilor
þ Modificãri ale bazei legislative ca producãtori, laboratoarele de încercari ºi se adaugã eforturile pentru reducerea
urmare a alinierii la legislaþia utilizatori. Modificarea cerinþelor pentru emisiilor de CO2 ºi gestionarea corectã a
e u r o p e a n ã (i n c l u s i v c e a p r i v i n d produse (diversificarea în funcþie de tipul deºeurilor, precum ºi punerea accentului
protecþia mediului); aplicaþiei; încadrarea în clase, categorii pe conceptul de durabilitate a lucrãrilor
þ Modificãri ale bazei normative sau familii de produse cu caracteristici de construcþii ºi corelarea acestuia cu
(reglementãri tehnice, standarde, specifice; caracterizarea mult prea condiþiile de mediu la care sunt supuse
regulamente) ca urmare a alinierii la gener alã sau lipsa cr iteriilor d e construcþiile în amplasament (clase de
standardele europene. performanþã), modificarea metodelor de expunere).
Având în vedere extinderea ºi încercare (care implicã de cele mai multe
complexitatea sistemului naþional de ori achiziþionarea de echipamente noi de
reglementãri tehnice în construcþii încercare ºi necesitatea unei perioade de
(circa 500 reglementãri tehnice tranziþie/adaptare la noile metode), lipsa
specifice) revizuirea, armonizarea ºi unui vocabular comun pentru domeniile
corelarea acestora implicã un volum conexe sau preluarea standardelor fãrã
enorm de munca ºi de specialiºti din traducerea acestora, limiteazã ºi
69