Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins:

1. Analiza dinamicii, structurii şi stării funcţionale a mijloacelor fixe…………………..pag.2

2. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe în baza indicatorilor sintetici.....................pag.7

3. Analiza factorială a randamentului…………………………………….................…….pag.9

4. Analiza folosirii utilajului întreprinderii..........................................................................pag.13

5. Calculul influienţei factorilor privind utilizarea mijloacelor fixe…………………........pag.15

6. Încheiere…………………………………………………………...............…………....pag.18

7. Bibliografie…………………………………………………………................…….......pag.19

8. Anexe……………………………………………………………………...……………pag.20
3.1 Analiza dinamicii, structurii şi stării funcţionale a mijloacelor fixe

Mijloacele fixe ocupă un rol predominant între factorii de producţie, deoarece numai utilizatea
eficienta a mijloacelor fixe productive poate sa asigure rezultatele financiare prevăzute pentru
activitatea curentă și pentru cea de perspectivă. Mijloacele fixe sunt unul din cel mai mobil element
al lor.

Mijloacele fixe, prin conţinutul său, asigură concordanţa justificată dintre resursele materiale
consumate şi forţa de muncă angajată în procesul de producţie.

Mijloacele fixe (MF) cuprind acele mijloace de lucru care întrunesc simultan următoarele condiţii:

A. Durata de funcţionare mai mare de un an;

B. Valoarea de inventar să nu fie mai mică de 6000 lei;

C. Îşi transferă valoarea asupra costurilor proporţional uzurii calculate.

Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora, de regulă, se începe cu


examinarea structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică.

În analiza dinamicii mijloacelor fixe se urmăreşte se urmăreşte evoluţie valorii medii totale, cît şi
a categoriilor de mijloace fixe. O atenţie deosebită se acordă acelor categorii de mijloace fixe
productive care participă în mod direct la derularea procesului de producţie.

Analiza dinamicii prevede calcularea ritmurilor de creştere a mijloacelor fixe active şi


mijloacelor pasive. Aceasta permite a evidenţia schimbările în componenţa mijloacelor fixe şi în ce
măsură aceste schimbări contribuie la îndeplinirea programului de producţie.

Mijloacele fixe active (MFA) sunt acele mijloace fixe care participă nemijlocit în procesul de
producție. Acestea includ:

1) Maşini, utilaje, instalaţii de transmisie;

2) Mijloace de transport;

3) Aparate de control, măsurare şi reglare;

4) Plantaţii multianuale;

5) Animale productive şi de lucru;

6) Inventar de uz gospodăresc.

Mijloacele fixe pasive (MFP) nu participă direct în procesul de producție, însă ele creează
condiții necesare pentru asigurarea procesului de producție și funcționarea normală a mijloacelor
fixe active. Acestea includ clădiri, construcții speciale, alte mijloace fixe.

2
Analiza structurii mijloacelor fixe îndeplinește o funcție importantă în analiza eficienței generale
a acestora, cît și a activității economico-financiare, și are rolul de a orienta efortul investițional către
acele categorii de mijloace fixe care participă nemijlocit la obținerea produselor finite, a lucrărilor și
serviciilor prestate.Deci, cota preponderentă trebuie să revină mașinilor, utilajelor și instalațiilor de
transmisie, adică mijloacelor fixe active.

Pentru aprecierea structurii în dinamică, se calculează următorii indicatori:

- abaterea absolută ∆𝑴𝑭 = 𝑴𝑭𝟏 − 𝑴𝑭𝟎 (1.1)


𝑴𝑭
- indicele modificării absolute 𝑰𝑴𝑭 = 𝑴𝑭𝟏 (1.2)
𝟎

𝑴𝑭𝟏
- structura pe categorii 𝒈𝒊 = × 𝟏𝟎𝟎% (1.3)
𝐌𝐅

Abaterea absolută și indicele modificării absolute reflectă schimbarile cantitative intervenite în


asigurarea întreprinderii cu mijloace fixe, iar structura pe categorii caracterizează aspectul calitativ
în modificarea mijloacelor fixe.

Orice abatere cu semnul „+” al ponderii mașinilor și utilajelor se apreciază pozitiv, iar cu semnul
„-“ negative. În acest caz este necear să se compare ritmurile de creștere dintre valoarea producției
fabricate, valoarea medie a mijloacelor fixe active și a mijloacelor fixe totale. Ritmurile de creștere a
valorii producției fabricate ( 𝐼𝑉𝑃𝐹 ) trebuie să depășească ritmul de creștere a valorii mijloacelor fixe
active ( 𝐼𝑀𝐹𝐴 ) și respectiv a celor totale ( 𝐼𝑀𝐹 ).

În baza datelor din anexa la Bilanțul contabil “Existența și mișcarea activelor pe termen lung”,
compartimentul 1.2 “Active materiale” , anexa 1.b vom aprecia dinamica și structura mijloacelor
fixe( tabelul 1.1).

Tabel 1.1. Aprecierea structurii mijloacelor fixe a întreprinderii pe categorii în dinamică.

Categoria de La finele anului La finele anului de Abateri(+,-)


mijloace fixe precedent gestiune

Suma , lei Ponderea, Suma, lei Ponderea, lei Puncte


% % procent.
1. Clădiri 15911368 35,37 17142587 36,43 +1231219 +1,06
2. Construcții 1876949 4,17 1876949 3,99 0 -0,18
speciale
3. Mașini, utilaje, 26089569 58,00 26969899 57,31 +880330 -0,69
instalații de
transmisie
4. Mijloace de 1027401 2,28 954133 2,03 -73268 -0,25
transport
5. Alte mijloace 82814 0,18 114870 0,24 +32056 +0,06
fixe

3
Mijloace fixe-total 44988101 100 47058438 100 +2070337 X
Analizînd datele din tabelul 1.1, putem constata că la întreprinderea analizată valoarea totală a
mijlpacelor fixe s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 2070337 lei sau cu 4,6 % . Această
abatere a fost determinată de modificările pozitive la toate tipurile de mijloace fixe cu excepția
mijloacelor de transport.

Dacă examinăm partea activă a mijloacelor fixe (mașini, utilaje, instalații de transmisie), atunci
observăm că valoarea lor s-a majorat pe parcursul anului de gestiune de la 26089569 la 26969899
lei, ceea ce se apreciază pozitiv în activitatea întreprinderii date. Totodată, dacă examinăm structura
mijloacelor fixe , atunci observăm că ponderea principală îi revine părții active, care pe parcursul
anului de gestiune, deși s-a redus cu 0,69 puncte procentuale, la finele anului respectiv ocupă
57,31%. Cu cît e mai mare ponderea părții active, cu atît capacitatea de producție a întreprinderii e
mai favorabilă și totuși, dacă examinăm modificările survenite, ținînd cont de corelația dintre
indicele modificării mijloacelor fixe active(MFA) și cel al mijloacelor fixe productive(MF)
IMFA<IMF, observăm că concordanța necesară dintre indicatorii menționați nu s-a respectat.

Sporirea valorii mijloacelor fixe active

În continuare se apreciază raportul dintre mașinile de forță și mașinile de lucru, conform datelor
normative acest raport trebuie să constituie 1:2,5 sau 1:3,0, ceea ce înseamnă că la fiecare unitate de
mașini de forță trebuie să revină nu mai puțin de 2, 5 sau 3 unități de mașini de lucru, astfel poate fi
obținută utilizarea eficientă atît a mașinilor de forță, cît și a celor de lucru.

În cursul perioadei de exploatere, mijloacele fixe se uzează, se reînnoiesc și se lichidează. De


aceea apare necesitatea de a studia mișcarea și starea funcțională a acestora. Analiza stării
funcționale a mijloacelor fixe se efectuează după următorii indicatori: coeficientul uzurii acumulate,
coeficientul de utilitate coeficientul de reînnoire coeficientul de ieșire(scoaterii din uz). În
continuare vom demonstra calculul și aprecierea acestor coeficienți.

1. Coeficientul uzurii acumulate:


∑Uzurii acumulatela finele anului
Kuz= (1.4)
Valoarea mijloacelor fixe la finele anului

Creșterea acestui coeficient în dinamică caracterizează un nivel înalt al gradului de uzare și


reducerea stării funcționale a mijloacelor fixe, fapt ce se reflectă negativ asupra eficienții utilizării
lor.

2. Coeficientul de utilitate:

Coeficientul de utilitate caracterizează ponderea părții utile a mijloacelor fixe ce se află în stare
bună de exploatare. Se calculează după formula: Kut =1,0-Kuz (1.5)

Cu cît coeficientul de utilitate este mai aproape de 1,0, cu atît starea funcțională a mijloacelor fixe
este mai bună.

4
3. Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe se calculează:

Valoarea mijloacelor fixe intrate


Kr= (1.6)
Valoarea mijloacelor fixe existente la finele anului

Acest coeficient exprimă ponderea mijloacelor fixe noi intrate către valoarea mijloacelor fixe
existente la finele anului. Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv , deoarece caracterizează
înlocuirea (reproducția) mijloacelor fixe vechi cu cele noi, care presupun performanțe superioare.

Un grad semnificativ de reînnoire se constată atunci, cînd au fost înnoite mașinile de lucru și
utilajele care participă nemijlocit la fabricarea producției, ceea ce duce la îmbunătățirea compoziției
tehnologice a mijloacelor fixe și contribuie la creșterea randamentului acestora.

4. Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe se calculează după formula:


Valoarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune
Ks = (1.7)
Valoarea mijloacelor fixe existente la începutul anului

Acest indicator exprimă ponderea mijloacelor fixe de care dispune întreprinderea la începutul
anului de gestiune. Mărimea teoretică a acestui indicator trebuie să fie mai mică cu 2-3% decît
coeficientul de reînnoire. Astfel se consideră că la întreprindere are loc reproducția lărgită a
mijloacelor fixe.

APLICAȚIE: Utilizînd datele inițiale din tabelul 1.2 vom calcula și vom aprecia în dinamică
indicatorii stării funcționale și de reproducție (mișcării) a mijloacelor fixe.

Tabel 1.2 Analiza stării funcționale a mijloacelor fixe.

Indicatori Anul Anul de Abaterea


precedent gestiune absolută(+-)
1.Valoarea mijloacelor fixe la începutul 44988101 47058438 +2070337
anului, lei
2. Valoarea mijloacelor fixe la finele anului, 47058438 47667155 +608717
lei
3. Valoarea mijloacelor fixe intrate pe 2417893 1034758 -1383,13
parcursul anului, lei
4. Valoarea mijloacelor fixe scoase din 347556 426041 +78485
funcțiune (ieșite) pe parcursul anului, lei
5. Valoarea mijloacelor fixe transferate - - -
6. Suma uzurii acumulate la finele anului, 24289917 25879489 +1589572
lei
7. Coeficientul uzurii acumulate (rd.6:rd.2) 0,5162 0,5429 +0,0267
8. Coeficientul de utilitate(1,0-rd.7) 0,4838 0,4571 -0,0267
9. Coeficientul de reînnoire a mijloacelor 0,0514 0,0220 -0,0294
fixe(rd.3:rd.2)
10. Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe 0,0077 0,0090 +0,0013
rd.4+rd.5
( )
rd.1

5
Rezultatele calculelor efectuate în tabelul 1.2 ne atestă că la întreprindere starea funcțională și de
reproducție a mijloacelor fixe este bună. Astfel în perioada de gestiune toate mijloacele fixe
existente 45,71% se află în stare bună de exploatare, însă coeficientul de uzură se constată în
creștere, în pofida unei majorări neesențiale în dinamică- de la 51,62% pînă la 54,29%., fapt ce se
apreciază negativ. Aceasta ne demonstrează că potențialul tehnic al întreprinderii are un potențial de
învechire.

Analizînd coeficienții de reînnoire și de ieșire, putem menționa că la întreprindere, în anul de


gestiune, procesul de reproducție a mijloacelor fixe poate fi apreciat satisfăcător, dat fiind faptul că
coeficientul de reînnoire depășește coeficientul de ieșire cu 1,3%. În dinamică se observă o tendință
de diminuare a coeficientului de la 5,14% la 2,2%, ceea ce se apreciază negativ. La fel negativ se
apreciază și majorarea coeficientului de ieșire.

6
3.2 Analiza eficienții utilizării mijloacelor fixe în baza indicatorilor sintetici

Eficiența utilizării mijloacelor fixe se analizează în baza următorilor indicatori sintetici:

1. Randamentul mijloacelor fixe calculat după formula:


𝐕𝐏𝐅
Rmf = ̅̅̅̅̅ (2.1) unde:
𝑴𝑭

MF- valoarea medie a mijloacelor fixe.

Acest indicator ne reflect cîtă producție fabricată în expresie valorică revine la fiecare leu de
mijloace fixe productive.

2. Capacitatea mijloacelor fixe- indicator indirect de eficiență.


̅̅̅̅̅̅
𝑴𝑭
Cmf = 𝐕𝐏𝐅 (2.2)

Capacitatea mijloacelor fixe reflectă ce acel volum de mijloace fixe, de care trebuie să
dispunăîntreprinderea pentru a asigura creșterea valorii produselor fabricate. Creșterea în dinamică a
Cmf se apreciază negativ.

Indicatorii sintetici de eficiență a mijloacelor fixe la prima etapă se analizează în dinamică,


calculînd abaterile absolute și ritmurile de creștere.

Calculul și estimarea indicatorilor eficienței mijloacelor fixe va fi demonstrat în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe în dinamică.

Indicatori Anul precedent Anul de Abaterea Ritmul de


gestiune absolută(+,-) creștere, %
A 1 2 3=2-1 2
4= *100
1
1.Valoarea producției 35419,8 39614,7 +4194,9 111,84
fabricate, mii lei
2. Valoarea medie a 37493,2 40125,3 +2632,1 107,02
mijloacelor fixe productive
(MF), mii lei
3. Randamentul mijloacelor 0,945 0,987 +0,042 104,44
VPF
fixe (Rmf= ),
lei
̅̅̅̅̅
𝑀𝐹
4. Capacitatea mijloacelor 1,058 1,013 -0,045 95,75
̅̅̅̅̅
𝑀𝐹
fixe (Cmf= ), lei
VPF

Rezultatele calculelor efectuate în tabelul 2.1 ne permit să constatăm că la întreprinderea


analizată în dinamică se observă o tendință pozitivă de majorare a eficienței utilizării mijloacelor
fixe. Astfel, randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 0,042 lei (0,987-0,945) sau cu 4,44% ceea ce

7
se apreciază pozitiv. Deci în anul de gestiune întreprinderea a obținut la fiecare leu de mijloace fixe
un supliment de producție în valoare de 4,2 bani. Concomitent cu creșterea randamentului are loc
diminuarea capacității mijloacelor fixe ceea ce ne atestă că pentru a produce 1 leu de producție
fabricată, în anul de gestiune are nevoie de mai puține mijloace fixe (-4,5 bani). Aceasta ne
demonstrează faptul că ritmul de creștere a volumului producției fabricate (111,84%) depășeste
ritmul de creștere a valorii medii a mijloacelor fixe productive (107,02%), ceea ce influențează
pozitiv randamentul acestora.

8
3.3 Analiza factorială a randamentului

Analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe productive se efectuează în două etape :

La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali asupra randamentului.

Factorii generali care modifica randamentul mijloacelor fixe sunt:

-modificarea ponderii mijloacelor fixe active în componența mijloacelor fixe productive (factor
cantitativ);

-modificarea randamentului mijloacelor fixe active (factor calitativ)

Influența acestor factori la modificarea randamentului mijloacelor fixe se calculează în baza


următoarei formule de interdependență:
𝑽𝑷𝑭 𝑽𝑷𝑭 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑴𝑭𝒂 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑴𝑭𝒂 𝑽𝑷𝑭
𝑹𝒎𝒇 = ̅̅̅̅̅
= ̅̅̅̅̅
∗ 𝑴𝑭𝒂 = ̅̅̅̅̅
∗ 𝑴𝑭𝒂 = 𝑷%𝑴𝑭𝒂 ∗ 𝑹𝑴𝑭𝒂 (3.1)
𝑴𝑭 𝑴𝑭 𝑴𝑭

unde:

𝑃%𝑀𝐹𝑎 −pondrea mijloacelor fixe active în valoare medie a mijloacelor fixe productive;

𝑅𝑀𝐹𝑎 -randamentul mijloacelor fixe active.

Pentru a calcula influența factorilor la modificarea randamentului mijlocelor fixe ,vom selecta

baza informațională în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1 Baza informațională pentru analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe

Indicatori Metoda de Anul Anul de Abaterea


calcul precedent gestiune absolută(+,-)
1. Valoarea producției fabricate, VPF 35419,8 39614,7 +4194,9
mii lei
2. Valoarea medie a mijloacelor ̅̅̅̅
MF 37493,2 40125,3 +2632,1
fixe productive (mii lei)
3. Numărul mediu de utilaj Nut 65 71 +6
instalat, unități
4. Valoarea medie a mijloacelor ̅̅̅̅̅̅
MFa 32540,1 35124,2 +2584,1
fixe active, mii lei
5. Fondul de timp efectiv de Ts 47946 56280 +8334
lucru, utilaj-schimb
6. Fond de timp efectiv de Th 209397 381198 171801
lucru, utilaj-ore
7. Ponderea mijloacelor fixe P% =MFa ̅̅̅̅̅̅ 86,79 87,54 +0,75
MFa ̅̅̅̅̅ *100
active în componența MF
mijloacelor fixe productive.

9
8. Valoarea medie a unității de 1 ̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹𝑎 0,0000010 0,0000020 +0,000001
utilaj (prețul mediu pe unitate = 1:
Vg Nut
de utilaj, lei)
9. Durata medie de lucru a unui 𝑇𝑠 737,63 792,68 +55,05
̅̅̅̅
𝐷𝑠 =
utilaj pe an, utilaj-schimb 𝑁𝑢𝑡
10. Durata medie a unui schimb 𝑇ℎ 4,37 6,77 +2,4
̅̅̅
𝑆ℎ =
de lucru, utilaj-ore 𝑇𝑠
11. Randamentul mediu pe oră ̅̅̅̅̅ =
𝑉𝑃𝐹 169,15 103,92 -65,23
al utilajului, lei 𝑊ℎ
𝑇ℎ
12. Randamentul mijloacelor 𝑉𝑃𝐹 0,945 0,987 +0,042
fixe din activitatea de bază, lei 𝑅𝑀𝐹 =
̅̅̅̅̅
𝑀𝐹
13. Randamentul mijloacelor 𝑉𝑃𝐹 1,088 1,128 +0,04
𝑅𝑀𝐹𝑎 =
fixe active, lei ̅̅̅̅̅
𝑀𝐹 𝑎

APLICAŢIE. Selectînd datele respective din tabelul vom calcula influența factorilor generali
asupra randamentului mijloacelor fixe utilizînd metoda diferențelor absolute în tabelul 3.2

𝑅𝑚𝑓 = 𝑃%𝑀𝐹𝑎 ∗ 𝑅𝑀𝐹𝑎 (3.2)

Tabel 3.2. Calculul influenței influenței factorilor generali asupra randamentului mijloacelor
fixe.

Nr.cal- Nr.subst Factorii corelați Randa- Calculul Rezultatu Denumirea


culului ituțiilor mentul influenței l factorilor
𝐏%𝐌𝐅𝐚 𝐑 𝐌𝐅𝐚 mijloacelor factorilor influenței
fixe, lei (+,-),lei

1 0 86,79 1,088 0,945 - - -

2 1 87,54 1,088 0,952 0,952-0,945 +0,007 ∆P%MFa

3 2 87,54 1,128 0,987 0,987-0,952 +0,035 ∆R MFa

TOTAL X X X X +0,042 X

Balanța de verificare: 0,987-0,945= +0,042

Analizînd rezultatele calculelor din tabelul 3.2, putem menționa că la întreprinderea analizată
randamentul mijloacelor fixe productive s-a majorat, comparativ cu nivelul anului precedent, cu
0,042 lei sau cu 4,2 bani.

Această creștere se datorează influenței pozitive a ambilor factori. Astfel creșterea randamentului
mijloacelor fixe active de la 1,088 la 1,128 lei a contribuit la majorarea indicatorului rezultativ
respectiv cu 0,035 lei. Deasemenea o influență pozitivă asupra randamentului mijloacelor fixe
poductive a avut-o majorarea ponderii mașinilor și utilajelor, în totalul mijloacelor fixe, cu 0,75
puncte procentuale, care a cauzat creșterea randamentului mijloacelor fixe productive cu 0,007 lei.
10
La etapa a doua de analiză se calculează influența factorilor detaliați la modificarea randamentului
mijloacelor fixe.

În cadrul sistemului factorilor detaliați se examinează influența următorilor factori,care modifică


randamentul mijloacelor fixe:

1) modificarea prețului mediu pe unitate de utilaj (factor cantitativ cu acțiune indirectă);

2) modificarea ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe productive (factor de
structură;

3) modificarea duratei medii de lucru pe unitate de utilaj-schimburi (factor cantitativ);

4) modificarea duratei schimbului în ore (factor cantitativ);

5) modificarea productivității medii pe oră a utilajului (factor calitativ).

Pentru a determina influența acestori factori la modificarea randamentului,în formula de calcul


vom executa următoarele transformări:
𝑽𝑷𝑭 𝑽𝑷𝑭 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑴𝑭𝒂 ̅̅̅̅̅
𝑵 𝑻𝒔 𝑻𝒉 𝟏 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑴𝑭𝒂 𝑻𝒔 𝑻𝒉 𝑽𝑷𝑭 𝟏
𝑹𝑴𝑭 = ̅̅̅̅̅
= ̅̅̅̅̅
∗ 𝑴𝑭 ∗ 𝑵𝒖𝒕 ∗ 𝑻𝒔 ∗ 𝑻𝒉 = 𝑽𝒈
̅̅̅̅̅𝒂 ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅
∗ ̅̅̅̅̅
∗ ̅̅̅̅̅ ∗ 𝑻𝒔 ∗ = 𝑽𝒈
̅̅̅̅
𝑫𝒔 ∗ ̅̅̅̅
∗ 𝑷%𝑴𝑭𝒂 ∗ ̅̅̅̅ 𝑺𝒉 ∗ ̅̅̅̅̅
𝑾𝒉
𝑴𝑭 𝑴𝑭 𝒖𝒕 𝑴𝑭 𝑵 𝒖𝒕 𝑻𝒉

𝟏
Astfel, legătura randamentului cu factorii detaliați se exprimă după formula: 𝑹𝑴𝑭 = ̅̅̅̅ ∗ 𝑷%𝑴𝑭𝒂 ∗
𝑽𝒈
𝑫𝒔 ∗ ̅̅̅̅
̅̅̅̅ 𝑺𝒉 ∗ ̅̅̅̅̅
𝑾𝒉 (3.3)

APLICAȚIE. Utilizînd baza informațională din tabelul 3.1 vom calcula influența factorilor detaliați
asupra randamentului mijloacelor fixe productive prin metoda substituțiilor în lanț (tabelul 3.3)

Tabelul 3.3 Calculul factorilor detaliați asupra modificării randamentului mijloacelo fixe.

Nr Nr. Factori corelați 𝑹𝑴𝑭 Calculul Rezultatul Denum


.ca su 𝟏 ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ lei influențe influenței(+ irea
𝑷%𝑴𝑭𝒂 𝑫𝒔 𝑺𝒉 𝑾𝒉
lcu bst ̅̅̅̅
𝑽𝒈
i ,-), lei factoril
lui itu factorilo or
ției r
1 0 0,0000 86,79 737,6 4,37 169,1 0,945 - - -
01 3 5
2 1 0,0000 86,79 737,6 4,37 169,1 0,946 0,946- +0,01 1
∆𝑉𝑔
̅̅̅̅
02 3 5 0,945
3 2 0,0000 87,54 737,6 4,37 169,1 0,955 0,955- +0,009 ∆
02 3 5 0,946 𝑃%𝑀𝐹𝑎
4 3 0,0000 87,54 792,6 4,37 169,1 1,026 1,026- +0,071 ̅̅̅̅
∆𝐷𝑠
02 8 5 0,955
5 4 0,0000 87,54 792,6 6,77 169,1 1,589 1,589- +0,563 ̅̅̅
∆𝑆ℎ
02 8 5 1,026

11
6 5 0,0000 87,54 792,6 6,77 103,9 0,987 0,987- -0,602 ̅̅̅̅
∆𝑅ℎ
02 8 2 1,589
Total X X X X X X X +0,042 X

În baza rezultatelor obținute în tabelul 3.3 se poate constata că majorarea randamentului mijloacelor
fixe productive față de nivelul anului precedent cu 0,042 lei a fost determinată de acțiunea pozitivă
a 4 factori :

1. Reducerea valorii medii pe unitate de mașini și utilaje, factor cu acțiune indirectă, ceea ce a
contribuit la majorarea randamentului cu 0,01 lei
2. Creșterii ponderii mijloacelor fixe active de la 86,79 % pînă la 87,54% ce a condiționat
majorarea randamentului cu 0,009 lei
3. Creșterea coeficientului regimului de schimb de la 737,63 pînă la 792,68 a contribuit la
majorarea randamentului mijloacelor fixe cu 0,071 lei sau cu 7,1 bani
4. Majorarea duratei schimbului de lucru în ore de la 4,37 la 6,77 a detrminat majorarea
randamentului mijloacelor fixe cu 0,563 lei sau cu 56,3 bani.

Creșterile factorilor ∆𝐷𝑠 ̅̅̅ s-au obținut ca rezultat al organizării programului de lucru și al
̅̅̅̅ și ∆𝑆ℎ
ridicării disciplinei de muncă la nivelul secției și respectiv pe întreprindere.

Concomitent reducerea randamentului mediu pe oră de la 1,088 pînă la 1,128 lei a contribuit la
diminuarea randamentului mijloacelor fixe cu 0,602 lei sau cu 60,2 bani. Deci rezultatele analizei
factoriale ne dau posibilitatea de a deduce că întreprinderea în cauză dispune de rezerve interne de
majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.

12
3.4 Analiza folosirii utilajului întreprinderii

Utilajul întreprinderii industriale după starea în care se află se împarte în următoarele categorii:

1. Utilajul existent -care este luat la evidență și reflectat în bilanțul contabil și în Cartea Mare;

2. Utilajul instalat -este acea parte a utilajului existent care este dat în exploatare și poate să
funcționeze ;

3. Utilaj în funcțiune -acea parte a utilajului inslatat care nemijlocit participă în procesul de
producție.

Reeșind din categoria de ulilaj se calculează 2 ceoficienți ce reflectă folosirea utilajului:


𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒂𝒍𝒂𝒕
1) a)Coeficientul utilajului inslalat=𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒆𝒏𝒕 𝒅𝒖𝒑ă 𝒅𝒂𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒆𝒗𝒊𝒅𝒆𝒏ț𝒆𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆 ∗
𝟏𝟎𝟎% (4.1), această ne arată cîte procente din utilaj luat la evidență este dat în exploatare.

𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒂𝒇𝒍𝒂𝒕 î𝒏 𝒇𝒖𝒏𝒄ț𝒊𝒖𝒏𝒆


2) b)Coeficientul utilajului în funcțiune= * 100 % (4.2),
𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒂𝒍𝒂𝒕
aceasta ne arată cite procente din utilaj dat în exploatare participă în procesul de producție.

Ambii coeficienți se analizează în dinamică, stabilindu-se modificările respective ale utilajului


instalat și utilajului în funcțiune.

În procesul analizei se calculează influența factorilor legați de folosirea utilajului asupra

modificării valorii producției fabricate. Acești factori sunt:

a) Numărul de utilaj instalat (𝑵𝒖𝒕 );


𝑻𝒉
b) Durata medie de lucru pe unitate de utilaj în ore (𝑫𝒉 = 𝑵 );
𝒖𝒕

𝑽𝑷𝑭
̅̅̅̅̅𝒉 =
c) Randamentul mediu pe oră al utilajului (𝑾 ).
𝑻𝒉

Legătura valorii adăugate cu acești factori se exprimă:

̅̅̅̅𝒉 (4.3)
VPF=𝑵𝒖𝒕 *𝑫𝒉 *𝑹

Calculul influenței factorilor se efectuează aplicînd metoda diferențelor absolute:

̅̅̅̅̅̅̅̅
4.3.1 ∆ 𝑽𝑷𝑭𝑵𝒖𝒕 =∆𝑵𝒖𝒕 *𝑫𝒉(𝟎) *𝑾 𝒉(𝟎)

̅̅̅̅̅̅̅̅
4.3.2 ∆ 𝑽𝑷𝑭𝑫𝒉 =𝑵𝒖𝒕(𝟏) *∆𝑫𝒉 *𝑾 𝒉(𝟎)

4.3.3 ∆ 𝑽𝑷𝑭̅̅̅̅
𝑹𝒉 ̅̅̅̅̅𝒉
=𝑵𝒖𝒕(𝟏) *𝑫𝒉(𝟏) *∆𝑾

13
APLICAȚIE. Utilizînd informația din tabelul 3.1 vom demonstra consecutivitatea calculelor
vizînd influența factorilor legați de folosirea utilajelor la modificarea valorii producției fabricate
conform modelului factorial

1) calculăm durata medie de lucru pe unitate de utilaj:


𝑻𝒉(0) 209397
𝑫𝒉(𝟎) = = =3221,49 ore
𝑵𝒖𝒕(𝟎) 65

𝑻𝒉(1) 381198
𝑫𝒉(𝟏) = 𝑵 = = 5368,98 ore
𝒖𝒕(𝟏) 71

2) Calculăm influența factorilor la modificarea valorii producției fabricate:

4.3.1) ∆𝑉𝑃𝐹𝑁𝑢𝑡 = (71-65)*3221,49*169,15=+3269,49

4.3.2) ∆ 𝑉𝑃𝐹𝐷ℎ = 71*(5368,98-3221,49)*169,15=+25790,60

4.3.3) 𝑉𝑃𝐹 𝑊ℎ =71*5368,98*(103,92-169,15)=-24865,52

4.3.4) Balanța de verificare a influenței factorilor : +4194,9= +3269,49+25790,60-24865,52

+4194,9 ~ +4194,6

Calculele efectuate ne permit să constatăm că sporirea valorii producției fabricate se datorează


influenței pozitive a următorilor 2 factori :

1) Creșterea numărului de utilaje și mașini instalate cu 6 unități a condus la majorarea valorii


producției fabricate cu 3269,49 mii lei
2) Majorarea duratei medii de lucru pe unitate de utilaj cu 2147,49 ore a cauzat sporirea valorii
producției fabricate cu 25790, 60 mii lei.

Concomitent reducerea randamentului mediu pe oră cu 65, 23 ore a cauzat diminuarea valorii
producției fabricate cu 24865,52 mii lei, ce poate fi considerat ca rezervă internă de majorare pe
viitor a valorii producției fabricate pîna la nivelul anului precedent.

14
3.5 Calculul influenței factorilor privind utilizarea mijloacelor fixe

În practica analitică se utilizează mai multe modele ce permit identificarea influenței factorilor
privind utilizarea mijloacelor fixe asupra modificării valorii producției fabricate.

La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali privind utilizarea


mijloacelor fixe conform modelului:

̅̅̅̅̅ ∗ 𝑹𝑴𝑭 (5.1)


VPF=𝑴𝑭

Calculul influenței aceștor factori se efectuează:


̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ ∗ 𝑹𝑴𝑭(𝟎)
5.1.1)∆ 𝑽𝑷𝑭 𝑴𝑭 =∆𝑴𝑭

∆ 𝑉𝑃𝐹 ̅̅̅̅̅
𝑀𝐹
=( +2632,1)*0,945= +2487,33 mii lei

̅̅̅̅̅(𝟏) ∗ ∆𝑹𝑴𝑭
5.1.2)∆𝑽𝑷𝑭𝒓𝑴𝑭 =𝑴𝑭

∆𝑉𝑃𝐹 𝑟𝑀𝐹 = 40125,3*(+0,042)= +1685,26 mii lei


̅̅̅̅̅
5.1.3) Bif: VPF1 – VPF0 = ∆ 𝑉𝑃𝐹 𝑀𝐹 + ∆𝑉𝑃𝐹𝑅𝑀𝐹

+4194,9 = +2487,33+1685,26

4194,9+ ~ +4172,59 mii lei

Din calculele efectuate rezultă că VPF s-a majorat faţă de anul precedent cu 4194,9 mii lei.

Majorarea se datorează sporirii valorii medii a mijloacelor fixe productive cu +2632,1 mii lei ce a
condus la majorarea VPF cu 2487,33 mii lei și a majorării randamentului mijloacelor fixe productive
cu 0,042 lei a condiționat majorarea VPF cu 1685,26 mii lei

La etapa a doua de analiză se supune divizării 𝒓𝑴𝑭 după factorii:

𝒓𝑴𝑭 =𝑷%𝑴𝑭𝑨 *𝒓𝑴𝑭𝑨 și se înlocuiește cu aceștia.

𝑷%𝑴𝑭𝑨

𝒓𝑴𝑭

𝒓𝑴𝑭𝑨

La această etapă formula dependenței factoriale obținută ca rezultat al transformărilor se exprimă:

̅̅̅̅̅*𝑷%𝑴𝑭𝑨 * 𝑹𝑴𝑭𝑨 (5.2)


VPF=𝑴𝑭

15
Calculul influenței factorilor se efectuează:

5.2.1) ∆𝑽𝑷𝑭 ̅̅̅̅̅


𝑴𝑭 ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅(𝟎) )* 𝑷%𝑴𝑭𝑨(𝟎) *𝑹𝑴𝑭𝑨(𝟎)
=(𝑴𝑭(𝟏) -𝑴𝑭
̅̅̅̅̅
∆𝑉𝑃𝐹 𝑀𝐹 = +2632,1*86,79*1,088= +2485,43 mii lei

̅̅̅̅̅(𝟏) *(𝑷%𝑴𝑭𝑨(𝟏) -𝑷%𝑴𝑭𝑨(𝟎) )* 𝑹𝑴𝑭𝑨(𝟎)


5.5.2) ∆𝑽𝑷𝑭𝑷%𝑴𝑭𝑨 =𝑴𝑭

∆𝑉𝑃𝐹𝑃%𝑀𝐹𝐴 = 40125,3 * (+0,75)* 1,088= +327,42 mii lei

̅̅̅̅̅(𝟏) *𝑷%𝑴𝑭𝑨(𝟏) *∆𝑹𝑴𝑭𝑨


5.2.3) ∆𝑽𝑷𝑭𝒓𝑴𝑭𝑨 =𝑴𝑭

∆𝑉𝑃𝐹 𝑟𝑀𝐹𝐴 =40125,3 * 87,54* (+0,04) = +1405,03mii lei

5.2.4) Bif: +4194,9 = +2485,43+327,42+1405,03

+4194,9~ +4217,88

Din calculele efectuate putem constata că la întreprindere VPF a sporit față de anul precedent cu
4194,9 mii lei. Această creștere se datorează influenței pozitive a tuturor factorilor incluși în model.
Însă o creștere preponderentă revine creșterii valorii medii a mijloacelor fixe productive cu 2632,1
mii lei ce a condus la majorarea VPF cu 2485,43 mii lei sau cu 59,25%. O influență semnificativă a
exercitat-o și majorarea valorii medii a mijloacelor fixe active care a contribuit la creșterea VPF cu
1405,03 mii lei sau cu 33,49%. Creșterea ponderii mijloacelor fixe active cu 0,75 puncte procentuale
a condus la majorarea VPF cu 327,42 mii lei sau cu 7,8 %.

La etapa a treia de analiză modelul factorial se obține ca rezultat al descompunerii 𝑹𝑴𝑭𝑨 după
următorii factori:

𝟏
𝐕𝐠

𝑹𝑴𝑭𝑨

̅𝑾
̅̅𝒖𝒕

̅𝑾
̅̅𝒖𝒕 -randamentul mediu anual pe unitate de utilaj.

La această etapă modelul factorial poate fi prezentat:

̅̅̅̅̅*𝑷%𝑴𝑭𝑨 * 𝟏 *𝑾
VPF=𝑴𝑭 ̅̅̅𝒖𝒕 (5.3)
𝐕𝐠

16
Calculul influenței factorilor în modelul factorial (5.3) se efectuează după metoda
substituțiilor în lanț.

La etapa a patra modelul factorial se va obține prin decompunerea ̅𝑾


̅̅𝒖𝒕 după următorii
factori:

𝑫𝒉

̅̅̅𝒖𝒕
𝑾

̅𝒉
𝑹

𝑫𝒉 - durata medie de lucru pe unitate de utilaj ore;

̅𝑾
̅̅𝒉 - randamentul mediu pe oră a mașinilor(utilajelor).

La această etapă modelul factorial se exprimă:

̅̅̅̅̅*𝑷%𝑴𝑭𝑨 * 𝟏 *𝑫𝒉 *𝑹
VPF=𝑴𝑭 ̅ 𝒉 (5.4)
𝐕𝐠

Calculul influenței factorilor după modelul factorial (5.4) se efectuează aplicînd metoda
substituțiilor în lanț(tabelul 5.1)

Tabelul 5.1.Calculul influenței factorilor detaliați privind folosirea mijloacelor fixe la


modificarea valorii producției fabricate.

Nr. Nr. Factorii corelați VPF , Calculul Rezult. Den.


mii lei influențe Factori
Ord. Sub. ̅̅̅̅̅
𝑀𝐹 𝑃%𝑀𝐹𝐴 1 𝐷ℎ 𝑅̅ℎ Infl.,
i lor
Vg factorilor (±), mii
lei

1 0 37493, 0,8679 0,000001 3221,49 169,1 35419,8 - - -


2 9 5

2 1 401125 0,8679 0,000001 3221,49 169,1 36055,40 36055,4- +635,6 ̅̅̅̅̅


∆𝑀𝐹
,3 9 5 35419,8

17
3 2 40125, 0,8754 0,000001 3221,49 169,1 36367,0 36367,0- +311.6 ∆𝑃%𝑀𝐹𝐴
3 9 5 36055,4

4 3 40125, 0,8754 0,000002 5368,98 169,1 38281,0 38281,0- +1914,0 1


∆Vg
3 5 36367,0

5 4 40125, 0,8754 0,000002 5368,98 169,1 63799,7 63799,7- +25518,7 ∆𝐷ℎ


3 5 38281,0

6 5 40125, 0,8754 0,000002 5368,98 103,9 39614,7 39614,7- -24185,0 ̅ℎ


∆𝑊
3 2 63799,7

X X X X X X X X +4194,9 X

Balanța de verificare a influenței factorilor:39614,7– 35419,8 = +4194,9 mii lei.

Din calculele efectuate în tabelul 5.1 putem constata că sporirea valorii producției fabricate se
datorează influenței positive a următorilor factori:

1) procurării de noi mașini și utilaje, cît și de mijloace de transport, fapt ce a condus la majorarea
producției fabricate cu 635,6 mii lei
2) stabilirii unui orar efectiv de lucru al mașinilor și utilajelor, care a permis majorarea
indicatorului rezultativ cu 25518,7 mii lei
3) majorarea ponderii mijloacelor fixe active de la 86,79 la 87,54 a condiționat creșterea VPF cu
311,6 mii lei
4) Reducerea prețului pe unitate de mașini și utilaje(factor cu acțiune indirectă) a condiționat la
creșterea valorii producției fabricate cu 1914 mii lei.

Concomitent reducerea randamentului pe oră a utilajului de la 169,15 lei la 103,92 lei a cauzat
reducerea VPF cu 24185,0 mii lei ce poate fi considerat ca rezervă internă de majorare pe viitor a
factorului rezultativ pînă la nivelul anului precedent..

18
Încheiere

Pentru a desfășura o activitate profitabilă, orice unitate de producție trebuie să dispună de un


potențial tehnico-material bine argumentat. Mijloacele fixe ocupă un loc predominant între factorii
de producție, ceea ce s-a demonstrat prin analiza și studierea structurii mijloacelor fixe la
întreprinderea analizată.

Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe şi eficienţei utilizării acestora începe cu


examinarea structurii mijloacelor fixe a întreprinderii pe categorii și modificările intervenite pe
parcursul anului de gestiune în dinamică. De aici putem constata că la întreprindere valoarea
mijloacelor fixe s-a majorat față de anul precedent cu 2070337 lei, ceea ce se apreciază pozitiv în
activitatea întreprinderii. Structura mijloacelor fixe ne atestă că principala pondere îi revine
mijloacelor fixe active, deoarece acest compartiment are o acțiune directă asupra activității de
producție, ce demonstreza că la întreprinderea data capacitatea de producție a întreprinderii este
favorabilă.

Starea funcțională și de reproducție a mijloacelor fixe la întreprinderea data este una satisfăcătoare
, astfel în anul de gestiune din toate mijloacele fixe 45,71% se află în stare bună de exploatare.Însă
din analiza efectuată putem concluziona că coeficientul de reînnoire înregistrează o diminuare, fapt
ce se apreciază negativ. Tot negativ se apreciază coeficientul uzurii acumulate care comparativ cu
anul precedent s-a sporit astfel poate duce la reducerea stării funcționale a mijloacelor fixe, fapt ce
reflectă negativ asupra eficienții utilizării lor. Pentru ca întreprinderea să aibă o stare funcțională și
de reproducție a mijloacelor fixe mai bună este nevoie ca utilajele sa fie reînnoite și coeficientul de
utilitate sa fie mai mare, să înregistreze o creștere continuă.

Creșterea în dinamică a eficienței utilizării mijloacelor fixe la întreprinderea analizată ne este


demonstrează prin creșterea randamentului mijloacelor fixe productive cu 4,2 bani, ceea ce
semnifică că la fiecare leu de mijloace fixe productive, întreprinderea a obținut mai multă producție
cu 4,2 bani față de anul precedent.

La întreprinderea analizată are loc diminuarea în dinamică a indicatorilor utilizării intensive a


mijloacelor fixe. Durata medie a unui utilaj pe an a scăzut cu 55,05 utilaj/schimburi , durata medie
de lucru pe unitate de utilaj s-a micșorat cu 2147,49 ore. Negativ se apreciază și diminuarea
randamentului mediu pe ora, iar creșterea randamentului mijloacelor fixe productive cu 4,2 bani se
apreciază pozitiv.

Valoarea producției fabricate a diminuat față de anul precedent cu 4194,9 mii lei, ceea ce se
apreciază pozitive. Rezultatele analizei factoriale ne dau posibilitatea sa deducem că întreprinderea
analizată are o dinamică satisfăcătoare iar eficiența mijloacelor fixe depinde în mare măsură de
mărimea efectivului obținut, la întreprinderea analizată-VPF pozitiv în sumă de 4194,9 mii lei.

Pentru majorarea valorii producției fabricate este necesar timpul efectiv lucrat de utilaj sa se
majoreze față de anul precedent, creșterea valorii medii a mijloacelor fixe productive ceea ce va
conduce la majorarea duratei medie de lucru pe unitate de utilaj, a coeficientului regimului de
schimb, a randamentului mediu pe oră a mașinelor și a randamentului mijloacelor fixe active.
19
. Bibliografie

1. Tcaci Natalia, Tcaci Alexandru “Analiza gestionară”, Chişinău,USM, 2013

2. Balanuţă V. Analiza gestionară ( lucrare didactică). Chişinău , ASEM, 2003

3. Gortolomei Valentina “Bazele analizei economice”, Chişinău, ASEM, 2006.

4. Măgulescu D. , Mitran D., Vasile E. ” Analiza economică-financiară în industrie,comerț,


turism, și problem în orizontul dezvoltării.”, București, editura BREN ,2011

5. Crecană C. Analiza economico-financiară . Bucureşti, Editura Economică, 2006,

20
Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul Contabilitate şi Informatică Economică

Lucrul individual

La disciplina: Analiza gestionară cu tema:

„Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe şi eficienţei utilizării acestora”

Elaborat de : Țurcan Corina

Grupa: CON1603

Coordonator ştiinţific:

Tcaci Natalia Doctor în economie,

conferenţiar universitar

Chişinău, 2018

21
22