Referat la disciplina:

Dreptul Organizaţiilor Internaţionale

Tema: Organizaţia Statelor Americane

Autor: Begu Valentin

Facultatea Drept, IRIM

Chişinău 2013

Planul lucrării

1. Introducere
2. Istoria Statelor Americane până la adoptarea Cartei OSA
3. Organizaţia Statelor Americane după adoptarea Cartei OSA
4. Organizaţia Statelor Americane conform Cartei OSA
5. Concluzii
6. Bibliografie selectivă
 Introducere

Organizaţiile internaţionale actuale reprezintă rezultatul unui lung proces de

dezvoltare, care a început o data cu constituirea societăţii moderne, în secolul XIX.
Momentul formării primelor organizaţii internaţionale a coincis cu cel al apariţiei acestei
noţiuni în interiorul societăţilor industriale, la sfârsitul secolului al XIX-lea. Aceste cadre
de desfăşurare a relaţiilor umane au încercat să răspundă noilor necesităţi ale societăţii
moderne, determinate de expansiunea economică, multiplicarea şi diversificarea
schimburilor şi a cooperării. Cooperarea interstatală s-a manifestat la început în plan
bilateral ca apoi să se extindă în plan multilateral, în domenii precise şi limitate, ca mai
târziu să cuprindă întreg ansamblul domeniilor internaţionale, care, la rândul lor, s-au
diversificat.

Organizaţiile internaţionale reprezintă un ansamblu structurat de participanţi, constituit

pe baza unui acord, având o funcţionare continuă în vederea atingerii unor obiective
comune, prin coordonarea resurselor şi acţiunilor.1 În continuare vom prezenta analiza
succintă a celor mai importante organizaţii internaţionale care se ocupă cu garantarea
drepturilor omului.

Una din Organizaţiile cu o mare influenţă atât regională, cât şi mondială este
Organizaşia Statelor Americane. Datorită poziţionării geografice, relaţiilor dintre marea
majoritate a statelor americane, supremaţia SUA din regiune, cât şi o istorie din multe
puncte de vedere comună, cât şi a strategiilor de dezvoltare, cooperare şi evoluţie a multor
state a dus la apariţia treptată a acestei organizaţii, care la etapa actuală exercită o
influenţă deosebită a întregii Americi de Nord, Americi Latine şi de Sud.

Istoria Statelor Americane până la adoptarea Cartei OSA

Deși unii cercetători consideră ca temelia sistemului inter-american a început încă de

la Congresul din Panama convocat de Simón Bolivar în 1826, abia în 1889 statele
americane au decis să se întâlnească periodic și să creeze un sistem comun de norme și
instituții.2 Încă de atunci, Simon Bolivar îşi imagina o regiune „unită prin inimă”.3

1
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;
2
http://www.oas.org/en/about/our_history.asp Organization af American States – Our history, traducere Begu Valentin;
3
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;

1
 În tot acest răstimp au fost totuşi conferințe și întâlniri care au încercat să dea naștere
acestui sistem, care în mare parte era doar din invitația Guvernului Statelor Unite ale
Americii, dând startul unui proces care continuă neîntrerupt până astăzi. Prima Conferință
Internațională a Statelor Americane a avut loc la Washington, DC, începând cu octombrie
1889 şi durând până în aprilie 1890 avînd scopul „de a discuta și de a elabora
recomandări pentru adoptarea de către guvernele statelor participante a unui plan de
arbitraj pentru soluționarea dezacordurilor și disputelor care pot apărea în continuare între
ele, precum și pentru examinarea problemelor referitoare la îmbunătățirea actului de
afaceri și mijloace de comunicare directă între aceste țări, cât şi de a încuraja astfel
relațiile comerciale reciproce”.4

Astfel în anul 1890 se înfiinţează Biroul Comercial al Republicilor Americane, care va

duce la formarea Uniunii Statelor Americane.5 Optsprezece state americane au luat parte
la această conferință, în care sa convenit să se constituie „Uniunea Internațională a
Republicilor Americane pentru colectarea și distribuirea promptă de informații
comerciale”, cu sediul la Washington. Mai târziu, această organizaţie avea să devină
„Uniunea Pan-Americană” și, în cele din urmă, reieşind din funcţiile sale, devenind mai
târziu Secretariatul General al OSA.

Din punct de vedere juridic, Conferința a adoptat dispoziții care reglementeză

extrădarea şi a pus baza pentru elaborarea în viitor a unui tratat cu privire la arbitraj, care
ar putea evita recurgerea la război ca mijloc de a rezolva controverse în rândul naţiunilor
amercicane.

Statele americane s-au întâlnit la diferite intervale de timp în cadrul diferitor conferinţe
, până în 1970, când acestea au fost înlocuite cu sesiunile Adunării Generale a OSA, când
Protocolul de modificare a Cartei Organizației Statelor Americane, adoptat în Buenos
Aires, a intrat în vigoare.

În afară de aceste conferințe, au fost, de asemenea, diferite întâlniri speciale şi reuniuni

ale miniștrilor Afacerilor Externe, cum ar fi Conferința privind Problemele Inter-
americane de război și pace organizată la Mexico City în anul 1945, unde au fost
discutate activitățile comune care urmau a fi întreprinse de către statele americane în
concordanță cu Națiunilor Unite, luând în vedere noua ordine mondială după cel de-al
Doilea Război Mondial; sau Conferința Inter-americane pentru menținerea păcii şi

4
http://www.oas.org/en/about/our_history.asp Organization af American States – Our history, traducere Begu Valentin;
5
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;

2
securităţii continentale, convocată la Rio de Janeiro, Brazilia, în 1947, unde a fost adoptat
Tratatul Inter-american de asistență reciprocă, luînd în vedere perioada de după al Doilea
Război Mondial și începutul Războiului Rece, conferinţă organizată cu scopul de a
asigura legitimă apărare colectivă, în cazul unui atac din partea unei puteri străină din
afara regiunii, cît şi reglementarea acțiunile comune în cazul apariţiei unui conflict între
două state părți la tratat.

De-a lungul acestei perioade, au fost adoptate numeroase acorduri care stabilesc
principiile de bază a ceea ce avea să devină mai târziu, Organizația Statelor Americane.
De exemplu, în 1923, la Conferința Internațională a cincea a Statelor Americane
organizată la Santiago, Chile, a fost adoptat „Tratatul Gondra” care conţinea reglementări
privind evitarea şi prevenirea conflictelor ce pot apărea între state americane.

Un alt exemplu îl reprezintă anul 1933, unde în cadrul celei de a șaptea Conferința
Internațională a Statelor Americane organizată la Montevideo, Uruguay, a fost adoptată
Convenția cu privire la drepturile și îndatoririle statelor, care reafirmă principiul potrivit
căruia „toate statele sunt egale din punct de vedere juridic, se bucură de aceleași drepturi,
și au o capacitate egală în exercitarea lor”. Deasemenea a fost reiterat principiul potrivit
căruia „nici un stat nu are dreptul de a interveni în afacerile interne sau externe ale altui
stat, și că toate statele au obligaţia de a soluționa eventualele conflicte care pot apărea
între ele prin metode pașnice recunoscute”.

Mai multe convenții de drept internațional privat au fost, de asemenea, adoptate în

primele decenii ale sistemului inter-american, în special, Convenția privind dreptul
internațional privat, adoptat la a șasea Conferință Internațională a Statelor Americane
organizată la Havana, Cuba, precum și anexa la acesta: Codul Bustamante de Drept
Internațional Privat. Deși această convenție a primit câteva ratificări, totuşi aceasta nu a
fost urmată de către țările din sudul Americii de Sud, care au preferat să se conducă după
prevederile tratatelor de la Montevideo de drept internațional privat din 1889 și 1939.

În special în cadrul Uniunii Pan-Americane, un număr important de insituţii au luat

naştere, organizând activitatea în diferite domenii specifice. Printre acestea se enumeră:

1. Organizația Pan-Americană a Sănătății fondată în 1902, care mai târziu a

devenit biroul regional al viitoarei Organizații Mondiale a Sănătății;
2. Comitetul Juridic Inter-Americană fondat în anul 1906;
3. Institutul Inter-American pentru copii fondat în anul 1927;

3
 4. Comisia Inter-americană a femeilor fondată în anul 1928;
5. Institutul Pan-American de Geografie și Istorie fondat în anul 1928;
6. Institutul Indian Inter-american fondat în anul 1940;
7. Institutul Inter -American pentru Cooperare în Agricultură fondat în anul 1942;
8. Consiliul Inter-americană de Apărare fondat în anul 1942;

organizaţii care au fost urmate mai apoi, după ce oficial s-a fondat Organizaţia Statelor
Americane , de către Banca Inter-americană de Dezvoltare, Comisia Inter-americană
pentru Drepturile Omului, Curtea Inter-americană pentru Drepturilor Omului, Comisia de
Control şi Reclamare de droguri, Comisia Inter-americană de telecomunicații, Centrul de
Studii Justiție din America, și altele.

Un tribunal Inter-American de Justiție a fost propus din nou în 1923, dar nu a ajuns să
fie materializat, chiar dacă a existat un precedent în formă de Curtea America Centrală de
Justiție, care a funcționat 1907-1918 . Astfel, putem bserva că o reţea întreagă de instituții
internaționale regionale au fost fondate pentru a consolida cooperarea dintre statele
americane cu privire la gama largă de subiecte de pe agenda regională.6

Organizaţia Statelor Americane după adoptarea Cartei OSA

Organizaţia Statelor Americane (OSA), ca succesoare a Uniunii Panamericane, s-a

constituit în forma actuală în baza Tratatului interamerican de asistenta mutuala de la Rio
de Janeiro din anul 19477 şi prin adoptarea Cartei OSA, la Bogota, la 30 aprilie 1948, la
cea de-a IX-a Conferinţă interamericană.8 Această Organizaţie este dispozitivul creat sub
direcţia SUA în scopul protejării continentului american împotriva oricărei agresiuni
exterioare.9

Doar la câteva zile, la 2 mai 1948, s-a adoptat şi Declaraţia americană a drepturilor şi
îndatoririlor omului, prima declaraţie internaţională care consacra un catalog de drepturi
şi libertăţi fundamentale, dar şi unele îndatoriri.

6
http://www.oas.org/en/about/our_history.asp Organization af American States – Our history, traducere Begu Valentin;
7
http://www.stiucum.com/drept/drept-international/Organizatii-internationale-int92789.php „Organizaţii
internaţionale”;
8
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;
9
http://ro.scribd.com/doc/46644950/ORGANIZA%C5%A2IILE-INTERNA%C5%A2IONALE „Organizaţiile
internaţionale”;

4
 “Declaraţia americană a drepturilor şi îndatoririlor omului” este primul document
care proclamă solemn în plan internaţional, dar şi regional, drepturi ale omului, cu câteva
luni înaintea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Spre deosebire de aceasta,
consacră şi câteva îndatoriri ale omului. Fiind doar o rezoluţie a Conferinţei internaţionale
americane din anul 1948, declaraţia nu avea iniţial valoare de drept şi, prin urmare, statele
membre ale organizaţiei nu aveau obligaţia de a o respecta. Trecerea timpului şi interesele
statelor au făcut ca ea să devină o veritabilă autoritate de interpretare a dispoziţiilor Cartei
cu privire la drepturile fundamentale ale persoanei. De altfel, chiar Curtea Inter-americană
a Drepturilor Omului, printr-un aviz consultativ, a apreciat că Declaraţia reprezintă o
sursă de obligaţii pentru statele membre ale OSA.

Declaraţia americană consacră atât drepturi civile şi politice cât şi drepturi economice,
sociale şi culturale, foarte asemănătoare cu cele cuprinse în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului. Spre deosebire de sistemul ONU şi sistemul european de protecţie a
drepturilor omului, care consacră doar în general îndatoriri ale omului, Declaraţia
americană stabileşte şi câteva îndatoriri concrete: datoria faţă de societate, faţă de copii şi
părinţi ; datoria de a se instrui ; datoria de a vota ; datoria de a respecta legea ; datoria de a
fi utili comunităţii şi naţiunii ; datoria de a plăti taxele ; datoria de a munci ; datoria de a
se abţine de la activităţi politice într-o ţară străină.10

Deasemenea “Declaraţia americană a drepturilor şi îndatoririlor omului”a deschis

calea pentru adoptarea ulterioară a Convenției Americane a Drepturilor Omului ( „Pactul
de la San José”, Costa Rica), care a fost adoptat în 1969 și intrat în vigoare în 1978.

În cadrul acelor Conferinţe din 1948 s- a adoptat, de asemenea, Acordul economic de

la Bogotá, care a căutat să promoveze cooperarea economică între statele americane. Cu
toate acestea, nu a intrat niciodată în vigoare.11

„Pactul de Bogota” obligă Înaltele Părți Contractante să soluționeze controverse între

statele americane prin mijloace pașnice și enumeră procedurile care trebuie urmate:
medierea, investigarea și concilierea, bune oficii, arbitrajul, și, în cazuri excepţionale,
recurgerea la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Denumirea Organizației Statelor Americane a fost rezultatul unui lung proces de

negociere care a început încă din anul 1945. Numeroşi termeni au fost propuşi inițial

10
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;
11
http://www.oas.org/en/about/our_history.asp Organization af American States – Our history, traducere Begu Valentin;

5
pentru noua instituție, cum ar fi: „Uniune”, „Comunitate Regională”, sau „Organizație”,
până la urmă fiind ales ultimul termen. Sa discutat deasemenea dacă să fie folosit
termentul de „state”, „Nations”, sau „Republici”. Termenul „Republici” nu a fost ales
pentru a nu se exclude alte forme de guvernare care ar putea exista în regiune.
Deasemenea a fost exclus şi termenul „Nations” deaorece se condideră ca fiind mai mult
cultural sau sociologic decât legal.

De asemenea, au fost stabilite relații noi în sistemului universal, fiind vorba de

Organizaţia Națiunilor Unite. Articolul 1 din Carta declară că: „În cadrul Organizației
Națiunilor Unite, Organizația Statelor Americane este o agenție regională”, în
conformitate cu prevederile capitolului VIII (Acorduri regionale) din Carta Națiunilor
Unite, și, ca atare, ea participă în activități legate de pace și securitate în regiune, un
exemplu recent fiind angajarea în diverse misiuni comune ale celor doua Organizaţii în
Haiti, unde au avut loc evenimente tragice.

Carta OSA a fost modificată de 4 ori:

1. prin protocoale de modificare de la Buenos Aires din anul 1967;

2. prin protocoale de modificare de la Cartagena de Indias din anul 1985;
3. prin protocoale de modificare de la Washington din anul 1992;
4. prin protocoale de modificare de la Managua din anul 1993.

Deși nu sunt prevăzute în Carta, din anul 1994 au loc Summit-uri foarte importante ale
șefilor de stat și de guvern din America, în urma cărora se emit decizii și recomandări, în
general sub forma unor declarații și deasemenea se elaborează Planuri de acțiune privind
obiective care trebuie îndeplinite de organizațiile sistemului inter-american și, mai ales de
către OSA.

OSA, de asemenea, acționează ca secretariat pentru diverse reuniuni ministeriale, în

special, pentru reuniuni ale miniștrilor de Justiție, miniștrilor Muncii, miniștrilor de
Știință și Tehnologie, și a miniștrilor Educației din cele două Americi.12

În anii ’90, ca şi pe alte continente, şi în America s-au dezvoltat organizaţii economice

regionale sau subregionale. Fără îndoială, eforturi în general eşuate sau puţin riguroase,
sunt întreprinse încă din anii ’60: în 1960, Piaţa Comună a Americii Centrale (M.C.C.A.);
în 1973 Comunitatea Caraibelor (CARICOM), renumind 12 ţări ale Caraibelor plus

12
http://www.oas.org/en/about/our_history.asp Organization af American States – Our history, traducere Begu Valentin;

6
Bahamas; în 1976, Sistemul Economic Latino-American (SELA), asociind 25 de ţări
latino-americane.

De la 1 ianuarie 1994 ALENA (Acordul de Liber Schimb Nord-American) sau

NAFTA (North American Free Trade Agreement) regrupează SUA, Canada şi Mexic.
MERCOSUR (Piaţa Comună a Conului Sud) , conceput în 1991 şi intrat în vigoare de la 1
ianuarie 1995, asociază Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay.

O ultimă organizaţie sud-americană este grupul ANDIN format în 1969, care

regrupează Bolivia , Chile, Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuiela (din 1973). În 1976,
statul Chile al lui Pinochet, angajându-se în domeniul economic pe cale ultra-liberală, s-a
retras din grup.13

Organizaţia Statelor Americane conform Cartei OSA

Organizația Statelor Americane (en. Organization of American States, abreviat OAS

sau OEA, după celelalte trei limbi oficiale) este o organizație internațională, cu sediul la
Washington, DC, Statele Unite ale Americii. Această organizație cuprinde din 35 de state
independente din ambele America, dar participarea Hondurasului a fost suspendată în
urmare a loviturii de stat din 28.06.2009.14 Cuba a fost suspendată încă din 1962, ca
urmare a regimului său politic. Pe lângă organizaţie sunt şi 30 de membri observatori,
inclusiv Uniunea Europeană.15

Membrii activi ai Organizației Statelor Americane sunt: Antigua și Barbuda,

Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Costa
Rica, Cuba, Dominica, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti,
Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Republica Dominicană,
SUA, Sf. Cristofor și Nevis, Sf. Vincențiu și Grenadine, Sfânta Lucia, Surinam, Trinidad
și Tobago.

Limbile oficiale sunt: franceza, spaniola, olandeza, engleza, portugheza.16

13
http://ro.scribd.com/doc/46644950/ORGANIZA%C5%A2IILE-INTERNA%C5%A2IONALE „Organizaţiile
internaţionale”;
14
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americane „Organizaţia Statelor Americane”;
15
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americane „Organizaţia Statelor Americane”;

7
 Poate deveni membru al organizaţiei orice stat american care ratifică Carta, în baza
unei comunicări adresate secretarului general, în care se specifică dorinţa de a semna şi a
ratifica Carta organizaţiei, precum şi acceptarea obligaţiilor pe care le presupune calitatea
de membru, în special cele privind securitatea colectivă (art. 27 şi 28 ale Cartei).
Admiterea în organizaţie se face prin votul a 2/3 a Adunării Generale, la recomandarea
Consiliului permanent.17

Principiile OSA

În Capitolul II, alin. 318 sunt menţionate expres principiile OSA:

- dreptul internaţional este norma călăuzitoare a statelor în relaţiile lor reciproce;

- ordinea internaţională este bazată în principal pe respectarea personalităţii,

suveranităţii şi independenţei statelor şi pe îndeplinirea întocmai a obligaţiilor ce rezultă
din tratate sau alte izvoare ale dreptului internaţional;

- buna-credinţă trebuie să guverneze relaţiile dintre ele;

- solidaritatea statelor americane şi înaltele scopuri urmărite prin această reclamă

organizarea lor politică pe baza exercitării efective a democraţiei reprezentative;

- statele americane condamnă războiul de agresiune;

- agresiunea faţă de un stat american constituie o agresiune faţă de toate celelalte state
americane;

- diferendele cu caracter internaţional care se ivesc între două sau mai multe state
americane trebuie rezolvate prin mijloace paşnice;

- justiţia şi securitatea socială constituie baza unei păci trainice;

- cooperarea economică este esenţială pentru bunăstarea şi prosperitatea comună a

popoarelor continentului;

- statele americane proclamă drepturile fundamentale ale omului, fără deosebire de

rasă, naţionalitate, religie sau sex;

17
http://www.crispedia.ro/Organizatia_Statelor_Americane__OSA_ „Organizaţia Statelor Americane - OSA”;
18
http://ro.scribd.com/doc/24364466/Carta-Organizatiei-Statelor-Americane „Carta OSA”;

8
 - unitatea spirituală a continentului se bazează pe respectarea personalităţii culturale a
ţărilor americane şi cere o strânsă cooperare în înaltele idealuri ale culturii umane;

- educaţia popoarelor trebuie să fie îndreptată spre justiţie, libertate şi pace.19

Scopurile OSA

Cât priveşte scopurile şi sarcinile OSA, încă de la început, organizaţia a fost orientată
contra penetrării comunismului pe continentele americane. Principalele sarcini ale
organizaţiei sunt:

- apărarea democraţiei şi a drepturilor omului;

- întărirea păcii şi securităţii pe continentul american;

- soluţionarea diferendelor dintre statele membre prin mijloace paşnice;

- apărarea comună în caz de agresiune împotriva unui stat membru;

- soluţionarea problemelor economice, politice, sociale, culturale şi juridice ale

statelor membre;

- favorizarea liberului-schimb;

- lupta contra traficului cu droguri;

- combaterea corupţiei;

- alte preocupări: educaţie, justiţie, relaţii de muncă, cultură, conservarea

biodiversităţii, atenuarea catastrofelor naturale, telecomunicaţii (societatea in
formaţională globală) etc.20

Drepturile şi obligaţiile statelor

Statele membre ale OSA sunt din punct de vedere juridic egale şi se bucură de
drepturi egale şi de o egală capacitate în exerciţiul lor. Ele au obligaţii egale. Redate
succint, drepturile şi obligaţiile statelor membre sunt:

19
http://www.crispedia.ro/Organizatia_Statelor_Americane__OSA_ „Organizaţia Statelor Americane - OSA”;
20
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;

9
 - de a respecta drepturile celorlalte state, conform dreptului internaţional;

- drepturile fundamentale ale statelor membre nu sunt susceptibile de vreo diminuare;

- existenţa politică a unui stat este independenţa de recunoaşterea sa de către alte state;

- jurisdicţia statelor, în limitele teritoriului naţional, se exercită în mod egal asupra

tuturor locuitorilor naţionali sau străini;

- fiecare stat are dreptul să-şi desfăşoare liber viaţa sa culturală, politică şi economică;

- tratatele şi acordurile dintre state, a căror respectare şi aplicare întocmai constituie

norme în dezvoltarea relaţiilor paşnice între state, trebuie să fie publice;

- nici un stat sau grup de state nu are dreptul să intervină direct sau indirect, indiferent
de motiv, în afacerile interne sau externe ale altui stat;

- nici un stat nu va aplica măsuri de constrângere cu caracter economic sau politic

spre a influenţa voinţa suverană a altui stat sau a obţine astfel avantaje de orice natură;

- teritoriul unui stat este inviolabil;

- nu poate fi obiect de ocupaţie militară şi nici al altor măsuri de forţă luate de alt stat,
direct sau indirect;

- statele americane se obligă să nu recurgă în relaţiile internaţionale la utilizarea forţei

afară de cazul legitimei apărări.21

Toate diferendele ivite între statele americane vor fi soluţionate pe cale paşnică prin
tratative directe, bune oficii, mediere, anchetă şi conciliere, procedură juridică, arbitraj,
precum şi prin alte mijloace asupra cărora statele vor cădea de acord. Aceaste prevederi
nu va fi interpretată ca o depreciere a drepturilor şi obligaţiilor statelor membre în
temeiul articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite.22

Orice agresiune a unui stat împotriva integrităţii sau inviolabilităţii teritoriului sau
împotriva suveranităţii sau independenţei politice a altui stat american va fi considerată
ca un act de agresiune împotriva tuturor statelor americane, în cazul în care

21
http://www.crispedia.ro/Organizatia_Statelor_Americane__OSA_ „Organizaţia Statelor Americane - OSA”;
22
Art. 25, 25 Carta OSA;

10
inviolabilitatea sau integritatea teritorială ori suveranitatea sau independenţa politică a
oricărui stat american vor fi afectate de un atac armat sau de agresiune, de un conflict
extra-continental sau de un conflict între două sau mai multe state americane, de oricare
alt fapt sau situaţie care ar pune în pericol pacea Americii, statele americane vor aplica
măsurile şi procedurile stabilite în tratatele speciale existente în materie.23

Norme economice

Acest capitol a fost introdus în Carta OSA după reforma acesteia din 1967 şi
cuprinde:

- angajamentul statelor americane de a-şi uni eforturile pentru a promova dreptatea

socială pe continent, a atinge, pentru popoarele lor, o dezvoltare economică dinamică şi
armonioasă;

- angajamentul statelor americane de a-şi mobiliza resursele proprii naţionale, umane

şi materiale, şi a asigura o cooperare interamericană eficace;

- a depune eforturi maxime pentru realizarea următoarelor obiective;

- creşterea substanţială şi susţinută a produsului naţional pe cap de locuitor;

- distribuirea egală a venitului naţional;

- sisteme de impunere adecvate şi egale;

- modernizarea vieţii rurale şi reforme;

- dezvoltarea accelerată şi diversificată a industriei;

- salarii juste, posibilităţi de lucru şi condiţii de muncă adecvate pentru toţi;

- lichidarea rapidă a analfabetismului;

- alimentaţie şi locuinţe adecvate pentru toate categoriile populaţiei.

Totodată, statele americane se angajează:

23
Art. 28, 29 Carta OSA;

11
 - să contribuie împreună la rezolvarea problemelor urgente sau grave, beneficiind în
acest scop de ştiinţă şi tehnologie, promovând schimbul şi avantajul cunoştinţelor de
acest gen;

- să acţioneze spre a lichida barierele economice de orice fel în comerţul

interamerican.

Statele cu o mare dezvoltare economică, care în acorduri internaţionale de comerţ

efectuează concesii în beneficiul ţărilor în curs de dezvoltare, nu trebuie să solicite din
partea acestor ţări concesii economice. Statele membre recunosc că integrarea ţărilor în
curs de dezvoltare ale continentului este unul din obiectivele sistemului interamerican şi,
ca urmare, îşi vor orienta eforturile şi vor lua măsurile necesare pentru accelerarea
procesului de integrare. În Carta OSA au fost consacrate atât norme sociale (dreptul la
bunăstarea materială şi dezvoltarea socială, munca este un drept şi o datorie socială etc.),
cât şi norme privitoare la educaţie, ştiinţă şi cultură.24

Organele OSA sunt:

Adunarea Generală, ca organ suprem, este alcătuită din delegaţii acreditate de statele
membre, acestea fiind compuse din reprezentanţi, consilieri, membri acreditaţi de guvern.
Se întruneşte anual şi are rolul de a stabili politica generală a organizaţiei, cooperarea cu
ONU şi alte organizaţii internaţionale, precum şi promovarea cooperării economice,
sociale şi culturale;

Reuniunile consultative ale miniştrilor afacerilor externe, cu scopul de a studia

problemele cu caracter de urgenţă şi de interes comun. Aceste reuniuni au loc la cererea
statelor, dar numai ca urmare a deciziilor Consiliului Permanent luate cu majoritate
absolută.

Consiliul Permanent, alcătuit din reprezentanţi ai statelor membre, cu rang de

ambasadori. Rolul acestuia este consultativ, în special pentru pregătirea ordinii de zi a
reuniunilor consultative.

Consiliile şi agenţia OSA, ca organe cu competenţă recomandativă în probleme ce ţin

de competenţa lor. Acestea sunt:

- Consiliul Economic şi Social;

24
http://www.crispedia.ro/Organizatia_Statelor_Americane__OSA_ „Organizaţia Statelor Americane - OSA”;

12
 - Consiliul Interamerican pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură;
- Consiliul Interamerican pentru Dezvoltare Integrată, axat pe promovarea
dezvoltării economice şi lupta contra sărăciei;
- Agenţia Interamericană pentru Cooperare şi Dezvoltare, creată în anul
2000 pentru promovarea formelor noi şi eficiente de cooperare în lupta contra sărăciei şi
pentru promovarea dezvoltării sociale şi economice;

Comitetul Juridic Interamerican, ca organ consultativ, format din 11 jurişti aleşi de

Adunarea Generală, cu rolul de a contribui la codificarea dreptului internaţional;

Comisia Interamericană a Drepturilor Omului, care are ca scop promovarea şi

apărarea drepturilor omului;

Curtea Interamericană a Drepturilor Omului, ca organ jurisdicţional care poate

adopta hotărâri obligatorii pentru state care i-au acceptat jurisdicţia, în domeniul
drepturilor omului;

Secretariatul, ca organ permanent al organizaţiei condus de Secretarul General, cu un

mandat de 5 ani;

Conferinţele specializate pe diverse domenii ale cooperării dintre statele membre.

OSA şi-a creat şi unele organisme specializate, precum „Organizaţia Interamericană

pentru apărare”, „Comisia Interamericană pentru lupta împotriva abuzului de droguri”,
„Banca Interamericană de Dezvoltare”, „Organizaţia panamericană a Sănătăţii”,
„Institutul Interamerican al Copilului”, sau „Institutul Interamerican de Cooperare pentru
Agricultură”.25

25
http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii internaţionale;

13
 Concluzii

Anii scurşi de la crearea OSA au dovedit că Organizaţia nu s-a dovedit organismul

viabil, apt a soluţiona marile probleme cu care au fost confruntate statele membre, iar
intervenţia Statelor Unite în Republica Dominicană, afacerea guatemaleză, deprecierea
situaţiei interne din statele continentului latino-american au demonstrat lacunele existente
în activitatea acestei organizaţii, pe care statele latino-americane doresc s-o
îmbunătăţească, în ultimii ani se manifestă însă cu tot mai multă putere tendinţele realiste
şi novatoare în cadrul acestei organizaţii (admiterea „pluralismului ideologic”, opoziţia
faţă de tendinţele de dominaţie nord-americană, extinderea schimburilor economice,
ideea „securităţii economice colective” etc.).26

Totuşi nu merită să neglijăm diversele realizări de care au avut parte statele memble
ale Organizaţiei Statelor Americane prin faptul calităţii de membru al acesteia. Din punct
de vedere juridic s-a realizat o oarecare armonizare a dreptului din această zonă globală,
diverse state au primit ajutor şi sprijin în momentele grele din punct de vedere politic,
economic, social sau ecologic prin care au trecut, nemaivorbind de supremaţia Statelor
Unite ale Americii din zonă şi privind partea bună a monedei, a ajutat la implimentarea
mai multor reforme în toate aceste state.

Organizaţia Statelor Americane în principal încearcă să implimenteze în viaţa oricărui

cetăţean al statelor membre principii bazate pe democraţie, respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale oamenilor, pace şi securitate în zonă, cât şi dezvoltarea
economică a tuturor statelor.

26
http://www.crispedia.ro/Organizatia_Statelor_Americane__OSA_ „Organizaţia Statelor Americane - OSA”;

14
 Bibliografie selectivă

Izvoare normative

1. Carta Organizaţiei Statelor Americane

Surse internet în limba română

2. http://www.scribd.com/doc/131313305/Organizatii-Internationale Organizaţii
internaţionale;

3. http://ro.scribd.com/doc/46644950/ORGANIZA%C5%A2IILE-
INTERNA%C5%A2IONALE „Organizaţiile internaţionale”;

4. http://ro.scribd.com/doc/24364466/Carta-Organizatiei-Statelor-Americane „Carta
OSA”;

5. http://www.crispedia.ro/Organizatia_Statelor_Americane__OSA_ „Organizaţia
Statelor Americane - OSA”;

6. http://www.stiucum.com/drept/drept-international/Organizatii-internationale-
int92789.php „Organizaţii internaţionale”;

7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americane „Organizaţia
Statelor Americane”;

Surse în limba engleză

8. http://www.oas.org/en/about/our_history.asp Organization af American States –

Our history, traducere Begu Valentin.

15