ROLUL INTERNETULUI IN EDUCATIE

Proiectul propune realizarea unui chestionar in vederea analizei statistice a ponderii

pe care o reprezinta „internetul” in procesul educatiei. Pentru a nu exista confuzie in termeni,
trebuie mentionat ca „internet” este folosit in limbajul comun pentru a descrie WWW-ul si
orice alta forma de transfer de date si informatii (posta electronica, televiziune si radio pe
internet, fluxuri de stiri, platforme de socializare...etc). Tehnic, acesta este o imensa
infrastructura de retele ce asigura conexiunea intre calculatoare si/sau alte tipuri de dispozitive
digitale. In consecinta, in chestionarul propus, vom atribui acestuia intelesul popular,
mentionandu-se celor chestionati acest fapt intrucat, printre ei, pot fi si persoane care au
proprietatea termenilor.
Istoric
Istoria internetului incepe in anii `60, motivata de necesitatea partajarii informatiei
intre utilizatorii calculatoarelor (de dimensiuni foarte mari in acea perioada), dar adevaratul
catalizator a fost inceputul Razboiului Rece, Departamentul Apararii al SUA fiind determinat,
dupa lansarea satelitului Sputnik, sa gaseasca o modalitate de difuzare a informatiei si in cazul
unui atac nuclear. Acest fapt a dus la crearea primei retele, ARPANET, accesul fiind permis
doar anumitor organizatii academice si de cercetare aflate in relatie cu Departamentul
Apararii. Evolutia tehnologica, aparitia unor retele descentralizate, evolutia programelor de
transfer al informatiilor au facut ca in anul 1983 reteaua ARPANET sa se scindeze in doua:
MILNET, rezervata intereselor militare si o noua retea ARPANET, destinata civililor. In
decurs de 10 ani noul ARPANET se transforma in INTERNET ( conexiune intre retele).
Nasterea WWW-ului se datoreaza imaginatiei lui Tim Berners-Lee, inginer de
software la CERN, care a creat limbajul pentru realizarea paginilor de internet. A introdus
online primul website pe 6 august 1991 cu informatii despre proiectul WWW. In anul 1993,
CERN a anuntat ca tehnologia va fi disponibila gratuit, devenind cel mai important mediu de
comunicare.
Aparitia calculatoarelor personale si, mai nou, combinarea tehnologiei
telecomunicatiilor si informatiei in dispozitivele smart, cu sisteme de operare intuitive,
preturile scazute ale acestora, au facut ca numarul utilizatorilor sa ajunga la inceputul anului
2019 la peste 4,3 miliarde.

Studii
Usurinta accesului si cantitatea imensa de informatie necenzurata implicit, au pus
problema influentei mediului online, in mod special, asupra copiilor si adolescentilor.
Fundatia „Inocenti”, centrul de cercetare „UNICEF”, „Eu Kids Online” si „London School of
Economics and Political Science” au initiat un proiect de cercetare international care-si
propune sa determine riscurile si beneficiile implicate de utilizarea internetului. Participantii
la interviuri si sondaje sunt copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 9 si 17 ani. Concluziile
raportului pilot sunt urmatoarele:
- Copiii au acces la interent in mod predominant la domiciliu si prin dispozitive mobile;
- Majoritatea participantilor invata ceva nou, cautand pe internet;
 - Utilizatorii mai in varsta au o capacitatea mai ridicata de recunoastere a informatiilor
adevarate;
- Copiii au nevoie de suport in privinta setarilor de confidentialitate;
- O minoritatea substantiala a avut contact cu persoane necunoscute in mediul online;
- Copiii argentinieni au raportat cea mai larga gama de probleme, inclusiv escrocherii de
internet, reclame pop-up care au fost pornografice, comportament rău, neplăcut sau
înfricoșător, știri sau imagini, discriminare, hărțuire.
- Tarile participante evalueaza diferit raportul dintre beneficiile si riscurile internetului;
- Copiii cauta ajutorul mai degraba la un prieten, decat la un profesor.
Proiectul este in desfasurare, rezultatele cercetarilor fiind disponibile in prezent din
Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, Ghana, Muntenegru, Filipine, Serbia, Africa de Sud și
Uruguay.

In tara noastra, organizatia „Salvati copiii”, deruleaza din anul 2008 un program integrat
de siguranta online destinat copiilor, „Ora de Net”, co-finantat de Comisia Europeana.
Pentru a minimiza riscurile si pentru a profita de oportunitatile pe care le ofera internetul,
„Salvati Copiii” a realizat in 2010, 2013 si 2015 o serie de sondaje publicate in „Studiu
privind utilizarea internetului de catre copii” – 2019. Volumul esantionului a fost de 1156
copii cu varsta cuprinsa intre 12 si 17 ani inclusiv. Potrivit acestuia, 54% dintre participanti
afirmă că au fost afectați emoțional sau jigniți în spațiul virtual. Totodată, 43% dintre ei admit
că au văzut sau primit mesaje cu caracter sexual, 61% simțindu-se inconfortabil ca urmare a
ceva văzut pe Internet. Deși mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor
respondenți, 48% dintre ei afirmă că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a
informațiilor citite online.
In contextul educational, se sintetizeaza urmatoarele concluzii:
- 73% dintre copiii respondenți spun că folosesc Internetul la școală. Întrebați despre
contextele în care utilizează Internetul în mediul școlar, mai puțin de jumătate spun că
îl folosesc la clasă împreună cu profesorul sau în cazul orelor de informatică. 87,4%
dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze, iar 31% că o fac, pe ascuns, în
timpul orelor de curs.
- 39,9% dintre copii spun că nu sunt încurajați de profesori să folosească Internetul
decât ocazional sau deloc.
- Întrebați ce anume le place să învețe folosind Internetul, majoritatea copiilor
menționează lucruri care îi pasionează, despre care nu se vorbește la școală și care au
o aplicabilitate în viața reală. Aproximativ 4 din 10 copii spun că aprofundează online
informația primită la școală.
- Caracterul interactiv al informației, posibilitatea de a folosi suport video sau audio și
faptul că este facil, reprezintă principalele motivații pentru care copiii aleg să învețe
online.
 Internet-invatare, relationare.
„Web site-ul este un instrument nou, foarte eficient, care faciliteaza procesul de predare/
invatare si nu numai. Web-ul asigura elevilor un pachet variat de informatii stiintifice fiind
incluse in baze de date, biblioteci online, etc. Atat profesorii, cat si elevii, pot schimba idei,
opinii, prin intermediul e-mailului, chat-ului sau site-uri de socializare. Acestia pot organiza
excursii virtuale in muzee de arta sau stiinta, in centrele de cercetare, locuri mai greu
accesibile elevilor. De asemenea, elevii pot publica proiecte, lucrari online, acestea fiind
vizualizate si evaluate fie de cadrele didactice, fie de colegi.
Cursantii isi pot alege domeniile de cunoastere, isi pot urmari propriile interese si pot
accesa informatiile la propriul nivel. Timpul nu este determinat ca intr-o sala de curs,
programul fiind mult mai flexibil. Elevii pot accelera procesul de invatare sau il pot incetini.
Deasemenea, acest tip de invatare permite atat elevilor, cat si profesorilor, sa interactioneze
intr-o comunitate on-line fara a fi prezenti in acelasi loc sau timp.
Elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informatii procesate cu atentie fara a mai fi
implicati emotional. Spre exemplu intr-o discutie on-line, elevii introvertiti tind sa fie mai
activi din mai multe motive. In mediul virtual, inhibitia cauzata de aspectul fizic este
diminuata. Astfel, elevii au mai mult timp pentru dezvoltarea cognitiva, pentru adaptarea,
corectarea si prezentarea ideilor fara distractori din afara. Ei nu trebuie sa concureze cu
extravertitii din punct de vedere emotional, care tind sa domine sala de clasa intr-un timp
relativ scurt.
Dezvoltarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor a condus la nuantarea modului clasic
de a invata. Astfel putem observa ca ne indreptam spre o revolutie in educatie; rolul actual al
profesorului, acela de intermediar al cunoasterii, isi pierde mult din pregnanta. Invatarea este
orientata catre persoana, permitand elevilor/ studentilor sa-si aleaga continutul si
instrumentele corespunzatoare propriilor interese”.
Elearning Romania.