Sunteți pe pagina 1din 15

1. Care dinti erup primii pe arcada maxilara?

Dar
pe arcada mandibulara?
Primii dinti care erup pe arcada maxilara sunt
M1 superior respectiv M1 inferior iar pe
arcada mandibular incisivul central.

2.Care dinte poate fi extras prin rasutire si care este


motivul?
ICS datorita aspectului conic al radacini si a osului
spongios care usureaza extractia. Configuratia
radacini permite manevra de rotire in ax in timpul
extractie.

3.Aspecte morfologice ale fetei palatinale a IC; dar


si a celui lateral ?
Fetele orale au un relief convex in 1/3 cervical si
plan concav 2/3 incizale
Fetele orale au elemente morfologice
caracteristice:cingulum,creste marginale de smalt

4. Forma sectiunii radiculare pe toti dintii..


Frontali superiori-forma triunghiulara
Frontali inferiori-ICI:forma de piscot,
clepsidra,uniform. Prezinta o aplatizare mezio-
distala puternica.
Premolari: PM1 sup: piscot, clapsidra
PM2 sup: aplatizare mezzo distal piscot
PMI 2:forma de cerc
5. Caracteristic clinico-tehnico-terapeutice pe dintii
frontali, atat superior cat si inferior:
-au rol foarte important in fizionomie si fonatie.
-sunt cel mai frecvent expusi traumatismelor
-pozitia anterioara pe arcada ii face usor accesibili
tratamentelor stomatologice
-sunt monoradiculari fiind mai slabi implantati in
osul alveolar decat dintii laterali
-pozitia anterioara si implantarea permit extractia
cu usurinta
-tratament endodontic usurat de pozitia anterioara
si de existenta unui singur cand.

6.Care dinte din grupul frontalilor da abcese


palatinale si care este motivul?
ICLS datorita inclinarii spre distal si a angulatiei
apexului usor spre palatinal.

7. Care dinte din grupul frontalilor da abcese


vestibulare si care este motivul?
IC datorita compactei vestibulare care este mai
subtire in zona frontal

8.Care dinte din grupa frontala superioara prezinta


defecte de ruptie si care sunt acestea?
Canin sup : anodontie (lipsa mugure)
Incluzie
Lipsa de spaciu sufficient( pozitia normale)
9. Caracteristici commune dintilor frontal superior:
raspunsurii 9-10 sunt in 83-84 cartea
11. avem desenezi si la 13

12.Morfotipuri radiculare ale premularului uno


maxilar :
o radacina cu doua canale radiculare, doua radacini
cu doua canale, o radacina bifida cand radacina si
canalele sunt separate in 1/3 apical.

13: desen
14:desen
15:desen
16: Morfotipuri coronare premolar 2 mandibular :
Aspect asemenator premolar unu,doi lobi
Trei lobi: un vestibular si doi palatinal.

17.Diferente morfologice intre premolar superior si


cei inferiori:

PMS: coroana aplatizata MD


Sant MD in linie dreapta
Nu prezinta morfotipuri coronale
Prezinta morfotipuri radiculare
Raport cu sinusul:
Axul coroanei se continua cu axul radacinii:
rol mai important in fizionomie
PMInf: globuloasa
Sant ocluzal curb
Prezinta morfo tipul coronar
Nu prezinta morfo tipul radiculare
Raportul gaura mentala:
Axul coroanei cu axul radaciniia au un unghi obtuz
deschis lingual
Val mai redus.

18-19 carte pagina 95

20:Ce dintii prezinta tuberculi de smalt:


Molar uno superior pe cuspidul MP tubercul
cavabeli
Molar 2 inferior pe cuspidul MV tubercul block

21. Detaliere relief ocluzalM1 maxilar.desen

22. Ordinea cuspizilor molar1 maxilar:


MP>MV>DV>DP
23. Care sunt lobii activi ai dintilor lateral superior:
Lobi palatinal

24:Aspectul radacinii M1 superior:


Cea mai voluminoasa si cea mai puternica
implantare
3 radacini-2 vestibulare aplatizare MD
O palatinala aplatizare VP
Apexurile sunt inclinate spre distal iar apexul
palatinal spre vestibular
Radacini divergente perimetru apexian mare

25.De ce este dificil e extras M1 superior?


M1 superior este dificil de extras datorita celor 3
radacini divergente si a intaririi la acest nivel a
osului maxilarde suprapunerea crestei zigomatica-
alveolare,perimetrul apexian mai mare decat
sectiunea la colet.

26.Diferentele fetei palatinale pe grupul molarilor


superiori.

Diferentele sunt date de disproportia celor 2 cuspizi


palatinali astfel:
-M1 superior:2/3 cuspid MPsi 1/3 DP
-M2 superior:3/4 MPsi ¼ DP
-M3 superior:4/5 MP si 1/5 DP

27.Detaliere relief ocluzal M2 maxilar.Desen.

28. Ordinea cuspizilor M2 maxilar.


29. Caracteristici clinico-tehnico-terapeutice M2
maxilar.

30. Care dinte din grupul lateralilor da cel mai


frecvent accidente de eruptie ?

31. Detaliere relief ocluzalM3 maxilar.

32. Prezentarea morfotipurilor coronare si


radiculare ale M3 maxilar.
33. Detaliere relief ocluzal M1 mandibular.Desen.

34. Ordinea cuspizilor M1 mandibular.


ML>DL>MV>CV>DV

35. Caracteristici clinic-tehnico-terapeutice M1


mandibular.
- volum radacina si calitate os mandibular intarit de
cele doua linii oblice interior si exterior rezulta cea
mai puternica implantare pe arcada mandibulara ,
ingreunand extractia.
-se cariaza timpuriu
-contribuie la stabilizarea in plan vertical a
mandibulei (prima inaltare si apreciere in plan
sagittal a pozitiei mandibulei: Cheia lui Angle)
36. Detaliere relief ocluzal M2 pe mandibula.Desen.

37. Ordinea cuspizilor M2 mandibular.


MV>DV>MP>DP

38. Caracteristici clinic-tehnico-terapeutice M2


mandibular.
Implantarea este inferioara celei de la M1 inferior
Dificultatea extractiei datorita pozitiei distale

39. M3 mandibular- detaliere morfotipuri


radiculare si coronare:
-2 radacini
- monobloc radicular
-1-3 canale radiculare

40. Caracteristici commune molarilor superiori.


Pagina 109
41. Caracteristici comune molarilor inferiori.
Pagina 109

42. Care dinti prezinta morfotipuri coronare ?


IL superior: canin,cui
PM2 inferior :2 cuspizi, 3 cuspizi
M3 superior : M1 superior,M2 superior, PM2
inferior
M3 inferior: M1 inferior,M2 inferior

43. Care dinti prezinta morfotipuri radiculare?

Canin inferior: bifida, doua radacini


PM1 superior: -o radacina cu doua canale
-doua radacini cu doua canale
- o radacina bifida
M3 superior: 1-3 radacini,monobloc
M3 inferior: 2 radacini,monobloc,1-3 canale
radiculare.
44. Ce reprezinta cheia lui Angle?
Cheia lui Angle reprezinta prima inaltare in plan
vertical a mandibulei si aprecierea mandibulei in
plan sagital.
Cuspidul MVal M1 superior trebuie sa corespunda
santului C-V-M al M1 inferior.
Daca santul este in fata cuspidului este mezializat
Daca santul este in spatele cuspidului este distalizat

45. Cum se prezinta curba Wilson si Spee?

Curba Wilson -transversala-o linie imaginara


trasata in plan frontal,care trece prin varful
cuspizilor molarilor de fiecare parte a arcadei, ce
descrie o curba cu concavitatea superioara
-se modifica cu timpul din cauza
abraziunii lobilori active vestibulari astfel incat
poate devein plana sau sa isi schimbe concavitatea
spre inferior

Curba von Spee-sagitala-curba antero-posterioara


care incepe de la varful caninului inferior si uneste
varful cuspizilor vestibulari ai PM si M inferior.
-nu se modifica cu timpul
deoarece abraziunea se produce pe toti dintii.
46. Stopurile ocluzale de gradul unu ,doi si trei.
Gradul 1: -linia crestelor cuspizilor vestibular
inferior vine in intercuspidare maxima in centrul
fetei ocluzale a dintilor superiori
- punctul de sprijin se articuleaza cu
crestele marginale superioare, exceptie
fiind cuspid DVM,inferiorul vine in
fosetele centraleale M1 superior.
Gradul 2:- linia fetei vestibulare ale dintilor frontali
inferiori vine in contact cu fetele
palatinale ale dintilor frontali superiori
Gradul 3: -linia cuspizilor palatinali superiori vine
in intercuspidare maxima in centrul
suprafetei ocluzale a dintilor inferiori
-punctul de sprijin se articuleaza cu
fosetele distale ale PM si MC de la molari, exceptie
DPM superior- crestele marginale ale M inferior

47. Care sunt lobii activi ai dintilor laterali


inferiori?
Lobii activi ai dintilor laterali inferiori sunt lobii
vestibulari.

48. Ce reprezinta acoperirea?


Acoperirea reprezinta distanta in plan vertical ,
masurata in milimetri (mm) de la marginea incizala
a dintilor frontali superiorila marginea incizala a
dintilor frontali inferiori.
49. Ce reprezinta surplombul?
Surplombul reprezinta distanta in plan medio-
sagital masurata in milimetri ,de la marginea
incizala a dintilor frontali superiori la fata
vestibulara a dintilor frontali inferiori.

50. Dati exemple de rapoarte de ocluzie in care


acoperirea este 0.
Labiodont
Inocluzie frontala
Ocluzie inversa frontal

51. Care este raportul de ocluzie normal?


Raportul de ocluzie normal este psalidodont.

52. Ce abateri a rapoartelor de ocluzie pot porni de


la raportul de ocluzie normal?
-adancime= 3mm,surplomb
- daca A> 3mm rezulta raport de ocluzie adanca
- dupa surplomb : s=o rezulta ocluzie adanca
acoperita
s>o rezulta ocluzie adanca in
acoperis

53. In care tip de ocluzie surplombul este negativ?


Surplombul este negativ in ocluzia inversa frontala.
54. Ce caracteristici clinice fac dificila restaurarea
dintilor frontali?
Caracteristicile clinice care fac dificila restaurarea
dintilor frontali sunt:
-repartitia pe mai multe zone de culoare
-pozitia anterioara cu maxim de vizibilitate
- volum redus ale ILS,ICI,ILI

55. Ce reprezinta nisa masticatorie si spatiul


papilar?

Nisa masticatorie reprezinta spatiu D deschis spre


ocluzal rezultat din partea mediana si distala a
cuspizilor vestibulari si orali a 2 dinti succesivi de
pe arcada .

Spatiul papilar reprezinta spatial D cu baze spre


osul alveolar continand la varste tinere papilke
interdentare

56. Care dinti nu prezinta punct de contact?


Dintii care nu realizeaza punct de contact sunt:
-M2 daca nu a erupt M3 prin fata distala
-M3 prin fata distala
-dintii care vin in contact cu un spatiu edentate in
urma unei extractii,caderi de dinti
-in cazul unei diasteme sau treme

57. Ce reprezinta trema si diastema?

Trema reprezinta spatiul dintre fetele proximale a 2


dinti succesivi la nivelul unei arcade prin absenta
punctului de contact.

Diastrema reprezinta spatial dintre ICS respectiv


ICI ,cand acestia prin fetele lor meziale nu
realizeaza contacte interdentare .

58. Ce este o unitate masticatorie?


O unitate masticatorie este formata din doi dinti
vecini si unul antagonist cu care vin in contact,
exceptie facand ICI si M3 superior.

59. Definiri de termeni.


60. Sisteme de notare:

1. Cele 2 arcade dentare ,maxilarul si mandibula


se impart in 4 sectoare : drept superior si
inferior, stang superior si inferior, prin 2 linii :
-planul medio-sagital
-planul ocuzal

2. identificarea hemiarcadei se face printr-o cifra,


litera , semn matematic
3. dreapta pacientului este stanga examintorului
4. dintii unei hemiarcade se noteaza cu cifre
arabe/ romana de la linia mediana spre
extremitatea distala a arcadei

61. Smalt,dentina ,cement. De unde provin din


punct de vedere embriologic? Ce tipuri de celule le
produc? In caiet