DINAMICA STRUCTURILOR SI

ELEMENTE DE INGINERIE SEISMICA

CURSUL NR. 3

DINAMICA SISTEMELOR CU 1 GLD.

VIBRATII LIBERE CU AMORTIZARE. FRACTIUNE DIN AMORTIZAREA CRITICA.
DECREMENT LOGARITMIC AL AMORTIZARII

In situatia in care sistemul oscilant poseda capacitate de amortizare, miscarea inceteaza dupa un
anumit interval de timp, avand deci caracterul unei vibratii tranzitorii. In ecuatia de echilibru
dinamic instantaneu care va caracteriza miscarea sistemului, intervin urmatoarele forte: (i) forta
de inertie, Fi  t   mx t  ; (ii) forta de rezistenta (de amortizare vascoasa) Fa  t   cx  t  (iii) forta
elastica, Fe  t   kx t  . Ecuatia de miscare a sistemului dinamic rezulta de forma:
x t   2  x  t    2 x t   0
Pentru rezolvarea acestei ecuatii diferentiale omogene de ordinul II cu coeficienti constanti se
scrie ecuatia caracteristica: r 2  2r   2  0 ale carei radacini sunt: r1, 2      2   2 . In
functie de valoarea discriminantului din relatia anterioara se disting 3 cazuri care vor fi analizate
in continuare.

AMORIZARE CRITICA

Valoarea coeficientului de amortizare pentru care discriminantul se anuleaza se numeste

coeficient de amortizare critica si se noteaza prin ccr. Rezulta deci:
ccr
 2   2  0 , adica  cr   cum ccr  2  cr m  ccr  2m   
2m
Se constata ca coeficientul de amortizare crititca este o caracteristica proprie a sistemului
oscilant, exprinmandu-se prin intermediul elementelor acestuia. Rapostul dintre coeficientul de
amortizare efectiv si cel de amortizare critica se numeste fractiune din amortizarea critica si se
noteaza cu ν.
c c 2m 
 sau        
ccr 2m 2m 
Fractiunea din amortizarea critica are o larga utilizare in Dinamica structurilor si in special in
Ingineria seismica. Spre deoasebire de c , fractiunea din amortizarea critica este un numar
adimensional si caracterizeaza mult mai intuitiv capacitatea de amortizare a unei structuri. Prin
urmare, in cazul amortizarii critice rezulta:
   cr   c  ccr sau   1

Intrucat r1, 2        solutia ecuatiei de miscare va avea expresia:

x t   Ae r1t  Bte r2t  e  t  C1  tC2 

Constantele de integrare A si B se determina din conditiile initiale ale miscarii: x t  0   x0 si
x  t  0   v0 , obtinandu-se: A  x0 si B  v0  x0 si deci x t   e t  x0   v0  0  t  .
Relatia anterioara arata ca miscarea corespunzatoare acestui caz este aperiodica, pierzandu-si
caracterul oscilatoriu.

AMORIZARE SUPRACRITICA

Daca coeficientul de amortizare efectiv c depaseste valoarea coeficientului de amortizare critica

ccr se considera ca sistemul oscilant are amortizare supracritica. Deci cand: c  ccr rezulta   

si   1 , iar radacinile r1 si r2 sunt reale si negative r1, 2      2   2 . Solutia ecuatiei de 
miscare rezulta de forma:
x  t   Ae r1t  Be r2t  e  t 
 Ae
 2  2 t
 Be   2  2 t 

 

In baza conditiilor initiale se obtin expresiile constantelor, A si B:

A

v0  x0    2   2  si B   v  x  0 0  2 2 
2   2 2
2   2 2

Analog cazului precedent, miscarea rezultanta nu mai este oscilatorie ci aperiodica. Intr-o miscare
aperiodica, sistemul care a fost scos din pozitia de echilibru revine la pozitia sa initiala fara a
oscila.

AMORIZARE SUBCRITICA

Acest ultim caz intereseaza din punct de vedere practic intrucat c  ccr ,   1 si     .
Radacinile ecuatiei caracteristice vor fi de aceasta data imaginare (complexe conjugate), adica:
sau r1, 2     j
*
r1, 2     j  2   2

unde  *   2   2 reprezinta pulsatia proprie a sistemului oscilant cand se tine seama de

influenta amortizarii si j   1 .
In acest caz solutia ecuatiei de miscare este de forma:

x t   Ae r1t  Be r2t  e  t Ae j t  Be  j t
* *

Dezvoltand functiile exponentiale si utilizand relatiile lui Euler, solutia de mai sus se poate scrie
sub forma:

x t   e  t C1 sin  *t  C2 cos  *t 
Prin compactarea termenilor din paranteza, se obtine:
C2
   
x t   Ae  t sin  *t   *  Ae t sin  *t   * unde: A  C12  C22 si tg 
*

C1
.

Constantele C1 si C2 se obtin din conditiile initiale, folosindu-se deci si expresia variatiei

vitezei:
 
x  t   e  t  *C1 cos  *t   *C2 sin  *t  e  t C1 sin  *t  C2 cos  *t 
v0  x0
Rezulta: C1  si C2  x0
*
Exprimarea miscarii prin intermediul relatiei x t   Ae t sin  *t   *  este mult mai
convenabila si mai sugestiva. Aceasta este o miscare armonica de pulsatie  * si amplitudine
Ae t care descreste in timp. O asemenea miscare se mai numeste si pseudo-armonica.
Studiul miscarii permite identificarea completa a caracteristicilor de definire (valoare proprie,
amortizare) ale sistemului dinamic.
Pulsatia proprie a vibratiei este influentata de amortizare prin coeficientul  sau prin factorul 
:
2
 
*   2   2   1     1  2
 

Se observa ca pulsatia proprie, cand se tine cont de prezenta amortizarii, este mai mica decat in
cazul cand se neglijeaza amortizarea. In baza relatiei anterioare se pot determina urmatoarele
expresii:
T* T 1  2 f *  f 1  2

Deoarece pentru structurile frecvent utilizate in constructiile ingineresti fractiunea din

amortizarea critica este mai mica de 20%, se poate neglija influenta amortizarii asupra valorii
proprii a sistemului dinamic, astfel incat relatiile anterioare devin:
*   T *  T f* f

v0>0
A(t)=Aexp(-νt) x0=10
xn x(t)
v0=100
x0 m

tn tn+1 k
xn+1 c
T*

x0=10
v0<0 A(t)=Aexp(-νt) x(t)
xn xn+1 v0=3
m
x0

tn tn+1 k

T* c

DECREMENTUL LOGARITMIC
Decrementul logaritmic al amortizarii reprezinta logaritmul natural al raportului dintre doua
amplitudini succesive decalate printr-o perioada. Se considera urmatoarele amplitudini succesive
 t  t
ale vibratiei, xn  Ae n si xn 1  Ae n1 , al caror raport este:

xn Ae  t n
 e   tn1 t n   e T
*
  t n1
xn 1 Ae
Conform definitiei, decrementul logaritmic rezulta:
xn 2 T 2 2
  ln  T *  T *       2
xn 1 T 1  2 1 2 1 2
Cu ajutorul relatiei anterioare se determina valoarea fractiunii din amortizarea critica care se
foloseste in calculul dinamic. Relatia de calcul poate fi:


2
in cazul amortizarii vascoase, valoarea fractiunii din amortizarea critica depinde in general de
tipul structurilor si de materialul din care acestea sunt executate si se obtine numai pe cale
experimentala.