Sunteți pe pagina 1din 21
RiCnO USS tA C Rikohat fai! ORGANUL SOC. CULTURALE “TIMOG" a’ ROMANILOR DIN VALEA TIMOCULUI $| DREAPTA DUNARII ION C. GRADISTEANU 1865-1932 Intemectornl miscirii naionaigea-Romanilgr tio V. Timocului i dr. Dundrif Girant responsasil: Dr. P. Voda-Timoceanu REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: ~ BUCURESTI, B-DuL CAROL I, 6 ORGAN AL SOCIETATH CULTURALE «TIMOC» APARE LUNAR SUB CONDUCEREA UNUL COMITET ABOUAMENTE a & Redactia si Administratia: » 100 anual pentru particulari B-dul Carol No, 6 ~ >on institufii Bucuresti CUPRINSUL: Un an de lupta — — — Dr.P. Vodd-Timoceanu Tragedia roménilor intelectuali din Bulgaria — — ps Colonizarea Cadrilaterulul — Andrei I. Andrei Pe drumul pe care merge el — . Petre Florescu O precizare — — -— — P. toneseu ‘Radoifa Haiducul) — — —2 4 * , Scrisori dela fratii de peste hotare ree Un moment istoric — — — Crdciun Fopa Vedenia — — — — — Victor C. Bercescu Din obiceiyrile timocenilor — Ing. D. M. Truia Problema bisericeaseai Ja romanii de peste hofare — — — Silvius M. P. Miclea Corul bulgarese al _ bisericei romane din Sofia — — — Dr. P. Vodd-Timoceanu In loc de recenzie — — — Jon Goschin Informatiuni gi recenzii — — ide Secretar de redactie: PETRE FLORESCU Un an de lupta Un an de tupta, un an de sbucium. Se cuvine deci, sa facem o scurta recapitulare a celor realizate pana in prezent. : Am spus de la inceput, ca prin revista noastra- ne-am propus s4 infieram nedreptatile ce se fac fratilor nostri de peste Dunare, sa aducem la cunostinta opiniei publice dezi- deratele lor strigatoare — pentru a li se da scoalé si bisericd. Masura in care am atins acest scop inifial ai Comitetul de redacfle al rev. cult. ,Timocul ij, D-1 Dr, P. Voda-Timoceany, dr. D+l A, 1. Andrei, st. D-1 P. Florestu. Planul I: Planul IT: dr. D-] Ing. D, Truia, st. D-l Av. Craciun Popa. nostru — ne-a dovedit-o atat presa noastra cat si bucuria’ starniti tn sufletul celor de peste hotare, pe care am aratat-o la timp. Dar pe langa acest program al nostru, noi am mai dat la iveala gi alte laturi ale problemei: interdependenta: popoarelor balcanice pe taramul cultural si national ip fe XY, trecut, — ceéace inseamna ca aceste legaturi se pot inten- Sifica "si in viitor, — bineinfeles, daca ar exista bunavoinfa $i intelegere. Dovada este ca revista noastra a fost ceruta gi de intelectualii bulgari din fara — si relevata chiar de presa bulgard, iar in articolul (?) bulgari din Dobrogea. Nu s’a gasit péind in prezent un singur om politic sau de stiinta in statul vecin care sa priveasca problema cu curaj si sd dea un raspuns obiectiv. ? Stim ca se tem de o precizare, ca nu cumva 0 astfel de marturie s& fie exploatata de noi, folosind-o ca’ un ar- gument in sprijinul tezei noastre. Noi, insa, afirmaim cu tarie, ca nu avem nevoe’ nici de martori si nici de vechi documente istorice pentru a dovedi origina noastra, (desi exista). Noi invocam un singur argument, ne sprijinim pe un singur document de notoriotate publica: — limba gi tra- ditiile noastre. : Sunt, sau nu sunt acestea romanesti? La acesta in- vitam sa raspunda «amicii» nostri din Bulgaria. Si daca DA, dece continua si ne serveasca diferite teorii istorice, cari mai de care bogate in fantezie? In ceeace privegte argumentul suprem al amicilor nog- fri, c4 problema romanilor din Bulgaria, este creatiunea Statului Roman, cu scopul de a contrabalansa problema fratilor lor din Dobrogea, noi tinem a preciza, cd nu se poate creia din neant o problema si cd problema timoce- nilor exista decand ei locuesc acea regiune. Atunci cand s’a pus in discufiune, nu s’a facut altceva decat de a se profita de momentul istoric, Punerea in dis— cutiune nu s’a facut de Statul Roman, ci de noi, intelec- tualii romani din Timoe, fiii care purtim raza calauzitoare a parinfilor si frafilor nostri ramasi in intuneric, noi, re- prezentanfii firesti si deaceea, numai noi suntem factorii instituiti de a revendica drepturi in numele lor, In spatele nostru stau zeci de mii de roméni, frati de-ai nostri, ramagi in Valea Timocului si dreapta Dunarii. Prin aceasta vroim a pune la punct pe adversarii nostri care eman pdreri fara raspundere. Noi apreciem poporul bulgar in mijlocul caruia ne-anv nascut si am crescut si daca acest popor doreste in mod sincer colaborarea cu Romania, sa binevoiasca a ne acorda drepturi. Atunci noi vom forma puntea spirituala intre am- bele state. Numai asifel se va contribui in mod real la propasirea ambelor natiuni, pe care atdtea interese comune le leaga. Si apoi romnii din Timoc au dat cu prisosinf& dovada de cei mai loaiali si pagnici cetafeni ai Statului- Bulgar. Prin acordarea de drepturi culturale si libertate deplina fn manifestarea vietii noastre spirituale, noi nu vor schimba atitudinea noastra fata de statul respectiv. Din contra, inca mai adane se va intipari in sufletul nostriv dragostea de acel popor, care tie si respecte drepturile noastre sacre. Se mai obiecteazi adesea, ca asa zisii romani din ju- rul Vidinului, nu constituie 0 minoritate etnica, nefiind re- cunoscufi de tratatele internationale si ca tare, nu se pot pune sub ocrotirea clauzelor respective. Eroare profunda. Din litera si spiritul acestor tratate se vede clar ca ele numai definesc o minoritate si nicidecum nu determina grupurile respective. Populatiunea din jurul Vidinului intrunegte toate ele~ mentele cerute de aceste tratate si ergo constituie o mi— 15 noritate (voi reveni intr'un articol viitor amanunfit asupra acestei chestiuni). oa . lata dece, noi, intelectuali romani din Timoe, afirmam sus si tare ca, vom lupta fara preget pana la izbanda fi- nala. ’ \ sca eee Noi nu cerem numai drepturi culturale dar si pa ticipare egala la distributia bunurilor Statului Bulgar, pen- tru care parintii si frafii nostri au varsat sangele in apda- ~ rarea granitelor si independentei Bulgariei, si tocmai de- il i dispref. aceea nu trebue sd fim tratati cu dispref. salt Romania in diferite randuri a intins in mod sincer iei laborare. mana Bulgariei pentru o strinsa col al : ; Ambele popoare sunt egal de viguroase gi numai pe calea unei sincere colabordri, ele vor prospera gi vor aduce: rinosul lor altarul pacii. ny : Dar 0 Gaara nu este posibila decat atunci cand yecinii dela sud vor conveni la acordarea de drepturi ro- manilor din Valea Timocului si dreapta Dunarii. ane Rezolvarea cea mai echitabila este aplicarea principiu— jui reciprocitatii in toata plenitudinea tui if Acesta este drumul cel mai drept si posibil. ee P. IONESCU avocat — oO eee Rugam ca Denii abonati si cititori ai revistei noastre, care au primit requlat revista noastra pe intreg anul in curs, sd binevoiasca a trimite la redactie costul abonamentului Radoité haiducul (poveste populara) 8 me boeken mal vestiti haiduci ai Timocului, a c&rui faima § inti de cant&retii populari, est dei i m se cantaretii , este Radoita hai beauls a faptele lui vitejesti din timpul turcilor oe es say eee tot asa de bine ca gia celorlalti frati d e ai lui — Stungs, Velcu si Zdrelea a a 2 Se duse vorba departe despre puterea si mestesugul lui, cum se lupta Radoita, incat P: fi e ta, incat i aoe ‘aga dela Vidin adun& o mar El ins& se plimb: i i ‘insa se plimba prin muntii Baleanilor, e ri trecand incoace gi dincolo peste Timoc, — i desu eens ; Ta sii pese de Dar se Intampl. pla odata ca el a fost i mays c prins de i MSs $i atunel turcii hotarara-si-] omoare. oe tee oa ee ee Radoita se rugi de Pasa ca si-i ae ine -si fact si el ultima rugaciun 1 i i I dupa datina stramoseasca. PARES ah ee ea Dar, dupa ce se termi ; rininara toate i i = : aceste, Radoité ri ep pret cobaty il imbrBea hainele Tu sie vaecloe ee cum ci Radoiya © gata de spanzurat, i in tim i a scuipandu-si in talpile picioaretor spune: — Radoifa ai eae $i-0 rupe din nou in munti, : zura tureii c& a i gi aan u fost pacalifi si jurar& cd se vor ras- M ‘ , ae ae, Lau ciutat pe Radoits, — dar turcii n’au putut Bee — ee el se preschimba in tot felul. FL aaa 2 ana lui Pasa din Dili se hot&raste si dea tooo eee carel va prinde. Radoit’, stiind pe turci ci Sun Saas aaa sd le mai joace inca o fest% si se luse | d if’, — om sirac luciu di aut si ii zise: Nita, vrei tu s& te imbogatesti? ie is j esti? oe eu oe eand il vazu pe Radoita — ingheti de fried, a ita mea, m’a ferit Dumnezeu, = raspunse Nica. , nu vrei s mergi cu mine? s¢ rasti Radoita la el. 1 — de nu stia ce sa fact. In Badea Nit tremura varga, oo de lire sar- fine, se dusera ei panala orag 9! turcii detera 10 manului Nita si pe Radoita tl bagara la inchisoare. Bietul om isi facu cruce si ruga pe Atotputernie s& dea sinatate si putere lui Radoita, ca si scape din nou din mai- nile basibuzucilor. Ei, iat& cA tureii il pedepsira din nou pe Radoita cu moar- tea, — dar, mare le fu mirarea, cand auzira ca el murise in nchisoare. Cand ereau gata sd] duct la groapa, — cadana lui Osman Pasa spuse sA nui fact nimie pentru c4 Radoita iar ii vor insela. Apoi se adunara Ja sfat si hotarase ca si-l supuna la cele mai teribile torturi. Tl pun in mijlocul orasului — si pentriy a vedea dac& este mort, — aranjeazi ca o hora de fete mari sa joace in jurul lui, dar Radaoita se face ci nu vede gi nu aude. Numai cand a trecut pelangé el iubita lui a migcat putin din mustata si ea atunci s’a facut c&i cade batista pe obrazul lui Radoita. Dup& aceia aduc un mare balaur din munti sil pun pe pantecele lui Radoita, dar sarpele frate cu haiducul, pricepe ca Radoif’ nu este mort si nui face nimic. Astfel Ri&doita scapa gi din ghiarele sarpelui. Nu trecu mult si tureii hotérard 84 faca foc pe pieptul Jui Radoitt, dar Dumnezeu avu grije de Radoita, 4 atunci dete o ploaie torentiala, Incat si din pericolul acesta seapa. Cadana, nevasta lui Osman Pasa, tot nu vroia sa Sse dea patuti si atunci spuse ca Radoits sa fie legat cobza si aruncat a Dunire, dar el umflandu-se rupse funiile dela maini st Pi cioare si esi la mal, spre spaima turcilor. In cele din urméa, turcii, nemai stiind ce sA mal facd cu acestom, adusera un cal mare si ndravag sil legard de coada jui. Dar cand sa plece calul, Radoita, caruia atara ii trebuia, dintr’o dat& se arunca pe coama calului ca un fulger si le spuse din sbor turcilor, — la revedere. Nu trecu mult timp si Radoiya cobor din nou din munti- Jmbracat in haine de dervig se duse in palatul lui Osman Pasa, unde vadana lui li dete multe si scumpe daruri spre a se ruga Domnului pentru pacatele ei, cdci mult la chinuit pe Radoia. La esire din palat, insd, Radoiti lasi si se strecoare un biletel in care spunea ca dervisul a fost insusi Radoita. Cadana de spaima a cazut bolnava. Zi si noapte ea Tl visa pe Radoita- Jntr’o zi insa prefacandu-se in cersetor intra pentru ultima oad la Osman Pasa in palat unde 1-1 taie pe el Pana si-a dat suftetul, Radoiti a traitin muntii Pe cadana. Auzita In com. Rabova Jud. Vidin a, eee O scrisoare dela un invadtator roman din Banatul Iugolsay 'm toamna aceasta am auzit ci apare In Bucuresti revista + Timocul”, pentru romanii din Timoe. y Foarte mare bucurie am despre acest organ, pre romani din Valea Timocului mult ma putea nation gandeam tere ci poata in ci eu des- im gandit cum s’ar € sunt influenja{i de sla dei ar fi bund pentru ei o gaze ma a tips le, dar si fie dat si alfabetul Jatin, ca cititor ta, chiar ast’ iarna am trimis la Varset, la »Nadejdea”, niste articole si le spuneam fai ai del ca mare bine ar face daci ar pute rub litere cirile pentru timoceni, sau sa roage cercurile culturale din Romania, dar nu m mui dat la acestea niciun raspuns Auzind acum de organul Timocenilor, foarte ma ant bucuros si ni ca cind ceva ma ametit. Va rog, cdutafi pe toate cdile sa puteti baga ca slavizati, c&ci bis: it mai multi luming in acesti frati ai nostri ici si scoli romane nu ered ci mai daw {a noi in Binat st scoala numai pe un piciory dar uneori si numai intr'un genuchin, De multe ori citese in siarul »Lumea si Tara’? din Cluj cate mii si milioane cheliuese mi- nistrii si alfi funetionari de stat, asa de geaba Ce a fi dact s'ar economisi cel putin un milion ca si se poarte grije pentru aceste Iucruri $i si se cheftuiasce’ pentru intinderea culturii la romani din afar de hotarele Romaniei, bi, ciici 19 saci daci nu ne da statul roman mana de ajutor nici noi nu putem face cine stie ce, caci vem apostoli atat de iscusifi si dle pregitifi cum aveam bundoara: Gheorghe Lazar, Asachi, Eliade, ete. Adeseori vin Ja noi in Banat romanii din Timoe si ii intrebiim de scoli gi biserici, iar ei se minund cand aud ci la noi se serveste in biserici romaneste. Se intampli ci uneori vin cate unii pela biseried, cAci ei sunt foarte inapoiati de noi. Vi tog eu cele mai dulci rugaminfi si-mi trimiteti niste numere din ,,Timocul”, clicl dar voiu putea si fac si ew cu ele printre ei, cici este niste sate aproape de Roz mania in drept cam cu Covia (Cubinul), anumie Brejan, aproape numai romani, dar si altele mai este, cici nu le stiu la toatg numele. Astept bucuros si-mi vind din partea dv., cat mai in grabi, cx Dumnezeu inainte. Va salut cu toati stima, T. F. a——————————— Ura cititoritor, abonafilor, precum gt frajilor de peste hotare ca noul an 1935 st te aduct sdndlate, bucurie $f eat mary ri mult belgug :—+ eT Te ge Un moment istoric Hotarele sunt numai de form&, caci Dunarea desparte dou "ari, iar nu doua popoare. Pe timpuri, cand barbari nivaleau ca puhoaiele nesfarsite, Aurelian a semanat printre Balcani, Romani, la fel cu cei din Tara Romaneasca. Dar timpul a trecut si lumea romafii s’a clasat pe popoare gi astizi Dunarea desparte Romania de Bulgaria si lugoslavia. Dupa cum se stie, ins4, populatia cuprinsa in granitele Bul- garici si Iugoslaviei nu este toat’ bulgari si sarbi, caci pe malul Dunarei si Timocului, remeniscentele lui Aurelian, salasluesc si astizi, stiind prea bine ca sunt romani, dar ce pot face ei? Dunirea ii desparte... Ei ii stiau, aga cum mai’nainte stiau pe Tarani de peste ap4, cu cari se asemanau la vorbasi obiceiuri, nustiau insacd sunt frati ai aceluias neam : Adesea ori vorbe nevinovate porneau de pe ambele maluri dela fii aceluiagi popor, dar pe care Dundrea tirana i-a rasl&atit. Se suptrau Timocenii cand Bulgarii si Sarbii le spuneau desprejuitor ,maméaligari si valahi scarbosi“, considerand insulta numai in faptul cé ii Piceau frati cu fratii lor. Era o denegare involumtara pentru ca lipsea cineva care 84 le spuna Timocenilor cd sunt Romani. Aceasta stare a dii- nuit pana la isbucnirea razboiului mondial, care a prilejuit s& Se cunoasca fratii intre ei, iar dupa rdzboiu, am vazut organizata © excursie a studentilor Romani dela Universitatea din Bucu- resti in Timoc. Cu aceastA ocazie s’ rioasa, dar fericiti, atat vizitatorii cat si primitori beau prin nimic... Era in ziua de Sf. Maria 1923, cand in comuna Stanotarn din judetul Vidin, se serba patronul Biserizei, unde se adunasera Timoceni de prin toate comunele. Pretutindeni flori si bucurie! Era asteptat grupul de ex: cursionisti Romani. Studentilor Romani nu le veneau sa-si creada ochilor cand au fost intampinati romanrste. In biserici s'au cantat cantece pe care toti le-au inteles side care s’au minunat. Studentii Ro- mani glorificau pe Dumnezeul bun, care-i indemnase s& vie facut reciproc aceiag constatare cu- nu se deose- 2i n Timoc. Apoi intro voce si simtire, fii din acelagi sange au -cantat impreuna, iar la intonarea muzicei romanesti s’a incins hora, semn al frafirii si al unirii: ,hai sa dam mana cu mand ce-i cu inima romana“, refren care fiicea s& intinda hora mare, uniti in gand gi simtire; vedeai romanca timoceand mana in man& cu studentul bucurestean, sau chipesul flacau timocean intre studentele bucurestene! A fost o sarbitoare ca in basme, c&ci nu s'a mai pomenit alta ca ea! Batrani si batrane, intineri:i varsau lacrimi de bucurie, stu- dentii randuiti pe la toate mesele aritau acestora cA sunt ro- mani si frati ai aceluias neam. ‘a sub acelasi torent toti ereau incalzitide aceleasi sentimente si deodata dela o mas& un bitran, nins de ani si incovoiat de povara lor, grai in cuvinte rare, dulci si graiul lui prea 0 po- veste din 1oo1 de nopti: va salutim cu totii iubiti studenti si Domnul si dea ca Dundrea ce ne desparte si se incovoaie intr’un cot, si sA ne cuprinda la un loc, Aceasta este marea dorinté a Romanilor Timoceni, cari Vor s4 fie si ei in Tara Mami. Proportiile de indltare sufleteasct, atinsa de aceasti suirbi- toare au fost asa de mari, incat a avut urmari nemaipomenite: copii mici, unii chiar f4ri gtirea parintilor, au trecut Dundrea, cuprinsi de dorul de tara pe care ei si o inchipuiau ca un paradis “si unde sd se adape la cultura nationald nemai vrand si mai continue la scolile de acolo, unde li se dadea invatatura intr’o Jimba urata lor si pe care de acum incolo nu vor s’o mai audal Igsi poate cineva inchipui ce rasunet a avut excursia stu- dentilor nostril in inima Romanilor Timoceni, incat si vedem co- pii mici, partsindusi parintii si locul nasterii de dragul cartei si al unui neam pe care ei gii inchipuiau in imaginatia lor tine- reascd — ca ceva aproape de Dumnezeu. Desigur, ca, meritul acestei transformari in sufle+ul Romanilor Timoceni se datoreste in mare parte grupului de studenti excursionisti, care s‘au intors la Bucuresti cu inima plina, si cA de aci inainte ci au creiat pentru Romania un mo- tment istoric, cuprinzand problema drepturilor la viafi cultural a fratilor lor din V. Timocului si dr. Dunarii. CRACIUN POPA Avoeat, Secretar General al Soc. Culturale ,Timoc* Vedenia Incepuse sa ning’. Fulgii_ mari si argintii, se topeau pe nesimtite in apa rece: si incolora. lon Pogon stitea ingandurat si trist in cimeruta se pustic si afumati. Toi colegii Iui plecasera in vacanta Craciu- nului acasa, numai el n’ayea unde si se duca. El era Tupt ca o- frunzi dintr’'un copac secular si aruncat pe alte meleaghtri. Se gandi la clipele sale din timpul copiliriei petrecute’ pe malul Timocului, care de mii de ani se strecoaraé lenes: printre malurile sale acoperite de ierburi, richité si diversi arbori, N’avea nici o stire dela ai sii. Poate ca s’o fi prapadit mamii-sa, unica fiinta, care Ia deplans in ascuns, Ia plecarea lui bruse’ acum 10 ani de zile. Era ziua Sf. Maria, cea mai mare siirbitoare a satulu lume mult& necun Ca intotdeauna a fost si atum ula. Nici acum, dupa atatia ani, nu poate sa-si aduci aminte cum micul Ion Pogon a putut sa plece delingi maicuta sa cea draga- Se vede treaba c4 ceva in sufletul ti se petrecuse, Hira a infelege el, sia plecat in grab’ cu studentii, veni{i dela Bu- curesti aci La inceput nu prea se gandea la locurile pe unde copi-- larise, fiind intre baeti, care-I intelegeau si-l ajutau, dar cu timpul, incetul cu incetul, el porni si simté ceva-gret si apa sator in suflet. Cu scoala mergea destul de bine si protes¢ erau concilianti cu el. Incercase de mai multe ori si afle pe cai lturalnice ce era nou prin satul lui, dar nu isbutise. In cele din urma isi zise c& soarta, dacd a vrut asa cu el, de ce si se puna contra? Cea mai mare usurare sufleteasca, © avea, amintindu-si ci profesoara din satul lui natal, meres: ii zicea: ,valah, valah spurcat”, iar acum, se-simtea mandru ci este roman. 23. Se sculi, par'ci se desteptase dintr’un somn amortito: Arunci o privire fugari in jurul tui, dar inima i-se impietri. Zidurile internatului erau reci si mfute. Desi cduta el sd se sustragé de sub influenta amintirilor sale, totusi Ion Pogon,. acest fiu al Timocului, nu se putea linisti, De prima oara simfi in viafa lui, ce greu e si fii departe de-ai tai, si de a-te simti strein intre ai tai. Isi strnse pumnii, de ii trozniri degetele, iar dintii ti clin- fineau in gura de infuriat ce era, par’cd ar fi fost in mijlocut unor mimi inzdpezi{i. O mica faliaiala, parcé yedenii apareau. in fata ochilor Jui. O, nu! Nu! — se rasti el, — pare ar fi avut pe cineva in fati — si obosit se tranti pe patul siu, care nu prea semana cu celelalte ale tovarisilor sii. Frimantat de atitea ganduré si simfiminte, elevul Ion Pogon adormi, ca un ostas dupa @ grea lupta. Se inoptase deabinelea. lon Pogon adormise cu gandurile sale ce-I frimantase pana la istovire. Acum, in somn, putea sa ‘in voe, putea si-si contemple satului lui. si revada streasina parinteasca libertate campiile din jurul Cel putin, in vis, el va sta de vorba cu scumpa sa mami, care, cine stie, poate ca azi nici nu mai triia, Acolo pe marginea Timocului, Ion Pogon, deseori 0 intampina pe ea cand se ducea seara cu vasele spre Timoc. Dar deodata el tresari din somn. Parca cineva il apucase de gatlej sil strangea de moarte. Repede se scula in picioare si incepu s& priveasea in jurul lui. Dar, mi mai vizu nimic, ab- solut nimic. Da, a fost numai un Elevul on Pogon, se desmetici cu grew din tremuratura. care-l apucase. Si-aduse aminte prin ce trecuse. Se ficea c& se gisea in casa din situcul lui, Mama Iui il primise du bra- jele deschise. Incepuse si-l mang&e. El se simtise asa de fe- ricit... Acum se desteptase din nou intre cele patra ziduri reck si pustii. A fost o vedenie... Desigur, 0 vedenie... inc il incdlzea. VICTOR C. BERCESCU Vedenia Iui Ion Pogon, ' Din obiceiurile timocenilor Z Obiceiurile stramogesti ale romanilor timoceni, in special la timoceni din jud. Vidinului, care prezinté samburele miscarii timocene, sunt foarte variate si bine pastrate. Toamna, cumse termini munca din camp, incep — ser- barile patronului. — Fiecare familie isi alege 0 sarbitoare ca: Vinerea mare, Sf. Arhanghel, Sf. Dumitru, sau Sf. Nicolae, pe care si-o serbeaz’ cu mare pomp& si veselic. — Familia care isi serbeazi ziua , pregateste mancdri si toate bunSta- tile trei zile dearandul. — In prima zi, fetele familiei, sau a . rudelor, cand in familie nu sunt, impart ,mosteori* (pomana, pita din paine si mancare) pela toate rudele din sat. Seara, un biaiat din familie pleacd iarasi pela toate rudele, pe care le pofteste la masa de sear. La masi se adund to—20 de birbati dup& caz, si tot atatea femei cu copii, intr’o parte barbatii gi in alta femeile cu copii; aceste mese se aseazi uneori, chiar, in camere sepa- rate. La familiile mai instirite aceste serbari sunt mai fastuoase, Permitandu-si luxul de a avea si ldutari. — Serbarea dureazi trei zile dearandul si care se face de orice familie cu mare bu- curie, fiind traditionala, Tat& ce se spune in cantecele hazlii locale despre pofta unuia care astepta sA fie invitat la serbarea patronului. Fa-te burt’ foale C’a venit Vinerea mare! Si tot asteptand, dar nefiind poftit de nimeni, zice mai | departe: Fate burti la loc c4 n’ai avut noroc! Din toamn pand in primavara, incep seriile de nuntii, pline de veselie, avant tineresc Sperante noui. — Inainte vreme, nuntile durau 8 zile in sir, dar acum, durata nuntilor s'a redus la o singur4 zi, din spirit de economie si din cauza Sreurstilor materiale, cari se accentuidz& tot mai mult. Duminica dimineata, in ziua propriv-zis a nunjei, toti nun- tasii ginerelui, in ctirute, crabriolete, si briste cu lautari, iar flicaii cAlari pe caii, in frunte cu ginerele, pleacii si ia mireasa dela socri. Aici, mireasa ii intampina cu daruri, facuie de mi- reas, din tesaturi, broderii si lucruri de mana pe care le imparte nuntasilor. Dupa aceste daruri se constata indemana- rea si harnicia miresei. Dela socri nuntasii pleaca la bise- rick pentru cunui erilor, deunde apoise intorc la ginere unde incepe veselia si jocurile. Dupi mas&, se procedeazA la yinvelirea miresei“. In curte pe © grapa se ageaza mireasa, naga da jos valul depe capub miresei si inveleste caput cu o basma de femeie. Cu aceasta mireasa igi ia plangand ultimul adio dela viata de fat%, iar liu farii ii cant batjocoritor : 5 Taci mireasi nu mai plange Ca la mata te vei duce” Si mireast te vei vedea Cand iarba in valra va cregtea“ ! Atat la serbari cat sila nuntii, lautarii — trubadurii po- pulatiunei timoceane, — canta cAntece vechi din trecutul vietiir sbuciumate a romanilor. — Astfel, se cnt cantecele temutu- lui pandur care a luptat contra turcilor, pandind la drumui mare $i atacand deligentile turcesti, apoi imparte prada sdracilor, precum gi alte cantece nationale cari amintesc despre viata Domnitorilor din tara romaneasca, cum este de pildd cantecuh lui Constantin Brancoveanu, In afar de petrecere, veselie dela serbari si nunti, ti- mocenii nu uitA sa onoreze memoria si celor disparuti. Dup& moartea celuia care a fost drag familiei, la a 6 saptamana, ise face pomana prepriu zis. Se intinde o mas&lungi in curte Sau pe strada, la care se aseazi numai copii, stand turceste pe pamant gi cari, din cand in cand, striga in cor: ,Dumnezeul sal ierte". Aceste pomeni, degi costisitoare, se fac cu slintenie, indiferent de starea material a fam'liei. In unele cazuri, unde mortalitatea este mare, aceste pomeni au prilegiuit séracia complecta a familiei. Tot pentru mortii, la flecare sirbatoare mare, la Cr&ciun, Paste, Sf. Gheorghe, Sf. Petru etc., vecinii isi impart mosteoi intre ¢i. — In sambata mortilor din luna Maiu, oamenii dau ‘TIMOCULUI SIRDREAPTA DUNARIL FAY HARTA-VAL 2.250.000 Scara 1 LEGEND A: Romani din judetul Plevna-Bulga iN IL. Baleanilor sarbesti depe Valea Timocului (Bulgaria gi lugoslavia). 2T de pomana imbrac4minte atat pentru cei mori, cat si pentru: i ca sa aibe pe Iumea cealalta. In ziua de ajun in zorii zilei, copiii in grupuri de 10—rs. ingi umbla cu colinda, +), strigand in cor la usa oamenilor : Sculati si ne dati colindeti *), De nu, va moare porcu’n cotet. Cand li se dau colindeti, de bucurie si multumire, zic: Cata tiglt pe casi, Atatia poli pe masa. Jar in caz de refuz, spun: Cata tiglt pe casa Atatia socati®) pe masa. Dvpa terminarea colindului, la despartire, copiii igi zie: Mat gras, Haidet baeti acas! Deasemeni, in timpui sarbatorilor de Craciun, b’etii umbla cu steaua si vicleemul. Primavara, in saptamana alba, se fac in cateva locuri in sat furdume (scranceobe) unde se adun& multi lume, fiecare asteaptand randul s& fie invartit in scarcim de catre flactii. In ziua de Sf. Toader, la marginea satului se fac alergarile de caii,la care iau parte intregul sat. Nu lipsite sunt si horele nationale din fiecare sarbatoare si Dumineci. Si multe alte serbari se fac la romanii timoceni, de mare valoare moral’, cAci, la aceste ocaziuni se uité toate necazurile $i néajunsurile vietii, precum, toate certurile si urile vechi, ce nui st& in firea romanului s4 poarte. strangandu-si mainele pentru o infratire noua. Ing. D. TRUIA 1}, Colinda propritt zis este un ciomag din lemn de tei cojit si_var- gat in dungi albe, obtinute prin arderea partilor cojite si nelnvelite cu coaje anume infagurate serpuitor pe bat 2). Colindeti ~ cola 3) Socwigi — snareci, ——$— $$ —$ ——OOOOEEEEEESSSSSSSSSsess —>>»>=_==SSS——S—SS=. Problema bisericeasca la romanii de peste hotare Vorbire tinuta la Congresul Gene- ral al studentimei romane dela Bai Herculane 1934, in numele , Federafi Sludengitor Romani de peste hatare. © important’ problemi, vitali pentru neamul nostru este a fratilor rimasi in afard ide hotare. Un capitol neglijat este soarta Bisericii Ortodoxe Romine din strain%itate. Peste un milion de suflete romanesti nu pot fi lasate si 4% prin convertirea lor la alta credin{a, ori prin desnationalizarea sigura, care ii asteapti. Se stie dealtfel i avem reégiuni in jurul hotarélor noastre cu massa compacta romane ramasi pradi tuturor vicisitudinilor istorice. Fratit nostri, rimasi, fii ai bisericit stramogesti din: Bul- garia, Jugo-Slavia, Grecia, Albania, Ungaria, Ceho-Sloyacia, America, asteapti cu insetosare semnul mantui din fara intreaga, jonala de m: rica noastra s preacupe direct si indire> fixarea unui plan de actiune sistematics. Acest program poate fi conceput pe temeiul principiulut de reciprocitate, intrucdt aproape toate statele pomenite au si ele la randul lor conationali pe teritoriul Statului Roman. Studentimea romana si crestini adunaté in Congresul au datoria si atraga ate elor politice ice, de a ameliora situatia sufletelor dincolo de fron- ¢ nationale. in cu deviza tineretului nationalist cregtin roman de dincoace si dincolo de hotare, care trebue si ramana scrisd eu litere de aur in inimile noastre: Prin: Iupti, munci si yor Vom ajunge la biruinti!” Bucuresti, la 21.V.1934, SILVIUS M. P. MICLEA Seeretar G-ral al ,Ucroului Studentilor Teologi Ortodoesi Romani", din Banatul Luguslav a, Statul si Bise- de viata lor, prin ter el¢ ¢ moas Corul bulgdresc al_bisericei remdne din Sofia... Citind in In ziua de 30 Noembrie a. c., Primarul oragului Vidin, dr. B. Bonceff (un notoriu romanofob), impreun’ cu un Inspector Silvic din Ministerul Agriculturei, a tinut numaidecat Si fericease’ pe bietii nostri tarani, din com. Chirimbeg, lu- andu-le din izlazul satului 14 ha., pentm scopuri nem/rturisite. Aferim, — ce zice turcul! Cu asta vroia dansul sa se prezinte in fata autoritatilor noastre dela Craiova si la Calafat? 6 Im toate comunele noastre romanesti din Valea Timo- si dreapta Dunarei, au fost destituiti mu numai toti dar si tofi registratorii si personalul politienese, fiind inlocuitt cu bulgari sadea, adusi axpres, de pe cine stie unde “Credem ci mu mai e€ nevoe de comentiri! Serisoare din Timocul bulgaresc Marine, Cartea {-am primit-o si am tras belea rea dupe partea ta. A yenit soldati dila post si a clitat pin cas sia gasat scrisoarea da si m’a loat la post si m’a batut si de acolo m'a manat nt agentu Rio- manici in Bulgaria. Tu ma intrebi sii-t seriu cum si poarti eu Ja Nove-Selo. Si acolo m’a batut ca cicd eu noi aicea, noi triim cu soldatii de tot rau, mai rau de cand Dici Primeste multi siniitate dela noi tofi ai de acasa. cu turcii- nainte scriene cu bucvile (literile) bulgaresti) 1P. Com. Isin jud. Vidin Recenzii ».Viata Literara”. Apare in Capitala cu un bogat si variat material liter: filosofic. Toate problemele culturale si lite- rare sunt tratate cu o cleganti si o eruditie demna de orice revist'ii de specialitate din streindtate. Vom reveni cu alta ocazie mai amanunti Arhivele Basarabiei, revista’ de istori¢ si geografie a Mol- dovei dintre Prut si Nistru, Chisiniu, ..Tiparul Moldovenese” 1934. No. 3. Publicatiile noastre din pro incie si-au schimbat de mult caracterul lor provincial. De multe ori periodicele care apar in cine stie ce colt indepirtat al tirii, rivalizeazi nu num: in forma, dar si in turitatea cu care pun si rezolvi proble- mele. Sunt cunoscute, in acest sens, Arhivele Olteniei, la care putem adauga si pe ale Basara unde se¢ observa aceias asi preacupare, cu acelas zel de munca. Dar, desigur. onoarea nu poate fi decat a conducatorilor: T. G. Bulat si C.N. Tomescu, precum gi a p. s. episcop Visarion: Revista cuprinde articole si documente prefio: Viata Basarabiei, Chisiniu. Director: Pan Halippa. m studiul d-lui V. Tepordei, despre Alexie Ma- teevici, cunoscutul poet basarabean. DI. V. Tepordei, sustine ci Alexie Mateey este poetul care trebue reyendicat pentru curentul poporanist, cu toate ci a fost strein de curentele di Vechiul Regat. Alexie Mateevici a cunoscut adane viata {ara- nului si mai ales lipsurile ei. De aci, din aceast’ cunoastere, au re aceste versuri, care-I integreaza in curentul po- poranist : Hai mai frate, hai i frate Zorile s’aprind, Hai sa cautim dreptate, Voie si pamant. Plugarit-am viata toata S’am muncit noi rau, - N’am vazut zi luminata Numai greu, tot greu. $i pe umeri numai jugu Pan’acum am dus, In robie si in lan{uri Toate ni le-au pus. Mai semneaza d-nii: Pan Halippa, N. Spataru, Th. Hol- ban, ete. Rod Nou. istra. Intr’un oras unde viata are aspectele cele mai ciudate, am dori ca orice emanatie sa fie expresia vietii respective in tot complexul ei. Ar fi mai interesanta si ar ayea nota specific’ — valoarea reali a unei publicafii. Desi aleatuitt dupa calapod de capitala, revista deviaza printr’un monoton acord tomnatec de prea multi duiosie. Silistra are viata mai complexa Baraganul, Director N. Thomescu-Baciu. Revistii, cu bogat si pretios material dela sate si pen- tru sate Caminul Cultural. Inregistrim aci, aparitia revistei ,Cminul Cultural”, care face parte din seria publicatiilor Fundatiilor Culttrale ,,Princi pele Carol” sub directia d-lui D. Gusti Aldturi de Albina, revista Caminul Cultural, ¢ menita s& aibe aceias grije: cercetarea si ridicarea vietii {Aranului roman la forme de viata’ proprii si superioare. Desigur, munca tine- rimei universitare, la apelul Regelui si sub conducerea d-lui D. Gusti, care era facut numai pentru tirani: tetul pentru voi, nic pentru noi; noi va dim, dar nu cerem aga se exprima d-! Gusti, trebuie sai fie sustinuta de cateva prin- care se vor gasi in revista Caminul Cultural. Era Noua, jud. Trei-Scaune. Am remarcat si cu alta ocazie seriozitatea acestei publi- si problemele capitale pe care le discuta. Relevam din numarul din Sept, Limba romaneasea si revizionismul, de G. 1. Seroba. Colinda, Marti Remareim: Sti “Gh. Bujoreamu. Stana, organ al oierilor din intreaga tari, Poiana-Sibiul Revista apare deci in ,,tara oieritului”. Grai Moldovenesc, Iasi, Director; A, G. Delasantinele. August-Octombrie. re Semneaza: Al. Cazaban, Zaharia Stancu, G. Bacovia, M.