Cap. 1.

ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ

În prima parte, a cărei parcurgere necesită circa două ore, sunt reamintite
cunoştinţele despre matrice învăţate în clasa a XI-a, la disciplina de Algebră.
Aceste prime trei subcapitole nu reprezintă un scop în sine, ci ţelul lor este de
a pregăti cititorul pentru introducerea noţiunilor noi din paragrafele
următoare.

1.1. Generalităţi despre matrice.

Se numeşte matrice o mulţime de mn numere (elemente) aranjate într-un
tablou cu m linii şi n coloane (de tipul mn). Astfel, o matrice
dreptunghiulară este:
 a11 a12  a1n 
 
a a 22  a2n 
A   21
  
 
a am2  a mn 
 m1
Folosind elementul generic aij (i = 1, m; j = 1, n) , matricea se notează

prescurtat: A  (aij ) mn , elementele sale fiind numere reale sau complexe.
Dacă m=n, atunci matricea este pătratică (pătrată).
Unei matrice pătrate ( aij ) nn i se asociază un număr numit determinant,
care se calculează după regulile curente din algebra de liceu (clasa a XIa)

a11  a1n
det A =
a n1  a nn

Dacă Aa, aR înseamnă că toate elementele matricei sunt mai mari ca
a; la fel dacă A0, elementele matricei sunt nenegative.
O matrice cu toate elementele nule se numeşte matrice nulă sau matrice
zero: Omn. Matricea de dimensiune 1n se mai numeşte vector linie iar cea
de tipul m1 se numeşte vector coloană.
Elementele aii , i = 1, n formează diagonala principală a matricei iar
suma elementelor de pe diagonala principală se numeşte urma matricei.
7
 Dacă A este o matrice pătrată şi det A0, atunci A se numeşte
nesingulară sau nedegenerată, iar dacă det A=0 se numeşte singulară sau
degenerată.
O matrice pătrată este triunghiulară dacă toate elementele sale situate de
o parte a diagonalei principale sunt nule, iar determinantul ei este egal cu
produsul elementelor de pe diagonala principală. Dacă elementele situate de
ambele părţi ale diagonalei principale sunt nule, atunci matricea se numeşte
matrice diagonală.
Dacă într-o matrice diagonală elementele sunt egale între ele, aii=k, avem
o matrice scalară şi se poate scrie prescurtat: K=(kδij)n unde δij este
simbolul lui Kronecker:
0, i  j
 ij  
1, i  j
Matricea scalară în care k=1 se numeşte matricea unitate şi se notează de
obicei cu E, U sau I indicându-se şi ordinul (dimensiunea). Fiecărui ordin de
matrice pătrată îi corespunde o matrice unitate: En=(δij)n sau Un sau In. De
exemplu:

1 0 0 0
 
0 1 0 0
U4 =  
0 0 1 0
 
0 0 0 1

Matricea -A=(-aij)mn se numeşte opusa matricei A=(aij)mn.

Dacă A=(aij)nn=(aij)n atunci: det (-A)=(-1)ndet A.
O matrice pătrată este simetrică dacă a ij = a ji () i, j = 1, n şi

antisimetrică dacă aij = - a ji () i, j = 1, n . Din aii=-aii rezultă aii=0, adică

elementele de pe diagonala principală a unei matrice antisimetrice sunt nule.
Două matrice A şi B de acelaşi tip sunt egale dacă elementele lor
analoge aij şi bij sunt egale, adică:

A = B  aij = bij , (  ) i = 1, m şi j = 1, n

8
 Egalitatea matricelor reducându-se la egalitatea a mn numere
(elementele matricelor) are aceleaşi proprietăţi ca şi egalitatea numerelor.
Dacă două matrice pătrate sunt egale, determinanţii lor sunt egali (reciproc
nu!).

Teme
1. Definiţi noţiunile de matrice, matrice pătrată, matrice nulă, vector
linie şi vector coloană.
2. Daţi exemplu de matrice singulară şi unul de matrice nedegenerată.
3. Precizaţi pentru fiecare dintre următoarele matrice dacă este scalară,
diagonală şi triunghiulară.
2 0 0 0
2 1 3   4 0 0 2 0 1
  0 3 0 0    
A  0 2 3 , B   , C  0 4 0 , D   0 0 2
0 0 0 4 0
 0 5  
0
 0
 0 4  0
 0 4 
 0 0 0 

1.2. Operaţii cu matrice

1) Suma şi diferenţa a două matrice de acelaşi tip este tot o matrice de
acelaşi tip. Fie A=(aij)mn, B=(bij)mn. Avem A+B=C, unde C=(cij)mn şi

cij = aij + bij () i = 1, m; j = 1, n . Zicem că adunarea este o operaţie internă

(interioară) în mulţimea M a matricelor de acelaşi tip.

Proprietăţile adunării:
1. A+B=B+A (comutativitate)
2. (A+B)+C=A+(B+C) (asociativitate)
3. A+0=0+A=A (matricea 0 - neutră la adunare)
4. A+(-A)=(-A)+A=0 (matricea opusă)

Vedem deci, că mulţimea matricelor de acelaşi tip formează grup aditiv

abelian (comutativ).

9
 Diferenţa matricelor A şi B de acelaşi tip este A-B=A+(-B)=D, unde
D=(dij)mn, d ij  aij  bij () i  1, m; j  1, n . În particular, suma sau
diferenţa a două matrice triunghiulare (superior sau inferior) este tot o
matrice triunghiulară. La fel şi în cazul a două matrice diagonale.
2) Înmulţirea unei matrice cu un scalar (număr algebric).
Fie A=(aij)mn şi λ un scalar. Avem λA=(λaij)mn. În particular, dacă λ=-1

se obţine opusa lui A. Fie M mulţimea matricelor de acelaşi tip şi S

mulţimea scalarilor. Operaţia λA este o operaţie externă a mulţimii M
definită prin intermediul mulţimii S.

Proprietăţi: 1. λ(A+B)=λA+λB (dubla distributivitate

2.(λ 1+λ 2)A=λ 1A+λ 2A în M şi S)
3.(λ 1λ 2)A=λ 1(λ 2A)=λ 2(λ 1A) (asociativitate în S)
4.()1S astfel încât 1A=A1=A (element unitate în S)

Pe baza proprietăţilor (axiomelor) adunării şi respectiv înmulţirii cu un

scalar, tragem concluzia că mulţimea M formează spaţiu liniar (sau

vectorial).
3) Înmulţirea matricelor A şi B are sens dacă numărul de coloane ale lui
A este egal cu numărul de linii ale lui B, adică: A=(aij)mn şi B=(bij)np.
Se defineşte AB=C=(cij)mp, unde:

n
cij = ai1 b1j + ai 2 b2j +  + ain bnj =  aik bkj ; i = 1,m; j = 1, p
k=1

În general: ABBA. Mai mult, dacă AB este o operaţie posibilă,

operaţia BA este posibilă numai dacă numărul liniilor lui A este egal cu
numărul coloanelor lui B.

10
 Proprietăţi:
1. A(BC)=(AB)C - asociativitate
2. A(B+C)=AB+AC - distributivitate faţă de adunare
3. λ(AB)=(λA)B=A(λB) - asociativitate faţă de un scalar
4. A0=0

Observaţie: Dacă A şi B sunt matrice pătrate de acelaşi ordin, atunci AB

şi BA sunt posibile dar în general ABBA. Dacă totuşi AB=BA, matricele A
şi B sunt permutabile, de exemplu:
a  b  a b  a2  b2 ab 
A   , B     AB  BA   
 b 2a    b 0   ab b 2 

Produsul dintre o matrice scalară şi o matrice pătrată, de acelaşi ordin,

este egal cu produsul dintre scalarul k (de pe diagonala principală) şi matrice.
În particular, dacă k=1 atunci K=U şi UA=AU=A, adică matricea
unitate este elementul unitate (sau de efect nul) la înmulţirea matricelor
pătrate.
Dacă A=(aij)n şi B=(bij)n atunci det(AB)=det A det B.
Produsul a două matrice pătrate nesingulare este o matrice pătrată
nesingulară şi reciproc. Spre deosebire de cazul determinanţilor, produsul a
două matrice pătrate poate fi nul fără ca una din matricele factori să fie nulă.
De exemplu:
0 0  0 0 0 0
A  B       02
1 0   2 3   0 0 

În acest caz, zicem că A şi B sunt divizori ai lui zero. Deoarece BA0,

A este divizor la stânga şi B divizor la dreapta.

Teme
1. Efectuaţi A+C, AD. Se poate efectua A+B ? Dar AB ? Dar BA ?
2 0 0 0
2 1 3   4 0 0 2 0 1
  0 3 0 0    
A  0 2 3 , B   , C  0 4 0 , D   0 0 2
0 0 0 4 0
 0 5  
0
 0
 0 4  0
 0 4 
 0 0 0 
11
 1.3. Matricea transpusă şi matricea inversă.
Fie A=(aij)mn. Transpusa matricei A se obţine schimbând liniile cu
coloanele, adică: AT=(aij)nm.
Proprietăţi: 1. (A+B)T=AT+BT 3. (AT)T=A
2. (kA)T=kAT 4. (AB)T=BTAT

Dacă A=(aij)n este simetrică, atunci AT=A i reciproc. Dacă A este

antisimetrică, atunci: AT+A=0.
O matrice este inversabilă dacă este pătrată şi nesingulară. Fie A=(aij)n şi det
A=k0 Atunci () A-1 astfel încât AA-1=A-1A=Un. Determinarea matricei
inverse presupune efectuarea următoarelor operaţii:
- se calculează det A=k0 (în caz contrar nu are sens A -1)
- se scrie AT
- se scrie A* (matricea asociată sau adjuncta lui A), înlocuind toate
elementele aij ale transpusei prin complementele lor algebrice Aij unde Aij=(-
1)i+jMij (Mij fiind minorul elementului aij)
- se împart elementele matricei asociate cu k.
1 *
Deci : A 1  A
k
Proprietăţi: 1.AA-1=A-1A=U (permutabile) şi detAdetA-1=1(reciproce)
2. Dacă A=(aij)n şi B=(bij)n iar AB=U atunci
matricele sunt nesingulare şi una este inversa
celeilalte.
3. (AB)-1=B-1A-1 şi în general:(A1A2  An)-1 =An-1  A1-1
4. (A-1)T=(AT)-1
5. (A-1)-1=A

Teme
1. Calculaţi inversa matricei A. Este matricea B inversabilă ?
2 0 0 0
2 1  3  
  0 3 0 0
A  0 2 3 , B  
0 0 0 4 0
 0 1  
0

 0 0 0 

12
 Rezumat
Matricea unitate este matricea care are toate elementele de pe diagonala
principală egale cu 1, iar celelalte egale cu 0.
Matricea ce are determinantul nenul se numeşte inversabilă sau
nedegenerată. Inversa ei se poate calcula conform metodei studiate în cala a
XI-a şi este acea matrice care înmulţită cu matricea iniţială furnizează ca
rezultat matricea unitate.
Suma şi produsul matricelor se calculează, aşa cum s-a studiat în liceu
„element cu element”.
Produsul a două matrice, dacă are sens, se calculează însumând produsul
câte unui element din fiecare linie a primei matrice cu câte un element din
fiecare coloană a celei de-a doua matrice.

13