Sunteți pe pagina 1din 16

Relaţia psihologiei cognitive

cu ştiinţele cognitive

Mone Ionuţ - Sergiu


ionutmone@psychology.ro
Cuprins
• Revoluţia behavioristă
• Teoria informaţiei și necesitatea studierii ‘cutiei negre”
• Revoluţia cognitivă
• Familia știinţelor cognitive
• “The moment of conception”
• Redefinirea psihologiei ca știinţă cognitivă
• Familia știinţelor cognitive
• Influenţe generale ale știinţelor cognitive asupra dezvoltării psihologiei cognitive
• Influenţele IA și neuroștiinţelor asupra dezvoltării psihologiei cognitive
• “Caracterele” psihologiei cognitive
• Cognitive science sau cognitive sciences?
• Rezultatele unei cercetări interdisciplinare dintre Psihologia cognitivă și
neuroștiinţele cognitive
Revoluţia behavioristă
• “A group of experimental psychologists, influenced by Pavlov and other
physiologists, proposed to redefine psychology as the science of behavior.
They argued that mental events are not publicly observable. The only
objective evidence available is, and must be, behavioral. By changing the
subject to the study of behavior, psychology could become an objective
science based on scientific laws of behavior” Miller, G. A. (2003, p. 143).
• Condiţionarea clasică (Pavlov): SC este urmat imediat de SN; se produce RN. Prin
asociere repetată SC-SN, simpla prezentare a SC duce la apariţia RC.
• Condiţionarea operantă (Skinner): comportamentul este modificat de consecinţele sale
- prin întărire; întărire negativă, pedeapsă.
• “By the mid-1950s it had become apparent that it could not succeed. As
Chomsky remarked, defining psychology as the science of behavior was like
defining physics as the science of meter reading” Miller, G. A. (2003, p. 143).
Teoria informaţiei – necesitatea studierii ‘cutiei negre”
• Necesităţile practice create de cel de-al Doilea război mondial pun în
evidenţă importanţa Teoriei informaţiei - curentul behaviorist își epuizează
potenţialul explicativ.
• A. Turing – logician care a lucrat în al doilea război mondial la spargerea codurilor
secrete de comunicare ale germanilor.
• Acesta construiește o Mașină teoretică cu computabilitate universală (Turing machine).
• Referinţa: Turing, A. M. (1937). On computable numbers, with an application to the
Entscheidungsproblem. Proceedings of the London mathematical society, 2(1), 230-
265.
• Turing prescrie modalitatea de stabilire a inteligenţei unui sistem artificial (Testul
Turing).
• Testul specifică faptul că dacă răspunsul oferit de un sistem informatic artificial nu
poate fi deosebit de răspunsul oferit un sistem informatic natural (mintea umană),
atunci acel sistem informatic este intelligent.
• Prin aceste contribuţii s-au pus bazele Inteligenţei artificiale.
• Wiener si Bigelow – Sistem de control pentru armament antiaerian
• Propagandă
• Leziuni cerebrale
Revoluţia cognitivă
• “Cognitive science is a child of the 1950s, the product of a time when
psychology, anthropology and linguistics were redefining themselves and
computer science and neuroscience as disciplines were coming into
existence. Psychology could not participate in the cognitive revolution until
it had freed itself from behaviorism, thus restoring cognition to scientific
respectability.” Miller, G. A. (2003, p. 142).
• “Whatever we called it, the cognitive counter-revolution in psychology
brought the mind back into experimental psychology.” Miller, G. A. (2003, p.
142).
• De retinut –
• Revolutia cognitiva a fost o contrarevolutie la adresa miscarii behavioriste
• Isi propune sa investigheze procesele cognitive urmand rigorile stiintifice
“The moment of conception”

• “I date the moment of conception of cognitive science as 11 September,


1956, the second day of a symposium organized by the ‘Special Interest
Group in Information Theory’ at the Massachusetts Institute of Technology.”
Miller, G. A. (2003, p. 143).
• H. A. Simon si A. Newell - Logic theory machine (prima simulare pe calculator a unei
teorii logice).
• N. Chomsky - Three models of language (critică zdrobitor abordarea behavioristă
asupra limbajului și iniţiază disciplina lingvisticii teoretice).
• G. Miller - The magical number seven, plus or minus two: some limits to our capacity
for processing information (vorbește despre limitările memoriei de lucru).
• Ulterior acestei conferinţe:

• 1960 Miller si Brunner - Harvard center for cognitive studies.


• 1967 U. Niser publică volumul intitulat “Cognitive psychology” (consacrează termenul de Psihologie cognitivă).
• 1976 Sloan foundation
• 1978 - SOAP (apare prima explicitare sistematică a relaţiilor dintre știinţele cognitive).
• De reţinut
• Obiectul de studiu al știinţelor cognitive este sistemul cognitiv natural sau artificial;
• Obiectul de studiu al psihologiei cognitive este sistemul cognitiv uman.
Redefinirea psihologiei ca știinţă cognitivă

• Sistemul cognitiv uman este definit ca sistem de procesare informaţională.


• Obiectivul psihlogiei cognitive - Studiul detaliat al sistemului cognitiv uman
și al subsistemelor sale Miclea M. (2003, p. 13).
• Psihologia cognitivă studiază procesarile informaţionale la care este supusă
informaţia între imputul sensorial și output-ul motor sau comportamental.
• Abordarea iniţial cognitivistă a devenit ulterior una cognitivă.
Familia știinţelor cognitive

Philosophy

Psycholog
Linguistics
y

Cognitive
sciences
Computer Anthropolo
science gy

Neuroscience
Presiuni “de sus” și “de jos” asupra dezvoltării
psihologiei cognitive

• Presiunile “de sus”:


• Dinspre IA - conceptele utilizate de psihologi sunt incapabile să furnizeze baza de
cunoștinţe necesare pentru construirea unor simulări artificiale. Psihologia cognitivă a
dezvoltat o lunga tradiţie în a construi modele computaţionale ale diverselor procese
cognitive – care devin astfel formalizabile pentru sistemele artificiale.
• Presiunile “de jos”:
• Dinspre Neuroștiinţe - Avansuri la nivelul analizei imagistice a sistemului nervos a creat
o discrepanţă între nivelul de analiză intracelular (abordat de Neuroștiinţe) și analiza
facultationistă (utilizată de psihologii pre-cognitiviști). Lipsa plauzibilităţii neuronale a
modelelor utilizate de psihologi.
Influenţele știinţelor cognitive asupra dezvoltării
psihologiei cognitive

• La modul general, influenţa știinţelor cognitive asupra dezvoltării


psihologiei cognitive se plasează la următoarele niveluri
• Nivelul de analiză al fenomenelor cognitive (nivel componential – mai detaliat faţă de
abordările psihologice alternative .
• Aparatul conceptual – utilizarea conceptelor operaţionalizabile.
• Metodologia investigativă (simularea pe calculator, experimentul, teoretizarea
proceselor cognitive astfelincat acestea sa capete plauzibilitate neuronală).
“Caracterele” psihologiei cognitive
• Caracterul bipolar: Pe de o parte, psihologia cognitivă este o disciplină a
știinţelor cognitive; pe de altă parte, psihologia cognitivă este și o ramură a
disciplinei psihologice.

• Caracterul bicefal: pe de o parte, psihologia cognitivă își propune să ofere


modele formalizabile / implementabile în simulări ale sistemelor de
inteligentă artificială, pe de altă parte, psihologia cognitivă își propune să
construiască modele valide și relevante pentru comportamentul uman.
• Caracterul cumulativ: psihologia cognitivă explică tot ceea ce explicau
paradigmele psihologice anterioare dar, explică și aspecte pe care
paradigmele anterioare nu le explicau sau, pentru care ofereau explicaţii
nesatisfăcătoare în raport cu standardele știinţifice.
Cognitive science sau cognitive sciences?

• “ For myself, I prefer to speak of the cognitive sciences, in the plural. But the
original dream of a unified science that would discover the representational
and computational capacities of the human mind and their structural and
functional realization in the human brain still has an appeal that I cannot
resist.” Miller, G. A. (2003, p. 144).
Rezultatele unei cercetari interdisciplinare dintre Psihologia cognitive si neurosiintele cognitive
Sursa video: https://www.youtube.com/watch?v=6FsH7RK1S2E
Articol stiintific: Nishimoto, S., Vu, A. T., Naselaris, T., Benjamini, Y., Yu, B., & Gallant, J. L. (2011).
Reconstructing visual experiences from brain activity evoked by natural movies. Current Biology,
21(19), 1641-1646.
Bibliografie obligatorie

• Subcapitolul 1.2 (de la pagina 18 la pagina 26) din Miclea, M. (2003).


Psihologie Cognitivă. Editura Polirom, Iasi.
• Miller, G. A. (2003). The cognitive revolution: a historical perspective. Trends
in cognitive sciences, 7(3), 141-144.

S-ar putea să vă placă și