Sunteți pe pagina 1din 26

MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.:347.214.2[478][043]
332.2: 347.214.2[478][043]

MARIAN SILVIA

CADASTRUL ŞI PUBLICITATEA
IMOBILIARĂ
Specialitatea: 12.00.03 – Drept privat [drept civil]

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

Chişinău – 2006
Teza a fost elaborată la Catedra Drept al Antreprenoriatului,
Facultatea Drept, Universitatea de Stat din Moldova

Conducător ştiinţific: VOLCINSCHI Victor, doctor în drept, conferenţiar


universitar (Universitatea de Stat din Moldova)

Referenţi oficiali: 1. Botea Gheorghe, doctor în drept, profesor


universitar, şef catedră Drept (Universitatea Romano
– Americană, România);
2. Climov Ala, doctor în drept, conferenţiar
universitar, şef catedră Drept patrimonial
(Universitatea Tehnică a Moldovei)

Susţinerea tezei va avea loc pe data de 1 aprilie 2006, ora 1000, la şedinţa
Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30.12.00.03-07 din cadrul Universităţii de
Stat din Moldova (MD - 2009, Republica Moldova, mun. Chişinău, str. A.
Mateevici 60, bloc 4, sala de conferinţe nr. 222).

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina WEB a


Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare
(http://www.cnaa.acad.md/teze), la Biblioteca Universităţii de Stat din Moldova
şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la 28 februarie 2006

Secretarul ştiinţific al Consiliului


ştiinţific specializat
doctor în drept, conferenţiar
universitar BĂIEŞU Sergiu

Conducătorul ştiinţific:
doctor în drept, conferenţiar
universitar VOLCINSCHI Victor

Autorul: MARIAN Silvia

© Marian Silvia, 2006

2
I. Caracteristica generală a lucrării
Necesitatea creării cadastrului general a devenit un imperativ al timpului,
deoarece reabilitarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi asupra
altor mijloace de producţie a intensificat şi diversificat raporturile civile, punînd
în seama legiuitorului noi sarcini în vederea concordării cadrului normativ
relaţiilor obiective din societate.
Crearea cadastrului imobiliar în Republica Moldova a început după
adoptarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie
1998, în continuare Legea nr. 1543/1998, care este corelată cu Declaraţia
Congresului din Granada [Spania] asupra cadastrului în Europa, anul 2002,
conform căreia informaţiile din cadastru trebuie să fie disponibile tuturor
cetăţenilor, instituţiilor publice şi celor private. Potrivit Legii nr. 1543/1998,
cadastrul bunurilor imobile, numit şi cadastrul general, este un sistem
informaţional de stat, ce conţine înscrisuri despre terenuri, despre imobilele
aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor
imobile şi cadastre speciale. Altfel spus, Cadastrul bunurilor imobile
reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor
imobile şi a drepturilor asupra lor.
În contextul necesităţii creării cadastrului, este de remarcat faptul că Codul
civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002, în continuare C. civ.,
prevede reglementări ale unor noi instituţii juridice cum ar fi: dreptul de superficie,
dreptul de uzufruct, dreptul de uz şi abitaţie, dreptul de servitute etc. care se referă,
în fond, tot la bunurile imobile, acestea necesitînd o evidenţă strictă.
Pentru a contribui la perfecţionarea cadrului normativ privind cadastrul şi
publicitatea imobiliară, în teză s-a analizat atît sistemul de drept socialist [chiar dacă
acesta nega proprietatea privată asupra imobilelor], cît şi sistemele de drept ale unor
alte ţări, unde proprietatea privată asupra terenurilor este dominantă şi este
reglementată prin diverse sisteme de evidenţă şi publicitate. Astfel, investigaţiile
sunt bazate pe studiul comparat al reglementărilor naţionale şi ale altor ţări. La baza
studiilor s-au aflat atît reglementările cadastrului şi publicităţii imobiliare din dreptul
Franţei şi al României, care fac parte din sistemul francez, cît şi al Germaniei,
Rusiei, Olandei, promotoare ale sistemului de drept german. S-a ţinut cont şi de
reglementările analogice din ţările sistemului de drept comun cum sînt Statele Unite
ale Americii şi Marea Britanie. Studiul comparativ a fost efectuat din considerentul
că o bună cunoaştere a reglementărilor regimului juridic al imobilelor din sistemele
de drept ale ţărilor avansate va contribui la evidenţierea neajunsurilor din legislaţia
naţională şi la propunerea celor mai bune soluţii de excludere a acestora pe măsura
creării unui cadastru al imobilelor în ţara noastră.
În lipsa totală a cercetărilor în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare în
literatura naţională de specialitate, investigaţiile în acest domeniu vor facilita atît
înţelegerea esenţei cadastrului, cît şi înţelegerea esenţei publicităţii imobiliare,
care îndeplinesc funcţii diferite. Ele vor arunca, de asemenea, o rază de lumină
şi asupra multor noţiuni neînţelese şi interpretate controversat, precum sunt
criteriile de includere a bunurilor în clasa celor imobile, regimul juridic care

3
prevede înscrierea acestora în registrul bunurilor imobile, rangul dreptului
înscris, efectele juridice ale înscrierii drepturilor asupra imobilelor.
Un factor important al dezvoltării pieţei imobiliare îl constituie protejarea
proprietarilor de bunuri imobile şi ale investitorilor. Acest deziderat a devenit
realizabil doar prin crearea cadastrului general al Republicii Moldova, al cărui
scop este identificarea, descrierea, estimarea, reprezentarea pe planuri
cadastrale a tuturor imobilelor din ţară, înregistrarea acestora precum şi a
drepturilor asupra lor.
Reintroducerea terenurilor în circuitul civil, cu excepţia terenurilor din
domeniului public, a făcut posibilă exploatarea lor mai intensă de către
proprietari sau, de exemplu, în cazurile bătrînilor neputincioşi, arendarea
pămînturilor. Dintre convenţiile înscrise în registrul bunurilor imobile, cele mai
răspîndite sînt vînzarea-cumpărarea şi arenda, litigiile imobiliare fiind axate, în
mare parte, pe inconveniente ce decurg din aceste raporturi juridice. De
exemplu, neînregistrarea convenţiilor cu bunurile imobile nu dă naştere
dreptului respectiv sau actul juridic este nul etc.
Evoluţia proprietăţii imobiliare a impus şi crearea unui mecanism de
securizare a raporturilor juridice, al căror obiect este imobilul, care, la diferite
popoare, funcţiona şi se numea diferit: grecii antici îl numeau „katasticon”;
latinii „capitum registrum”. Cu sensul actual, cuvîntul, în forma „catastico”, a
fost atestat într-un document din anul 1185, găsit la Veneţia, şi a fost preluat
ulterior de alte state italiene ca „il cotastro”, de Franţa sub forma „le cadastre” şi
de Germania ca „der [das] Kataster”.
În R. Moldova, inventarierea şi înregistrarea imobilelor şi a drepturilor
asupra lor este cunoscută sub forma de Cadastrul bunurilor imobile.
Actualitatea temei investigate şi gradul ei de studiere
Instituirea proprietăţii private în sistemul legislativ al ţării noastre a făcut
necesară revenirea la reglementările ce aveau ca obiect imobilele, dreptul de
proprietate privată asupra cărora a fost negat în perioada sistemului de drept
sovietic. Pămîntul, principalul bun imobil, era exclus din circuit, inventarierea
acestuia efectuîndu-se numai din raţionamente economice, nu şi în scopul
apărării dreptului de proprietate şi securizării tranzacţiilor imobiliare. O
asemenea stare de lucruri a devenit intolerabilă din momentul recunoaşterii
pămîntului ca marfă şi includerii acestuia în circuitul civil, situaţie ce a
intensificat dezvoltarea unor instituţii juridice ca vînzarea-cumpărarea
imobilelor, arenda, şi a generat repunerea în sistemul legislativ a unor noi
instituţii ca servitutea, superficia etc. care, la rîndul lor, au condiţionat crearea
mecanismului de evidenţă a imobilelor, de înregistrare a acestora şi de înscriere
a drepturilor asupra lor - Cadastrul şi publicitatea imobiliară.
Publicitatea imobiliară, întemeiată pe sistemul de evidenţă a cadastrului
general care are ca obiectiv înscrierea în Registrul bunurilor imobile a actelor şi
faptelor juridice referitoare la imobile, opozabilitatea înscrierilor, asigură
accesul liber la informaţie. Publicitatea se realizează de către oficiile cadastrale
teritoriale [OCT], deţinătoare de informaţii ale fostelor birouri de inventariere
4
tehnică [BIT], şi are ca scop securizarea raporturilor juridice imobiliare,
atragerea investiţiilor străine, accelerarea reformelor demarate în ţară.
Consecutivitatea subiectelor abordate în teză a fost inspirată de logica
legiuitorului expusă în Legea nr. 1543/1998 şi în C. civ., acestea fiind
principalele, dar nu unicele acte normative analizate la abordarea temei.
Cercetarea are la bază realizările practice şi doctrinare din domeniu, anume
acestea din urmă au permis evidenţierea momentelor importante,
particularităţilor, problemelor nerezolvate, la care au fost propuse soluţii.
Scopul şi obiectivele tezei
Scopul lucrării constă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului
referitoare la:
1) bunurile imobile ca entităţi principale ale cadastrului bunurilor imobile şi ca
obiecte ale înregistrării de stat în Registrul bunurilor imobile, 2) dreptul de
proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, 3) importanţa
cadastrului general şi a publicităţii imobiliare, 4) conţinutul Registrului
bunurilor imobile, 5) efectele şi valoarea juridică a înscrierilor,
6) înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor, 7) particularităţile de
înscriere a altor drepturi reale etc.
Studiind literatura de specialitate naţională şi străină, a legislaţiei
contemporane, a diferitelor aspecte teoretice şi practice ale temei abordate,
avînd ca scop fundamentarea ştiinţifică şi elaborarea recomandărilor practice în
vederea creării unui mecanism adecvat şi eficient de protecţie a drepturilor
imobiliare în Republica Moldova, am conturat următoarele obiective:
¾ efectuarea unei analize ştiinţifice a conceptului, bun imobil, în contextul
creării cadastrului general;
¾ cercetarea cadastrului general prin prisma originii, evoluţiei istorice,
demonstrînd priorităţile sistemului cadastral actual în raport cu sistemul
de evidenţă tehnică existent în perioada socialistă;
¾ definirea şi evidenţierea particularităţilor cadastrului general şi a
cadastrelor speciale;
¾ analiza comparativă şi demonstrarea priorităţilor sistemelor de
publicitate aplicabile;
¾ elucidarea entităţilor de bază ale sistemului de publicitate adoptat de
Republica Moldova;
¾ cercetarea şi determinarea importanţei Registrului bunurilor imobile;
¾ cercetarea procedurii de formare a bunurilor imobile şi reflectarea
conţinutului dosarului cadastral;
¾ evidenţierea felurilor de înscrieri în Registrul bunurilor imobile;
¾ cercetarea şi determinarea efectului juridic al înscrierilor;
¾ determinarea temeiurilor, admisibilităţii şi procedurii efectuării
rectificărilor, modificărilor, completărilor, radierilor unor înscrieri din
Registrul bunurilor imobile;
¾ cercetarea şi clasificarea greşelilor tehnice, precum şi a căilor de
corectare a acestora;
5
¾ cercetarea şi demonstrarea specificului înregistrării drepturilor
imobiliare în cazul înregistrării primare masive şi în cazul înregistrării
selective;
¾ stabilirea importanţei procedurii înregistrării drepturilor imobiliare;
¾ cercetarea şi demonstrarea specificului înscrierii drepturilor de
proprietate ale persoanelor fizice (proprietate comună în devălmăşie;
proprietate comună în diviziune);
¾ cercetarea şi demonstrarea specificului înscrierii drepturilor de
proprietate ale persoanelor juridice (de drept privat şi de drept public);
¾ cercetarea şi determinarea specificului înscrierii unor alte drepturi reale,
[dezmembrăminte]: superficia, uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de
servitute, ipoteca;
¾ definirea noţiunii de rang în contextul înscrierii cadastrale şi elucidarea
efectului juridic al rangului dreptului înscris;
¾ evidenţierea impreciziilor textuale, discordanţelor dintre dispoziţiile
deferitelor legi şi alte acte normative, recomandarea unor soluţii pentru
aplicarea coerentă a acestor dispoziţii, iar în unele cazuri, şi propuneri de
perfecţionare a legislaţiei din domeniu;
¾ elaborarea în baza investigaţiilor efectuate a recomandărilor de lege-
ferenda.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute
Prezenta lucrare este o primă încercare în literatura de specialitate naţională
de a cerceta în mod sistemic evoluarea bunurilor imobile în circuitul civil,
importanţa evidenţei lor în sistemul cadastral naţional şi efectele publicităţii
imobiliare.
Lucrarea întruchipează rezultatele obţinute în baza sistematizării legislaţiei,
a practicii aplicării ei şi cercetării regimului juridic al bunurilor imobile, creării
cadastrului şi înscrierii în el a drepturilor imobiliare. Sunt evidenţiate un şir de
probleme, cărora li se dă soluţii interpretative ori se propune redacţia concretă a
unor dispoziţii legale.
În lumina reglementărilor legale, lucrarea este axată pe cercetarea unui
spectru larg de probleme ce ţin de reglementarea regimului juridic al imobilelor,
de formarea şi înregistrarea acestora şi a drepturilor imobiliare ale diferiţilor
participanţi la circuitul civil.
În procesul investigaţiilor s-au determinat principalele teze şi concluzii care,
în opinia noastră, ar putea contribui la îmbogăţirea doctrinei şi la perfecţionarea
legislaţiei.
Propunem spre susţinere următoarele teze:
¾ Definirea publicităţii imobiliare ca mijloc legal de constituire a
drepturilor imobiliare, de informare privind drepturile constituite asupra
bunurilor imobile opozabile erga omnes, precum şi ca instrument de garantare a
legitimităţii operaţiunilor juridice cu imobilele, ambele îndeplinind funcţia de
protecţie juridică a circuitului imobiliar [deducere din art. 499 alin. (1) al C.
civ.].
6
¾ Includerea în art. 2 din Legea nr. 1543/1998 a definiţiei rangului
astfel: „Rangul dreptului prezumă prioritatea satisfacerii creanţelor şi este
determinat de consecutivitatea înscrierii dreptului”. Consecutivitatea apariţiei
dreptului se va stabili după ordinea înregistrării cererii în condica de cereri,
ţinută de OCT, şi de prioritatea dreptului înscris. Ca rezultat al cercetărilor, am
definit că rangul, în sens de publicitate imobiliară, întruchipează principiul
priorităţii, care constă în faptul că rangul înregistrării cererii determină şi
rangul dreptului subiectiv înscris. Este o prioritate a înscrierii pentru cazurile
când mai multe persoane cer înscrierea ori satisfacerea unor drepturi similare. În
acest caz, se vor înscrie drepturile solicitantului care a depus primul cererea.
În cazul superficiei, rangul semnifică prioritatea dreptului de superficie faţă de
alte drepturi reale [cu excepţia dreptului de proprietate]. Aşadar, conform definiţiei
propuse, primul care solicită înscrierea este şi primul titular al dreptului subiectiv
înscris, chiar dacă titlul său ar avea o dată de eliberare posterioară titlului unui alt
dobânditor, aplicându-se principiul qui prior tempore potior iure, excepţie făcînd
dreptul de superficie.
¾ Luarea în calcul retroactiv a curgerii termenului de 15 ani, în legătură
cu includerea în C. civ. a instituţiei uzucapiunii.
Din dispoziţiile art. 332 alin (1) al Codul civil vor putea fi dobîndite prin
uzucapiune doar bunurile imobile neînregistrate în registrul bunurilor imobile,
dar pentru aceasta instituţiei uzucapiunii trebuie să i se dea forţă retroactivă, or
legea civilă nu se aplică retroactiv.
Bunurile imobile vor fi dobîndite prin uzucapiune dacă solicitantul are dovezile
stabilite de lege privind condiţiile uzucapiunii: posesiune de bună-credinţă; sub
nume de proprietar; a posedat bunul timp de 15 ani; asupra bunului posedat să nu fie
înscris în registrul bunurilor imobile vreun drept real [art. 335 C. civ.]. Deci dacă
persoana întruneşte condiţiile enumerate la art.335 din C. civ. termenul începe să
curgă nu din 12 iunie 2003 [punerea în vigoare a C. civ.], ci retroactiv. Soluţia este
prevăzută la art. 281 alin. (2), lit. h) din CPC care prevede dobîndirea dreptului
asupra unui bun imobil neînscris în Registrul bunurilor imobile în temeiul unei
hotărâri judecătoreşti prin care s-a constatat faptul uzucapiunii.
Pe această cale a mers legiuitorul rus prevăzând expres aplicarea retroactivă
a legii civile situaţiilor de uzucapiune. Soluţia propusă ar reduce cu mult litigiile
funciare la a căror bază se află posesiunea îndelungată, înscrierea dreptului de
proprietate nefiind posibilă în lipsa titlului de proprietate.
¾ Înscrierea drepturilor imobiliare în registrul de stat are efect
constitutiv de drepturi, ele devenind opozabile faţă de terţi de la această dată.
Raţionamentul îşi găseşte confirmare în dispoziţiile articolelor 320 alin. (2), 321
alin. (2), 499 alin. (1) din C. civ., conform cărora numai drepturile de
proprietate înscrise au efect constitutiv şi, totodată, efectul opozabilităţii faţă de
terţi.
¾ Includerea în C. civ., art. 431 alin. (1), încă a unei modalităţii de
constituire a servituţii. Reieşind din realiile legale ale Republicii Moldova, art.
431 al C. civ. îl propunem în următoarea redacţie: Servitutea poate fi constituită
7
prin lege, prin destinaţia stabilită de proprietar, prin acte juridice ori prin
uzucapiune.
Raţionamentul rezidă în dispoziţiile art. 443 alin. (3) din C. civ., art. 6 alin.
(7) din Legea nr. 1525-XIII din 19.02.1998 cu privire la energetică [6], în
continuare Legea nr. 1525/1998; art. 19-23 din Legea nr. 137-XIV din
17.09.1998 cu privire la energia electrică [7], în continuare Legea nr.137/1998;
art. 19-23 din Legea nr.136-XIV din 17.09.1998 cu privite la gaze [8], în
continuare Legea nr. 136/1998.
¾ În cadrul înregistrării primare masive, ar fi oportun să se clarifice
regimul juridic al bunurilor imobile în a căror privinţă posesorii nu dispun de
documente. La identificarea, în procesul creării cadastrului bunurilor imobile a
terenurilor, a imobilelor aferente, ar fi rezonabil de stabilit temeiul iniţial de
obţinere a dreptului de proprietate, confirmat prin documente din arhiva
oficiului cadastral teritorial, şi, în caz de coincidenţă şi legitimitate, se va
definitiva planul cadastral, se va întocmi dosarul cadastral, ulterior
registratorul urmînd să efectueze prima înscriere în registru a bunului imobil şi
a dreptului asupra lui. În cazul imposibilităţii stabiliri regimului juridic al
bunului imobil posesorul va apela la procedura specială de constatare a faptelor
care au valoare juridică [art. 279 şi 281 alin. h) din CPC]. Temei de înscriere a
dreptului va servi hotărîrea judecătorească irevocabilă.
¾ Stabilirea expresă, prin art. 38 al Legii 1543/1998, a două categorii de
greşeli: 1) greşeli tehnice esenţiale; 2) greşeli tehnice neesenţiale. În cele
esenţiale ar putea fi incluse: numele titularului, dreptul înscris, numărul
cadastral al obiectului, a căror modificare s-ar permite doar în temeiul hotărîrii
judecătoreşti. La categoria greşeli tehnice neesenţiale, ar putea fi raportate:
corectarea de litere, de cuvinte etc., care ar putea intra în atribuţiile
registratorului
¾ Legea [statul prin OCT] doar recunoaşte [confirmă] drepturi nu şi
învesteşte pe cineva cu dreptul de proprietate asupra unui bun. De aceea, prin
art. 321, C. civ. se stabileşte obligativitatea înscrierii dreptului de proprietate
imobiliară în registrul bunurilor imobile cu efectul constitutiv şi cel al
opozabilităţii;
¾ Publicitatea imobiliară va contribui la consolidarea drepturilor
imobiliare, va facilita transferul sigur de terenuri în proprietate şi va sprijini
funcţionarea unui sistem de ipotecare axat pe dreptul de proprietate ca drept
de garanţie
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării poate fi
estimată sub următoarele aspecte:
¾ s-a realizat un comentariu sistemic al legislaţiei în domeniul
cadastrului şi publicităţii imobiliare pentru a soluţiona mai multe probleme ce
îşi găsesc sorgintea în ambiguitatea, discordanţele şi lacunele reglementărilor
naţionale în domeniu;

8
¾ s-a fundamentat teoretic şi practic necesitatea sistematizării legislaţiei
naţionale vizavi de crearea în Republica Moldova a cadastrului şi publicităţii
imobiliare al căror scop este protejarea drepturilor imobiliare;
¾ s-a făcut o analiză comparativă a sistemelor de cadastru şi publicitate
imobiliară existente în lume pentru a elucida eficacitatea sistemului adoptat de
Republica Moldova;
¾ s-au înaintat propuneri de lege ferenda ce vor contribui la
perfecţionarea legislaţiei în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare;
¾ potrivit obiectivelor care denotă caracterul interdisciplinar, cercetarea
este axată pe un areal de metode ştiinţifice cum ar fi metoda istorică, logică,
comparativă, cantitativă. Prin metoda istorică s-a reconstituit dezvoltarea
cadastrului şi publicităţii imobiliare din perioada timpurie pînă în prezent.
Metoda logică stă la baza studiului şi a sintezei care a rezultat cu argumentarea
concluziilor şi propunerilor de lege ferenda. Evidenţierea caracterelor şi
particularităţilor diferitelor sisteme de cadastru şi publicitate imobiliară a fost
posibilă prin aplicarea metodei comparative a diferitelor sisteme de drept. Una
dintre metodele aplicate este şi metoda cantitativă care prezumă studierea şi
sistematizarea bazei normative şi doctrinare, naţionale şi internaţionale, privind
crearea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, rezultată cu concluzii şi iniţiative
de lege ferenda de perfecţionare a cadrului normativ existent;
¾ rezultatele cercetării pot fi utilizate atît la dezvoltarea conceptului de
cadastru, publicitate imobiliară, dobîndirii drepturilor asupra imobilelor,
dezvoltarea conceptului de rang, cît şi la determinarea momentului de apariţie a
drepturilor imobiliare, la stabilirea efectelor juridice a înregistrării dreptului de
proprietate şi a altor drepturi reale. Relevăm posibila contribuţie a rezultatelor
obţinute în opera reglementării corecte de către stat a circuitului bunurilor
imobile; invocarea, în teză, a unor situaţii practice analizate prin prisma
reglementărilor curente şi creionarea unor inexactităţi, cu propuneri concrete de
soluţionare, considerăm, vor fi propice la aplicarea adecvată şi uniformă a
legislaţiei, prin care fapt se va asigura protecţia drepturilor imobiliare şi
intereselor legale ale participanţilor la piaţa imobiliară.
Aprobarea rezultatelor cercetării.
Teza a fost prezentată şi analizată la şedinţa catedrei Drept al
antreprenoriatului, şedinţa comună a catedrelor: Drept civil, Drept al
antreprenoriatului, Drept internaţional şi dreptul relaţiilor economice externe,
ulterior susţinută în cadrul Seminarului de profil.
Principalele teze ale lucrării şi-au găsit reflectarea în 9 publicaţii, inclusiv
în cadrul simpozionului internaţional cu tema Armonizarea legislaţiei naţionale
la Legislaţia Uniunii Europene şi pot fi folosite la modificarea legislaţiei.
Concluziile făcute în lucrare pot fi aplicate şi la elaborarea şi perfecţionarea
programelor de studii, cursurilor de lecţii şi manualelor la disciplinele de drept
civil, drept funciar şi drept economic etc., precum şi la elaborarea de lucrări
ştiinţifice, acte normative etc.

9
Fiind una de pionerat, lucrarea poate fi folosită în activitatea practică de
către notari, avocaţi şi judecători.
Concluziile şi sugestiile elucidate în lucrare sunt aplicate în procesul
didactic la Academia de Studii Economice a Moldovei.

II. Conţinutul lucrării


Conceptual, lucrarea reprezintă un studiu monografic, în care sunt relevate
aspecte teoretico-istorice, se face analiza juridico-practică a legislaţiei unor alte ţări,
racordată la mediul ţării noastre. Studiul finalizează cu unele concluzii şi propuneri
în vederea consolidării instituţiei dreptului de proprietate, a altor drepturi reale, a
instituţiei cadastrului şi publicităţii imobiliare, care au menirea de a securiza
tranzacţiile imobiliare, adică de a apăra dreptul de proprietate imobiliară.
Structural, lucrarea este compusă din: introducere cu iniţiere în studiu; trei
capitole, ce se succed logic şi organic; concluzii şi recomandări, bibliografie,
adnotare, cuvinte-cheie, lista abrevierilor şi anexe.
Întroducerea include actualitatea, scopul şi obiectivele tezei, noutatea
ştiinţifică, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării.
Capitolul întîi intitulat „Noţiuni generale privind bunurile imobile,
sistemele cadastrale şi publicitatea imobiliară”, este dedicat aspectului teoretic al
subiectelor abordate. În primul subcapitol, este analizat bunul imobil în aspect de
entitate principală a cadastrului general, criteriile de clasificare şi tipurile bunurilor
imobile, bunul imobil ca obiect al înregistrării de stat, sunt propuse completări ale
legislaţiei.
Pornind de la dispoziţiile legii, distingem următoarele criterii de clasificare a
bunurilor imobile: 1) prin natura lor; 2) prin determinarea legii; 3) prin obiectul la
care se aplică; 4) prin destinaţie.
Subcapitolul doi conţine abordări doctrinare privind noţiunea de cadastru,
originea cadastrului şi istoricul dezvoltării cadastrului bunurilor imobile în
Republica Moldova. O atenţie deosebită s-a acordat analizei sistemelor progresiste
de înregistrare a bunurilor imobile. Înregistrarea bunurilor imobile diferă de la un
sistem la altul. Astfel, ţările care au instituit sistemul francez de înregistrare a
imobilelor dau prioritate persoanei şi nu bunului. Acest sistem este considerat
ineficient. Sistemul preferat de majoritatea ţărilor europene este cel de orientare
germană, evidenţa cadastrală fiind axată pe imobil ca entitate de bază a cadastrului
general. Acest sistem se implementează actualmente şi în Republica Moldova.
Subcapitolul trei, intitulat Publicitatea imobiliară, reflectă esenţa tehnică,
economică şi juridică a publicităţii imobiliare. Pentru a distinge actualul cadastru de
sistemul sovietic de evidenţă a imobilelor [care, efectiv, era o inventariere a
imobilelor], se face o analiză detaliată scopului înregistrării de stat a
bunurilor/drepturilor, principiilor şi funcţiilor cadastrului şi publicităţii imobiliare. Se
analizează, de asemenea, şi se determină particularităţile publicităţii imobiliare
vizavi de cadastrul bunurilor imobile.

10
Capitolul al doilea este consacrat analizei Registrului bunurilor imobile
ca document de bază al cadastrului bunurilor imobile.
În subcapitolul unu se dă definiţia legală şi doctrinară Registrului bunurilor
imobile, este analizat conţinutul şi structura acestuia. De asemenea se cercetează şi
elucidează felurile Registrului bunurilor imobile care sunt manual şi computerizat.
Subcapitolul doi este consacrat analizei, formării şi înregistrării bunurilor
imobile efectuată prin două modalităţi: a) înregistrarea primară selectivă şi
înregistrarea curentă şi b) înregistrarea primară masivă. Au fost evidenţiate
deosebirile dintre aceste două modalităţi de înregistrare a bunurilor imobile. S-a
analizat conţinutului dosarului cadastral. Punînd la bază dispoziţiile Legii nr.
354/2004, constatăm că formarea bunului imobil este precedată de lucrări
cadastrale, care constau în stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale
şi ale terenurilor, delimitării lor prin borne; în stabilirea şi marcarea pe teren a
hotarelor intravilanului; în identificarea bunurilor imobile în baza documentelor
ce confirmă drepturile; în măsurările pe teren pentru întocmirea sau actualizarea
cadastrelor. Recunoscînd importanţa dosarului cadastral, remarcăm că în el sunt
îndosariate actele doveditoare, în a căror bază titularii şi-au înscris drepturile în
registrul bunurilor imobile.
Capitolul al treilea, „Specificul înscrierii drepturilor imobiliare”,
reflectă scopul principal, prin care se justifică cheltuielile de creare a
cadastrului general, şi anume: constituirea dreptului; securizarea raporturilor
imobiliare, care este şi funcţia juridică a cadastrului de imobile.
Capitolul al treilea, de fapt, reprezintă o continuitate a subiectului abordat în
capitolele întîi şi doi. Consecutivitatea se explică prin faptul că bunurile imobile,
prin identificare şi luare la evidenţă [inventarierea şi evaluarea imobilelor], numite în
doctrină funcţii [tehnică şi, respectiv, economică] ale cadastrului, sunt înregistrate în
Registrul bunurilor imobile, prin care se asigură viabilitatea cadastrului şi se
prezumă sistematizarea şi reînnoirea informaţiei cadastrale. Înregistrarea bunurilor
imobile finalizează cu înscrierea drepturilor imobiliare [funcţia juridică].
Subcapitolul întîi conţine analiza legală şi doctrinară a felurilor de înscrieri,
a înscrierilor efectuate în subcapitolele Registrului bunurilor imobile, a efectului
şi valorii juridice ale înscrierilor, a temeiurilor de rectificare, modificare,
completare şi radiere a înscrierilor, a condiţiilor de eliberare a extrasului din
Registrul bunurilor imobile şi valorii juridice a extrasului.
Subcapitolul al doilea conţine analiza legală şi doctrinară a
particularităţilor înscrierii unor drepturi; în temeiul contractului de schimb; în
temeiul contractului de schimb în cazul în care bunurile imobile sunt amplasate
în raze de activitate a diferitelor oficii cadastrale. Este analizată procedura de
înscriere a dreptului de proprietate al persoanelor fizice [dreptul de proprietate
în devălmăşie, dreptul de proprietate în diviziune]; de înscriere a dreptului de
proprietate al persoanelor juridice [de drept privat şi de drept public].
Subcapitolul trei este dedicat particularităţilor de înscriere a unor alte
drepturi reale [uzufructul, uzul şi abitaţia, servitutea, superficia, ipoteca].

11
Pentru realizarea scopului propus, în lucrare sunt cercetate şi analizate
ştiinţific şi practic mai multe instituţii juridice, or, lăsarea lor în umbră ar face
imposibilă elucidarea cercetării. Pentru a lua la evidenţă toate imobilele ţării
[crearea cadastrului general], este necesară cunoaşterea naturii juridice a
acestora, în funcţie de care se stabilesc criteriile de includere a bunului într-o
clasă sau alta [imobile sau mobile].
Potrivit lui C. Hamangiu, patrimoniul are o faţă dublă: economică -
lucrurile privite în materialitatea lor şi juridică – drepturile subiective ale
omului care pot fi exercitate asupra bunurilor. Înscrise, drepturile conferă
titularilor supremaţie în caz de litigiu obiect al cărora este imobilul. În urma
cercetării, am creionat particularităţile regimului juridic al imobilelor, care sunt:
1) supunerea constituirii, modificării şi stingerii drepturilor reale publicităţii
imobiliare, 2) în regimul comunităţii de bunuri: imposibilitatea dispunerii de
bunurile imobile a soţului fără acordul celuilalt soţ, 3) dreptul proprietarului de
a-şi revendica oricînd imobilul aflat în posesiunea nelegitimă a altuia [C. civ.,
art. 374 alin. (1)], 4) regimul juridic al imobilelor, în cadrul raporturilor cu
element de extraneitate, fiind cel din locul amplasării bunului.
Atenţie deosebită este acordată în teză şi proprietăţii imobiliare, analizată
prin prisma dispoziţiilor legale naţionale şi străine. Astfel, potrivit literaturii
juridice naţionale, dreptul de proprietate este un drept subiectiv real [jus in re]
ce conferă titularului exercitarea în putere proprie şi în interes propriu a
atributelor de posesiune, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor sale în limitele
stabilite de lege.
Un subiect abordat detaliat în teză este cel dedicat cadastrului general.
Elucidarea conceptului de cadastru, analiza originii şi evoluţiei dezvoltării
cadastrului deducem că cadastrul bunurilor imobile este:
a) cadastrul general al ţării, în care se identifică, se descriu, se estimează
şi se reprezintă pe planuri cadastrale toate bunurile imobile din ţară şi se înscriu
drepturile titularilor asupra lor;
b) instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind
administrarea resurselor funciare, ocrotirea intereselor publice şi private în
raporturile juridice ce ţin de bunuri imobile;
c) un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale asupra
bunurilor imobile;
d) un sistem deschis de informare a participanţilor la piaţa bunurilor
imobile şi a autorităţilor publice, inclusiv a organelor fiscale.
Oficiile cadastrale teritoriale creează şi ţin cadastrul în raza lor de acţiune,
stabilită de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.
Entităţile cadastrului general sunt: terenul - entitate principală, alte
imobile ce au aderenţă fixă cu terenul, titularul drepturilor şi drepturile reale
asupra imobilelor.
Crearea cadastrului general se efectuează în scopul: 1) de a identifica,
descrie, estima şi reprezenta pe planuri cadastrale toate bunurile din ţară şi de
a înscrie drepturile asupra lor; 2) de a crea un instrument de exercitare a
12
împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare, 3) de a
ocroti interesele publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunuri
imobile; 4) de a crea un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale
asupra bunurilor imobile; 5) de a crea un sistem deschis de informare a
participanţilor la piaţa bunurilor imobile şi a autorităţilor publice, inclusiv a
organelor fiscale [publicitatea imobiliară].
Cadastrului îi sunt caracteristice: 1) funcţia tehnică, ce constă în
determinarea prin măsurări a poziţiei, suprafeţei şi configuraţiei terenurilor şi
construcţiilor, pe destinaţii, categorii de folosinţă şi proprietari; 2) funcţia
economică, ce constă în ţinerea evidenţei imobilelor potrivit destinaţiei,
categoriilor de folosinţă şi elementelor necesare stabilirii valorii economice; 3)
funcţia juridică, ce constă în identificarea proprietarilor în baza actelor de
proprietate şi realizarea publicităţii imobiliare.
Funcţia juridică, exprimată prin înscrierea şi evidenţa drepturilor, precum şi
prin publicitatea imobiliară, este constitutivă de drepturi imobiliare. Atât viabilitatea
cadastrului, cât şi publicitatea se asigură prin Registrul bunurilor imobile.
Importanţa cadastrului general rezidă în coordonarea centralizării datelor şi
informaţiilor privind regimul juridic al imobilelor din ţară. Cadastrul imobiliar,
în varianta actuală, presupune: 1) obiectivitate – adică o realitate obiectivă,
independentă de voinţa omului, indiferent de funcţia lui socială sau tehnică;
2) unicitate - adică executare după norme şi instrucţiuni unice. În evoluţia sa,
cadastrul reflectă legile societăţii la fiecare etapă de dezvoltare a ei [formele de
proprietate caracteristice fiecărei orânduiri social-economice existente la o etapa
dată]. A treia particularitate este dinamismul, adică proprietatea de a exprima
realitatea naturală în continuă schimbare [impunerea necesităţii unei continue
reînnoiri].
Părţile componente ale cadastrului actual sunt: 1) planurile cadastrale ale
teritoriului; 2) registrele cadastrale ale bunurilor imobile; 3) dosarele
cadastrale.
Planurile cadastrale conţin informaţii despre hotarele, numerele
cadastrale şi alte caracteristici ale terenului, de asemenea pot reprezenta
construcţiile capitale amplasate pe el. Planurile cadastrale sunt axate pe baza
geodezică existentă în ţară, precum ar fi: 1) reţeaua geodezică naţională de
ordinul 0, 1, 2, [RGN]; 2) reţelele de îndesire.
Planul geometric este o parte componentă a planului cadastral şi se
elaborează selectiv, la cererea titularului de drept, asupra bunului imobil.
Bază pentru întocmirea planului geometric servesc: punctele reţelei
geodezice naţionale (RGN), punctele reţelelor geodezice de îndesire [RGÎ].
Elaborarea planului geometric este precedată de fixarea hotarelor terenului.
Registrul bunurilor imobile este un sistem de înscrieri, efectuate potrivit
C. civ., Legii nr. 1543/1998, altor acte normative privitoare la bunurile imobile
şi la drepturile patrimoniale asupra lor. Pentru ţinerea registrului, oficiul
cadastral utilizează: a) planul cadastral şi/sau geometric; b) dosarul cadastral;
c) condica de cereri; d) condica de intrare-ieşire a documentelor.
13
Documentaţia juridică cadastrală confirmă dreptul de proprietate, posesiune,
folosinţă asupra terenurilor, obţinută la atribuirea de către stat a terenului cum ar
fi: 1) titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren; 2) proiectul de
organizare a teritoriului sau planul cadastral al terenului, aprobate de
autorităţile administraţiei publice locale ş. a.
Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren este eliberat în
temeiul deciziei primăriei, oraşului, satului, privind atribuirea de teren în
folosinţă sau proprietate.
Întreprinderilor înfiinţate pe terenurile aflate în proprietate de stat li se
eliberează titlu de folosinţă.
Informaţia juridică şi tehnico-juridică se sistematizează în registrul
cadastral al deţinătorilor de terenuri şi în registrul cadastral al terenurilor.
Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri se întocmeşte pe unitate
administrativ-teritorială. El include informaţia cadastrală despre toţi deţinătorii
de terenuri înscrişi în ordinea înregistrării lor.
În lucrare, se menţionează distincţia dintre: 1) registrul deţinătorilor de
terenuri care conţine informaţii despre toţi deţinătorii de terenuri; 2) registrul
cadastral al terenurilor care conţine informaţii cantitative şi calitative despre
toate terenurile aflate în hotarele satului, comunei, oraşului.
Dosarul cadastral conţine diverse documentele în a căror bază s-au făcut
înscrieri cadastrale: privind delimitarea teritoriului cadastral; privind
constituirea comisiei cadastrale şi procesele-verbale de comunicare şi respectare
a diferitelor termene în decursul executării lucrărilor de constatare, de
soluţionare a litigiilor; privind suprafeţele calculate; privind atribuirea de teren,
actele administrative încheiate în cursul identificării posesorilor şi
materializarea graniţelor între terenuri, alte documente.
Publicitatea imobiliară este introdusă de curînd în sistemul de drept
naţional. Instituţia publicităţii imobiliare poate fi definită ca instrument juridic
prin care, pe de o parte, se asigură accesul liber la informaţie al participanţilor la
circuitul civil al imobilelor, iar pe de altă parte, securitatea circuitului civil, al
cărui obiect sunt bunurile imobile şi, totodată, este instituţia ce confirmă
constituirea drepturilor imobiliare înscrise în registrul imobiliar.

III. Concluzii şi recomandări


În urma investigaţiilor efectuate, în teză sunt formulate următoarele:
A. Concluzii
1. Deşi Legea cadastrului bunurilor imobile a fost adoptată cu opt ani în
urmă, în doctrina juridică naţională nu există cercetări şi analize detaliate ale
diferitelor probleme din domeniu. De aceea unul dintre obiectivele de bază ale
investigaţiilor constă în contribuţia la elaborarea unei practici moderne şi
uniforme de aplicare a normelor juridice atît de organele de stat, cît şi de
titularii drepturilor imobiliare.

14
2. Analizînd cadastrele existente în Europa şi evoluţia lor în timp, am
concluzionat că ele diferă în funcţie de orînduirea social-economică. Dacă ţările de
orientare capitalistă au dat şi continuă să dea prioritate înregistrării imobilelor şi a
drepturilor asupra lor, ţările de orientare socialistă [actualmente postsovietice] au dat
prioritate conţinutului economic al regimului juridic al bunului imobil, importanţă
avînd indicatori ca: suprafaţa tuturor terenurilor, clasificarea acestora după folosinţă
[terenuri agricole, livezi, vii, intravilan, extravilan, bonitate ş. a]. În condiţiile
regimului socialist, evidenţa imobilelor era ţinută de diferite organe statale: a
terenurilor - de Ministerul Agriculturii, de comitetele executive raionale, săteşti etc,
iar evidenţa spaţiului locativ era în competenţa comitetelor executive, comitetelor
sindicale de la întreprinderi etc. O parte a informaţiei privind imobilele o deţineau
birourile de inventariere tehnică [BIT]. Pentru a putea fi folosită judicios, în
contextul creării cadastrului general, informaţia stocată la toate organele indicate
trebuia verificată, unificată şi pusă în responsabilitatea unui singur organ de stat,
care să fie şi garantul veridicităţii acesteia. În acest scop, s-a decis formarea Agenţiei
Relaţii Funciare şi Cadastru.
3. Crearea cadastrului general în Republica Moldova a demarat cu
elaborarea unui cadru normativ adecvat, motiv pentru care au fost adoptate:
Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de
vînzare-cumpărare a pămîntului, în continuare Legea nr. 1308/1997; Legea
nr.1543/1998; Legea nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea
bunurilor imobile, în continuare Legea nr. 354/2004; Legea nr. 1320-XIII din 25
septembrie 1997 cu privire la registre, în continuare Legea nr.1320/1997 ş. a.,
care au fost supuse unei analize sistemice minuţioase în procesul cercetării.
Aceste reglementări au fost analizate în plan comparat cu cele mai progresiste
legi europene din domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare, cum ar fi cele
din Germania, considerată promotoarea celui mai progresist sistem de
publicitate, a cărui entitate de bază este imobilul, de asemenea Elveţia, Olanda,
România, Rusia etc.
4. Dat fiind faptul că unul din obiectivele investigaţiilor consta în efectuarea
unei analize a problemelor ce apar la crearea cadastrului general al imobilelor, în
primul rînd s-au analizat: natura juridică a imobilelor, criteriile de clasificare a
bunurilor imobile, ceea ce se explică prin faptul că entitatea de bază a cadastrului
este terenul. Deoarece terenul este imobilul „veşnic”, toate operaţiunile [vînzare-
cumpărare, schimb, donaţie, arendă, locaţiune etc.] derulează în „jurul” acestuia,
operaţiunile fiind incluse în sistemul cadastral şi avînd caracter publicitar. Aceasta
fiind situaţia, oricine se poate informa în privinţa regimului juridic al bunului: cine
este proprietarul, posesorul, imobilul este sau nu grevat cu drepturi ale unor alte
persoane, ceea ce asigură apărarea dobînditorului diligent împotriva vînzătorului de
rea-credinţă. Aşadar, stabilirea prin acte normative a obligativităţii înregistrării
contractelor şi/sau a drepturilor imobiliare este o garantare a exercitării drepturilor
imobiliare la propria latitudine şi, ca efect general, dezvoltarea pieţei imobiliare,
atragerea investiţiilor în ţară.

15
5. Înregistrarea de stat a imobilelor are la bază două principii. Primul este
principiul integrităţii, care prevede formarea în integru a bunului imobil: terenul cu
toate imobilele - anexe amplasate pe el. Al doilea prevede înregistrarea tuturor
drepturilor privitoare la imobil în aceeaşi instituţie [oficiu cadastral teritorial].
Realizarea acestor principii rămîne şi astăzi dificilă din cauza faptului că, anterior,
evidenţa imobilelor era ţinută de diferite instituţii statale, conlucrarea nefiind
opţiunea lor. Din contra, fiecare instituţie urmărea propriile interese departamentale,
nu transmitea informaţia către oficiile cadastrale teritoriale, reducînd substanţial
dinamica procesului creării sistemului cadastral naţional, impunînd populaţia să
solicite certificate în diferite instituţii, unde plăteşte taxe şi cheltuieşte mult timp. De
aceea, oficiile cadastrale teritoriale trebuiau să fie amplasate cît mai aproape de
imobilele, drepturile asupra cărora se înscriu.
6. Potrivit dispoziţiilor Legii nr.1543/1998 şi ale altor acte normative,
cheltuielile de creare a cadastrului vor fi recuperate, inclusiv prin taxele stabilite
pentru înregistrarea imobilelor şi a drepturilor asupra lor, precum şi pentru
oferirea de informaţii la solicitare. Mijloacele financiare obţinute din astfel de
încasări trebuie să fie cheltuite numai la dezvoltarea şi modernizarea sistemului
de înregistrare. Astfel, crearea sistemului de cadastru şi publicitate imobiliară
va finaliza în termenul preconizat – anul 2010.
7. Este foarte important că Legea nr. 1543/1998 nu a anulat înregistrările
efectuate anterior şi nu a stipulat înregistrarea lor conform noilor prevederi. Mai
mult decît atît, legiuitorul a stabilit înregistrarea la voinţa titularilor în cazul
încheierii unor acte juridice al căror obiect este bunul imobil, ca, de exemplu,
ipotecarea imobilului.
8. Registrul bunurilor imobile se va completa pe măsura schimbării
proprietarilor de imobile. Problema ce se impune a fi soluţionată rezidă în
considerarea drepturilor imobiliare ca fiind înregistrate pînă la adoptarea şi
punerea în vigoare a Legii nr.1543/1998 şi a C. civ. actual. Legiuitorul nu a
stabilit mecanismul de reverificare a valabilităţii acestor înregistrări.
9. Actualul sistem cadastral şi publicitatea imobiliară dă răspunsuri
operative privind amplasamentul imobilului, identifică proprietarul şi titlul
proprietăţii. Conceptul instituirii cadastrului general naţional rezidă în
identificarea tuturor bunurilor imobile, a proprietarilor funciari şi a imobilelor -
anexe, înscrierea drepturilor asupra obiectelor înregistrării de stat.
Toată informaţia este acumulată de Întreprinderea Specializată în
Cadastru, inclusiv filialele acesteia, care sunt responsabile de sistematizare şi
păstrare. Documentele ce servesc temei de înscriere a drepturilor imobiliare sunt
îndosariate în dosarul bunului imobil, care se deschide după formarea bunului
imobil şi atribuirea numărului cadastral. Legea nr. 1543/1998, art.22, stipulează
ţinerea manuală a cadastrului bunurilor imobile [pe fişiere de hîrtie] şi, paralel, a
evidenţei electronice, prioritate atribuindu-se registrului manual. Dublarea
evidenţei asigură o mai bună păstrare a informaţiei, exprimă grija statului faţă
de titularii drepturilor imobiliare şi facilitează dezvoltarea economică a ţării.

16
10. Un loc aparte în lucrare este atribuit analizei efectelor juridice ale
înscrierii drepturilor imobiliare. Analizînd cadrul normativ existent, considerăm
că înscrierea are efect constitutiv de drepturi, acestea creîndu-se şi fiind
opozabile terţilor din momentul înscrierii în Registrul bunurilor imobile.
11. Recunoaşterea dreptului de proprietate privată asupra bunurilor imobile a
generat şi unele dificultăţi privind exercitarea şi apărarea lui. Analizînd practica
judiciară s-a constatat că instanţele judiciare repun solicitanţii în termen în cazul
omiterii termenului de înscriere a drepturilor imobiliare, dar nu recunosc că
posesiunea îndelungată ar putea fi generatoare de drepturi imobiliare.
12. În sistem de publicitate imobiliară sunt pasibile de înregistrare: a) terenul şi
bunurile imobile amplasate pe el [construcţii, încăperi izolate ş. a.]; b) proprietarul:
persoana fizică, persoana juridică, statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
c) drepturile reale [dreptul de proprietate, uzufructul, uzul şi abitaţia, superficia,
servitutea, ipoteca] şi drepturile de creanţă [arenda, chiria ş. a.].
13. Sistemul cadastral, acceptat spre implementare în Republica Moldova,
este cel de orientare germană, a cărui entitate de bază constituie terenul,
persoana şi drepturile imobiliare. Considerăm că este cel mai performant
sistem de publicitate, dar racordarea unui sistem european la realitatea ţării
noastre rămîne problematică din cauze acumulate de sistemul de evidenţă din
vechiul regim, care nega proprietatea privată. Înlăturarea acestor cauze
întîlneşte dificultăţi, care vor fi depăşite în termenul scontat, adică pînă în anul
2010. Reglementările actuale permit acest lucru.
14. Potrivit naturii juridice, înscrierea provizorie nu produce efecte
juridice. Ea se face numai spre informarea terţilor că în privinţa bunului există
anumite pretenţii. Terţul, informat fiind despre existenţa menţiunilor în privinţa
imobilului interesat, va lua măsurile de rigoare spre excluderea situaţiilor
litigioase. Înscrierea provizorie se transformă în intabulare la cererea celui
înscris provizoriu cu condiţia prezentării documentelor justificative [exemplu:
prezentarea hotărârii judecătoreşti irevocabile etc]. Înscrierea provizorie
justificată produce efecte juridice asupra tuturor înscrierilor condiţionate de
justificarea ei [C. civ., art. 502].
15. Rangul dreptului înscris, în viziunea noastră, ar fi titulatura pe care o
primeşte înscrierea în Registrul bunurilor imobile în funcţie de ziua, ora
înscrierii, dat fiind că, în situaţii ambigue şi litigioase, importanţă are şi
minutul. Considerăm că prima înscriere va avea rangul întâi, a doua – rangul al
doilea ş. a. m. d. excepţie făcînd dreptul de superficie, care este înscris în
registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. Efectul juridic al înscrierii
dreptului imobiliar este marcat de rangul atribuit.
16. Legea nr. 1543/1998, prin art. 37, statuează: Consecinţele juridice ale
înregistrării apar după efectuarea înscrierii despre drepturile asupra bunului
imobil în Registrul bunurilor imobile, fără a se face distincţie între felul
înscrierilor. Aplicându-se principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere
debemus, potrivit căruia, unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să
distingem. Însă coroborat cu cel potrivit căruia excepţiile sunt de strictă
17
interpretare şi aplicare, deducem că intabularea are ca efect constituirea
dreptului şi opozabilitatea faţă de terţi.
17. Conform prevederilor C. civ., art. 501, în Registrul bunurilor imobile,
în afară de drepturile patrimoniale asupra bunului imobil, se înscriu provizoriu
drepturile reale în următoarele cazuri:
a) în cazul în care dreptul real este afectat de o condiţie suspensivă sau
rezolutorie. Pentru a efectua înscrierea provizorie este necesar ca în actul
juridic să fie expres indicată condiţia care suspendă naşterea dreptului sau
care va „rezolva” dreptul. Condiţia se înscrie în registru la rubrica: Termenul;
Condiţia;
b) în cazul unei hotărîri judecătoreşti care este executorie, dar încă nu
este irevocabilă;
c) în cazul în care debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă
ipoteca.
18. Notarea în Registrul bunurilor imobile [în continuare Registrul] a
drepturilor de creanţă, faptelor, raporturilor juridice ce au legătură cu bunul
imobil are ca efect opozabilitatea acestora din momentul înregistrării [C. civ.,
art. 508]. Se notează în Registru:
a) cererea de înregistrare [Legea nr.1543/1998];
b) punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri;
c) locaţiunea, arenda, cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani;
d) interdicţia de înstrăinare sau grevare a unui drept înscris,
e) sechestrul, urmărirea imobilului şi a fructelor sale [urmărirea
imobilului se realizează prin notarea sechestrului aplicat de organul fiscal,
prin notarea preavizului creditorului ipotecar despre începerea exercitării
dreptului de ipotecă şi în alte cazuri];
f) antecontractul;
g) dreptul de preemţiune constituit din act juridic;
h) schimbarea rangului ipotecii;
i) poprirea creanţei ipotecare;
j) creanţele ipotecare;
k) declararea insolvabilităţii persoanei juridice;
l) pornirea procedurii de reorganizare sau dizolvare a persoanei juridice;
m) amînarea partajării bunului aflat în coproprietate [C. civ., art.359
alin(1)];
n) acţiunile în justiţie ce au legătură cu bunul imobil sau dreptul înscris;
o) alte cazuri prevăzute de lege.
B. Recomandări
Cercetările efectuate au rezultat cu următoarele recomandări de lege
ferenda prin care se cristalizează valoarea teoretico-practică a tezei.
Astfel, se recomandă
1. Concretizarea în art. 5 al Legii nr. 1543/1998 a cazurile de înscriere a
drepturilor imobiliare dobîndite pînă la punerea în aplicare a Legii menţionate.
Înscrierea drepturilor constituite sub regimul legislaţiei anterioare ar fi oportună
18
pentru cazurile de grevare a drepturilor reale. Raţiune dedusă din prevederile art. 321
al Codului Civil care dispune: În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se
dobândeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute
de lege. Articolul 499, alin. (1) din Codul civil prevede: Drepturile reale asupra
imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atât între părţi, cât şi faţă de
terţi numai prin înscrierea în Registrul bunurilor imobile a constituirii sau
strămutării lor în temeiul acordului de voinţă dintre părţi. Este cazul interpretării
extensive a prevederilor normei şi deducem că vor fi recunoscute drepturile înscrise
anterior în cazul constituirii drepturilor reale; nu vor fi recunoscute şi vor trebui
înscrise în cazul transferului unor drepturi [grevări]. Concluzia se întemeiază pe
principiul consecutivităţii înscrierii drepturilor: mai întîi se înscrie dreptul de
proprietate apoi grevările. Un drept inexistent nu poate fi grevat.
Din considerentele expuse mai sus este necesar de a înscrie şi transferul de
drepturi apărute în temeiul unei hotărâri judecătoreşti [irevocabile].
2. Atribuirea efectului retroactiv articolului 332 din C. civ. în cazul
uzucapiunii imobiliare, adică calcularea termenului de 15 ani nu din data
punerii în vigoare a C. civ. [12.06.2003], ci din momentul cînd posesiunea a
întrunit prevederile art. 332 din C. civ. [retroactiv].
3. Stabilirea expres, prin art. 38, a două categorii de greşeli: greşeli tehnice
esenţiale şi greşeli tehnice neesenţiale. În cele esenţiale să fie incluse: numele
titularului, tipul dreptului înscris, numărul cadastral al imobilului, denaturarea
mărimii cotelor în proprietatea comună, coordonatele hotarelor modificările
asupra cărora s-ar permite doar în temeiul actelor justificative. La categoria
greşeli tehnice neesenţiale să fie incluse: corectarea de litere, omisiuni de
cuvinte, cifre etc., ale căror modificări ar putea intra în atribuţiile registratorului.
4. Modificarea art. 32 din Legea 1543/1998 în următoarea redacţie: (1). Oficiul
cadastral teritorial este obligat să verifice dacă documentele prezentate pentru
înregistrare corespund exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative.
(2) Termenul de examinare a cererii este de 20 de zile din data înregistrării ei.
(3) Termenul poate fi prelungit la decizia oficiului cadastral teritorial pînă la 40 de
zile, în cazul în care este necesară înlocuirea documentelor sau primirea unor
documente suplimentare.
5. Completarea articolului 431 din C. civ. cu încă un temei de constituire a
servituţii, şi anume prin lege. Raţionamentul este fundamentat pe dispoziţiile C.
civ. la art. 443 alin. (3) alte acte normative.
6. Completarea Instrucţiunii nr. 487/2005 [Capitolul IV] cu textul: La
înregistrarea primară masivă a bunurilor/drepturilor imobiliare în a căror privinţă
posesorul nu dispune de acte justificative se va întocmi un proces-verbal de
constatare a regimului juridic al imobilelor care, fiind confruntat cu documentele
din arhiva OCT, ar servi temei pentru înscrierea drepturilor imobiliare. Temei de
înscriere a drepturilor imobiliare poate servi şi Hotărîrea Guvernului R. Moldova
privind constituirea, de exemplu, a persoanelor juridice de drept public şi
transmiterea în posesiune şi folosinţă a bunurilor imobile. Refuzul OCT de a înscrie

19
[în astfel de cazuri] drepturile imobiliare şi solicitarea actului de predare – primire a
imobilelor poate fi calificată ca fiind în contradicţie cu prevederile legii.
7. Completarea art. 4 din Legea nr. 1543/1998 cu următorul text: servitutea
se va înregistra ca grevare a drepturilor patrimoniale ale proprietarului
fondului dominat şi ca favor al proprietarului fondului dominant; dreptul de
servitute se notează în partea I a subcapitolului III la rubrica Grevări, se
indică grevarea şi numărul cadastral în favoarea căruia este stabilit dreptul de
servitute.
8. Completarea art. 498 alin. (4) cu un alineat în următoarea redacţie: Sunt
înscrise provizoriu şi notate: incapacităţile totale sau parţiale de exerciţiu ale
titularului dreptului real înscris; instituirea curatelei, modalităţile juridice care
afectează dreptul înscris în cartea funciară, acţiunile în justiţie; interdicţia de
înstrăinare, contractul de locaţiune sau cesiunea de venituri; dreptul de
preemţiune, promisiunea stabilită prin convenţie.
9. Completarea Legii nr. 1543/1998, art. 6 cu alin (4) în următoarea
redacţie: Informaţia eliberată de OCT conţine obligatoriu date privind:
identitatea obiectului, amplasamentul, proprietarul, grevările.
10. Completarea C. familiei cu
a) art. în care s-ar prevedea înscrierea drepturilor de uz şi abitaţie a soţilor
şi membrilor familiei acestora.
b) art. în care s-ar prevedea constituirea drepturilor reale în temeiul
Contractului matrimonial
11. Completarea art. 28 din Legea nr. 1543/1998 cu un nou aliniat (4) în
următoarea versiune: În toate cazurile cînd se solicită înregistrarea drepturilor
dobîndite în baza legislaţiei anterioare, registratorul este obligat să confrunte
datele [îndeosebi planurile cadastrale] cu realitatea. Suntem de părerea că
prevederea conform căreia determinarea necesităţii ieşirii pe teren pentru
confruntarea înregistrărilor precedente cu realitatea, fiind lăsată la discreţia
registratorilor, este incorectă.
12. Completarea art. 288, alin (2) din C. civ. cu încă o categorie de bunuri
imobile - întreprinderea ca un complex patrimonial unic. Recomandarea în
cauză îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 288, alin (4) din C. civ., potrivit
căruia la categoria de bunuri imobile pot fi raportate, prin lege, şi alte bunuri
13. Sistematizarea în Legea 1543/1998 a reglementărilor privind regimul
juridic al imobilelor [de exemplu, din C. funciar, C. apelor, C. silvic, din Legea
cu privire la condominium etc.] prin includerea sumară şi uniformă a acestor
reglementări în Legea nr. 1543/1998, Lege specială a sistemului cadastral
naţional.
14. Sistematizarea în Codul civil, art. 288 a clasei bunurilor imobile care
diferă în funcţie de actul normativ [C. funciar, Cod silvic etc.]
15. Definirea
¾ criteriu individual - modalitatea de formare a bunului imobil în temeiul cererii
proprietarului: persoană fizică, persoană juridică de drept privat/public [înregistrarea
primară selectivă].,
20
¾ criteriu sistemic - modalitatea de formare şi înregistrare primară masivă a
bunurilor imobile dîndu-i acestuia efect prioritar, în comparaţie cu criteriul individual
de înregistrare, deoarece acesta prevede recunoaşterea tuturor titlurilor juridice de
proprietate şi înregistrarea, în temeiul acestora, a drepturilor reale.
Aplicarea unui sau altui criteriu este prerogativa organelor abilitate, dar considerăm că
cel individual de formare/înregistrare a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor
poate deveni unicul numai după crearea totală a cadastrului, când dreptul trebuie
înregistrat sub sancţiunea nulităţii valabilităţii actului juridic.
16. Definirea Rangul dreptului înscris astfel: Rangul dreptului înscris este
titulatura pe care o primeşte înscrierea în Registrul bunurilor imobile în funcţie
de ziua şi ora înscrieri.
17. Folosirea termenului ipotecă [nu gaj] în raporturile juridice al căror
obiect sunt grevările imobiliare.
18. Substituirea din actele normative a noţiunii de gestiune economică care
contravine dispoziţiilor C. civ. cu noţiunea posesiune şi folosinţă
19. Excluderea din C. subsolului [art.4] a prevederilor potrivit cărora
subsolul este proprietate a Republicii Moldova, care îl posedă, îl foloseşte,
dispune de el şi îl protejează ce contravine C. Civ. actual.
20. Excluderea din C. apelor a prevederii conform căreia apele constituie
proprietatea exclusivă a statului şi pot fi date numai în folosinţă. Norma
contravine Constituţiei, care, la art. 127 alin. (4), dispune: Apele folosite în
interes public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Prin urmare, apele
care nu cad sub incidenţa regimului public aparţin proprietarilor acestora.
21. Excluderea alin (3), art. 10 din Legea 198/2003 conform căruia
neînregistrarea contractului de arendă în termen de 3 luni de la data încheierii
acestuia are ca efect inopozabilitatea faţă de terţ. Efectele neînregistrării actelor
juridice obiect al cărora sunt imobilele î-şi găsesc reglementare în C. civ.,
Legea nr. 1543/1998.

PUBLICAŢII ALE AUTORULUI LA TEMA TEZEI


1. Marian, Silvia. Dreptul de proprietate asupra imobilului, documentarea şi
garanţiile acestuia. În: „Drept, Economie şi Informatică”, 2000, nr. 4, p.
139-148.
2. Marian, Silvia. Unele aspecte ale reformei funciare. În: „Economica”,
2002, nr. 3-4, p. 92-97.
3. Marian, Silvia. Sarcini stabilite în interesul particularilor. În:
„Economica”, 2002, nr. 6, p.67-71.
4. Marian, Silvia. Consideraţii generale privind bunurile imobile (potrivit
Codului civil în vigoare. În: „Economica”, 2003, nr. 2, p. 43-46.
5. Marian, Silvia. Mijloace juridico-civile de apărare a dreptului de
proprietate imobiliară. În: „Economica”, 2003, nr. 4, 86-89.
6. Marian, Silvia. Particularităţile înregistrării drepturilor reale imobiliare.
În: „Economica”, 2004, nr. 3, p. 87-93.
21
7. Marian, Silvia. Armonizarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul
cadastrului bunurilor imobile la legislaţia Uniunii Europene. În:
„Simpozionul Internaţional cu tema: Armonizarea legislaţiei la Legislaţia
U.E.”, 2004, volumul III.
8. Marian, Silvia. Particularităţi privind înregistrarea drepturilor reale
imobiliare. În: „Legea şi Viaţa”, 2005, nr. 3, p. 39-45.
9. Marian, Silvia. Unele aspecte ale cadastrului şi publicităţii imobiliare. În:
„Legea şi Viaţa”, 2005, nr. 10, p. 43-48.

Cuvintele – cheie ale tezei


Cadastru al bunurilor imobile, teren funciar, construcţie, hotar, plan
cadastral, registru de imobile, dosar cadastral, monitoring al imobilelor,
înscriere a drepturilor imobiliare, publicitate imobiliară, drept de proprietate,
alte drepturi reale, grevare a drepturilor, intabulare, înscriere provizorie,
notare, extras din Registrul bunurilor imobile, uzufruct, uz şi abitaţie, servitute,
superficie, ipotecare a imobilelor, registrator, radiere, Agenţia Resurse Funciare
şi Cadastru, Oficiul Cadastral Teritorial.

The key words of dissertation


Real estate survey and value, ground, landed, construction, boundary,
cadastral plan, the register of the real estate, the survey brief, the real estate
monitoring, the recording of the real estate rights, publicity of real estate,
entailing of the rights, the right of ownership, other real rights, extract, life
interest, usage and occupancy of a house, servitude, superficies, registrar,
erasure, state Agency of Landed Resources and Cadastre, Territorial Cadastral
office, mortgage of real estates, tabulation, provisional registration.

Ключевые слова диссертационной работы


Кадастр недвижимого имущества, земельный участок, здания, граница,
кадастровый план, реестр недвижимого имущества, кадастровое дело,
мониторинг объектов недвижимого имущества, регистрация, публичность,
обременение, право собственности, другие имущественные права, выписка,
иные права, регистратор, исправление ошибок, Государственное агентство по
кадастровым и земельным ресурсам, территориальный кадастровый отдел,
залог недвижимости, предварительная запись.

22
ADNOTARE
la teza pentru conferirea titlului ştiinţific de doctor în drept
cu tema Cadastrul şi publicitatea imobiliară

Lucrarea este dedicată unei probleme de actualitate incontestabilă, generată


de crearea cadastrului imobiliar în Republica Moldova.
Autorul şi-a propus scopul de a analiza evoluţia şi dinamismul caracteristic
atât creării cadastrului imobilelor, cît şi implementării sistemului de publicitate
imobiliară existent în alte ţări cum ar fi: România, Franţa, Rusia, Germania etc.
Analiza instituţiei cadastrului şi a publicităţii imobiliare tratate în doctrină,
sinteza regimului juridic al imobilelor în alte ţări, cercetate şi evoluate prin
prisma legislaţiei naţionale şi internaţionale, a servit temei în finalizarea lucrării
cu propuneri de lege ferenda, a căror aplicare ar duce la o mai bună
reglementare a circuitului civil cu bunuri imobile şi la micşorarea numărului de
litigii imobiliare.
Investigaţia a fost direcţionată spre dezvăluirea rolului şi importanţei
Cadastrului şi publicităţii imobiliare şi a entităţilor cadastrului general care sunt:
1) imobilul; 2) titularul dreptului persoană fizică sau persoană juridică;
3) drepturile asupra imobilului.
Conformat, în fond, sistemului de evidenţă şi publicitate german, cadastrul
de imobile al Republicii Moldova are menirea de a securiza circuitul civil prin
înscrierea în Registrul bunurilor imobile a imobilelor şi a drepturilor asupra lor.
Această procedură este reglementată prin mai multe acte normative, cum ar fi:
Codul civil, Legea nr. 1543/1998, Lega nr. 354/2004 etc.
Înregistrarea drepturilor imobiliare în Republica Moldova se bazează pe un
sistemul real, conform căruia dreptul de proprietate se dobîndeşte la data
înscrierii în Registrul bunurilor imobile. În opinia noastră, sistemul de
înregistrare a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, adoptat de Republica
Moldova, a preluat cele mai bune realizări ale sistemelor de drept continental şi
anglo-saxon. În sistemele de drept cunoscute, sînt înregistrate ori numai
tranzacţiile imobiliare [sistemul anglo-saxon], ori numai drepturile imobiliare
[sistemul continental].
Folosind conceptele doctrinare la interpretarea legislaţiei naţionale autorul
s-a străduit să contribuie la elaborarea unei practici moderne de aplicare a
normelor juridice în toate sferele tangenţiale procesului de creare a cadastrului
general .

23
ANNOTATION
of the Dissertation for the Degree of Doctor of Law on the topic
Real Estate Survey and Publicity

This work is dedicated to an actual unchallenged problem generated by the


creation of real estate survey in the Republic of Moldova.
The author's aim was to analyze the evolution and dynamism characteristic
both for creation of real estate survey and for implementation of the system of
real estate publicity that exists in other countries like: Romania, France, Russia,
Germany etc.
Analysis of establishment of real estate survey treated in the doctrine, the
synthesis of juridical system of real estate in other countries under investigation,
which studied and evolved by means of national and international legislation
served to be the basis.
The investigation was directed to reveal the importance and the role of
general survey of entities: 1) real estate; 2) the holder of the right – a natural
person or legal entity; 3) the rights on real estate.
Complied mainly with the German system of evidence and publicity, the
real estate cadastre of the Republic of Moldova has the mission to secure the
civil usage being registered in the Real Estate Register of real estates and of
rights on them.
Registration of the rights on real estate in the Republic of Moldova is based
on a real system, according to witch the right on real estate is obtained on the
date of registering in the Real Estate Register with some exceptions (when the
act of registering is asked under sanction of nullity of legal document). In our
opinion the system of registration of real estate and the rights on real estate
adopted in the Republic of Moldova, assumed the best achievements of Anglo-
Saxon and Continental system of law. What is registered in these systems of law
is either real estate transactions (Anglo-Saxon system), or only the rights on real
estate (continental system).
Being the first work of this kind in our native doctrine, we consider that the
analysis, the conclusions and the proposals will be of a real usage to scientists,
parishioners, students and to all those who are interested in this matter.
Using the doctrinaire concepts while interpreting the national legislation, we
tried to contribute to the elaboration of a modern practice of applying the legal
documents in al the spheres tangent to the process of creation of general
cadastral survey.
We hope that the tackled problem may raise interest and at the same time a
desire for further research.

24
АННОТАЦИЯ
к диссертации на соискание ученой степени доктора права
на тему Кадастр недвижимостей и транспарентность
информации относительно их

Диссертация посвящена одной из самых актуальных проблем - создание


земельного кадастра Республики Молдова.
В работе автор проанализировал генезис и эволюцию характеризующие как
создание кадастр недвижимости, так и воплощение информационных систем
существующие в других странах как Румыния, Франца, Россия, Германия.
На основании анализа института кадастра недвижимости, синтеза
правового режима недвижимости в других странах, исследования и оценки с
точки зрения национального и международного законодательства, по данной
работе были предложены изменения и дополнения de lege ferenda.
Предложенные изменения в действующем законодательстве будут
способствовать улучшению правового регулирования гражданского оборота и
сокращению судебных споров с недвижимостью.
Исследование было направлено на раскрытие роли и важности составных
частей основного кадастра: 1) недвижимость; 2) обладатель прав:
физические или юридические лица; 3) права на недвижимое имущество.
Соответствующий, в основном, германской системе учета и публичности,
Кадастр Республики Молдова, регистрируя объекты недвижимого имущества
и имущественных прав в Реестре недвижимого имущества, обеспечивает
уверенность и безопасность участников гражданского оборота с
недвижимостью.
Регистрация прав на недвижимость в Республике Молдова основывается на
реальной системе, в соответствии, с которой право собственности
приобретается на момент регистрации в Реестр недвижимого имущества за
некоторыми исключениями (когда запись требуется в виду санкционирования
недействительностью юридического акта).
По нашему мнению система регистрации недвижимости и прав на нее
используемая в Республики Молдова переняла наилучшие достижения
англосаксонской и континентальной систем. В указанных правовых системах
регистрируются или сделки с недвижимостью (англосаксонская правовая
система) или только права на недвижимость (континентальная правовая
система).
Будучи первой работой, в национальной доктрине считаем, что анализ,
сделанные выводы и предложения будут иметь реальную научно-
практическую значимости, как для научных работников, так и для практиков,
студентов и интересующихся данной проблематикой.
Используя, теоретические понятия при толковании национального
законодательства, мы постарались содействовать разработке современной
практике применения юридических норм во всех сфер имеющие отношения к
процессу внедрения общего кадастра и надеемся, исследуемая тема пробудет
интерес, а также желание к новым исследованиям.

25
MARIAN Silvia

CADASTRUL ŞI PUBLICITATEA
IMOBILIARĂ
Specialitatea – 12.00.03: drept privat [cu specificarea: drept
civil, drept familial, drept procesual civil, drept al afacerilor,
drept informaţional, drept internaţional privat, drept al
muncii, drept al protecţiei sociale, notariat]

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

Semnat pentru tipar 6 februarie 2006


Formatul 60x84 1/16
Coli de tipar 1,25. Coli editoriale 1,5
Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial Poligrafic al USM


Chişinău, MD 2009, str. A. Mateevici, 60

26