Sunteți pe pagina 1din 254

A n d r e i V o c h in

SuperSterur
Uolumul II
DRUmUL SPRE TRIUmFUL
DE Lfl SEUILLfl
Sîn tem în vara lu i 19 8 5 şi, d u p ă /a n i, Steaua cîştiga ia r titlul de
cam pioan ă. O p erio a d ă lu n gă pentru fâ n u l stelist dedu lcit cu
perform anţele. O porţiune de tim p în care, p e deasupra, riva lii ei din
cam pionat defrişaseră drum urile europene.
U niversitatea C raiovafu sese nava am iraL Parcursul ei d in ediţia
19 8 2 -19 8 ) a C u p ei U E F A a aju n s p în ă în p ra g u lfin a lei, lâsîn d în
a fa ra com petiţiei trupe d e renum e p e continent precum Florentina
d in Ita lia , B ordeau x, d in Fran ţa sau K aiserslautern, din G erm ania.
N icio d a tă , în p erio a d a postbelică, o echipă de club rom ânească nu
m ersese a tît d e departe.
U n an m ai tîrziu , D inam o fă c e a p asu l înainte. A tinsese aceeaşi
fa z ă , sem ifin ala, d a r în com petiţia suprem ă, C u p a C am pionilor
E u ro p en i, d u p ă un traseu în care le elim inase p e deţinătoarea
trofeu lu i, H am bu rger S V , şi p e cam pioana m arii U niuni Sovietice,
D inam o M insk.
V enise rîn d u l Stelei. O echipăform ată în cîţiva a n i de căutări, de
schim bări de antrenori, d e perin dă ri d e jucători. în tr-u n cincinal, ca să
fo lo sim o sin tagm ă a vrem ii, p rin G hencea trecuseră cîteva duzine de
fotbalişti. 16 dintre ei aveau să răm înâ şi să înceapă urcuşul G olgotei.
Steaua reînnodase perform anţa internă şi trăgea cu ochiul către
trium ful extern. N u era doar am biţia sportivilor, ci şi jocul de orgolii
al generalilor. D acă putuse Craiova lu i tov. Ştefan A n drei sau
Dinam o a tov-ilor din Securitate, de ce să nu reuşească şi Steaua lui
tov. Ceauşescu?
Dincolo de trufia indivizilor cu epoleţi şi fu n c ţii d in spatele
cortinei, perform anţa europeană aparţinea eroilor din ia rb ă E ra a
lui Bălăci şi Ştefânescu, a lui Augustin şi Orac, a antrenorilor Tică
Oţet şi Nicolae-Nicuşor. Drumul lor meritoriu s-a oprit însă defecare
dată în ainteafinişu lu i Steaua avea să preia ştafeta din mers şi să
construiască edificiul pînă la capăt. O poveste unică înfotbahd nostru
şi, m ă tem, irepetabilă Povestea singurului trofeu m ajor cucerit
vreodată de o echipă rom ânească Pe care vă in vit s-o parcurgeţi în
continuarel
VIII
ULTIMII VENIŢI:
BĂLAN ŞI WEISENBACHER

D eşi fo arte scu rtă, d in p ricin a prelim in ariilor M undialului


m exican, vacan ţa de v ara avea să aducă destule schim bări in lotul
Stelei. în ciud a dublei izblnzi, m ulţi dintre cei care nu prinseseră
frec v en t u n lo c d e titular începu seră să-şi strige nem ulţum irea.
C e l m ai veh em en t dintre toţi a fo st M arcel Puşcaş. “N e a Ioane,
daţi-m i drum ul să plec, pentru că eu nu sînt făcut să stau pe bancă.
V reau să jo c”, i-a spu s el lui A lecsandrescu. “M ăi M arcele, ştiu că
e greu să te im p u i p e u n p ost unde evoluează Stoica şi B oloni, dar
m ai a i ş i tu răb dare. N u face p rostia să pleci, că o să regreţi.
N ic ă ie ri n u e m ai b in e ca la Steau a”. M arcel în să nu avea stare.
V o rb ise cu preşedin tele R apidului, D aniel Lăzărescu, şi acesta se
arătase superîn cîntat să-l aib ă în lo t P în ă la urm ă, bătuţi la cap în
fiec a re zi d e P u şcaş, con d u cătorii stelişti au hotărît să-i facă
hatîruL “ B in e , d a r p leci îm p ru m u t pentru un sin gu r an. V ei
ră m în e în cad ru l arm atei şi-ţi v ei con tinua şi cursurile la
A cad em ie. R ep et, d o ar un ani”, l-a anunţat A lecsandrescu atunci
c în d i-a pus actele în braţe. A ju n s în G iu leşti, “v işin iii” i-au dat
urgent o ap rob are d e A R O , d ar în continuare îşi încasa salariul de
la Steaua. R ap id ach ita do ar prim ele. “ L a început m -am îngrozit
de ceea ce am găsit acolo. Ju căto rii erau, practic, speriaţi de
tribună. Iubirea cu care-i înconjurau suporterii se întorcea ca un
bum erang îm potriva lor. L e era team ă să joace acasă, m ult m ai
bin e o făceau în deplasare. C e m ai, erau galbeni la faţă înainte de
intrarea pe teren. E u, în doi ani cît jucasem la Steaua, căpătasem
o aşa încredere în m in e încît, atunci dttd am păşit în G iuleşti,
sim ţeam că pot bate singur orice echipă. A celaşi lucru am încercat
să le insufluşilor. De altfel, urm ăriţi toţi jucătorii care au plecat în
tim p din Ghencea* C M ! făcut acolo ttmfe a u ajuns. Sam eş a
revigorat Rapidul, D um itru a Urcat Tim işoara de la retrogradare
pînă spre cupele europene, Cîm pean u a reuşit p rom ovarea cu
Q aW yapoi, mai tîrzîfiiM ajearu a îm pins înaintesSfljiuţ Iovan a
dus R ap id ul ¡¿ ta nou în cupele europene ş| t e m p l e l e pot
Gontinua. Steaua insuflase în toţi â i t l sentim ent de putere, de
l— l ere l i l ! i p i l § proprii. S ig u r că asta ven ea p e un fo n d de
m uncă adevărată. C în d am venit la R apid era o atm osferă de lasă-
m ă să te las. A m luat cîţiva jucători m ai tineri pe lîn gă m ine şi la 6
dimineaţa eram la stadion. A b iala io jumătate era antrenamentul,
dar era prea puţin. D in păcate, am avut ghinionul să m ă accidentez
grav chiar cînd începusem să prindem cheag. Ă sta este în să
destinul fiecăruia”, rem em orează M arcel Puşcaş.
în acelaşi tim p cu el au m ai plecat T ătăran şi Eduard. C e l din
urm ă a cedat presiunilor pe care fostul lui antrenor, Florin H ala-
gian, revenit la Piteşti, le făcuse constant toată vara. E d i term inase
stagiul m ilitar şi, în m | | f | i A trebuia jsă revină | | clubul de
unde plecase.Sigureă, dacă jucătorul dorea să răm înă, se puteau
relua negoeierile.'Armeanul a jucat însă tare. P e de ap arte acţiona
H | p i fotbalistului, iar pe de alta forţa Steaua să renunţe la el.
-1
“ Dom*ne, sîntem subţiri rău. D acă n u ni daţi înapoi p e Eduard,
oferiţi-n e u n alt jucător” , spu n ea e l C u m E d i în clin a şi el să se
întoarcă acasă, în v a ra lu i ‘85 a plecat. P este n ici u n an avea să
regrete şi el pasul grăbit.

“ D U M N E A T A E Ş T T -G H L C A R E
N E -A F U R A T T IT L U L !”

Stea u a n -a in sistat m u lt pen tru n id im ul dintre cei care îşi


m an ifestaseră d o rin ţa d e a se tran sfera. Ş i-a luat m ăsuri însă
pen tru a aco p eri p ostu rile răm ase libere. A şa că A lecsandrescu,
-1
cel care rem arcase în c îtevarîn d u rip e W eissenbacher, fundaşul
stin gă d e la B a ia M are, a d em arat operaţiunea de racolare.
R elaţiile în tre cele două cluburi erau foarte bune, aşa că T on i n-a
întîm p in at problem e. C u atît m ai m ult cu cît T ătăran a fo st şi el
lăsat să rev in ă în “D ealu l Flo rilo r”. D e acolo de unde, în sens
invers, ven ea B ălan, m ijlocaşul care sem nase cu Steaua înainte cu
u n an , d a r fu sese lăsat să-şi term in e facultatea. Lu cică făcuse
cu n o ştin ţă cu toţi ju cătorii, invitat fiin d la fin ala C u pei 0 t
U n iversitatea C raio v a. A cu m , îm preun ă cu soţia se îndrepta spre
B u cu reşti p en tru a se instala. A ve a o oarecare strîngere de inim ă
p en tru c ă treb u ia să n egocieze clar toate drepturile şi fusese
an u n ţat că d iscuţia se v a purta în biroul lui Ilie Ceauşescu.
“C a r e v a să zică, dum neata eşti om ul care n e-a furat titlul anul
trecu t1”. C u v in te le cu c are l-a întîm p in at generalul i-au form at
instantaneu “ Piticului” o crustă de gheaţă p e şira spinării. H ohotul
d e rîs al gradatului, care avu sese im p resia că făcuse o glum ă bună,
i-a tem p erat em oţia. Ia r cu vintele p e care i le-a adresat în
co n tin u are l-a u fă cu t p e B ălan c h ia r să se sim tă im p o rta n t
“T o v arăşe Bălan , te felicit că ţi-ai ap ărat cu cin ste culorile. A i dat
d ovadă de un caracter deosebit. E u te resp ect p en tru asta. în plus,
antrenorii m i-au spus că au n evoie d e dum neata, că eşti u n jucător
fo arte bun. A ş a că în cercăm să-ţi rezo lvăm toate d olean ţele”. în
num ai jum ătate de o ră de discuţii, B ălan d even ise lo co ten en t şi
p rim ise asigu rări că va intra în p o se sia u n ei ap ro b ări de A R O .
C în d s-a p us problem a locuinţei, L u cică s-a con su ltat d in p riv iri
cu soţia, care-i era alături, şi a lu at o h o tă iîre p e c a re av e a s-o
regrete m ai tîrziu. “V o m sta la H aiducului, tovarăşe gen eral”. “ E u
cred că ar fi m ai bin e să accepţi o repartiţie în C en tru l C iv ic ”, p lu să
Ilie, dar “ Piticul” n ici nu d ori să audă. “ E u n u m ă v o i stabili în
B ucureşti. C a s a m ea e la B a ia M are, aşa că n -a r av e a ro s t să m ă
m ut într-o lo cuin ţă nouă. U n ap artam en t la h o tel a r fi su ficie n t
pentru m ine, soţie şi băieţelul m eu”. A zi, B ălan reg retă c ă a d at cu
p icio ru l u n ei asem en ea oferte. “ îl vin d ea m acu m cu 3 0 .0 0 0 -
4 0 .0 0 0 de d olari şi m ă făceam om . D acă ştia m eu c ă v o r v en i
vrem u rile astea...”. L u cică avea s ă se m ute la c a m e ra 213 d e la
“H aid ucului” , p e care o ocu p ase p în ă atu n ci fa m ilia P iţu rcă. îş i
aduse şi băieţelul, iar apoi p lecă la F o rb an îm p reu n ă cu ech ipa.
V a ra lui ‘85 a însem n at şi u n eşec p en tru A lecsan d rescu . Peţit
încă din urm ă cu u n an, clujeanul M u sznai refuza să v in ă în G h e n -
cea. C on ducerea U niversităţii îi aranjase ad m iterea la facu ltate şi,
con fo rm regulam entului, îl pu tea ţin e cel p u ţin în c ă u n an.
“Sfin xul” în să nu s-a re se m n a t A obţinut prom isiu n ea ca p este u n
an să-l p oată lu a p e jucător. T o t era m ai m u lt d ecît n im ic. în
11
schim b, rezolvase problem ele lui B olo n i şi R ad u . A v în d acceptul
jucătorilor p en tru a con tin u a la Steau a, el a n eg o ciat p en tru a
prelungi îm prum uturile celor d oi cu în că un sezon. Ş i a r e u ş it
‘ A ÎN N E B U N IT TO V . V A L I?’

C a şi în urm ă cu un an, m ajoritatea jucătorilor au ales să-şi


petreacă vacanţa în com un la hotelul “Europa” din Eforie Nord,
Ziua, între reprizele de plajă şi baie în mare, miuţele erau nelipsite,
seara fiind dedicată nevestelor, prietenelor şi poveştilor hazlii din
campionatul recent în c h eiat C h iar dacă aiSlP tt posibilitatea să
se distreze în B aleare sau pe C oasta de Azur, Valentin nu
concepea con ced iu departe de M arius, Piţi sau Tudorel. f t â l
această d ată îşi rezervase o cam eră şi era tot tim pul cu echipa,
într-o dim ineaţă, la o bere pe plajă, el îi întrebă aşa, într-o doară:
“M ăi, v o i ştiţi ce zi e a z ir . “4 iulie, tov. V a it Ziua A m erica”, îi
răspunse prom p t Iovan. “E i, ziua Am ericii! A sta ne interesează pe
noi? A zi e tragerea la sorţi în cupele europene. La prînz vom afla cu
cine jucăm ” . “N um ai să nu cădem iar ca anul trecut1”. “Ş i ce dacă,
acum sîntem m ult m ai puternici. Vreţi să vă spun ceva? A m văzut
jucîn d m ulte dintre echipele cam pioane din Europa. N u sînt de
s p e ria t E u zic că dacă vă pregătiţi bine, puteţi să o bateţi pe oricare
d in tre ele. Puteţi să luaţi C u p a C am pionilor!” . într-adevăr, fiul
şefului statului nu m inţise cînd spusese că văzuse m arile echipe
europ en e la lucru. V izio n a întîlnirile la Televiziunea Rom ână,
acolo unde se îm prietenise cu o operatoare de la montaj. Fata îl
sun a d e fiecare dată cînd se transm iteau m eciuri pe diversele
can ale recep ţion ate în strada Pangrati, iar el dădea fuga să
u rm ărească jo cu rile Juventusului, Liverpoolului, R ealului sau
B arcelo n ei. Ş i n u era singurul. în alveolele de la T V R se m ai
înghesuiau antrenori rom âni care nu aveau altă posibilitate de a
lua contact cu fotbalul european. L a Eforie, ultim a frază rostită de
Valentin a stîm it hohote de rîs. “ H ai, tov. Vali, lăsaţi-ne cu astea!
Credeţi că la fotbal e aşa ca în agricultură, faci planul pe 5 ani şi îl
g ü Ü M l fc # â n i jumate?”, sări Lăcătuş. “Bine, m ă luaţi voi în ris,
dar m ai vorbim ”.
Peste cîteva ore, timp în care jucătorii îşi dădeau ghionturi şi se
întrebau dacă nu cumva l-a bătut soarele prea tare în cap pe “tov.
Vali”, rezultatul tragerii la sorţi a devenit prilej pentru încă o bere.
Adversara nu era n id Juventus, n id Verona, nici Barcelona, n id
Bayern München, n id vreo echipă din Anglia, pentru că în urm a
incidentelor de pe “Heysel” britanicii fuseseră exdu şi din cupele
europene. Era Vejle, campioana Danemarcei. “C in e sînt ăştia? îi
scoatem sigur”, postulă Duckadam. Petcu îl aprobă p e loc. “H ai,
frăţie, că dacă îi iauunpicla întrebări cu coţofana, zic că practică alt
sport”, spuse Fane, care aruncase deja m ingea de pe un p id o r pe
altul, pe căldi, pe cap, pentru a o linişti dintr-o singură m işcare pe
bareta papucului de plajă. Puiu Iordănescu nu părea la fel de
convins. “N u vă bucuraţi aşa repede. A ţi uitat că acum un an
Danemarca a fost surpriza Europenelor din Franţa? Staţi m ai întîi
să ne documentăm, să aflăm ce jucători au, să vedem o casetă-două
şi apoi să ne pronunţăm. Apropo, mă scuzaţi, m ă duc să iau legătura
cu nea Cristi Ţopescu să-l pun la treabă. S ă afle tot despre d ”.

De cînd revenise în Ghencea, ca secund al lui Ie n d ,


Iordănescu îşi intrase bine de tot în rol. C hiar dacă, în aparenţă, nu
făcea altceva decît să respecte program ul impus de “p rin d p al”,
Puiu se implica serios în noua meserie. C el care, ca jucător, era un
boem al gazonului, un sclav al fentei, intuiţiei şi sclipirii de
moment se m etamorfozase aproape m iraculos sub treningul
teh n ician u lu i. N im ic n u lă sa la v o ia în tîm p lării, totul era notat
într-o age n d ă m ereu u m flată de fo i volante, crîm p eie de ziare sau
buletine in fo rm a tive ale F IF A . V o ia să afle tot ce era nou, să fie la
curent c u o ric e ap ă re a în lu m e.
în u rm ă cu d te v a luni, într-o după-am iază, len ei şi Iordănescu
z ă b o v iseră c îte v a o re b u n e în can tin a de sub tribu n a a doua.
Ju c ă to r ii p le c a s e ră la o d ih n ă d u p ă ce T ăn ase, bucătarul, îi
răsfaţa se p este m en iu cu nişte trigoan e cu brîn ză delicioase. C ei
d o i se c u fu n d aseră în poveşti. D iscu ţia alunecase, inevitabil, tot
către fo tb al, d ar sp re cel m are, d in vestu l Eu ro pei. “ N ea îm i, din
to a m n ă ju c ă m în C u p a C am p io n ilo r, o să ne b atem cu m arile
c lu b u ri şi n o i n -a v em o d ocu m en tare ca lum ea. O să avem nevoie
d e z ia re şi re v iste străin e, d e casete, c a să n e cunoaştem şi noi, cît
de d t , ad versarii” . “ Ştiu , Puiule, ai dreptate. T rebu ie să m ă susţii şi
tu, p e n tru c ă an u l trecut, c în d am ceru t să n e fa c ă şi nouă
ab o n am en te la cîteva p u blicaţii străine, Ilie C eau şescu a strîm bat
d in n a s”. “ N e a îm i, eu m -am gîn d it şi m ai departe. L a u n o m care
s ă lu cre ze sp e c ia l n u m a i pen tru docu m en tarea noastră. N o i să-i
c e re m , ia r el s ă n e fu rn izez e toate d atele” . “C ris ti Ţ o p escu s-ar
p ric e p e b in e la asta” , sp u se le n e i, ia r îm p reu n ă cu Iord ăn escu
h o tă rî să p ro p u n ă m ai dep arte v arian ta gîndită la cantină.
C r is tia n Ţ o p e s c u re v e n ise în clu b d in 19 83, du p ă acel m eci
S u e d ia - R o m ân ia, 0-1, de la Stock h o lm , ultim ul com entat de el la
T V R . A ş a c u m o b işn u ia, el îşi p reg ătea p en tru m om en tele de
în ce p u t şi sftrşit, cît şi p en tru cele d e întrerupere a jocului subiecte
d e d isc u ţie p e ca re s ă le p ric e ap ă nu d o ar m in oritatea
m icro b iştilo r, c i şi n evestele, su ro rile sau m am ele celor interesaţi
d e m eciu ri. V o rb e a d esp re oraşu l în care se disputa partida, despre
tradiţii, despre hobby-urile fotbaliştilor, im punînd u n stil care,
pînă la m a L l l consacrase. în tim pul întilnirii respective, la o
»wyll'iMîiiaTMfaa.M Bălăci, Ţopescu a um plut cele dhuâ m inute de
fc te ifl|i£ re cu o frază care i-a adus interdicţia de a m ai com enta
timp de 6 ani. “Jucătorul aflat ta ş S M b t este Ilie Bălăci. E îâ p rim it
cîteva o fe rii pi»aM^8 levolua la cluburi î|e peste graniţă. & e d că
ar fi în interesul i i ă l l i s s i l s i noastre, a ţ jţ M | p £
naţionale ş j j l Rom âniei ca jucătorilor care au u ft M M lh S im ă r
de selecţionări în prim a reprezentativă să li s o | M tim iid | n B » 9 n
străinătate” . lui Ţopescu au inflam at pe loc rfţpâţjifâs*
tovarăşilor de l^ j^ ^ P lH e d ia t, Constantin Dăscălescu, pe atunci
â informat-o pe Elena Ceauşescu ca
îndemnat tinerii din România să se reaB^ezittn străinătate”. Iar,pe
loc, Ideatara Cabinetului 2 de la Com itetul Central a hotărît des­
tituirea “trădătorului”. Crainicul nu lansase ideea aşa, de capul I u l
Prin lumea fotbalului circula deja zvonul că fotbaliştii v o r fi lăsaţi
să plece, iarŢopescu coiMăeraise c i n u mai e chiar aşa m m are
secret De altfel, Ion.Cdman, omul care susţinuse ascensiunea fo r-
m aţi& ym m ân eşti de dub spre vîrfurile întrecerilor continentale,
iniţiase un proiect de regulament pentru jucătorii transferabili
peşte graniţă. I n conştient c ă aşa valoarea sportivului poate
creşte. “Piaatru a putea pleca, un jucător trebuia să aibăm im m tim
26 de ani, cel puţin 10 m ed uri în echipa naţională, să fie căsătorit
şi a i n a fi fost ş&Eţ£ţionat: disciplinar în cam pionatul ip tem ,:
înţelegînd prin asta dpar abaterile majore”, explică generalul
condiţiile pe care le propusese. O dată cu intervenţia lui
Dăscălescu şi aB en eiC eau şescu pentru îndepărtarea
lui Ţopescu a fost ras şi îndrăzneţul proiect al lui Com an.
A şa a rev en it Ţ o p e s c u ia Stea u a, clu b c are -1d etaşase, în 19 6 7 ,
la T ele v iz iu n e . T o a tă p e rio a d a în ca re a com en tat, el fu sese plătit
d e A rm a tă , ia r a c u m se în to rc e a în rîn d u l ei. D u b lu cam p io n
n aţion al d e c ălărie, în p ro b a d e săritu ri p este ob stacole, Ţ o p esc u
d o b în d ise p a s iu n e a p e n tru h ip ism d e la tatăl său, F e lix , care
p artic ip a se la O lim p ia d a d e la B e rlin cu ec h ip a R o m ân iei. C risti
fă c u se Ş c o a la M ilita ră la O rad ea, la G ră n ic e ri, to cm ai p en tru c ă
era s in g u r a a r m ă c a r e m a i a v e a c a i în d otare, ia r d in 19 5 7 se
tra n sfe ra s e la C C A . A c u m , la m o m e n tu l reven irii, aju n sese deja
la g ra d u l d e lo c o te n e n t-c o lo n e l, ia r p rin in te rm ed iu l Iui C o rn e l
O ţelea, c o m a n d a n tu l clubului, a fo st în cad rat, alături d e O ctavian
V in tilă , la b iro u l d e p re să d in C a le a P levn ei.
“ C r is t i, n o i n e -a m g în d it s ă te lu ă m la ec h ip a d e fo tb al”.
M a r ş în d la id e e a lu i Io rd ăn escu , le n e i h o tărîse să-l ab ord eze p e
Ţ o p e s c u . “ în o rg a n ig ra m a s e c ţie i v a e x ista p o stu l d e m etod ist,
c e e a c e p re su p u n e o m u n c ă d e d ocu m en tare. T u eşti ziarist, ştii ce
în s e a m n ă a sta , c u n o ş ti c îte v a lim b i stră in e şi n e-ai fi d e m are
a ju to r” . Ţ o p e s c u a c c e p tă fă ră re ţin e re u n lo c d e m u n c ă fo arte
a p ro a p e d e fo tb alişti. D e altfel, v o c e a lu i reven ise p rin tre suporteri
o d a tă c u a c c e p ta r e a s a în fu n c ţia d e c ra in ic al stad io n u lu i
G h e n c e a . A c u m m ai fă c e a im p a s în ain te.
P rim a m ă s u ră lu ată d e Ţ o p e s c u a fo st a b o n area la p u blicaţii
s tră in e . în s c u rt tim p , p e m a s a te h n ic ie n ilo r a v ea u s ă ap a ră u n

“ F r a n c e F o o tb a lT , u n “ L ’E q u ip e ” , u n “ S p o r t B ild ” , o “G azzetta

d e llo S p o r t ” , to a te în s o ţite d e s u b lin ie ri şi p asaje trad u se. D acă

le n e i a fo s t c el c a r e i- a p r o p u s tra n sfe ru l la se c ţia d e fo tb al,

Io rd ă n e sc u a d e v e n it în tim p c el m a i p reo cu p at d e co lab o rarea cu


m e to d istu l P en tru în ce p u t, el i-a ceru t lu i Ţ o p e sc u să an alizeze pe
v id e o jo cu l steliştilo r. S ă ia în p arte, d u p ă m e c i, fie c a re ju c ă to r şi

să-i con tab ilizeze p asele, şu tu rile, re c u p e ră rile , în tr-u n c u v în t să -i

m o n ito riz e z e jo cu l. L a fin al, el fo rm u la în s c ris c o n c lu z iile

statistic e p e c a re le p re z e n ta a n tre n o rilo r. M a i tîrziu , p r e te n ţiile

lu i Io r d ă n e s c u au c re sc u t. E l i-a c e ru t lu i Ţ o p e s c u s ă film e z e

m e c iu rile v iito rilo r a d v e rsa ri ai S t e le i ş i s ă în t o c m e a s c ă fiş e ale

ad v ersarilo r, d u p ă m o d elu l in iţia t d e L u c e sc u la e c h ip a n a ţio n a lă .

N u m ic ă i-a fo s t m ira re a lu i Ilie C e a u ş e s c u , c a r e v ă z în d u -1 p e


Ţ o p e s c u cu c a m e r a d e film a t p e u m ă r, în a in te a u n u i m e c i, ş i

n e în ţe le g în d n im ic , l-a ş i lu at Ia ro st: “ C e fa c i, m ă , a c o lo , c e to t

fo to g ra fie z i atîta? T e fa c i şi tu că m u n c e şti p e aici!” . L ă s în d la o

p arte lim ite le re p re z e n ta n tu lu i p a rtid u lu i, p e lîn g ă e c h ip a d e

fo tb a l, în G h e n c e a , p e r io a d a d ile ta n tism u lu i tr e c u s e d e m u lt.

S te a u a in tra în e ra p ro fe s io n ism u lu i a d e v ă r a t

T O T U L D E S P R E V E JL E

L a n u m a i o s ă p tă m în ă d u p ă d isc u ţia d e p e p la jă , la F o r b a n ,

Io rd ă n e s c u strîn se se c îte v a k ilo g r a m e d e h îr ţ o g ă ra ie d e s p r e

v iito ru l a d v e rsa r. P e n tru c ă 5 d in tre ju c ă to ri, B o lo n i, Io v a n ,

L ă c ătu ş, B a lin t ş i B elo d e d ic i, erau în c a n to n a m e n tu l “ n a ţio n a le i”

d e la S o v a ta , P u iu a a m în a t d isc u ţia d e s p re d an ezi, p e c a re av e a

s-o fa c ă aca să , d u p ă r e v e n ire a in te rn a ţio n a lilo r. P a r c u r g e r e a


fiş e lo r v ik in g ilo r a m a i e s to m p a t u n p ic d in e u fo r ia c e u r m a se
tra g e rii la so rţi. P rin c ip a la sp e rie to a r e e r a b ă tr în u l A lla n
S im o n se n , v e d e ta sele c ţio n a tei n o rd ic e la u ltim u l E u r o . L a c e e a

ce fă c u se p e n tru fo tb alu l d an ez, m ijlo c a ş u l in tr a se d e fin itiv în

galeria m a rilo r fig u ri ale n eam u lu i, la o laltă cu re g e le H a m le t sau


cu scriito ru l H a n s C h r istia n A n d e rse n . S tr în s e s e 4 8 d e p reze n ţe
in prim a reprezentativă, fusese desem nat cel m ai bun fotbalist
european al anului 19 77 şi pe locul 3 în ‘83. Cîştigase Cupa U E F A
cu B orussia M onchengladbach în ‘75 şi ‘79, evoluase la Barcelona
între ‘7 9 şi ‘82, iar acum , la 33 de ani, se retrăsese acasă, la Vejle, în
echipa în care debutase. Era, într-adevăr, la apusul carierei, ceea ce
nu l-a îm p ied icat să se instaleze în fruntea clasamentului
golgeterilor în acea stagiune. în lotul antrenat de Poul E rik Bech,
Sim on sen nu era singurul internaţional. Jo h n Sivebaek strînsese
şi el 23 de tricouri alb-roşii şi, m ai mult decît atît, era considerat
după E u ro p en ele d in Fran ţa im ul dintre cei m ai buni fundaşi
dreapta d in Europa.
L a nivelul perform an ţelor în cupe, danezii reuşiseră să se
califice în 19 7 7 în prim ăvara europeană, jucînd sferturile de finală
în C u p a Cupelor. M ai mult decît atît, în decursul timpului, micuţa
form aţie nordică se m îndrea cu eliminările unor trupe cu nume,
ca F C P orto, F C N antes, P A O K Salonic, A ustria V ien a sau
H ajduk Split. P înă la prim ul m eci m ai era însă o lună şi jumătate.
D eşi avertizaţi că n u v o r avea în faţă nişte diletanţi, gîndurile
jucătorilor nu erau focalizate încă pe Boldklub. M ai important la
acel m om ent e ra startul în cam pionat, fixat pentru 4 august, şi
m eciul cu D in am o program at rapid, chiar în etapa a 4-a.

PER EC H EA REVO LTATĂ

Fan ii Stelei au aşteptat toată luna iulie reîntîlnirea cu favoriţii


lor. M eciul cu C orvinul, din etapa inaugurală, a umplut tribunele
stadionului, 30 .0000 de oam eni dorind nu numai să trăiască pe
v iu o n ouă izbîn dă a “viteziştilor”, ci să salute şi decernarea
tricourilor de cam pioni, festivitate organizată înaintea partidei.
D eşi p ărea c ă toate lu cru rile erau în reg u lă, cu o o r ă ş i ju m ă ta te
m ai d ev rem e în v estia ru l c a m p io n ilo r se p r o d u se se u n sc a n d a l.

P etcu şi Lăcătu ş n u erau anunţaţi p rin tre titu lari. le n e i a în c e rc a t

să explice. “ M ariu s, doctorul m i-a rec o m an d at să n u te bag, p en tru


c ă n u eşti în c ă total refă cu t” . L ă c ă tu ş ju c a se u n “a m ic a l” cu
“n aţion ala” îm p o triv a fo rm aţiei C h im ie L e ip z ig ş i s e ac c id e n ta se
destul d e serios. în p ersp ectiva u rm ă to are lo r m ec iu ri, te h n ic ie n ii
se g în d iseră să-l m enajeze, în să p en tru L ă c ă b a n c a d e re z e rv e e ra
m ai rea decît ocn a. “ N e a îm i, n u m ai am n im ic. L ă s ă -l p e d o c to r,
ascultă-m ă p e m in e, c a p o t”. le n e i a ţinut-o în co n tin u a re p e a lui.
C u m n ic i P etcu n u era p rin s în p rim u l “ a ”, în c a re a n tre n o ru l îl
titularizase p e nou, ven itu l Bălan, c ei d oi s-au h o tărît să fa c ă g rev ă.
“T aţi, eu n u ies la n ici o festivitate. S ă -i d ea tric o u l lu i le n e i şi lu ’

m o şu l ăsta d e A le c sa n d re sc u , că n o i s în te m b u n i n u m a i c în d e
greu” , îi şop ti P etcu p rietenu lu i său. “ P ăi, ce, eu o i fi p r o st s ă m ă
duc? S ă se pozeze ei cu g en eralii lo r. D a ’ d e n u i-o lu a lu m e a la
înjurături să n u-m i spu i m ie L ăcătu ş“.

C e i d oi s-au ţinu t d e cu vîn t a su m în d u -şi o ric e r isc . N ic i


scan d ările tribunei, care n u m ai astfel putea în treb a de ce P etcu şi
L ăcătu ş nu sîn t la festivitate, n u i-au sco s p e c e i d o i d in v e s tia r.
Pen tru F an e însă, co n sid erat cap u l rău tăţilor, sfârşitul se a p ro p ia

cu p aşi repezi. C h ia r d acă p e talerul b alan ţei talentul a tîm a greu,


în cealaltă p arte se strîn se se ră destu i in a m ici. le n e i nu p u tea u ita
aşa u şo r că, în ain tea un ui alt joc, cînd , la fel, fu sese an u n ţat d o a r
rezervă, iar în locul lu i pe tablă ap ăru n u m ele lui B alin t, “ B ilă ” se
sculase în m ijlocul şed in ţei şi îi ceru se so co teală g o lăn eşte: “ D a’,
ce ai, bre, cu ăsta? T e culci cu el? C e -ţi face d e n u vezi că alea rg ă ca
un b ezm etic, d ar n u p ro d u ce nim ic?” . D u p ă n ea îm i, F a n e s-a
înfipt şi tn Alecsandrescu, cel care i-a reproşat şirul de întârzieri la
antrenam ente, viaţa nesportivă şi oboseala vizibilă din pricina
cărora îşi rupsese şi m eniscul în prim ăvara acelui an. O înjurătură
aruncată d irect în faţă şi altele înăbuşite în vestiar, despre care
“Sfinxul" avea să afle, i-au înrăutăţit serios situaţia. A venit apoi
conflictul cu Floren tin M arinescu, pe care Fane îl lua la preţ de
m atineu, încercîn d să-i ştirbească din autoritate. Toate acestea
vo r um ple un pahar care în curînd va da pe dinafară.
Plecat din blocstarturi sub tensiune, meciul cu C o rvinul nu s-a
transform at într-o furtună stelistă. D in contră, scenariul de anul
trecut, d in m eciul cu F C A rgeş, părea tras la indigo. Steaua crea,
d ar n u putea finaliza. Ioniţă, portarul oaspeţilor, s-a opus
incredibil şuturilor lui Balint, Boloni şi M ajearu. în finalul reprizei
a apărat şi un penalty obţinut de acelaşi Balint, dar irosit de
Piţurcă. înaintea începerii sezonului, la Eforie Nord, Piţi declara
că “îi voi arunca d in nou m ănuşa lui H agi în duelul golgeterilor”,
-1
p e care pierduse la num ai un goL Stelistul rem arca însă că Gică,
“cel m ai talentat jucător nu num ai al generaţiei lui", m arcase mult
d in lovituri libere şi penaltyuri. A şa că acum se băgase să bată e l
Ion iţă i-a ghicit colţul şi “roş-albaştrii” au intrat la vestiare cu o-o.
L a pauză, le n e i l-a schim bat p e Balint cu Lăcătuş, spre sa­
tisfacţia fanilor, ia r la jum ătatea reprizei pe Petcu cu Bălan.
“P iticul" nu jucase rău, fusese adoptat im ediat de public pentru
v o lu n ta r ia tul său ieşit d in com un, pentru că băga capul în

cram p oan ele adversarului, pentru că alerga şi după m ingile pe


care, în m od clar, nu putea să le ajungă. Fane avea însă acea sclipire
de geniu care ecrana instantaneu toate prostiile pe care le făcea în
afara terenului. A şa s-a întîm plat şi cu hunedorenii. L a doar două
n ă w M A vs^xm i M a t pe t e f i i , la p ritau fsch im b de m ingi cu
colegul de cameră şide grevă TAfcay,.'Bigitcu şi-a fixat balonul pe
dreptul şi de la 25 de metri l-a trim is jos, la colţ, deschizînd scoruL
C a şi cînd nu s-ar fi întîmplat nimic, s-a întors în terenul său nu
înainte dea-şitedrepta prrfdÎPeâ căae'feancă şi a d u c e degetul Ia
gură în semn de^lkiîşte, să vedem acum Pînă la
final, suita df i^ t a n ia le m ilitarilor n-au m ai a d i i 1I s i l a l b a r ă l
ghinionistului Piţi, iar meciul s-a încheiat cu rezultatul fixat prin
execuţia geniului neînţeles.

^ P O -P E ^ U C E S C U ,
E U ¡U T H A I M E R G L A « N A Ţ W JA L Ă » !”

La nCfaool săptămânii, Rom ânia urm a să joace tui “amical”, la


Ife S M p ^ fflfM llS . Deşi îi promisese hii Tudorel că nu v a m ai -1
chema. Lncesaufi, nominalizase pe convocator. Stoica era decis
să-şi procure un alt certificat medical, numai că de această dată s-a
lovit de refuzul d ar al lui llie Ceauşescu şi de sfatul prietenesc al lui
Valentin, care l-a rugat să joace şi pentru echipa naţională.
Căpitanul ririt m ai avut încotro şi s-a prezentat. L a M oscova,
Stoica a fost titular toată prim a repriză, încheiată 0-0, într-o lini«»
de mijloc alături de Rednic, Boloni şi Klein. L a pauză însă a fost
singurul schimbâffdtatfe halfi, M ateuţintrîndîn b c u lM . M eciul
s-a terminat iu victoria gazd elor 2-0. A fost m omentul în care
Stoica şi-a, jw a l să nu m ai la echipa naţională.. “C ît o fi
Lucescu, nu m ă mai duc! M ă cheamă, zice că are nevoie de mine,
pierd zile întregi prin cantonamente, plec în deplasări de m ii de
kilometri C â*f joc 4.5 dte BiiffUtg. Să nu mă m al cheme, că ori|pp(
abia aşteaptă |j |4 bage p i copiii lui, p e Rednic, pe Mateuţ, pe
Gabor. S ă iacă performanţă cu ei şi pe mine să mă lase-n pace”,
avea să se destăinuie Stoica viitorului comandant al clubului,
colonelul Nicolae Gavrilă.
întoarcerea la campionat a însemnat reîntîlnirea cu Halagian,
chiar în fieful acestuia, la Piteşti. Jocul în linie al fundaşilor, pe care
Arm eanul încercase să-l impună la Steaua şi-l folosea acum la FC
Argeş, a fost unt pe pîine pentru o echipă precum cea a
“viteziştilor”. în prima repriză, pe un contraatac iniţiat de Majearu,
Piţurcă a plecat din spatele apărătorilor, a trecut şi de Cristian şi a
deschis scoruL C u avantajul golului din prima repriză, după pauză
Steaua a făcut spectacol irosind cel puţin alte 4, situaţii similare,
toate generate de avîntul disperat al defensivei argeşene. Cu un
sfert de oră înainte de final, Lăcătuş, acum titular, a pătruns ca o
furtună în careu, a fost doborlt, iar Majearu a transformat
penaltyul fbrînd scorul final, 2-0. C a şi în primul meci, Bălan i-a
fost preferat lui Petcu în formula de start, Fane intrînd împreună
cu Balintabia în minutul 81.
L a interval de numai 3 zile venea o nouă deplasare, de această
dată la Slatina, pentru meciul cu O ltul “Să vezi ce ne aşteaptă aici,
unde zic ăştia că avem prieteni”, şi-a murmurat lenei în barbă,
sim ţind parcă ce va urma. Supăraţi pentru că în doi ani Piţurcă,
Bumbescu, Bărbulescu sau Radu 11plecaseră în Ghencea, dar
uitînd că de fiecare dată Niţu, Barbu, Minea, Laurenţiu sau Turcu
fuseseră piese de schimb, gazdele au început să taie lemne. Nu-i
m ai puţin adevărat că, mizînd iar pe o posesie prelungită la
mijlocul terenului şi pe contraatacuri ca la Piteşti, pasienţa nu a
m ai ieşit de astă-dată. Nervoşi şi unii, şi alţii, M ihai Zamfir,
Tănase şi Popescu, pe de o parte, Lăcătuş şi Stoica, pe de alta, s-au
în căierat în u rm a unui fault la cen tru teren u lu i. N ic i rep riz a a d o u a
n -a d iferit. M e c iu l se în d re p ta s p re u n o -o c în d , în m in u tu l 83,

S a lo m ir a d ictat o lo v itu ră lib e ră d e la m a rg in e a c areu lu i. S t o ic a a


aşezat m in g ea , a d iscu tat c e v a cu B o lo n i, m a i în sp a te e ra

B u m b escu , dar, stupoare! V e n it d in spate, fă ră s ă sp u n ă n im ă n u i


n im ic, B ărb u lescu i-a tras u n a şi a ex p e d ia t-o în v in c lu . 1-0 , s c o r
care va răm în e şi cel final. în au to caru l c u ca re s-a u în to rs acasă,
steliştii n u -şi ascu n d e au n ici b u cu ria, d a r n ic i u im ir e a fa ţă d e
tupeul lui “ B alam u c” . “ B ă «C ap de m ort», c u m ţi-a v e n it ţie id e e a să
baţi?” , l-a lu at în p rim ire B u m b e sc u . “ F ra te , a v e a m p re g ă tită
sc h em a asta de m ult. D ar dacă n u m i-a ţi sp u s că av eţi n e v o ie . D e
acu’ să v ă fie în v ă ţătu ră d e m in te şi d e v ă m ai a rd e b u z a să -m i
spu n eţi d in tim p , c a să n u m ai staţi cu em o ţii. S c o t p lic u l, p u n
m u tarea p e m a să şi v ă trim it la c a sie rie s ă v ă lu aţi b a n ii! A u z i,
B am b in o , d ar tu ce-ţi fă c u se şi d e treab ă p e lin g ă m in g e? S im ţe a i
că-ţi erup e teh nicu l d in tine. S tai, d racu lu i, c u m in te, c ă c in e ştie
cum îţi luxezi v reo gleznă. Ia lecţii d e la frate le tău , c în d e v o r b a d e
fantezii!”, îl p u se la p u n ct B ărb u lescu . C u 6 p u n c te d in 6 , steliştii
îşi p erm iteau să glu m ească acu m . P este 3 zile u rm a în să d e rb y u l
cu D in a m o , care se v a ju ca p e G h e n c e a . O d ată c u p r o m o v a r e a
V ictoriei, care rid ica nu m ăru l ech ip elo r b u cu reşten e la 5, cu p lajele
d e p e “23” aveau să dispară.

CO M AND AN T DE CU RSĂ LU N GĂ

în a in te a m eciu lu i, m in istru l O ltean u num ea un n ou


com an d an t al clubului, N ico lae G av rilă . S tea u a n u m ai av ea ş e f de
p rin luna m ai, cîn d gălăg iosu l colon el Ion P o p escu , su cceso ru l lui
O ţelea, fu sese destituit pe m otive de d iscip lin ă. T o tu l a plecat de
la n işte co stu m e d e rep rezentare p e care gru p area d in G h e n ce a le
co m a n d a p en tru to a te cele 2 1 d e secţii. F iresc , com an d an tu l îşi
făcea şi el un ul. N u m a i că “ G u riţă”, cu m era p oreclit P op escu din
p ric in a lo g o reei lu i, şi-a făcu t cîte u n costu m ap roape cu fiecare
secţie. S trîn s e s e p este 10 şi, în plus, com an d ase şi soţiei. M a i m ult
d ecît ad t, n u în cre d in ţa lu crarea u n ei unităţi m ari d e stat, cum se
o b işn u ia , c i u n e i co o p e ra tiv e d e p e strad a C obălcescu . Logic,
g ă in ă ria s -a a fla t rep ed e, colon elu lu i i-a fo st în to cm it d o sar de
c erceta re , în u rm a c ă ru ia a fo st destituit. T im p d e cîteva luni, la
c o m a n d a clu b u lu i a fo st nu m it, in terim ar, fo stu l ru gbyst C aro l
K ra m e r. D in tr-o e ro a re ju rn alistică, n u m ele acestu ia a fo st dat
p u b licităţii c a ş e f al clubului la reluarea cam pionatului, întîm plare
c a re a s t îm it o ad ev ă ra tă fu rtu n ă în club şi care a grăb it noua
“în scău n a re” .
C o lo n e lu l N ic o la e G a v rilă era în 1985 adjunctul şefului
Statu lu i M a jo r al A rm a te i a D o u a şi răspu nd ea de activităţile de
o rg a n iz a re -m o b iliz a re . D e p ăm în t d in C on stan ţa, el u rcase
tre a p tă c u treap tă în arm ată în sp e cia l d atorită cap acităţii de
c o a g u la re a fo rţelo r, d e sin teză ş i de com an d ă fe rm ă a unităţilor
p e c a re le a v u se se în su b o rd in e . C u fo tb alu l în să nu avea n ici o
tan gen ţă. D e aceea, n ici p rin cap nu i-a trecut ce sarcin ă urm a să
p rim e a sc ă atu n ci cîn d a fo st ch em at de urgen ţă la Ilie C eauşescu.
“P e m o m e n t, a m crezu t că o r să m ă d ea afară d in arm ată. S o ţia
m e a p le c a s e , cu serv ic iu l, în G e rm a n ia , ia r eu aveam d atoria să
an u n ţ d e fie c a re d ată. A tu n c i în să n -o făcu sem . P e lo c m i-a
stră fu lg e ra t g în d u l c ă o fi răm as a co lo şi din acest m otiv sînt
con vocat. C în d n ea Ilie m -a anunţat că v o i prelua clubul am crezut
că glu m eşte, p en tru c ă n u aveam n im ic în com u n cu sportul”, îşi
am in te şte azi G a v rilă . T ip fo a rte d ezg h eţat în c o m p a r a ţie cu
figurile vrem ii, colon elu l s-a stră d u it s ă p ric e a p ă cît m a i re p e d e cu

ce se m ăn în c ă n o u a fu n cţie. “L a p rim a şed in ţă cu ş e fii d e sec ţii a m


fo st fo a rte sin c er. L e -a m ex p lic a t c ă n u m ă p ric e p , d a r d e ei,

Iolan d a B alaş, C ristia n G aţu , Io n A le c sa n d re sc u , n -a v e a m c u m să


n u aud, cum să n u -i ştiu. D o a r erau v îrfu rile sp o rtu lu i în R o m â n ia .
T rep ta t, am în c e p u t s ă m ă ac o m o d e z. Ş i a m re a liz a t c ă d a c ă
atletism ul, sc rim a sau m ai ştiu eu ce alte sp o rtu ri in d iv id u a le s e
d esc u rc ă sin gu re să a d u că m e d a lii R o m â n ie i, fă ră a fi s p rijin ite
p este lim ita norm alu lu i, cu jo cu rile treab a stătea m a i altfel. Ia r cu
fotb alul n u m ai v o rb e sc. A ic i era in teresu l m are. P u te a m să lu ă m
o su ta de m ed alii la cam p io n a tele n aţio n ale, d a r d a c ă r a ta m la
fo tb al era tăm bălău m are”, rem em o reaz ă G a v rilă , ca re v a ră m în e
ş e f al clu b u lu i p e to a tă p e rio a d a d e g lo rie a S te le i, p în ă d u p ă
R evolu ţie.
C o lo n e lu l a intrat d irect în fo cu ri. P rim u l m e c i cu D in a m o
în se m n a şi p rim a m are în c e rc a re . R e v e n ir e a d e rb y u lu i în
G h e n c e a d u p ă d o i an i d e d isp u te p e “ 23” c r e a p r o b le m e d e
organizare. în tribu n a oficială intrau m a x im u m 3 0 -4 0 de o a m e n i,
d ar cererea era cel p u ţin dublă. G a v r ilă a s o lic ita t n u m e le
p erso an elo r p e care trebu ia să le in v ite la m eci, ia r p rin tre a c e stea
se n u m ăra şi Io n C o m a n . Ş tiin d c ă fo stu l m in istru e ah tiat d u p ă
fotb al, colon elul a pu s m în a pe te le fo n p en tru a-1 c h e m a o fic ia l.
T o v a r ă ş e gen eral, v -a ş ru g a să n e o n o raţi cu p reze n ţa la m eciu l
cu D in a m o ” . N u se p u n ea p ro b lem a să refu ze. în să ceru c ev a ce
azi p are de n econ cep u t. "T o v a ră şe co lo n el, v -a ş ru g a în să să-m i
trim iteţi o m aşin ă. E u n -a m nici m ăc ar bicicletă, iar au to tu rism u l
de serv iciu nu-1 pot so licita p en tru că, ştiţi, sîm b ăta şi d u m in ica
nu avem voie să-l folosim în interes personal”. Regulile impuse de
C eauşescu erau draconice. U n dem nitar de rangul lui C om an n u
putea depăşi, în m isiuni de serviciu evident, 200 de litri de benzină
şi n u avea v o ie să parcu rgă m ai m ult de 200 de kilom etri cu
m aşina. C e trecea de această distanţă im punea folosirea trenului
sau, avionului. T otu l se făcea pentru econom ie.
G avrilă a trim is invitaţii şi la D inam o. “ D e la ei niciodată nu a
ven it în G h e n c e a vreo p ersoană im portantă. în afara
preşedintelui clubului, toţi se fereau. N u-i m ai puţin adevărat că
n ici gen eralii n oştri n u călcau în Ştefan cel M are. A colo m ă
duceam n um ai eu şi cu Valentin. A t ît C în d era vorba de fotbal, se
crea o distanţă clară între dem nitarii celor două ministere”, spune
com andantul. A dversităţile celor două blocuri se sim ţeau şi în
teren. “ N ebu n ia n u era aşa m are între noi, care după partide ne
întîlneam , fără ranchiună, la o bere, d t era venită de sus. Sigu r că,
transform at în prim e, orgoliul ne făcea şi pe noi să m urim cu ei de
gît”, îşi am inteşte Lăcătuş. D erbyul din etapa a patra n-a făcut n ia
el excepţie. D upă ce sezonul trecut îl încheiaseră cu
vicep reşedin tele A n g h el şi cu G ig i M ulţescu pe bancă,
din am o viştii au începu t n oul cam pionat cu cuplul C onstantin
C em ăian u - Florin C heran. A veau, ca şi Steaua, 6 puncte din 6, şi
m izau p e un egal. A şa se explică tactica ultradefensivă pe care au
etalat-o în G h en cea. P rofitînd de pasul înapoi al adversarilor,
“viteziştii” au atacat din start. B ara lu i M ajearu a dat startul
o fen siv ei pronunţate, continuată fiin d cu ocaziile lui Iovan şi
B ălan, am b ii sin gu ri cu M oraru . A flat în aceeaşi situaţie în
m inutul 36 , Piţurcă n u v a m ai rata şi va aduce avantaj Stelei la
pauză: 1-6. R epriza a dou a n -a m ai sem ănat a fo tb al Stănescu şi
S to ic a au fo st elim in aţi d e C ră c iu n e sc u , care a m a i “În g ă lb e n it” o

ju m ăta te d in e fe c tiv . D in a m o e r a în s ă n e p u tin c io a să ş i n u m a i

n o ro c u l îl v a p ăzi p e M o ra ru d e u n n o u g o l la ş u tu rile lu i B alin t,


11
B ărb u lescu sau R a d u , c a şi la “tran sv ersala” lu i P iţu rcă . F ă r ă n ic i
o realizare to t m eciu l, A u g u stin şi-a ie ş it d in m in ţi, l-a în ju ra t p e
a rb itru şi a văzu t şi el “ro şu ” . D u p ă 4 eta p e , S te a u a a c u m u la
m a x im u m d e p u n cte, se in stala p e p rim u l lo c în c la s a m e n t şi
crista liza o fo rm u lă d e e c h ip ă c a u n c e rc în c h is: D u c k a d a m -
Iovan , B elo d ed ici, B u m b escu , B ărb u lescu - B ă la n , S to ic a , B o lo n i,
M ajearu - L ăcătu ş, Piţurcă,

L E N T IL E D E C O N T A C T
P E N T R U W E IS S E N B A C H E R

M ec iu l oficia l cu F in lan d a d e la T im iş o a r a (2-0), d in p re lim i­


n ariile C M , a d at p au ză în trece rii in te rn e. D in G h e n c e a fu s e s e ră
co n v o c aţi la Ioturi 7 ju cători. B o lo n i, Io v a n ş i L ă c ă tu ş la e c h ip a
m are, B elo d e d ici, Stîn g aciu , W eissen b a c h er ş i B ă la n , la “tin e re t” .
S tu p efian t, cu ex c ep ţia lu i L o ţi, n ic i u n alt ju c ă to r a l S te le i n u a
fo st în s ă titu lar cu n o rd ic ii. P e n tru L u c e sc u n u c o n ta c ă “ ro ş-
albaştrii” erau cam p io n i en -titre şi cîştig ă to ri ai C u p e i, c ă la o ra
aceea erau lid eri sau c ă P iţu rcă era al d o ile a m a rc a to r al ţă rii. î n

p rim a rep rezentativă co n tin u a s ă a p a ră G a b o r , s p re e x em p lu , cel


c are în 30 d e m eciu ri n u m a rc a se d ecît o d ată. C o la c p este p u p ăză,
B o lo n i a ven it accid en tat d e la lot, ia r p en tru m eciu l u rm ă to r d e la
T îrg u M u reş, m ilitarii nu -1aveau nici pe S to ic a , su sp en d at. A fo st
m om entul în care Iord ăn escu şi-a făcut debutul oficial ca an tren or
p rin cip al, d eo a rece le n e i p lecase în D an e m a rc a p en tru a stu dia
p rim ul ad v ersar al Stelei d in C u p a C a m p io n ilo r. E l l-a titularizat
In premieră pe Weissenbacher şi 1-aurcat pe Bărbulescu în linia de
m ijlo c Ex-băim ăreanul însă n-a prins pasul campionilor. M ai
mult decit a tît avea m ari probleme la recepţionarea paselor de la
distanţă. Bărbulescu, colegul lui de cameră, a semnalat primul
acest lucru. “N ea Puiule, ăsta nu vede, dom’neT Semnalul lui Iliuţă
s-a dovedit a fi real. L a revenirea acasă, după un consult, s-a
depistat o m iopie a jucătorului, care va evolua în continuare cu
lentile de contact L a Tîrgu M ureş însă nu le avea, iar de la o eroare
de a sa gazdele vo r deschide scorul. L a pauză va fi, totuşi, i -i , graţie
insistenţei lui Iovan, care a urcat pe dreapta şi a tras imparabil,
chiar dacă intrase în unghi. “M i-e frică de prieteni”, avea să-şi
şoptească în barbă Puiu Iordănescu la începutul reprizei secunde.
D eşi subordonaţi pe linie militară, mureşenii n-au stat
întotdeauna drepţi în faţa celor de la centru. în primăvara lui ‘83,
A S A zdrobea Steaua, căreia îi administra un 4-0, după un meci
aspru ca un raşpel. La fel de dur precum cel din urmă cu 5 anCcînd
V igu suferise o dublă fractură tot pe terenul lui Ispir. Lucrurile
n-au stat altfel nici acum. După ce Lăcătuş a marcat pentru 2-1,
gazdele au început să atace de la gît în sus, reuşind să-l scoată din
sărite pînă şi pe imperturbabilul Duckadam, care, în finalul
m eciului, l-a bruscat urît pe Fanici, dar a scăpat doar cu un
cartonaş galben.
Iarăşi pauză. Pentru “naţională” urma meciul de pe Wembley,
cu Anglia. Trupa convocată din Ghencea a fost aceeaşi, dar în
“Tem plul fotbalului”, alături de Boloni, a mai apărut şi Iovan. Nu
din convingere, ci de nevoie, atît timp cît Iorgulescu, accidentat,
nu se refacuse com plet L a acea remiză istorică, 1-1, făurită prin
golul lui Căm ătaru, o m are contribuţie a avut şi Fane. Folosit
fun d aş central d e m a rca j, “M o ţăţei” “ a fo s t u n u l d in tre ce i m a i b u n i

ju c ăto ri ro m â n i, a n ih ilîn d u -1 p e c e le b ru l H a te le y , d e lo c
im p re sio n a t d e te h n ic a a ta ca n tu lu i d e la M ila n ” , d u p ă c u m îl

c a ra cte riza Io a n C h ir ilă în “S p o rtu l” . G a z e ta ru l îl e v id e n ţia în


egală m ă su ră ş i p e L o ţi: “A ju cat c a la B ratislav a , a d ică la co ta lu i
cea m a i rid icată”. D a că B o lo n i e ra o o b işn u in ţă p e n tru L u c e sc u ,
jo cu l lu i I o v an i-a d em o n strat selec ţio n eru lu i că p o a te co n ta şi p e
stelişti. N u -i va fi su ficie n t în să. “T u ristu l” L ă c ă tu ş n -a a p u c a t să
p u n ă p icio ru l p e ce a m a i im p re sio n an tă a re n ă d in lu m e . P e ca re a
călcat-o , în sch im b , c h ia r şi p e n tru 8 m in u te , fa v o ritu l lu i n e a
M ircea , R o m ic ă G a b o r.
IX
BOTEZ ÎN MAREA NOR

U ltim u l jo c în a in te d e d ep lasarea la V ejle e p rogram at pe


“G h e n c e a ” c o n tra P etrolu lu i, ia r c ei 22.0 0 0 0 d e spectatori v o r
sav u ra u n sp ectaco l p e cinste. F ă ră a se fe ri d e prezenţa în tribună
a lu i P o u l E r ik B ec h , antren oru l danezilor, “viteziştii” tran sform ă
aren a în tr-u n sam bod rom . Startul îl d ă M ajearu, în că din m inutul
4 , u rm a t d e recitalu l lu i Piţu rcă, au to r a 4 goluri. în num ai
jum ătate d e oră, S teau a con d u cea cu 5-0, iar pe faţa tehnicianului
v e n it d in n o rd cutele se accentuau. H îrtia din faţa sa era acoperită
d e trasee care ab ia se m ai desluşeau, cea m ai p roem inentă săgeată
p le c în d m ereu d e la W eissen b ach er. T itu larizat ea u rm are a
ab se n ţe i lu i Io v a n , m en aja t d u p ă duelul cu H ateley, fostul
b ă im ă re a n îşi lu a rev an şa du pă p restaţia slabă de la T îrgu M ureş,
c o n fe c ţio n în d d in d o u ă p ase p rim e le golu ri ale m eciului.
F estiva lu l d in p rim a p arte îşi cerea în să şi tributul. L a o intrare
d ecisă , B ălan , c are p rin sese lo cu l de m ijlocaş dreapta în echipă,
a v e a s ă se o p re a sc ă în cram p o an ele lui B utufei. în u rm a
con tactului, p u lp a i-a fo st efectiv secţionată. “ Piticul” pierdea nu
n u m a i d ep la sa re a în D an em arca, ci şi lo cu l în p rim u l “ 11”. L a
p auză, in tră P etcu , d a r jo cu l n u m ai are aceeaşi sclip ire. D ecu
C rîn g a ş u re u şeşte să red u că d iferen ţa în debutul p ărţii a doua,
scorul final urmînd a fi stabilit de B oloni In m inutul 7 0 . C e se
întîmplase? Explicaţia oficială a fost aceea de m enajare a forţelor
pentru întîlnirea de miercuri. în realitate, la pauză, Alecsandrescu
le-a cerut băieţilor s-o lase mai moale “ca să nu-i facem de ris in
halul ăsta”. E ra o practică pe care steliştii o v o r folosi d e m ulte ori
în urm ătorii ani. “A dversarii deveniseră conştienţi de forţa
noastră şi ne cereau chiar înainte de m ed să nu le dăm m ai m ult de
două, trei goluri. D e multe ori nea Ion ieşea la m arginea terenului
şi ne făcea semn să oprim motoarele. Discret, pentru că Valentin
nu voia să audă. A şa cum nu se băga să ne aranjeze vreun m e d , la
fel gîndea şi în sens invers", povesteşte Iovan.
Im ediat după m ed , lenei a plecat în D anem arca pentru a
vedea ultimul m eci al adversarului, cel cu Kastrup. B ăieţii au
prim it liber sîmbătă seară, iar dum inică s-a dat convocarea la
stadion. Cantonamentul a început cu recuperare prin saună, bazin
şi masaj, urmată de o şedinţa video condusă de Iordănescu. “După
cum vedeţi, sint jucători masivi, care nu pierd prea m ult tim p
pentru construcţie. Folosesc în principal pasa lungă şi schimbarea
permanentă a direcţiei. D in acest motiv nu trebuie să pierdeţi din
vedere adversarul direct nici cînd mingea e foarte departe pentru
că dintr-o degajare puteţi fi surprinşi. în afara lui Sim onsen, care
le face jocul, mare atenţie la acest Bam ett, care are viteză foarte
bună. De asemenea, fundaşul dreapta. Siveback, urcă foarte des
şi aruncă centrări pentru blondul ăsta din faţă". “C are blond, nea
Puiu, că toţi sint la fel?", sparse prelegerea Bumbescu spre hazul
celorlalţi. “Uite vlrful ăsta, Bumbi, pune ochii pe el că va fi omul
1
tău”. “Lasă- , frate, că ţi -1 liniştesc eu din prim a, să ştie cine e
jupînulT. “A i grijă, să nu ţi se pună pata şi să ne laşi In zece oameni.
V ez i c ă acu’ n u m a i sîn te m în cam p io n a t", îl p u se la p u n ct Pu iu .

P R I M Ă D E 5 .0 0 0 D E L E I

L u n i, în tre c e le d o u a a n tren am en te, m in istru l O ltean u , Ilie


C e a u ş e s c u şi c o m a n d a n tu l G a v r ilă a u ţin u t s ă le v o rb e a sc ă
b ă ie ţilo r. F in a lu l d isc u rsu lu i a fo st c el m ai in teresan t, p en tru c ă
atu n c i s-a an u n ţa t şi p rim a . “ D a c ă v ă calificaţi, veţi p rim i fiecare
cîte 5 .0 0 0 d e le i” . A n u n ţu l a s tîm it ru m o are. “M a i b in e m ai jucam
o d a tă c u D in a m o , c ă u ltim a o a ră n e-aţi d at 6 .0 0 0 ” , s-a trezit
v o r b in d L ă c ă tu ş . “ L a să , b ă teţi-i v o i a şa rău c a p e D in am o , c ă n e
m a i g în d im n o i” , i- a tăia t-o m in istru l. M a rţi d im in eaţă steliştii
s-a u îm b a r c a t în tr-u n IL - 18 , c u rsă charter, la b o rd u l căru ia au m ai
u r c a t ş i ju c ă to rii S p o rtu lu i. P en tru e i a v io n u l fă c e a o esc ală la
Z ü r ic h , stu d e n ţii u rm în d s -o în tîln e asc ă tot m ie rc u ri pe
N e u c h â te l X a m a x în p rim u l tu r al C u p e i U E F A . în h o lu l
a e ro p o rtu lu i, M ih a il M a r ia n şi T u d o re l S to ic a se tach in au
r e c ip r o c p e te m a a d v e rsa ru lu i. P rin că să to ria fu n d aşu lu i d in

R e g ie c u s o r a c ă p ita n u lu i Stelei» c e i d o i d ev e n ise ră cu m naţi.


“T u d o re , c e n o ro c av eţi c u d escu lţii ăştia!”, îi sp u se C u ch i. “ D e ce
c rezi? A i v o ş t r i îl a u p e S tie lik e , a i n o ştri p e S im o n se n . C a re -i
p ro b lem a?” . “ D a ’ d a r a i v o ştri s-au ch in u it în u ltim a etapă, au fo st
c o n d u şi 1a p au z ă şi a b ia au term in at 1-1, p e cîn d ai n oştri au în vin s
în d e p la sa re , la B a d e n , c u 8 -0 . S e com p ară?”.
C u to t c u e s c a la d in E lv eţia, călăto ria c u av io n u l a d u rat m ai

b in e d e 5 o r e şi s -a în c h e ia t p e m icu ţu l a e ro p o rt d in B red sten , o


lo c a lita te a fla tă la 3 0 d e k ilo m e tri d e V ejle. D ec o ru l e ra com p let

s c h im b a t în lo c u l so a re lu i d e acasă, a ici n o rii c en u şii şi cob orîţi

p ărea u c ă s e s p rijin ă p e ac o p e rişu l fiecă rei clăd iri. Ia r în aero p o rt


nim eni. După vreo 5 minute de aşteptare un vam eş plictisit a făcut
în fugă formalităţile, iar steliştii au trecut în încăperea dinspre
ieşire. Unde au fost întîmpinaţi de le n e i “Brrrr, nea îm i, parcă am
ajuns la Polul Nord" au fost cuvintele de lntfm pinare.“ E frig, aşa
e, au anunţat c&sînt numai u grade. D in păcate, se pare că m îine
seară va fi şi mai rece. Ş i în plus va ploua. A sta nu-m i place deloc,
Puiule, pentru că şi gazonul e cam chel şi puţin denivelat. D acă se
mai şi îm bibă cu apă va ii rău pentru n o i Dar, o să-l vezi disearăla
antrenamentul oficial”. “Stăm în oraş, nea îm i?”. “N u, la vreo 10
kilom etri în afară. E superb. Totul e verde şi e o lin işte de-ţi
plesnesc timpanele. N u e d n e ştie ce lux, dar e foarte curat. E de
trei stele”. “Oraşul e mare?". "In pliante sînt anunţaţi 50.000 de
locuitori. Dacă m-aş lua după d tă lume văd pe străzi, aş jura că nu
sînt mai mult de 5.000”. Discuţia dintre cei doi fu întreruptă de un
tip cu faţă împurpurată şi o agendă în m ină. Sin guru l jurnalist
prezent la aeroport ceru permisiunea pentru a face o poză de grup,
după care schim bă cîteva cuvinte în engleză cu Iordănescu. N u
prea multe, pentru că ochii unora în costum se şi fixaseră în ceafa
luiPuiu.
Antrenamentul de seară nu a depăşit o oră jum ătate şi s-a
desfăşurat chiar pe stadionul unde a doua zi era programat m eciul
Arena putea găzdui vreo 18.000 de suflete, peluzele avînd doar
locuri în picioare. Gazonul însă nu se compara nici măcar cu cel de
pe terenul 6 din G hencea. “O să avem problem e la construcţie.
Uite cum sare mingea. Dacă nu va ploua însă, cred că-i batem . N u
sînt de speriat. Dacă -1 blocăm pe Sim onsen, le tăiem aripile. încă
e în vină. A marcat de 12 ori pînă acum in campionat şi e pe primul
loc la golgeteri. M ai au unul iute pe dreapta, Bam ett, care poate
crea pericol, in rest, sîntem peste ei”, a concluzionat lenei. După
şedinţa de pregătire echipa a m ers la hotel, iar grupul oficialilor şi
ziariştilor rom âni, în frunte cu Ion Alecsandrescu, conducătorul
delegaţiei, au onorat invitaţia prim arului din V ejle pentru un
cocktail.
M iercuri, 17 septem brie 1985. Program ul stabilit de gazde
pentru d im in eaţa d e dinaintea partidei a fost refuzat de lenei.
“N ea Ioane, ştiu că o vizită la fabrica de gum ă de mestecat Dandy,
care e chiar în oraş, ar fi interesantă, dar noi nu sîntem aici pentru
turism . Facem m ai bin e o plim bare de două ore prin oraş, văd şi
băieţii centrul, poate m ai fac o cumpărătură, iar apoi masă, odihnă
şi îm b arcarea pentru stadion”. len ei avea fixurile sale. C ăuta
p rom enad a de la B ăn easa oriunde în lume. Pe străzile aproape
pustii, cei d oi tehnicieni făceau deja în şoaptă prim ul “11”. “Stau
încă să m ă gîndesc dacă e cazul să începem cu Weissenbacher. A
jucat extraordinar cu Petrolul. D ar şi Bărbulescu a marcat la O lt
A re şi m ai m ultă experienţă, joacă de mult timp cu Iovan, Belo şi
Bum bi, aşa că nu risc, m erg pe m ina lui «Balamuc». Păcat că l-am
pierdut pe Bălan. Prinsese bine echipa. O să-l bag însă pe Balint la
m ijloc pentru că vom încerca să pasăm mult şi să aruncăm mingea
p e culoarele dintre fundaşi. A colo avem nevoie de viteza lui
Lăcătuş şi a lui G abi”, creionă lenei planul tactic. “Nea îm i, trebuie
să le spunem să nu cadă uşor la contacte fizice pentru că arbitrul e
u n neam ţ şi ăştia lasă jocul m ai liber", com pletă Puiu.
C u o oră şi jum ătate înainte de joc, autocarul pus la dispoziţia
steliştilor se strecura greu prin m ulţim ea de oam eni prezenţi la
porţile stadionului C en tral din V ejle. “D e unde apărură ăştia,
frate?” , exclam ă Iovan. “ I-a adus cu şcoala, nu vezi cîţi puştani
sîn t” , îi d ăd u p e lo c ră sp u n su l L ă c ă tu ş , n u în a in te d e a - i z îm b i
în găd u ito r u n u ia d in tre c e i c are arătau în cre zăto ri trei d eg ete d e la

o m în ă. A r fi v ru t ş i el să i -1 arate p e cel d in m ijlo c, d a r îş i o p r i la


tim p p o rn irea . G e r u l le -a m a i tă ia t d in e n tu z ia sm ro m â n ilo r .
Z grib u lit, B ărb u lesc u a in tra t în v e s tia r ş i l-a c h e m a t im e d ia t p e
m aso r. “ N e a M itic ă , b ag ă, tată, m u lt R e v u lsin , c ă a u d a t ă ş tia
d rum ul la frig. C ic ă sîn t io grade, d a r bate alizeul d e n e zăp ăceşte!”.
P în ă la a in tra în cabină, le n e i îi ceru crain icu lu i rad io D a n V o ic ilă
s ă n o teze c elelalte rezu ltate a le e c h ip e lo r r o m â n e ş ti. P e n tr u
su p o rte rii d in ţară, tra n sm isia p e c a le a u n d e lo r e r a s in g u r a
m od alitate d e a fi la cu ren t cu m ie rc u re a eu ro p ea n ă . N ic i m ă c a r
D in a m o - V a rd a r S k o p je d in B u cu reşti n u fu se se televizat. P e n tru
partidele Sportu lu i, Stelei sau c e a a craioven ilo r d e la M o n te C a r lo
cu M o n a c o , sp e ra n ţa m ic ro b istu lu i s e le g a n u m a i d e v o c ile lu i
D a n V oicilă, Io n G h iţu lescu sau S e b a stia n D o m o zin ă.

S A L V A Ţ I D E R A D U II

L a o ra lo c a lă 19 :0 0 , u n c ea s m ai tîrziu la B u c u re şti, în fa ţa a
10 .0 0 0 d e sp ectato ri, g e rm a n u l W e m e r F o c k le r d ă d e a startu l
jo cului. A ve rtiz aţi d e în se m n ă rile d in caieţe lu l lu i B e c h , d an ezii
n -au ap ăsat p ed ala d in debut. A u stat la cu tie şi, a şa c u m an tic ip a

le n e i, au în c e rc a t totu l p r in m in g i lu n g i p le c a te în s p e c ia l d in
g h e ata lu i Sim o n se n . A i n o ştri p u se se ră stă p în ire p e jo c , fă ră a fi
56
în să p ericu loşi. L a m ijlo cu l teren u lu i B l n i, S to ic a şi M a je a ru îşi
p asau rep etat, d a r s p rin tu rile lu i L ă c ă tu ş, B a lin t s a u P iţu rc ă se
izbeau d e ferm itatea n ord icilor. P în ă la pauză, cu ex cep ţia unui şut
al lu i B e rte lse n , c a re a v e n it p a rc ă d e n ic ă ie ri, d a r a izb it
“tran sversala" lu i D u ck a d a m , n im ic d e n o t a t “ E b in e aşa. Ţ in e m
de m in ge şi În cercăm la fel p e contre. Ş i un eg a le bun” , a spus lenei
la vestiare. D an ezii au în cepu t a dou a parte ceva m ai ta forţă, dar
fă ră a se a p ro p ia p re a m u lt de p oartă. în m in u tu l 6 1 însă,
B elo d ed ici d ă o p a să m ai m oale, B am ett “ăla iute” , de care vorbea
şi le n e i, şi Puiu, interceptează, pleacă p e u n culoar liber, H elm uth
ezită să ia să d ecis ş i şutul n ordicului se opreşte în plasă: i-o pentru
V ejle . “ H ai, n u -i nim ic! H a i la joc” . le n e i n u era tipul de antrenor
ca re să rep ro şeze cev a im ediat. A ştep ta şedinţa tehnică pentru a
n u v o rb i la cald. Z g în d ă riţi ta orgoliu, steliştii au ieşit im ediat la
jo c. T o a tă lin ia d e fu n d s-a urcat p e lin ia d e la centrul terenului ca
p e o red u tă şi a îm p in s p erm an en t sp re bu tu rile adverse. D in
v îrte ju l s tîm it d e p asele repetate ale steliştilor aveau să se nască
p rim e le d o u ă ocazii, am b ele în acelaşi m inut, 72 , cînd, p e rînd,
Lăcătu ş şi M ajearu au fo st luaţi cu ftdgi cu tot ta careu. “Penalty,
h e r r W em eriT . N e am ţu l n u văzuse în să n im ic, d ar p ărerea
ro m â n ilo r a v e a s ă fie c o n firm ată a d oua zi ta cotidianul
“ M o rg e n a v ise n ” c h ia r d e ju rn aliştii danezi. D u pă ce a strigat la
arb itru, le n e i s-a în to rs sp re bancă. “ M arine, eşti gata?”. “G ata, nea
îm i” , îi ră sp u n se R a d u 11, care d u p ă cîteva zeci de secun de îi lua
lo c u l lu i M a je a ru lo v it d estu l d e serio s la faza cîn d Fock ler
în c h ise se o c h ii. D e lo c in co m o d a t de gazon ul u şo r desfundat,
“ Ş a rp e le” s-a p ostat m ai ta tii în tre S o re n sen şi E g G ert şi apoi a
în c e p u t s ă în c ru c işeze d in c e în ce m ai d es cu Piţi şi cu Lăcă.
D an ezii aştep tau sfirşitu l, agăţîndu-şi p rivirele obosite de ceasul
tabelei. E r a m in u tu l 8 9 . P oate ultim ul co rn er pentru noi. B oloni îi
aştea p tă p e Io v a n şi p e B u m b esc u să aju n gă în careu şi trim ite
înalt. “C o lo n e lu l” s e aru n c ă p recu m u liu l sp re p rad ă şi loveşte
m in g ea cu capul. B alo n u l c ad e p e lin ia de la 6 m etri, portaru l
Nielsen pare că-1 va ajunge, dar din pămîntul reavăn apare Radu
11, care-1 deviază în poartă: i -i !!!!! Cu greu steliştii îl dau la o parte pe
goal-keeperul danş&care se prăvălise peste Marin, pentru a forma |
piramida ffeticM . *Nici nu ştiu cu ce am dat, pentru că în
momentul cînd am ajuns la minge, portarul mi-a pus talpa pe faţă
|g tfl-a spart arcada^ gentm rniae nu niiâi conta. Important era că ’
marcasem şi iH la retur, nse era mA f a j'Pfalw y aailfyiiiiji şi un
o-o”, îşi aminteşte R adu lf,
în vestiarul nostru bucuria era reţinută. “Bravo, băieţi! A m
p ă ţite i dreptul”, le-a spus lenei. “Da’, nea îmi, dar dacă aveam un j
pic de ctrea| îi băteam. Ne-am trezit abia după golul lor. E bine
însă şi aşa. Oricum, la Bucureşti, ăştia iară două-trei goluri nu
scapă. N oi n a ne dăm seama de capacitatea noastră ofensivă”.
Aidom a celorlalţi, Stoica prinsese pulsul adversarului. “Cu
mingea pe jos n-au nici o şansă. Dacă peste două săptămîni la
Bucureşti terenul o să fie zvîntat ne distrăm cu ăştia”. Optimismul
căpitanului]»! era nicidecum deplasat Începînd cu Duckadam şi
terminînd cu Belodedici, care greşise la gol, toţi gîndeau la fe l
Inclusiv Valentin Ceauşescu, cel ce dintr-un colţ al vestiarului nU
le reaminti decîtce le spusese la Eforie: “Dacă vă pregătiţi bine,
veţi cîştiga CupaCampÎonflor*. * Ei, nici aşa, tov. Vali. Să trecem
noi de ăştia şi mai vedem”, îi oferi replica acelaşi Lăcătuş.
în holul hotelului, cel mai căutat personaj era Dan Voicilă.
“Nea Dfcuţ, H *l» făcut ai noştri?”. “Vreţi relatarea in extenso sau
numai numitul p sco ru ir, îi întrebă craiiuejul/Minutul şi scorul,
nea Dănuţl”. “Bine. Dinamo - Vardar Skopje, o-i, Pancev minutul
ftednrcminu|ul Augustin djhp eh ata minutul 50’ .
"A tîtr. “A tît 4HSf M ai departe. Xam ax - Sportul 1-0 Jacobacci
m inutul n .Ji- o R y f f m in u tu l 3 7 , 3-0 S tielike m inutul 65”. “M am ă,
i-a sc o s d in ghete. Ş i C raio v a?” . V o ic ilă d ădu p agin a agend ei şi
anunţă: “A S M o n ac o - U n iversitatea C raiova, x-o B ellone m inutul
3 1,3 - 0 G e n g h in i m in u tu l 73”. “C a re v a să zică n o i sîn tem cei m ai
tari, că sîrb ii, sau, m ă rog, m acedonenii, ce o r fi,o rs ă -i m ănînce cu
fulgi cu tot p e d in am o vişti”, au decretat steliştii, după care au cinat
şi au p lecat rep ed e la som n . E ra u istoviţi, d ar con vinşi că, pentru
în cep u t, fă c u se ră o treab ă destu l de bună. C o n firm a re a avea să
v in ă c h ia r a d o u a zi, c în d ziarele daneze, desluşite pentru băieţi de
rep reze n ta n tu l am b a sa d ei d e la C o p en h ag a, ap reciau “clasa
ech ip ei ro m ân e, c are ch ia r d acă a egalat în final, m erita s-o facă
m ai d ev rem e, c în d a avut d ou ă p enaltyuri neacordate de arbitru” .

7 D IN 7
D u p ă -am ia ză , tru p a lu i le n e i era în avion u l de întoarcere.
“T r e b u ie s ă fa c e m o recu p erare bun ă, c ă d u m in ică abia n e aş­
tea p tă R a p id u l în cam p io n a t. V ă daţi seam a ce-o să fie p e G iu -
Ieşti” , a sp u s le n e i u şo r în g rijo ra t “C h iar, dar ce-or fi făcut azi?”.
F e r o v ia r ii îşi a m în a se ră u n m eci d e cam p ion at p en tru a putea
e fe c tu a u n tu rn eu în Italia ş i c h ia r în acea zi de joi aveau restanţă
la T im iş o a r a . “O ju ca ş i M arcel?” , în treb ă D u ckadam . Pentru
P u şcaş, ziua în care steliştii se înto rceau de la V ejle v a fi cea m ai
n e ag ră d in v iaţa sa. Ju c a s e excelent în p rim a repriză şi-i pasase lui
D a m a s c h in II Ia g o lu l cu ca re R ap id u l d esch id ea scoru l con tra
P o lite h n ic ii. “L a p au ză era 1-0 p en tru bu cu reşten i”, p ovesteşte
M a rc e l sc rîşn in d d in dinţi. “ L a un c o rn er la poarta noastră, chiar
în d eb u tu l re p riz e i a d ou a, tim işo re n ii s-au n ăp u stit cu toţii în
careu. A u dat m in g e a su s, M â n u a b o xa t şi a trim is-o la N a e
M a n ea. E u e ra m p e la 16 m etri ş i a v e a m în fa ţă tot te re n u l lib er.

A m sprin tat şi am strigat la N a e să-m i d ea m in g ea. E l ap u c a se în să

să b a g e cap u l în p ăm în t. A m a i fă c u t c îţiv a p a ş i, d u p ă c a re m i-a

p asat p e cen tru. D in păcate, p re a în c e t şi cam tîrziu . D a c ă o aju n ­


geam , o d ăd ea m im e d ia t m ai d ep arte şi D a m a s c h in ră m în e a s in ­
gu r cu portarul. A v e n it în să la d isp erare S a b ă u ş i s -a a ru n c a t p e

p ic io ru l m eu . în clip a a ia a m au zit o tro s n itu ră g r o a z n ic ă ş i a m


căzut. P rim u l care a ajun s lîn g ă m in e, Ş te fa n P o p a, a le şin at, d e nu
m ai ştia d o cto ru l la care să m e a rg ă m a i în tîi. A m s u fe r it a tu n c i
d u b lă fractu ră d esch isă, tibie şi p e ro n e u , şi, la 25 d e a n i, am te r­
m in at-o p ractic cu fo tb alu l” , îşi a m in te şte c e l c a re s -a g ră b it să
p lece de la Steau a d o ar pen tru că v o ia să jo ace titu lar m e c i d e m eci.
P a rtid a d in G iu le şti n -a d ife rit m u lt faţă d e c e a d e la V e jle .
S in g u rele sch im b ări erau legate de v re m e şi d e s ta re a gazon u lu i,
n eted şi uscat d e soarele tare al în cep u tu lu i d e to a m n ă. R a p id u l
d esc h id e scoru l în p rim a rep riză. “ îm p o tr iv a c u rsu lu i jo c u lu i,
D am asch in 11scap ă p e dreapta (dintr-o p o ziţie d e o fs a id c are l-a
su rp rin s p e tuşierul C o n sta n tin , altm in teri fo a rte corect) şi...go l” .
A ş a a arătat d escrierea lui lo a n C h irilă a d ou a zi în “ S p o rtu l” . le n e i
în c e p u se cu R a d u 11în lo cu l lui L ă c ă tu ş, p r e m iin d u -1 a stfe l pe
M a rin p en tru reu şita d in D a n em arc a. J o c u l în să stag n a. In trarea

lui M ariu s d in d ebu tu l rep rizei secu n d e a d at sem n a lu l ased iu lu i


total. S to ic a a egalat d u p ă n u m a i 10 m in u te, fin aliz în d o acţiu n e
p e rso n a lă în c are a s fre d e lit p e cen tru d e fe n siv a g az d elo r şi a
plasat m in gea în poartă. Lăcătuş a trim is în bară, după care ulti mul
sfert de o ră s-a jucat n u m ai la p oarta d in sp re sala d e sport, u n de
fero viarii se ap ărau cu d isp erare. Ş i cîn d n im en i nu se m ai aştepta
la ceva, e x a c t c a la V e jle , B o lo n i ex ecu tă un co rn er. L ă cătu ş
prelungeşte la B elo d ed ici care, din plonjon, trim ite cu capul în
poartă. E ra m inutul 8 7 şi Steau a desăvîrşea a 7-a victorie din tot
atitea m eciuri în c am p io n a t

P R O T O C O L F IN P E N T R U A R B IT R I

C u 10 zile înaintea returului, com andantul G avrilă a declanşat


operaţiunea de organizare a m eciului. Prim a discuţie a avut-o cu
teh n icien ii. “T o v a ră şe colonel, am v rea să am înăm m eciul cu
G lo ria d e la B uzău. A v e m n evoie de puţină odihnă şi e hînfe să
evităm o ric e accid en tare", spu se len ei. “ D e asta m ă ocup eu.
V o rb esc la Fed eraţie şi nu cred că v a fi nici o problem ă, pentru că
şi D in am o, şi C raio v a au am ânat Ş i băgăm echipa în cantonament
d e jo i, n u îm i?”, interveni A lecsandrescu. “C u arbitrii am
rezolvat?” , întreb ă ia r G avrilă. “ S e ocupă Gaţu. E secretarul
clubului şi, în plus, v a fluiera R osario L o Bello, iar C risti vorbeşte
b in e italiana, c ă d o ar a jucat ani buni acolo. I-a trim is deja biletele
d e av io n ş i o să-l aştepte m arţi la ae ro p o rt T o t m arţi v o r veni şi
d an ezii” , îi zise “Sfin xu l”. “Ş tiu . A m schim bat faxuri cu ei şi au
acceptat să stea la H o tel Bucureşti. M ai bin e pentru noi că e m ai
ieftin şi n u n e c e r valută ca ăia de la In ter sau A thénée”,
concluziona G avrilă, după care ceru să vin ă C risti Ţ opescu pentru
a p u n e la punct şi “p roblem ele de propagandă”. “A m pus deja în
lu cru 20 .0 0 0 de p rog ram e de m eci. L e facem cu coperţi cretate,
dintr-acelea lucioase”, îl lăm uri Ţopescu. “L e vom da îm preună cu
biletele d e m eci şi cu n işte fan io an e triunghiulare din acelea
cauciucate. P e faţă o să inscripţion ăm num ele şi em blem ele celor
d ouă echipe, com petiţia, faza în care se joacă şi ora. Ia r pe spate,
palm aresul nostru. O s ă iasă ceva frum os, tovarăşe com andant”.
G a v r ilă era satisfăc u t d e ce au zise. A v e a în s ă m a ri p r o b le m e cu

b iletele. D in n o u la c asele sta d io n u lu i ş i la a g e n ţia d in s tra d a


B re zo ia n u n u v o r aju n ge p re a m u lte. “V o m m a i r e p a rtiz a la c lu b şi
la C N E F S şi v o m fa c e b o n u ri d e o rd in e . V in e o m u l c u b ileţelu l

sem n at de m in e şi rid ică n u m ăru l d e tich ete s ta b ilit în c e r c ă m să-i


m u lţu m im p e toţi. P en tru trib u n a oficială, alătu ri d e in v ita ţii, să
p u n e ţi şi c arto a n e d e ac c e s în p a rc a re ” , o r d o n ă c o m a n d a n tu l.
T o tu l p ă re a a fi g ata. T o tu ş i, G a v r ilă ţin u să-l c h e m e p e G a ţu
p en tru a m ai p u n e la p u n ct o p ro b lem ă. “C risti, v r e a u să le fa c e m
u n p ro to c o l ad evărat arb itrilo r. M i-a sp u s n e a Io n c ă a ş a se
p roced ează. L e p ro p u i u n p ro g ram p e c are -1b aţi la m a ş in ă şi-l p u i
în cam ere. C la r, p e o re. A ş v re a să -i d u c în v iz ită la m in is tru .
E ven tu al la Sn ag o v, la m ăn ăstirea D racu la, u n d e v o r ei” . “ N u c re d
c ă au c h e f italie n ii d e p re a m u lt p ro to c o l. A r fi b in e s ă -i d u c e m
un deva să cum pere ceva aşa m ai d egeaba” . “P ăi, atu n ci, o rg a n iză m
o vitrin ă fru m o asă la m in ister, u n d e s ă p u n e m p ro d u se ro m ân eşti.
H a in e d e blan ă, p an to fi d e la G u b a n , ii, v in d e to a te so iu rile ,
palincă, G ero v ital, să ia tot ce v o r. P ro b lem a e d acă o să d o re a sc ă
şi fete...” . ‘T o v a r ă ş e co m an d an t, aic i tre b u ie s ă in te rv e n iţi
d u m n eavo astră. S ă v o rb iţi cu ăia d e la D in a m o . A u n işte p ie se p e

cinste, d-ale lor, instruite. îm b in ă u tilul m u n cii in fo rm a ţio n a le cu


p lăcutul” , sp u se rîzîn d G a ţu . “ E i lasă, s p e r să n u fie n ev o ie.
O ricu m , m esele să fie fin e, cu sp ecialităţi, cu w h is k y , c u m o ru n ,
ce m ai, să se sim tă om ul b in e să n u cu m va s ă n e fu re, cu m am auzit
că a făcut ăla d e anul trecu t cu A S R o m a ” .

C IR C U L G H E N C E A

C u o zi în a in te a p artid e i, d an ezii ieşeau d in ae ro p o rtu l


O topeni cu capetele plecate. “Ştiu că şansele noastre sînt destul
de reduse. Sp e ră m totuşi să recu p erăm ce am pierdut acasă".
A ntrenorul P oul E rik B ech conştientizase abia în ultim a jumătate
de oră a m eciului tur forţa de joc a cam pioanei R o m â n ie i D upă
ce ech ip a lui rem izase în ultim a etapă pe teren propriu, o-o cu
E sb jerg, ştia c ă o calificare la Bucureşti nu se putea înscrie decît
în sfe ra p aran orm alu lu i. C u atît m ai m ult cu cît tehnicitatea
steliştilor se putea ved ea m ult m ai bine pe un teren p e s n ^ r c lib r
teh nician ul oasp eţilor l-a caracterizat drept “ferm ecător, care te
îm b ie să jo ci fotbal”. R u d i K onrad m uncise zi şi noapte pentru ca
la o ra în tîln irii firele de iarbă să stea aliniate precum garda de
o n o a re la so sirea vreu n u i preşedinte. P cum m iercuri, .2
o cto m b rie 1985, soarele era stăpînul Bucureştiului, m unca
adm inistratorului a putut fi adm irată în toată splendoarea ei. C u
m ai b in e de două ceasu ri înainte de 14:30, ora oficială de start,
tribun ele erau arhipline. în aceeaşi zi, dar cu jumătate de oră m ai
devrem e, la C raiova, oltenii încercau să refacă handicapul de două
goluri d in turul cu M on aco. C ristian Ţopescu a avut grijă ca între
rep rizele de prezentare ale celor două form aţii să dea amănunte
d esp re partida d in Băn ie. L a 14:13, danezii au apărut pe gazon. “îi
b atem rău. N u vezi că au tricouri albe şi chiloţi roşii? S-au orientat
nasol, parcă-s D in am o”, a spus un hîtru de la tribuna întîi. D ar n-a
ap ucat să-şi term in e vorba pentru că silueta lui Tudorel Stoica în
cap u l tun elului d e sîrm ă verd e a declanşat isteria în tribune.
“Steaua! Steaua!”, “C am pionii!”. Stadionul explodase. O m are de
papelitos şi conferi ven ite de la tribuna a doua a albit instantaneu
tricoturile de un albastru intens ale m ilitarilor. C u m şi de la
C ra io v a p arv en ise in form aţia c ă G eo lg ău d eschisese scorul,
laawMHdM putea îugepe. $ i a debutat cu M ajearu Ia pupitru. în
n a m l j minute lui le ş ie dreapta, Bertelsen,
cel cu “transversala” de la Vejle, nu mai ştiau exact pe unde se află.
M iţi îi zăpăcise. în minutul 8, parcă anesteziat cu rahie, Sivebaek
nu m ai ărfen ici tnaiggfgtffi&rfeasă degajeze. Trim ite m ingea înapoi
k B riffe fl mustăctoît din faţa lui, M iţi valsează un pic pe stingă,
SunK' în centru şi I vede pe LăcătuŞ taiftdîterennl. î i pasează la
marginea careului, Marius deviază cu căcîiul, stoperul Sorensen
nu mai ştie după cine să se uite, îl pierde pe om ul lui, Piţi, care,
"baB atf afm ite mingea pe lîngă portarul Nielsen: i-o!
Stadionul e în delir, danezii arată precum ir schiori teleportaţi în
Sahara, unde siluetele lui Piţurcă, Boloni sau Stoica le apar în faţă
şi apoi disparprecum“FataMorgana”. în minutul 34, festivalul de
pe teren se va transpune iar şi pe tabelă. Loţi pleacă de la centru
frontal cu mingea la picior, îi pasează scurt hii Piţurcă, prietenul şi
colegul de cameră En^âffîîmiţe mingea înapoi cu uşurinţa cu care
scamatorul scoate asul din mlnecă, Boloni preia scurt pe stîngul şi
bubuie din nou plasa nefericitului Nielsen: 2-0. “îi batem rău azi”,
îşi spun iar suporterii, aşa cum probabil au gîndit şi fundaşii Stelei.
Relaxaţi, ei vor uita să stea cu ochii pe Sim onsen, cum le ceruse
lenei, iar peste numai 3 minute, vulpoiul avea să reducă
entuziasmul, reluînd după un corner din semivoleu în poarta lui
Duclsastos: ă - t “Cred că fusese prim iţilor atac. Oricum, ■ avut
n o iK g fiîlita iă mingea a lovitpiciorul hţjLoţi şi m-a derutat”, îşi
reaminteşte Duckadam. în tribună se instalase un pic de teamă,
dar pe teren băieţii simţeau că va fi simplu. M iţi o ia de la capăt,
dar şutul lui explodează în bara danezilor. Loţi vrea să răzbune
întîmplarea de se fi găsit pe traiectoria mingii lui Simonsen, trage
tare, d a r N ielsen scoate m iraculos, a şa cu m avea s-o facă şi la
“trasorul” lui Io van d in finalul prim ei reprize.
Pe tim pu l pauzei, le n e i in vita la calm şi la ofen sivă. “N u s-a
întîm plat n im ic, băieţi. N u n e grăbim , ne facem jocul nostru şi a
să le m ai d ăm goluri. A veţi răbdare şi jucaţi num ai din prim a şi pe
jos. S ă alerge m ingea. H ai, p e e if. îndem nul antrenorului fii urm at
de ritualul strigătelo r de luptă d e p e tunel. “ H aide, îi om orîm , î|
călcăm în p icio a re” . D an ezii n-au avut tim p să se aşeze b in e pe
teren că, d u p ă 6 m inute, Bărbulescu urcă pe stingă, fiM jt jt o M
Piţurcă, vîrfu l Stelei se balansează de pe un picior pealtu l de parcă
a r fi sărit şotronul, îşi trînteşte din fentă adversarul d i ® , îl vede
p e B alin t v en it lansat, d ă drum ul la m inge, ia r “G ăboajă” nu m ai
stă p e gîn d u ri şi o catapultează în poarta lui N ielsen: 3-1. “N orocul
lo r s-a în to rs şi pentru noi, îş i am inteşte G ab i. Ţ in m inte că nea
îm i to cm ai striga la m ine, certîndu-m ă că am da| la poartă.
M in g e a a atins în să un adversar, a deviat şi a intrat în plasă” . Gata
şi cu em oţiile, de acum înainte, vorba galeriei, “Festival, Steaua dă
u n recitaU” . în in fern u l din G h en cea, gladiatorii deschid cuierele
cu rarităţi. D ia g o n a le de 50 de m etri, “u n -d o f-u ri dublate sau
ch ia r triplate, p ase cu călcîiul, M ajearu în cearcă şi o “braziliană”.
F o cu l se înteţeşte şi m ai tare după ce Ţ op escu anunţă în interval
d e n u m ai 3 m in ute că U n iversitatea o conduce cu 3-0 pe M onaco.
D u p ă aceea, în m inutul 74 , avea să se producă faza de kinogram ă
a m eciului. M in g e a pare legată cu o sfoară invizibilă între Boloni,
Lăcătuş şi B ălan, in trat în locul lui M ajearu, “ Piticul” transm ite în
ad în cim e lu i Balin t, care scoate portarul dintre buturi, îl driblează
sp re colţu l terenului, s e întoarce, pasează iar la Lăcătuş, M ariu s
rid ică och ii d in păm lnt, trim ite lung de p e dreapta spre m ijlocul
c p fţ t lfi, deundeTudorel,. shţgur-siagurel, m archează sim plu cu
4 1
capul: *KcT b u era clar. Pentru prim a oară în istoria de aproape
40 de ani a duhului. Steaua păşea în turul doi al C u pei
C am pionilor Europeni. Iar trium ful a v e a să h o înm uiat în
şam panie la vestiare. Acolo unde Valentin a cerut un ţ g p s e n t de
linişte pentru a repeta obsesia lui de la Eforie: “încă nu m ă credeţi,
dar eu vă spun pînă o să vă plictisesc. La ora asta jucaţi cel m ai bun
fotbal |H | Europa. D acă vă pregătiţi, voi o să luaţi Cupa!”. în
continuare însă, b p eţii se întrebau în gînd dacă nu cum va a
înnebunit “tov. I M ”. D ar parcă, parcă, intonan colţişor al
creierului, d ţiva neuroni începuseră să înmagazineze ideea.
LA BRAŢ CU SORA
DIN UNGARIA

În cîntaţi de ceea ce văzuseră, suporterii Stelei au plecat,


pîlcuri-pîlcuri, printre blocurile din D rum ul Taberei, spre case.
“D inam o ce-o fi făcut?” , se întrebau ei. “E o-o şi încă se joacă”, fi
1
lăm uriră un bătrînel care ţinea la ureche tranzistorul. “Dă- , nene,
m ai tare!” . O m ul se conform ă, dar acum nu se m ai putea auzi
vocea crainicului. L a Skopje era vacarm . “A u dat ăia goL E i~ i
pentru ei. L a scorul ăsta sînt calificaţi”. Rezultatul a rămas acelaşi
p în ă în final. A doua zi, Sportul năzuia într-o calificare
mira mina să după acel 0-3 din Elveţia. D eşi H agi a fost magistral,
m arcînd de trei ori în prim a repriză, lanţul de gafe ale fundaşilor,
în frunte cu Iorgulescu, au năruit speranţele alor noştri. După 4-2
la pauză, cei d in R egie s-au trezit egalaţi, încheind precum
C orvin ul cu Sarajevo cu un an în urmă, 4-4. în lupta cu Europa,
pentru rom ân i acţionase teoria înjumătăţirii. D in 4 echipe, mai
departe m ergeau num ai două, Steaua şi Universitatea Craiova.
S trin şi la u n şpriţ la “C asa O am enilor de Ştiinţă”, băieţii
începuseră să se intereseze deja de viitorul adversar. A u aflat în
acea noapte că form aţii puternice precum Ajax, Bordeaux, PAO K
Salon ic sau F C Sarajevo, cam pioana Iugoslaviei, fuseseră
elim inate. în cursă răm îneau în să n u m e im p ortante ca Ju ven tu s,
Barcelona, Bayern M ünchen, V ero na, H on ved , G ö teb o rg , Z en it
Leningrad, cam pioana U R S S , sau A nderlecht, care intra direct în
turul doi.
Peste două zile era tragerea la sorţi. “S ă m eargă tot n ea C risti
Ţ opescu, că el ne poartă noroc”, au decretat ju căto rii, c are îşi
doreau un adversar dintre O m on ia N ico sia sau K u u sy si L ah ti.
“N u contează cu cine cădem . N o i sîntem cei m ai tari” , s-a auzit iar
vo cea lui V alen tin, spartă în că o dată d e d ezap ro b area
fotbaliştilor. “Lasă, tov. Vali, să nu dăm peste cine ştie ce italieni
sau spanioli ca să nu-i scoatem aşa repede”, sp u se B u m b escu
ironic. P în ă la urm ă n-a fost n ici O m onia, d ar n ici Ju ve n tu s. C i
H on ved Budapesta, sora m aghiară a Stelei. C a m p io a n a şi
reprezentanta M inisterului A părării din U ngaria.
“A fost cum nu se poate m ai rău”, îşi am inteşte le n e i. “Ţ in
m inte că în vinerea aia încheiasem antrenam entul, băieţii p leca­
seră la «Haiducului», iar eu am m ai răm as la stad ion. A c o lo am
aflat de tragerea la sorţi. M -am dus să-i anunţ im e d ia t P rim ul care
a apărut la geam a fost Bölöni. D iscutasem cu el im ediat după c a­
lificarea în turul doi şi îm i spusese că preferă orice adversar num ai
H onved nu”. Loţi nu putea uita ce păţise în cam pan ia “naţionalei”
pentru M undialul spaniol, cînd nu m ai fu sese con vocat pentru
sim plul m otiv că era m aghiar, iar noi căzusem în gru pă cu
U ngaria. A cum îi era team ă ca suspiciunea tîm pită a politrucilor
să nu -1 afecteze din nou. La fel gîndea şi lenei. “ E ra o p resiune
fantastică pentru m ine şi B ölöni. D e aceea cînd i am dat vestea
parcă a căzut cerul pe el. D ar poate că a fost mai bine aşa, pentru că
şi eu, şi Loţi am fost extrem de înverşunaţi pentru a elim ina orice
dubiu, iar asta ne-a prins bine”. V estea bună a fost că prim ul meci
urm a să se dispute la Budapesta. în cadrul aceleiaşi cerem onii de
la Zürich, U niversitatea Craiova fusese îm perecheată cu Dinamo
Kiev, viitoarea cîştigătoare a C upei Cupelor.

P U N C T U L R E L A X Ă R II

Dincolo de dezam ăgirea firească faţă de insuccesul colegilor în


disputa cu form aţii de peste hotare, eşecul studenţilor părea bine
venit pentru steliştL R unda de dum inică program a în “Ghencea”
chiar întîlnirea cu “alb-negrii”, cei care-i chinuiseră în fiecare sezon.
E ra m om entul răzb u n ării în tim p ce trupa lui len ei era pe val,
oaspeţii traversau acele zile groaznice de după iggţ:. în plus, pentru
a -1 m enaja p e H agi în perspectiva apropiatului joc cu Irlanda de
N ord, antrenorul T iti Ardeleanu a hotărît să nu -1 folosească. De la
“roş-albaştri” lipsea doar M ajearu, dar înlocuitorul lui, Bălan, nu
constituia nicidecum o gaură în echipă.
T otul părea pregătit pentru m area revanşă. Iar în momentul
d n d Lăcătuş a m işcat pentru prim a oară tabela pe care scria doar
m inutul ii , fonii au crezut că festivalul cu Vejle va avea, la 4 zile dife­
renţă, un al doilea episod m ăcar la fel de spumos. Putea fi chiar 2-0
în m inutul 4 1, d n d Piţurcă i-a furat m ingea regulam entar lui
Speriatu. N -a fost de acord în să arbitrul N eşu, care a dictat
“indirectă” pentru Sportul, începîndu-şi redtalul de gafe. M ăcinat
probabil d e eroarea com isă, peste num ai cîteva zed de secunde el îl
va elim in a absolut aiurea pe Pologea, lăsîndu-i pe oaspeţi în
inferioritate pentru o repriză. C u 1-0 la pauză şi perspectiva unui
8cor-fluviu în partea a doua, spectatorii au trecut la m om entde de
delectare.
S t i C P GW P R tOHTiSEffiE I

Devenise tradiţional ca între reprize doi puştani să distreze


asistenţa trăgîndu-i la poartă şi m ard nd u -i uriaşului Stîn g ad u .
fetehindeiffefonzi erau Edi Iordănescu şi A lin Stoica, puştii lui
Ptdu ş i Tudorel. " îfa i eram ptfeteni de ag d t”, povesteşte Utitfjft»
3
*$fe iiceam concediileim preună aproape an de an, aşa c l | f p | i l i
s-au împrietenit Alin, ca şp îd i, era înnebunit după fotbal. Alirteu
m ă însoţea la antrenamente încă de pe la 4 ani, iar cînd vedea
mingea uita de to t îl îndrăgiseră toţi, iar el era în culm ea fericirii
cînd schimba o pasă cu Loţi, cu Piţi, cu Lăcă. N ea îm i îl lu aîn braţe
şi îl iubea ca pe copilul lu t Pe urmă, cînd s-a făcut m are, nu p rea l-a
m ai iubit”, a făcut Tudorel haz de necaz, aluzie la neconvocarea lui
J U lt fe n tru Europenele din Belgia şi Olanda. D upă care a
continuat: T N M n-artî Şgut cînd a apărut prim a oară la n oi pe
bancă.-Cînd aveam meciuri acasă sau pe «23», nevastă-mea venea
cu 'iL la stadion, dar la vestiare o zbughea la noi în cabină. S e
înţelegea de minune cu Stîngaciu, căruia în pauze îi trăgea la
poartă. împreună cu Edi şi, mai tîrziu, cu băieţelul lui Bălan. Toţi
M ii deveniseră un fel de «port-bonheur» al echipei, iar în p a n «
distrau tribuna cu giumbuşlucurile lor. D in păcate, A lin se amăra
foarte tare că la meciurile din C upa Cam pionilor nu i se mai
permitea să stea pe locul lui şi să tragă la poartă între
povesteşte Tudorel.
Luaţi lfp le ţ de matineu în a doua parte, studenţii aveau să-şi
te&m firm e numele de naşi ai n d ţ H in r :aaari. L a jumătatea
mitanului secund, M ircea Sandu obţine un penalty după duelul
cu Iovan, Iorgulescu execută, Duckadam ti ghiceşte colţul, apără
o altă lo v itu rile pedeapsă a carierei sale, dar Mircea Sandu, atent,
rev in e şi în sc rie . P în ă la final, n ici tran sfo rm area careului lui
S p eriatu în tr-u n sp a ţiu ased iat, n ici m etam orfozarea lui
B u m b escu în v î r f d e lan ce n u au m ai putut schim b a ceva. Steaua
term in a i - i c u Sportul, irosin d p e p ropriul teren şan sa d e a-şi trece
In con t a 8 -a v ic to rie consecutivă.

EX P U LZ A R E A LU I PETCU

C a m p io n a tu l s-a întrerupt, ia r d e această dată pentru cea m ai


im p ortan tă p artidă a p relim inariilor M undialului m exican, cea cu
Irla n d a d e N o rd . L u c e sc u av ea d ou ă p roblem e grele, absenţele
liberoutui Ştefan escu , suspendat, şi vîrfului Căm ătaru, accidentat
în lo tu l lă r g it d e la S tea u a au fo st con vocaţi 5 jucători: Iovan,
B o lo n i, B alin t, B elo d e d ici şi Piţurcă, d in care p rim ii d oi au fo st
titulari, ia r ultim u l a intrat în m inutul 62. “A m crezut că voi juca şi
eu ”, îşi am in te şte B elo . “N e a M irc e a m -a luat d eoparte şi m -a
întreb at dacă sîn t p re g ă tit I-am spus că «da» şi m i-a zis să trag tare,
să m ă concentrez, că m ă v a băga libero în locul lui Ştefănescu. D in
p ăcate, c în d a an u n ţat ech ipa, n -am p rin s n ici banca de rezerve.
Io v a n şi Io rgu lescu a u fo rm at cuplul de fundaşi centrali, iar eu am
văzu t m e c iu l d in trib u n ă”. C h ia r d acă e ra lim p ed e pen tru toată
lu m e a c ă la ac e a o ră S tea u a era c ea m ai în fo rm ă ech ip ă din
cam p io n a tu l R o m â n ie i, L u c e sc u răm ăsese fid el ju cătorilor pe
c are-i cu ltivase şi cu care se calificase în Franţa. Ş i a p ie rd u t A tît
m eciu l c u Irlan d a d e N o rd , 0-1, cît şi calificarea în M exic.
î n tim p u l în c are o p arte d in tre stelişti erau la loturi, în
G h e n c e a se d eru la ultim ul ep iso d d in ep op eea n ăzdrăvăniilor lui
P etcu. D u p ă an tren am en tu l d e după-am iază, F an e trecu se pe
acasă să se schim be, ieşi în stradă, chem ă un taxi şi plecă glonţ spre
“ Salonul Sp an iol” de p e C alea V ictoriei. A zăbovit p în ă p e Ia i i
noaptea, cînd localul s-a închis, după care a plecat înap oi acasă.
A vea o garsonieră chiar vizavi de stadion, m obilată extrem de
sărăcăcios. U n pat, un şifonier, o m asă şi cam atît. Iar acum îl cam
chinuia foam ea, pentru că uitase să m ănînce. A şa că a traversat şi
s-a dus montat la stadion. N u se putea să nu găsească ceva de-ale
gurii pe la cantină. Răspunsul soldatului cum că totul e înch is şi
-1
că nu poate ajuta cu nim ic l-a înfuriat pe Fane. De aici p în ă la
înjurături şi două palm e aplicate răcanului n-a m ai fost decît un
pas. “ Petcu a spart m agazia de alimente, şi-a luat un salam ,
caşcaval, pîine şi ce-a m ai găsit şi apoi a plecat” , susţine
com andantul G avrilă. “A iu re a într-adevăr, l-am înjurat şi
îm brîncit pe soldatul respectiv, pentru că era cam afum at şi m i-a
vorbit urit. D in smucitură, a doborît ivărul de la m agazia cu
alimente, nu am spart eu uşa cum s-a spus. Intrasem însă în
conflict deschis cu Alecsandrescu din pricina unor drepturi de-
ale mele. Pentru cîştigarea campionatului şi a C upei avuseserăm
prom isă cîte o aprobare de A R O . Eu jucasem peste 70 la sută din
meciuri, dar s-au făcut că m ă uită. Erau ceva bani, pentru că dacă
vindeai aprobarea luai peste o sută de m ii de lei. M -am înfuriat şi
m-am luat rău de el, iar întîmplarea cu soldatul a fost, cu siguranţă,
cel mai bun pretext pentru a se răzbuna pe m ine” , argumentează
Petcu. C ert este că, a doua zi dimineaţă, faptele lui erau strînse
toate pe m asa lui Ilie C eauşescu într-o declaraţie sem nată de
soldatul agresat Iar peste cîteva minute, Alecsandrescu primea
ordin să sancţioneze gestul fotbalistului.
“Tovarăşe comandant, nu se mai poate, trebuie să-l dăm afară
pe Petcu”. “Sfinxul” îşi ieşise din calmul imperturbabil şi li cerea
lui G avrilă sancţiunea m axim ă. “V ă daţi seam a cît de greu m i-a
fost", a explicat fostul com andant al clubului. “ Petcu era
constănţean de al meu, singurul din echipă, şi tocmai pe el trebuia
să-l sancţionez atit de aspru. A m Încercat să-l Îmbunez pe nea Ion.
Ştiam că Fan e nu era un beţiv. D ezm ierda două pahare de vin
toată noaptea, d arii plăcea să huzurească. N ici studiile n - f iiu t să
le term ine. îm i zicea că m ai bine 5 ani de viaţă d ed t unul de şcoală.
A junsese la 28 de an i şi nu avea nici un gind să se însoare, să se
aşeze şi el la casa lui, să se liniştească. Era, în schimb, un fotbalist
genial. A tît cît m ă pricepeam eu de puţin la vrem ea aia, îm i
dădeam seam a că atunci cînd punea piciorul pe m inge o făcea
altfel decît alţii. T oate astea i le-am spus şi lui nea Ion. N -a vrut
în să să le asculte. Petcu îl enervase rău de tot cu cîteva luni înainte,
îl înjurase, iar acum Alecsandrescu nu -1 putea ierta. L-au rugat
jucătorii să-i dea o pedeapsă m ai uşoară, dar n-au reuşit să-l
înduplece. P înă la urm ă a trebuit să-l dăm afară. L-am transferat
la O radea, d ar nu ştiu dacă a apucat să joace două meciuri acolo. în
iarnă a venit iar la club şi ne-a cerut să-l reprim im . Alecsandrescu
s-a opus în că o dată. M i-a argum entat că-i strica şi pe ceilalţi, că
p e Lăcătuş era să-l facă din om neom . N -am avut cum să mai
intervin. A şa a plecat Petcu de la Steaua”.
D ecizia conducerii i-a zdrobit sufletul lui Lăcătuş. C el care -1
luase cu el în cam eră după prim ele m ingi schimbate în Ghencea,
cel care-1 acoperise de atîtea ori cînd fugea pentru o singură
noapte la Braşov, cel care, cu exteriorul fermecat, îi dădea m ingea
exact acolo unde se înch eia sprintul lui nu m ai era în lo t “A m
suferit m ult atunci”, adm ite azi M arius. “M ă acom odasem de
m inune cu Fane. E ra un băiat senzaţional. A fost o nebunie cu
excluderea lui. N u era el singurul care se m ai dăduse la un so ld a t
îl supărase însă rău pe M oşu (n.a. Alecsandrescu). C în d am auzit
-1
că dau afară, le-am spus că plec şi eu. Ş i chiar am vrut s-o fac, nu
era doar vorbă. C u timpul însă m -am obişnuit cu ideea. Poate că
a fost m ai bine şi pentru mine, cum zice lumea. N u ştiu. C red însă
că suita de rezultate bune ale echipei m-au făcut să trec m ai uşor
peste plecarea lui. Ş i să-m i văd de treabă în continuare”.

H O N V E D , M IC A “ N A Ţ IO N A L Ă ” M A G H IA R Ă

Taifunul generat de elim inarealui Petcu d inlot a venit într-un


m om ent în care zilele pînă la prim ul m eci cu H on ved se puteau
număra pe degetele unei singure mîini. Sim ţind că atm osfera nu-i
cea mai bună, Valentin a găsit modalitatea de a-şi apropia şi m ai
mult jucătorii. Pentru prim a dată în istoria echipei, fotbaliştii vor
fi însoţiţi la un m eci oficial şi de soţii. “N ea Ioane, e im portant
pentru ei să-i simtă pe cei dragi foarte aproape. D eplasarea nu-i
foarte costisitoare, nu e nevoie de vize, iar noi oricum vom
închiria un charter care ar m erge jum ătate gol. H ai să luăm şi
nevestele”. Propunerea a fost acceptată fără rezerve.
Ultim a repetiţie pentru Budapesta avea să fie una cu m ari
emoţii. îndemnul tehnicienilor la atenţie, la uşoară m enajare
pentru a evita accidentările a fost tradus la partida din Ghencea
contra C him iei Rîm nicu Vîlcea într-o apatie totală. Echipa-
standard l-a cuprins şi pe Bălan în linia de mijloc, însă în prima
parte cel dintîi şut pe poartă a putut fi consem nat de Eftim ie
Ionescu In ziarul “ Sportul” abia în minutul 41. D upă pauză, nea
îm i face două mutări inspirate. Balint intră In locul “ Piticului", iar
Radu 1111înlocuieşte pentru ultimele 20 de minute pe Piţurcâ. Cei
doi schimbă total jocul, iar “Şarpele” izbuteşte să împingă în plasă,
cu io minute înainte de final, o minge lobată de Lăcătuş peste
portar. “Cam greu băieţi” a fost singura remarcă a lui lenei. “Poate-
i mai bine aşa, nea îmi, pentru că Honvedul a avut azi 3 observatori
la meci, iar unul a şi înregistrat partida pe cameră”, a replicat
Boloni. Victoria era importantă în special pentru moral. în acea
rundă, Dinamo pierdea la Tim işoara al treilea joc consecutiv în
deplasare şi răm înea la 5 puncte în spatele Stelei.
“M eciul acesta e m ai special”. A şa şi-a început discursul
m inistrul Olteanu luni dimineaţă, înainte de plecarea spre
Budapesta. “V eţi întîlni nu numai un adversar redutabil, ci şi o
form aţie rivală nouă, echipa armatei maghiare. Haideţi să le
demonstrăm că şi la fotbal sîntem mai buni ca ei. V ă oferim toate
condiţiile. Pentru acomodare veţi pleca de azi, cu două zile mai
devreme. V eţi fi însoţiţi şi de soţii sau prietene, iar, în plus, dacă vă
veţi califica, veţi prim i o recompensă pe măsură”. După-amiază,
toţi erau în avion, avîndu-1 în premieră ca şe f al delegaţiei pe noul
comandant, N icolae Gavrilă, iar spre seară ateriza la Budapesta.
D e această dată rolurile se inversaseră. Cel care-i aştepta în holul
aeroportului era Iordănescu, trimis să vizioneze derbyul Honved
- Pecs, din ultima etapă a campionatului maghiar. “Nu-i simplu,
nea îm i”, l-a întîmpinat puţin speriat Puiu. “Chiar dacă au făcut
0-0 cu ocupanta locului doi, Honved e o trupă tare. Anul trecut a
cîştigat titlul la o diferenţă de 11 puncte faţă de următoarea echipă,
şi cum sînt iar lideri. Jumătate dintre ei sînt titularii «naţionalei»
maghiare, care miercuri a învins Ţara Galilor la Cardiff cu 3-0”. în
timp ce asculta veştile furnizate de secund, lenei luă de la prima
tarabă un exem plar din “N epsport”. “Ia uite ce zice Imre Komora,
antrenorul lor. «Vreau să cred că jocul slab pe care l-am făcut cu
Pecs se datorează unor reţineri ale ju cătorilor m ei care nu se
gîndesc acum decît la m eciul cu Steaua. P e u n d eva poate au
dreptate pentru că echipa rom ână este una foarte valoroasă, chiar
dacă nu reprezintă un m are num e în fotbalul european. S in c e r să
fiu, aş fi preferat să nu o întîlnim în această fază a com petiţiei»” .
“ N ea îm i, ştii cine e K om ora ăsta? Socru l lui D etari” , îl in form ă
prom pt Iordănescu.
T ot lecturînd ziarele, autocarul care-i preluase pe stelişti de la
aeroport ajunse în faţa hotelului “ Flam engo”. Pe drum , B oloni se
transform ase în ghid. D e la el au aflat ceilalţi jucători că
stabilim entul în care vor locui se află în Pesta, jum ătatea nou
construită a capitalei m aghiare. “V echea cetate a fost dincolo de
Dunăre, în Buda. Păcat că nu e tim p de excursii, că am avea ce
vedea aici”, spuse Loţi. După m asa de prtnz, lenei, Iordănescu şi
Ţ opescu se strînseseră în cam era tehnicienilor şi pu seseră pe
m asă toată docum entaţia adunată. în afara lui D etari, vedeta
incontestabilă a fotbalului m aghiar la acea oră, în lot mai erau încă
7 internaţionali, mulţi prezenţi şi în lotul cu care ungurii atacaseră
turneul final din Sp an ia ‘82, şi în cel care se calificase deja la
Mundialul mexican din vara lui ‘86: Andrush, S a lk i, Varga, Dajka,
Bodony, A. N agy şi Garaba. “A m făcut rost şi de casetele
m eciurilor lor din primul tur”, spuse Puiu. “A u bătut cu 2-0 acasă
şi cu 3-1 în deplasare pe Sham rock R overs. O să le arătăm şi
băieţilor. E clar că joacă într-un sistem 1-4-3-3, dar foarte elastic.
De multe ori aglomerează mijlocul, unde aduc 5-6 oameni. în faţă
rămîne împins doar Dajka, iar aripile Bodony şi Kovacs coboară
foarte mult. Ă ştia doi sînt extrem de iuţi. Tot jocul îl face insă
Detari. E periculos pentru că nu sta numai în centru. Se trage mult
spre stînga şi apare foarte des şi la finalizare. E bine însă că
G araba, fundaşul central, a luat cîte un cartonaş galben în ambele
m eciuri cu irlandezii şi v a fi suspendat poimîine”. “Dacă e să mă
iau după ce zic ăştia în ziar se pare că n ici N agy A ntal, celălalt
stoper, nu va juca. U ite ce spun aici, că ăJ^jjit la pauză ît t t M l A h ;
m iercuri de la C a rd iff cu nasul plin de sînge. A r avea fractură de
piram idă nazală”, a com pletat lenei, care a rem arcat şi faptul că
H onved stătea în afara oraşului, undeva spre lacul Balaton, şi că-şi
anunţase sosirea în Budapesta chiar în ziua meciului.
D acă absenţa fundaşilor centrali ai lui Kom ora era vestea bună
pentru lenei, suprafaţa de joc cu care steliştii au făcut cunoştinţă
m arţi seara l-a întristat pe antrenor. “Păcat că stadionul Honved a
intrat în renovare şi trebuie să jucăm aici, pe Vasas. Gazonul de
dincolo era m ult m ai bun. A sta e cam golaş, parcă ar fi ăla de la
V ejle. Ia r p e d easupra terenul m ai e şi denivelat. Ş i asta-i toată
nocturna?”, întrebă le n e i m ai mult pentru el, deoarece lucşii
sesizaţi la antrenam entul oficial nu vor fi suplimentaţi la ora
m e c iu lu i în tim pul în care Florentin M arinescu com anda
stretch ingui cei doi tehnicieni făceau deja planul pentru a doua
z i “ P e D ajka o să-l ia Bum b eseu, Iovan şi Bărbulescu urmînd să
1
fie atenţi a plecările aripilor. Trebuie să stea m ai departe de ei
pentru a nu fi depăşiţi în viteză. L a m ijloc cred că m erg pe m îna
-1
lui G a b i B a lin t O să i dăm în supraveghere pe Detari cînd vine
p e partea lui. A m n evoie de el însă pentru contraatac. Ă ştia vor
trebui să im provizeze ceva pe centrul apărării şi acolo va trebui să
acţionăm . în rest, e clar. Duckadam în poartă, Belo libero, Stoica
şi B oloni halfi centrali, M iţi pe stînga, M arius şi Piţurcă în faţă”.
L a finalul antrenam entului, B o ló n i a fo st aşteptat de u n b un
prieten al său, fostul internaţional m aghiar M artos. "V ăzuse toată
şedinţa de pregătire, îşi aminteşte Loţi, iar apoi m irat m -aîn treb at
dacă sîntem capabili să o ţinem aşa tot tim puL V ăzuse acel jo c de
pase din maxim um .două atingeri, pe care l-am făcut, sub diverse
scheme, tot antrenamentul. I-am zis că aşa încercăm să jucăm , ia r
il f n i - a spus Ca dacă şi reuşim nu va putea să n e stea n im en i în
ode” mărturiseşte^BoIbni.

S E Ş A N m U ÎI P ţft
M iercuri, 23 octom brie 1983. Speriaţi de am en in ţarea plo ii,
doar 10.000 de oam eni, zgribuliţi sub cele n um ai zece grad e ale
serii, s-au încumetat să ia calea stadionului. N id unul din tre e i nu
f t â H un alt învingător decît pe H onved. E ra u n o p tim ism
alim entat şi de ziariştii din presa budapestană care s e În trebau
dacă 2-0 ar putea fi un sco r la adăpostul căruia m agh iarii să
m eargă liniştiţi la Bucureşti. A casă, cam pan ia n eb u nă de
econom ie la toate le-a lăsat m icrobiştilor doar varianta radioului.
T ot ü a difu2Q |d tranzistorului aflaseră că, im ediat după prînz,
Univ$*j|tatea nu reuşise decît uit 2-2 în B ăn ie cu redutabila trupă
a lui Belanov, Blohin sau Baltacha, iar după ce spusese Dom ozină,
o calificare în retur părea aproape im posibil de reuşit. Speranţele
răm îneau în Steaua, care la ora i< p fi auzea, la Budapesta, prim ul
fluier al galezului R onald Bridges. U n da de optim ism generată de
ziariştii locali M jllR a t rapid pe gazon. U jg u riiln c e p foarte tare
şi G ym esi ll întinde serios pe Duckadam cu un “trasor” din afara
careului. Detari în căp u m işcă. M ai mult, la capătul prim ului sfert
de oră, Balintpleacă intr-un sprint nebun pe dreapta ca un jucător
d e fo tb al am erican , aju n g e m in g ea v en ită lu n g d in teren u l nostru,
o trim ite c u cap u l la 3 m etri în fa ţa p orţii, P iţu rcă o lo v eşte tot cu
cap u l, b a lo n u l izb eşte p ăm în tu l, p a re c ă in tră su b b a ră, d a r sare
p re a în a lt ş i c a d e p e “tra n sv e rsa la ” lu i A n d ru sc h . C ît ghin ion !
“N u -i n im ic , aţi v ăzu t c ă s e p oate” . R e m a rc a lu i le n e i a m ai scos
e c h ip a d in ju m ăta tea ei. D u p ă c e u n g u rii d o m in a seră în start,
a c u m m in g e a c irc u la m a i sig u ră în tre Stoica, B o lo n i şi M ajearu .
P în ă în m in u tu l 3 4 , c în d D e ta ri se trag e, a şa cu m an ticip a se ră
a n tre n o rii, p e stin g ă, p a rc ă n e o b se rv a t de n im en i. P rim eşte
m in g e a la 12 m e tri d e p o artă , D u c k a d a m iese, d ar u n g u ru l îl
s u rp r in d e c u u n şu t la co lţu l s c u r t “A m fo st în v in u it atu n ci. E
v o r b a a ia c ă p o rtaru l treb u ie în p rim u l rîn d să aib ă g rijă d e colţul
s c u r t E u n u c re d în s ă c ă m ai p u team face ceva. D etari era destul
d e a p r o a p e ş i a p rin s m in g e a e x a c t p e rist” , ex p lic ă D u ck ad am
m o m e n tu l d in u r m ă c u p e ste 2 0 d e an i. S e rep eta isto ria d in
D a n e m a rc a . E n e rv a ţi, steliştii ies ia r la jo c. P iţu rcă ratează după
u n “u n -d o i” d e m a re fin e ţe c u L ăcătu ş, p en tru ca tot v îrfu l
“v ite ziştilo r” s ă fie c e l m a i a p ro a p e d e g o l în finalul reprizei, cînd
p o rta ru l A n d r u s c h s -a văzu t n e v o it s ă ia să în a fara careu lu i şi să
re s p in g ă c u p icio ru L
“A ţ i v ă z u t p e a c o lo , p e c en tru e o p îin e d e m în c a t A c o lo
n e -a m c re a t o c a ziile, to t a c o lo s ă in sistă m ”, le -a spu s le n e i la
p au z ă. U n g u rii n u în c e p p artea a d ou a la fel c a p e p rim a. Sta u la
c u tie şi în c e a rc ă e i a c u m con traatacu ri. L a n u m ai 20 d e an i însă,
B e lo d e d ic i jo a c ă im p e ria l, în c h iz în d la tim p c u lo arele p e u n d e
B o d o n y ş i K o v a c s în c e a rc ă să a ju n g ă fa ţă în fa ţă cu D u ck ad am .
D a jk a n u su flă în fa ţa lu i B u m b e sc u , ia r D etari s in g u r îi arată
n e p u tin c io s s o c ru lu i lu i c ă n u m a i are cu i d a m in g ea . A i n o ştri
îm ping tot m ai mult, lăsînd senzaţia că parcă terenul s-a înclinat
spre poarta lui Andrusch. Balint, M ajearu ^ I B i i l r a g de la
iăr& efed. I d i d l l bagă p e îk d u E î» Io ţ ifÎu i Lăcătuş,
mizînd pe finalul de la Vejle. Singura asem ănare v a apărea în faza
A i? minutul 72, cînd, lansat în careu, Piţurcă v a fi dărîm at de
intervenţia lui Andrusch, dar Bridges, aidom a lui Fockler, va
închide ochii. Finalul găseşte fundaşii noştri la linia de centru, iar
rezervele alergînd copiii de mingi, c ® 8 , la urletele disperate ale
portarului maghiar, încearcă să smulgă secunde preţioase pentru
o echipă care se mulţumea, după tot ce pătimise, cu u n sim plu 1-0.

H J fT K B 2*
“S ă vezi ce-or zice ăştia de sus acum”, îi şopti le n e i lui
Aîeesandrescu în avionul ce ducea Steaua înapoi a c a s l / l l r m
bată monedă pe faptul că ne-a învins echipa armatei ungare. Cfe
ştiu ei că am dominat tot m edul, că am avut o bară şi un penalty
nedat, că ăştia sînt jumătate din «naţionala» care s-a calificat deja
în Mexic. îm i intrase parcă pe lungimea de undă a conducătorilor.
M inistrul Olteanu era plecat împreună cu N icolae Ceauşescu la
Sofia pentru a participa la lucrările Consfătuirii Com itetului
Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. “L a ora meciului
eram încă în sală”, îşi aminteşte Olteanu. “U ngurii îl aveau
-1
ministru al apărării pe unul Olah. Parcă văd şi acum. G ras şi tuns
zero, de ziceai că-i hangiu. Ă sta s-a interesat tot timpul de rezultat,
iar la final, cînd l-au anunţat că H onved a cîştigat cu 1-0, a început
să ne ¡taittaem i t a » J 3bS « k v en it i® M minte cuvintele M
Ceauşescu de la ISfepiM&Ca să nu zică ceva, am luat-o eţi Jnainte
şi, elegant, l-am asigurat pe omologul meu că în partida de la
Bucureşti n e vom lua revanşa. A rîs şi a ţinut să-m i ream intească
faptul că la nivel de ech ipe naţionale nu-i bătuserăm niciodată.
Ştia, al dracului, că C eauşescu e ultranaţionalist şi parcă-m i făcea
în d u d ă. A m înghiţit-o şi am tăcut, dar m -a înverşunat rău”,
p ovesteşte O lteanu. C în d a ajuns acasă era decis rit le ceară
socoteală steliştilor pen tru ce fu sese acolo. A uzind în să cum se
d esfaşurase m eciul, a lăsat-o m ai m oale şi a d eris s l lucreze la
coarda sen sibilă a fotbaliştilor. Le-a ream intit de prim a de 15.000
de lei, d ar a precizat că nu-i bătută în cuie. D espre povestea cu
“hangiul” O lah nu le-a suflat însă nici o vorbă. Era, pînă la urmă, şi
chestie de m în d rie personală.

SEM N RĂU PEN TRU DUCKADAM

R ev en irea acasă a fo st înveşm întată în m antia tristeţii.


“ Sim ţeam că scăp asem printre degete nu un egal, ci chiar o
victo rie. R em em o ram fazele şi nu ne ven ea să credem că fu ­
seserăm în v in şi” , povesteşte T u d orel Stoica. C am acelaşi lucru
avea să-l declare im ediat după m e d şi observatorul partidei, cehul
V a c la v Jir a , c are ap recia drept “foarte bun jocul rom ân ilor în
sp e cia l în p artea a doua. So co tesc că Steau a are reale şanse de
calificare. A m urm ărit o ech ipă cu frum oase calităţi tehnice, cu
acţiuni purtate în viteză”. V orb ele de bine ale oficialului nu puteau
ţin e lo c de goluri, d ar spuneau m ulte despre cum se desfâşuraseră
ostilităţile la Budapesta.
P în ă la returul cu m aghiarii, “viteziştii” trebuiau să ţină piept şi
p arten erilo r d in în trecerea internă. V iitoru l adversar, V ictoria,
făcea parte d in fam ilia m arelui rival, D inam o, iar acest lucru îl vor
sim ţi p e p ro p ria p iele steliştii ch iar în dum inica urm ătoare.
P ro g r a m a t p e u n te r e n d e n iv e la t, p e “M e t a lu l” , m e c iu l c u

“ c ă ţe lu ş ii” , cu m le s p u n e a u fa n ii m ilita r ilo r , a a v u t u n p r o lo g

a p a rte . C a u rm a re a p re sta ţie i m o d e s te d e la B u d a p e s t a şi a

e v id e n te i a p a tii c e-1 c u p r in s e s e d u p ă în d e p ă rt a r e a p r ie t e n u lu i

P etcu , L ă c ă tu ş a fo st lă sat p e b a n c ă . î n rest, t r u p a e r a a c e e a ş i.

N u m a i că, în tim p u l în c ă lz irii, D u c k a d a m a ie ş it d in p o a r t ă ş i a

m e rs ţin tă la m e d ic u l M a rc e l G e o rg e sc u . “ D o c to re , n u ş tiu c e a m

c ă m i-a am o rţit b ra ţu l d rep t” , i-a sp u s el, d u p ă c a r e s -a în d r e p ta t

către S tîn g ac iu : “ D an e, fa-ţi în că lz ire a şi fii p re g ă tit să in tri, p e n tru

c ă m ă d o a re m în a şi p a r c ă n -o m a i s im t” . A c e le a ş i s im p t o m e le

m a i a v u s e s e d e c îte v a o ri, d a r p a r c ă a c u m s e a c c e n t u a s e r ă .

S e m n a lu l n u a fo st r e c e p ţio n a t c u m se c u v in e . N im ă n u i n u i-a

trecu t p rin cap în zilele u rm ă to a re să-i fa c ă o a r te r o s c o p ie , p o a te

ş i p e n tru fa p tu l c ă H e lm u th a a d m is a tu n c i c ă p o a t e ju c a . Ş i a

în c e p u t m eciu l. C u 10 .0 0 0 d e stelişti în trib u n e , tru p a lu i le n e i s e

sim ţe a ca p e “G h e n c e a ”, d ac ă lă să m la o p a n e c a lita te a g a z o n u lu i.

C e le 6 c o m e r e a v u te la p o a rta lu i N iţu în p r im e le io m in u te

c reio n au ased iu l la c are re c u rse se S tea u a. S te rilita te a în s ă a in d u s,

trep tat, o n e rv o z ita te p ă g u b o a s ă . P ro v o c a ţi d e a d v e r s a r i, “ ro ş -

a lb a ştrii” n u ş i-a u m a i g ă sit c a d e n ţa şi p au z a a c o n s e m n a t u n

rezu ltat nul. L a re lu a re , cu L ă c ă tu ş p e te re n , m ilit a r ii şi-a u

c o n tin u a t asaltu l. B a r a s -a o p u s în d o u ă rân d u ri ş u t u r ilo r lui

B u m b e sc u şi S to ic a , Io v a n a fo st tîrît g ro a z n ic p e zg u ra d in afara

teren u lu i şi s-a ales cu un tra u m a tism la u m ă r, iar arb itru l S a lo m ir


a în treg it d u p ă -a m ia z a n e a g ră a lui le n e i. R e la ta re a din “S p o rtu l'
a lui M irc e a T u d o ra n d esc rie cu m au stat lu cru rile: 'F in a lu l jocului
este d e -a d rep tu l sc ă p a t d in m in ă d e arb itru l S a lo m ir , c are. in
m in u tu l 9 0 , n u a c o rd ă o lo v itu ră d e la 11 m in fa v o a re a S telei,
scoţind infracţiunea petrecută c u u n m etru în careu, în afara lui” .
V icto ria, c a ş i D in a m o , av ea u n alt statut în faţa “cavalerilor
fluierului”. “ P e u n d eva era n orm al în acele vrem uri. C a să obţină
viză d e ieşire d in ţară pen tru m eciurile internaţionale la care erau
delegaţi, arbitrii trebuiau să aib ă avizul Securităţii. Or, V ictoria nu
era ech ip a lor?” , în cearcă să explice Lăcătuş, care adm ite şi faptul
că, o d ată cu im p licarea m ai p u ternică a lui V alen tin, s-a produs
un so i de ech ilibru al influenţelor. “A flîn d cine se ocupă de Steaua,
şi arb itrii şi-a u reco n sid era t poziţia. Ştiau c ă ş i Ia n oi îşi puteau
găsi, la o ad ică, apărători. C u toate astea în să n u s-au dat la o parte
de la o jap că m urdară, cu m a fost cea din finala C upei, cînd am ieşit
de p e teren . D ac ă nu anulau total aiurea golul ala din final, nu se
m ai lă sa c u scen ele acelea urîte. T o t d e la ei a plecat”, povesteşte
M ariu s.

“ N U S C H IM B E C H IP A O R IC E A R F I!”

P în ă la u rm ă, egalu l cu V ic to ria a m ai în sem n at u n punct în


p lus la “ad evăr”. în g rijo ra d o ar ineficacitatea echipei, care nu m ai
m arcase d e 18 0 de m inute. “E r a clar că Lăcătuş traversa o eclipsă
d e fo rm ă” , îşi am inteşte len ei. “M -a m gîndit dacă pentru returul
11
cu H o n v ed n -ar fi m ai b in e să încep cu R ad u . A m avut o discuţie
sep arată cu M a riu s ş i c eva m i-a spu s să m erg în con tinu are pe
m in a lui, c h ia r dacă, în u ltim a p artid ă d in cam pionat, cea cu
P o liteh n ica T im işo a ra de la B ucureşti, a fo st iar sub cota p e care
i-o ştiam . O ricum , eram adeptul folosirii aceleiaşi form aţii m ereu.
D -a ia am accep tat u n lo t restrîn s d e jucători. U itaţi-vă la
M an c h e ste ru l d e azi. N u a sch im b at ech ip a de cîţiva an i şi a
cîştigat totu l cu ii titu lari şi 3-4 rezerve”. Steau a n -a m ai am înat
meciul-wijănăţenii, d * cerut să se joace cu două zile înainte de
groSuletapet M enajatdupă trîntade pe "MttfcUEa Î 1B S 1 i ’4 #
lăsat în afara primului “ ii ” în care a apărut din nou Weissenbacher.
“Vreau să văd răutate la voi azi”, le-a zis îm i la vestiar, “V reau să
începeţi tare, să repetăm astfel pentru meciul cu Honved. U ngurii
mau pe nimeni în tribună, aşa că nu trebuie să ne ascundem. în
meciul de miercurea viitoare avem de recuperat un goL D e aceea
vă rog să jucăm azi ca şi cînd ne-am afla în faţa m aghiarilor'’,
îndemnul U lenei s-a difuzat întocmai pe teren. Im ediat după
primul fluier al arbitrului, steliştii s-au năpustit spre poartă, iar în
secunda 49, Piţurcă relua dejaîn plasă balonul respins de portarul
Almăşan după şutul M M ajearu. Peste num ai 4 m inute însă,
mingea trimisă de Vîătănescudîn lovitură liberă îl va atinge pe
Bumbescu şi-l va deruta pe Duckadam. Furioşi, steliştii aveau să
mai înscrie de doipfUpit p t f . ’Weissenbacher şi Piţurcă, dar să şi
rateze incredibflprin Lăcătuş. Scoful de la pauză, 3-1, ar fi fost bun
pentru o calificare., C h isf şi cel final, « , după reuşita
timişoreanului Rotariuşî cea a lu llM ld , dar lenei era neliniştit
ife tirp e n tru care, de a doua â , a băgat echipa în cantonament
mia» tur şi retur, H pn şfd disputase două meciuri. în primul
bătuse cu 7-0, iar în cel de-al doilea pierduse, 2-4, dar dovedise un
pronunţat apetit ofensiv. în d u d a declaraţiei lui B odonyi, care
spunea că la Bucureşti va încerca să rupă ritmul Stelei, maghiarii
gîndeau la cel puţin un gol marcat în Ghencea. “Cred că ungurii
n-au putut accepta o clipă varianta eşecului, în ciuda faptului <4
văzuseră d t de bine putem juca. întotdeauna, in sport, ei s-au uitat
la noi mai de sus. E drept că la fotbal nu-i prea bătuserăm”, spune
lenei azi. “După ce am văzut în primul meci, ar trebui să fiu nebun
să gîn d esc c ă p u tem ju ca la B u cu re şti d o ar p en tru u n o-o” , avea să
d eclare Im re K o m o r a în ziaru l “ N e p sp o rt” c u 5 zile în a in te a
p artid e i retu r. “T r e b u ie m a i în tîi să stăv ilim elan u l gazdelor, să
lin iştim m e c iu l şi a p o i s ă în scriem . D a c ă n u o v o m face, n e v a fi
ex tre m d e greu s ă rezistăm ” . A cele aşi declaraţii rezervate aveau să
fie în c re d in ţa te ju rn a liştilo r ro m â n i şi la so sire a p e “O to pen i” .
“C h ia r d a c ă a m în v in s în tur, n u c red c ă avem p rim a şan să. M a i
d e g ra b ă aş z ic e c ă şa n se le sîn t egale”, a spu s K o m o ra, care a
an u n ţat c e e a c e ş tia to a tă lu m ea, rein tra rea fu n d aşu lu i G ara b a ,
su sp en d at la B u d a p esta p en tru cu m u l d e cartonaşe.

P Ă P U Ş IL E L U I B O LO N L,
P IE T R IC E L E L E L U I IE N E I

î n ta b ă ra S te le i p re siu n e a creştea cu fiecare o ră scu rsă.


V iz ite le re p e ta te ale g e n e ra lilo r p an icaţi d e u n even tu al eşec
îm p o triv a u n g u rilo r a u crescu t p e d e o parte surescitarea, iar p e
d e alta p rim a d e jo c. D a c ă d u p ă V ejle reco m p en sa a fo st de 5.000
d e le i, a c u m u rc a d in zi în zi aju n gîn d în preziu a p artid ei la 15.000
d e lei. în s e m n a c e a m a i m a re p rem ie re p ro m isă steliştilor la u n
sin g u r jo c. P en tru le n e i şi B o lo n i ap ăsarea era su plim entară din
p r ic in a fa p tu lu i c ă v o rb e a u ac e e a şi lim b ă cu ad v ersarii. C h ia r
m a rc a t d e im p o rta n ţa s p e c ia lă a m eciu lu i, L o ţi şi-a con tinu at
im p e rtu rb a b il ritu alu l d e d in a in te a o ric ăru i m eci. Ş i- a şters cu
m in u ţio z ita te g h e tele , ş i-a spălat şiretu rile, a u n s filetele
c r a m p o a n e lo r c u u lei, ia r m arţi seară, în a in te d e cu lcare, şi-a
aşezat în c ă o d ată p e n o p tie ră cele d ou ă p ăp u şele ad u căto are d e
n o ro c : o b ro sc u ţă şi u n căţeluş. “A v e a m o g răm ad ă d e superstiţii,
d a r n u -m i p la c e s ă v o r b e s c d e sp re e le p en tru c ă u n ele le am şi
astăzi şi dacă le-aş deconspira nu ar m ai avea efect”, se scuză
B o lo n iea re afirm ă însă că pe lîngă lenei el era m ic c o p il “N ea îm i
era ceva de sp eriat A vea fel de fel de obiecte tip porte-bonheuri.
“A şa e, îl completează B alin t Pe stradă strîngea pietricele, pe unele
le dădea la o parte, iar în autocar, în drum spre stadion, făcea
pariuri c u el însuşi pe num erele de la m aşinile ce veneau d in sens
$p p ş..D acă^ W şi* M p M i fără. în caz că ghicea, însem n a că iese
ti§ e , dacă nu, se gîndea că va fi ceva râu” .
fi nrâettibîîife 19 % . C în d s-a lum inat de ziuă,
l oRiiffgSBu era deja în picioare, cu ochii p e geam . Ploaia din ajun
îl neliniştise, iar faptul că şi acum MM&ii plum burii se lăfaiau
deasupra Bucureştiului îi întreţinea angoasa. “N u m a i de n -a r
începe iar să toarne şi să înm oaie terenul”, şi-a spus cîn d a coborît
la m asă. A ceeaşi spaim ă o avea Şi “principalul” . “ Pântrii noi
suprafaţa de joc era extrem de im portantă, explică len ei. E ch ipa
juca num ai cu m ingea pe jos, iar u n teren desfundat n e-ar fi pus
mariproblem e. A m avut noroc, pentru că nu a căzut n ici u n strop
plnă după joc” . în ciuda am eninţării ploii, antrenorul şi-a dus iar
echipa la pădure. Plim barea laB ăneasa fâeeaşi ea parte din lungul
şir al superstiţiilor sale, chiar dacă era folosită pentru discuţii
iridivictealeşi pentru relaxare. D e această dată a fost m ai scurtă ca
de obicei pentru că m eciul urm a să înceapă la ora 13:30. Fericiţii
posesori ai biletelor au intrat pe arenă încă de la ora 11:00. Ceilalţi
au sperat ca Partidul să le facă
o surpriză şL-ş§ rn levriezem eriiA Trânam isia a iia f fc ru m p ă n ă
plnă în dim ineaţa întîlnirii. L a insistenţele lui Valentin, IV R -u l a
trim is cartul 1n G hencea, dar nurilai după ce Steaata a plătit
costurile întregii operaţiuni. Paradoxal pentru zilele noastre, dn d
posturile publice şi private plătesc bani grei cluburilor pentru a-şi
asigura dreptul de a difuza imagini, clubul m ilitar a achitat, pînă în
‘90, toate tran sm isiile m eciurilor Stelei din cupele europene.
Altfel, m icrobistul ar fi răm as doar cu im aginea virtuală creată de
un com entariu radiofonic.
“îi batem rău şi pe ăştia. S-au orientat prost la tricouri. Iauite,
albe, cu d ungi ro şii pe m îneci. Păi, cînd o să-i vadă TudorelC ît
seam ăn ă c u D in am o o să i i fo c”, fÎHSu spus suporterii în
m om entul în care ungurii au ieşit la încălzire. Ş i au dat drumul la
un cor d e fluierături infernal, pe care nici C ristian Ţopescu de la
staţia d e am p lificare n u le-a putut opri. “A şa, e bine”, şi-a zis
Lăcătu ş p e culoarul de la vestiare. “ îi m încăm l”, î- a com pletat
Bum bescu, după care Tudorel le-a m ai spus o dată ce au de fă cu t
“în c e p e m tare, da? T are de tot! C u orice risc, punem piciorul
sănătos pe m inge şi nu-i lăsăm să iasă din 16 metri, da? A m înţeles?
H ai, baftă, pe eiT. îndem nul lui Stoica a fost respectat întocmai.
Im ediat după fluierul de începere al austriacului H orst Brummeir,
“roş-alb aştrii” s-au prăvălit spre poarta m aghiarilor. în prim ele
secun de, Lăcătu ş cad e d e p arcă şi-a rupt şira spinării în urm a
p rim ului contact cu C seh , iar tribunele îşi ies din minţi. Lovitura
lib eră e bătută s c u rt două-trei pase în viteză şi m ingea ajunge la
B oloni. A re în faţă, central, d m p liber. Loţi face rîţiva paşi, balonul
i se aşază p e stîngul, oam enii se ridică în picioare, şut, Andrusch,
portarul oaspeţilor, ved e cum vine torpila, dar nu poate decît să
p u n ă p alm ele în faţă, balonul revine ca dintr-un perete flexibil,
S to ic a şi P iţu rcă se năpustesc spre el, prim ul ajunge Piţi,
cap...gooooolllllll!!!! 1-0 pentru Steaua, iar ceasul de pe tabela
electronică arată d o ar secunda 39. D u pă nici un m in u t diferenţa
p er total era anulată. D e acum totul se ia de la zero. P e m argin ea
terenului, Kom ora este mut de uim ire. Faţă de m eciul tur, intrarea
lui G ara b a l-a tran sform at pe fundaşul S ik esd i în m ijlo caş, d ar
acum m işcarea d even ise inutilă. “ R ăm în em în terenul lo r”, a
strigat T udorel pentru ca iureşul să continue. P iţi are p rileju l să
m ajoreze diferenţa, dar sin gu r cu A n d ru sch în faţă alu n ecă,
Boloni xeroxează în alte două exem plare schem a de la p rim u l gol,
însă o dată nu nim ereşte ţinta, iar apoi portarul m aghiar se întinde
şi respinge în afară. “N u vă speriaţi, nu vă fie frică!”, strig ă D etari
chiar de lingă Loţi. M ijlocaşul nostru aude şi le spune coleg ilo r că
ungurii trem ură. Pe dreapta, Balint şi Lăcătuş p a r d oi a lergăto ri
de ştafetă. M arius se prinde că i-a strins p e toţi fu n d aşii acolo, îl
lasă singur pe G ab i şi fuge în centrul careului. “G ăboajă” sare peste
un adversar, ajunge aproape de linia de fund, trim ite m in g ea p rin
faţa porţii, Piţi îi ia după el p e D osza şi G araba, A n d ru sch e păcălit
şi, de la cîţiva m etri de poartă, Lăcătuş îm pin ge m in gea în plasă. E
m inutul 35 şi Steaua are z-o, scor la care e calificată în p rim ăvara
europeană. B od on yi, singurul u n gu r care p o ate ţin e p asu l cu
iureşul stelist, obţine o lovitură liberă de la 25 de m etri. D etari îşi
fixează m ingea şi o trim ite peste D uckadam . E gol? N u , balonul
loveşte “transversala” cob oiln d pentru o clipă tăcerea în G hencea.
A m scăpat şi am intrat la vestiare cu avantaj de două goluri.
“Nu slăbim ritmul! începem la fel! Ne mai trebuie un gol ca să
fim siguri!”, a hotărit lenei la vestiare, iar îndemnul i-a fost
ascultat. Reluată de la centru, mingea ajunge după cîteva pase în
stînga. Bărbulescu o preia de la linia de centru. Intră în terenul
advers, trînteşte un adversar din fentă, ajunge la 30 de metri şi
prinde un rist plin cu dreptul. Balonul face cîteva arabescuri în aer.
Andrusch e ca un elev s a » la tablă cu lecţia neînvăţată, se ftstîceşte
şi, pînă să-şi revină, vede sfera mîngîindu-i plasa. GooooMlU!!.3-0
pentru Steaua, iar recordul de rapiditate al lui Piţurcă e doborît.
Ceasul arată secunda 36 din a doua repriză. “Ş i azi ăia de la N A TO
şi N A S A m ai fac calcule balistice şi tot nu reuşesc să dea soluţia
exactă a şutului meu”, povesteşte Iliuţă cu o faţă atît de serioasă
incît în prim a clipă ai tendinţa să-l crezi. L a m ijlocul terenului,
D e tari dă och ii cu B oloni. “ N u-i venea să creadă, îşi aminteşte
Loţi. M -a apucat de braţ şi m -a întrebat cînd avem de gînd să ne
oprim” . N u p rea curînd, pentru că după alte 7 minute Lăcătuş
intră în careul m aghiarilor ca expresul în gara Periş, buim ac
Sik esd i pune un picior înainte, suficient pentru a-i provoca lui
M arius celebra cădere. Brum m eir n-are nici un dubiu şi arată
punctul cu var. M ajearu e imperturbabil, îşi fixează mingea, iar
după două secunde îl trimite pe Andrusch la plimbare. Incredibil,
m ica “naţională” maghiară, care se poate lăuda cuun3~oîntr-un
“am ical” cu B r azilia şi care s-a calificat en fanfare la M undialul
m exican, e condusă în G hencea cu 4-0 după numai 52 dem iau te
de joc. “U nde eşti, H orvath, tată? U nde eşti, «hangiule», să vezi ce
echipă avem?”, îşi spuse în gînd Olteanu, dar nu apucă să termine,
pentru că, în exces de zel, Bărbulescu comisese o altă năzdrăvănie,
de astă-dată în careul nostru. L a fel de prompt, austriacul dictează
penalty, iar Detari îl păcăleşte pe Duckadam. Teamă? Nicidecum.
Pentru că linia de mijloc a Stelei începe spectacolul. C a spatele
asigurat de determ inarea lui Bumbescu în faţa figurantului Dajka,
de eleganţa lui Belo şi de forţa lui Iovan, “viteziştii” aprind luminile
ra m p e i. B olo ni vrea cu tot dinadinsul să ucidă o dată pentru
totdeauna suspiciunea idioată a com uniştilor, dar în urm a
corn erului executat de el b a ra se o p u n e d ezastru lu i total al
ho nvezilor. B ărbu lescu u rcă ia r în atac, p lo n jeaz ă p rec u m Io li
Balaş pe vrem uri, însă lovitura sa d e cap trece la o p alm ă d e b ară.
A celaşi ghinion îl are şi M iţi, iar u ltim ele m in u te sîn t rezervate
“ 01e”-urilor tribunei. Final. în p rem ieră, S tea u a traversa ia m a în
postură de ech ip ă calificată în sfertu rile d e fin ală ale C u p e i
C am pionilor.
“ Ei, v-a plăcut cum am jucat, tovarăşe m in istru?”. L a cîteva
m inute după ultim ul flu ier al m eciului, O lteanu in tra în c ab in a
steliştilor şi era luat în prim ire de T u d oreL “ B ra v o , băieţi! V ă
m eritaţi banii” . “Păi, dacă aţi fo st m ulţum it, m ai p u n eţi şi
dum neavoastră ceva la prim ă. S ă zicem d t e o m ie în plus d e gol”, a
continuat Stoica, sm ulgîndu-i generalului o rep lică d es auzită în
1
acele vrem uri. “M ă, voi o să m ă băgaţi a L egea 18! D a r n -a m ce să
fac, vă m ai dau 3.000”. “Păi, am dat 4 goltui” , sări Lăcătuş. “ D a’, dar
aţi şi încasat unul”, a răspuns m inistrul. C e rt e că, p în ă la urm ă,
m ilitarii au ridicat de la casierie 18.000 de lei p en tru accederea în
“sferturi”. A colo unde Steaua va fi sin gu ra ech ip ă rom ân ească,
pentru că în aceeaşi seară C raio va pierdea cu 3-0 la K iev şi părăsea
com petiţia. Spectatorii au răm as m inute bu n e în tribu n e. A poi,
încolonaţi spre tram vaiele şi autobuzele cu care u rm au să se
întoarcă spre case, ei au putut retrăi de zeci de ori prim ul gol al lui
Piţurcă. U n ul dintre ei în registrase tran sm isia rad io fo n ică a lui
N icolae Soare, iar acum reda cu volum ul la m axim u m prim ul
m inut al m eciului. “Şu t B6l6ni....cap....goooolllll, P iţu rc ă f, “Şut
Boloni....cap....goooolllll, Piţurcă1” ,”Şu t Bol6ni....cap....gooooolllll,
PiţurcăT. D upă atîţia ani de aşteptare fanii stelişti îşi făceau iar
plinul de bucurie. N im en i nu se m ai gtndea acum că Stoica şi
Lăcătuş prim iseră cartonaşe galbene, iar ultimul turma să fie
suspendat pentru prim ul joc din primăvara europeană.

“SE N A ŞT E C U M V A
O E C H IP Ă -M IN U N E ?”

în aceeaşi noapte, agenţiile de presă au început să telegrafieze


nebuneşte, “ D oar un m inut i-a trebuit echipei române pentru a
anula handicapul înregistrat în partida tur”, a transm is United
Press Intem ationaL "Steaua Bucureşti a oferit pe propriul teren
un adevărat show . Piţurcă şi Lăcătuş au punctat pentru 2-0 în
prim a repriză, iar după pauză Bărbulescu şi Majearu au completat
trium ful rom ânilor'’, a notat Reuter. Ziariştii maghiari prezenţi
în G hencea au transm is im ediat cronica neagră a partidei, Laszlo
K iss de la “Nepsport” încheindu-şi relatarea cu o întrebare ce-şi
va găsi în curînd răspunsul: “S e naşte cumva o echipă-psjpune
rom ânească?”.
P restaţia “viteziştilor" avea să fie văzută, în sftrşit, şi de
Lucescu, care, pentru ultim ul m eci din prelim inariile C M , cu
T u rcia, la Izm ir, a convocat aproape toată e S | p i f t y ^ . l ) o a r
D uckadam şi Lăcătuş au răm as acasă, iar Stoica s-a dat iar lovit.
C u 4 stelişti în prim ul “11”, la exact o săptămînă după triumful cu
H onved, “naţionala” bătea fără drept de apel: 3-1 în Turcia. Folosit
fundaş dreapta ca la club, Iovan a făcut prim ul gol al lui Iorgulescu
şi l-a m arcat p e cel de-al treilea. D in păcate, în aceeaşi seară, pe
“W em bley”, Anglia şi Irlanda de N ord au compus scenariul unui
joc murdar, au încheiat 0-0 şi au plecat la braţ în M exic, lăsîndu-ne
pe n oi acasă. “în finalul acelei cam panii de calificare nea M ircea a
greşit, povesteşte G ab i Balint. D acă înainte de Euro ‘84, cînd pe
3
mine şi pe Lăcătuş ne-a lăsat acasă, aBdtap fi% p e t it ® că> poate?
eram prea tineri, în 1985 a comis o eroare neconvocînd m ai mulţi
fâfcituti d©Ia§teaua*Eîti evident pentru toată lumea că puteam
aducfeuBaK saflaprim ei reprezentative”.
t i s â e * # i ipeuloă Lucescu inBepuse să-i cunoască bine pe
atît timp cît era antrenorul “naţionalei”,
durmifcea meeinrik^vîteriştijfoî’’ şfînpepuse să apară din ce în ce
malde.s$[lâ ătiti^nptten&e.Vedea cum se lucrează în Ghencea şi
ce calităţi au fotbaliştii lui lenei. M ai mult, el se apropiase şi de
Valentin, după ce cu ani în urm ă se îm prietenise cu N icu şor
Ceauşescu. Cu Valentin însă putea purta discuţii serioase pe
margbteă fotbalului. Începuse chiar să frecventeze sala în caţcţ
fiul cel mare al şefului statului împreună cu prieteni denaUtii, cu
8 ş f l jucători riritgilâiBi cu angajaţi ai cîtflsplui încingeau cîte o
miuţă. Tocm ai de aceea, par greu de înţeles declaraţiile pe care
Te-a;^ a t 'h u ş Jp p B ^ ili« liM lM ^ JM A KftiBimndfamMftrnra f a
acea perioadă tot ce a cîştigat Steaua a fost posibil nu m ai datorită
familiei Ceauşescu. “A sta e o răutate, spune G ab i Balint, fost
•ap epff al lui II Luce la (M atasaray. Eu nu zic că nu aveam ii»dîe
avantaje pe ! ! ■ & Arbitrii ne mai pfereau o an u m iţi protecţie,
nedîndu-ne cartonaşe sau todem titeâădyersarii să fi®alS B |l să
nu ne accidenteze. D ar de aici pînă la ce-a spus nea M ircea e cale
lungă. în ţară, la acea vreme, noi eram un gigant, iar ceilalţi prea
mici. N u a intrat Ceauşescu pe teren în cupele europene, unde
am avut 4 ard ÎavîrE E u cuai G& nea M irc e a s ^ if M dorit ş iiflf* ®
antrenezep© H taM işi a fost mîhnit p en b « M .j®»IL p sii^ |^ | p i
mai mult waag BŞfgB cînd a văzut performanţa noi în
‘8<L Eu fi înţeleg dezamăgirea, pentru că este un antrenor
excep ţio n al, c are a d at totu l p en tru fotbal, d ar n -a avu t rezultatele
lui le n e i sau Io rd ăn escu ” , e x p lic ă B a lin t

S U P Ă R A T P E B L A T , ÎM B U N A T C U V IC Ţ O R H

P e c ît d e m a re fu s e s e b u c u ria lu i V a le n tin d u p ă m eciul cu


H o n v e d , p e atît d e m a re a v e a s ă fíe d u rerea p rileju ită d e m eciul
S te le i d e la O ra d e a . î n p rim a ru n d ă d e d u p ă izb în d a con tra
m ag fíiarilo r, “v iteziştii” au tu rat d o ar cît a f a l t n ev o ie m otoarele,
în v in g în d -o a c a să c u 2 -0 p e U n iv e rsita te a C lu j. D in nou, în
m in u tu l i2 , d u p ă a d o u a reu şită, A le e sa n d re sc u a ord on at oprirea
m o to a re lo r. T r e b u ia s ă -l ia p e M u jn ai ¡şi n u av ea c h e f să-i
u m ile a sc ă p e c e i c u c a re u rm a s ă s e aşeze d in n ou la m asa
tratativ elo r. A l 13-lea jo c d in ace l c am p io n at a fo st în s ă preced at
d e d iscu ţii la n ivelu l con d u cerilor d in G h e n c e a şi O radea. B ih oru l
în c e p u s e e x e c ra b il cam p io n a tu l şi s e afla p e u ltim u l loc.
S c h im b a s e r ă ş i an tren o ru l, in stalîn d u -1 p e C o n sta n tin T eaşcă.
“C în d a m aju n s în o raş, o delegaţie d e-a lo r a v en it la n o i la hotel,
p o v e ste şte L u c ic ă B ălan . N e -a u im p lo rat să n u -i b atem , să facem
u n e g a l e le g a n t N o i n e -a m g în d it c ă era m eciu l cu n u m ăru l 13 şi,
c u m c re d e a m în su p e rstiţii, a m a cce p ta t p en tru a răm în e
n e în v in ş i” . T ra n z a c ţiile p e n tru re m iz ă în c e p u seră în c ă d e la
B u c u re şti, ia r A le c s a n d re s c u ş i R o m ic ă P aşcu , p reşed in tele
a r d e le n ilo r , c ă z u se ră la p a c e . “Ţ in m in te c ă n e a Io n a v e n it în
c a b in ă ş i n e - a s p u s c ă tre b u ie să fa c e m egal” , e x p lic ă B o lo n i.
M e c iu l a c u rs c o n fo r m p lan u lu i şi s -a în ch eiat 0-0. R ă m a s acasă,

V a le n t in ş i- a d a t s e a m a d in relatarea rad io d e d esfăşu rarea


o stilită ţilo r. î n a c e l m o m e n t i-a re v e n it în m in te ep iso d u l d e la
T îrg o v işte , d in tu rn ă c u m u lţi an i, d u p ă ca re ren u n ţase la a m ai sta
lîngă egjţipă. A dou âzi dimineaţa, ca de obicei, a fo st prim ul la
stadion, iar d u p l i ^ u apărut toţi b ^ e |iî M i t M l faţa I o « » o
m ină deopotrf®i lillS I şi revditată. A vea oroare de şedin ţe, dar
acum simţea nevoia să le spună tuturor ce gîndeşte. “A m crezut că
am d e-albfei « i a i l ftlgii serioşi, dar cred că m -am În şelat A r trebui
să v f v o p îţ i pe faţă precum clovnii după ce aţi făcut la O radea. S ă
vă fie ruşine de voi că acceptaţi să vă um iliţi în halul ăsta! D e azi,
nu mai sînt prietenul vostru”. “A b ia în clipa în care V alen tin a
închis uşa « e d ria riJI, am realiza trft de m ult însem na pentru el
corectitudinea”, povesteşte Bălan, Pînă atunci, vorbele spuse de
fiul şefului statului au trecu t cumva, ca o încercare de epatare.
Acum H convinseseră i f două lucruri. că “tM . V ali” nu
bătuse cîmpii, iar al doilea, că nici n-avea puterea de a se im pune
peste Alecsandrescu, peste unchiul său Ilie sau peste Olteanu, aşa
cum se credea. încă o dovadă avea să vină peste un an, la tragerea
la sorţi a noii ediţii a Cupei Campionilor. Steaua avea posibilitatea
să aleagă, fie să intre din primul tur, fie din al doilea. Pentru că avea
| jucători suspendaţi şi unul accidentat, V alentin i-a spus lui
Alecsandrescu să accepte prim a variantă, pentru ca “roş-albaştrii”
să cadă cu un adversar m ai slab, pe c m ^ ă -1 poată elim ina şi fără
toţi titularii. “Sfinxul” nu a ţinut cont, explicînd că “dacă ieşeam,
măcar să nu o fi făcut-o din prim ul turi. A şa a nim erit Steaua, în
iar pesfg Anderlecht şi a pierdut calificarea, în ciuda
recomandării lui Valentin.
B m jp le două săptămîni Valentin n-a mai trecut pe la stad io a
m otiv pentru jucători de a insista pe lîngă Iordănescu să-l
convingă să se răzgindească. în runda următoare, steliştii au jucat
cu am biţia din cupe şi cu gîndul la îmbunarea lui “tpvi, Vali ,
spulberind Braşovul tn G hencea: 6 -o. Pentru restanţa de la Buzău,
cu e c h ip a -fan io n a unui judeţ un de p rim -secretar fusese
P osteln icu, actualul p rotector al dinam oviştilor, V alen tin şi-a
călcat p e in im ă şi a reapărut lîn gă echipă. P e o ploaie infernală şi
u n teren arabil, “viteziştii” au luptat p înă la epuizare în faţa unui
ad versar su p erm o tivat Ia r în m om entul în care P iţu rcăareu şitsă
m archeze golul victo riei ab ia pe final, cu toţii s-au îndreptat spre
tribun a o ficială şi, cu nişte feţe de soldaţi veniţi din Vietnam , i-au
arătat lu i V a len tin că-i d ed ică izbînda. A fo st şi clipa în care
Lucescu, ş i el prezent la m eci, a înţeles cît de trainică este legătura
dintre “vitezişti” şi “cel p e care-1 consideram , simplu, fratele nostru
m ai m are”, cu m îl caracterizează T u d orel Stoica. L a ora
resp e ctiv ă , L u c e sc u fu sese deja num it în fun cţia de antrenor
p rin cip al al hii D in am o, păstrindu-şi în acelaşi tim p şi atribuţiile
la ec h ip a n aţion ală, care p în ă în toam n a lui ‘86 nu m ai avea
ob iectiv.

ÎN D E P Ă R T A R E A L U I O L T E A N U

D ac ă l-au recîştigat pe V alentin, stelişdi l-au pierdut în ultim a


lu n ă a an u lu i p e m in istru l C o n stan tin O lteanu, cel care se
im p lic a se atît d e m u lt în con stru cţia echipei. P e 17 decem brie
19 8 5 , N ic o la e C eau şesc u a decis schim b area generalului din
fu n cţia d e m in istru al apărării. “ S -a întîm plat în tim pul şedinţei
d e bilan ţ a activulu i de bază d e com andă şi de p ardd d in arm ată,
p o v esteşte G a v rilă . Ţ in m in te că, în ain te cu o seară, «Europa
liberă» a v a n sase id eea în lo cu irii lu i O lteanu cu M ilea, iar pe
ho lu rile A c a d e m ie i M ilitare se d iscu ta în şoap tă de aşa ceva.
C eau şescu a p articip at p erso n al la acea convocare, unde a rostit
şi o cuvântare. A intrat în sală însoţit de O lteanu, care a p rezentat
bilanţul, iar la pauză cei doi au plecat. C în d s-a reluat şed in ţa în să ,
O lteanu n-a m ai apărut. în locul lui fu sese num it deja M ilea . U n ii
spuneau că hotărîrea a survenit în u rm a unei vizite pe c are cei doi
o făcuseră în străinătate şi un de O lteanu n u av u sese o p oziţie
con form ă cu directivele şefu lu i statului. A lţii sp u n că p e
C eau şescu l-a deranjat im p licarea p u tern ică a g en eralu lu i în
activitatea clubului Steaua, pentru că el îl certa şi p e fiul său,
V alen tin, că nu se ocupă de trebu ri serio ase şi se iro se şte cu
fotbalul. E u cred însă că m ai degrabă a fost v o rb a d e acea rotire a
cadrelor care se uzita în acea vrem e. Pentru că după o p erio ad ă în
care a fost prim arul general al Bucureştiului, O lteanu a reven it în
Com itetul Politic Executiv într-o funcţie foarte im portantă. A colo
l-a prins şi Revoluţia, ca ş e f cu propaganda. A sta însem n a al treilea
sau al patrulea om în stat” , explică G avrilă. “N e -a p ăru t tare rău
cînd am auzit, povesteşte D uckadam . O lteanu n e-a intrat la suflet
pentru că faţă de noi a fo st extrem de corect. C e p rom itea, aia
făcea. C red că şi lu i în cepu se să-i p lacă fotb alu l p en tru c ă la
început am înţeles că fu sese un novice. C u tim p u l în să n e-am
apropiat foarte mult, chiar dacă u n eori a fost du r cu n oi şi n e-a
certat rău. în realitate, avea însă un suflet extraordinar”.

C O N C E D IU C U Ş O T II

Steliştii au jucat la victorie ultim ele două m eciuri ale turului şi


au cîştigat şi la B acău (2-0, goluri Lăcătuş), şi în G h e n ce a cu
U niversitatea C raio v a (2-0, goluri Iovan şi Boloni), term inînd
p rim a parte a cam pionatului în postura liderului detaşat la 7
puncte de Sportul Studenţesc, la 9 de D in am o şi la io d e studenţii
din Bănie. între ultim ele jocuri din D ivizia A s - a interpus jocul din
“ i6 ” -im ile C u p e i cu M in eru l B ăiuţ. P e stadionul d in m icuţa
localitate situată în Ţ a ra Lăpuşului, la circa7 0 de kilom etri de Baia
M are, 4 .0 0 0 d e o a m e n i s-au îngh esu it să-i vad ă pe viu pe
fotbaliştii lui len ei. D in respect pentru spectatori, Steaua a aliniat
p rim a garn itură d in care a lip sit d oar B oloni, accid en tat în ciuda
scorului d e hochei, 8-1, lu m ea a fo st încîntată de ce a v ăz u t iar în
m om entul în care T u lici a egalat la unu în m inutul 7, arena a sărit
în aer. S tea u a term in a en fan fare cel m ai bu n an al istoriei sale.
M o tiv în tem eiat pen tru V alen tin d e a-i cere un favo r “Sfinxului” .
“D o m n u le A lecsan d rescu , eu m -am gîndit să le facem un cadou
b ă ie ţilo r ăstora. S ă le o ferim u n con ced iu în străinătate de
R e v e lio n , d rep t p rim ă p en tru calificarea în «sferturi». Ş i unde,
evid en t, să m earg ă şi soţiile” . P ropu n erea a fo st acceptată şi în
cîteva săptăm în i s-a găsit şi modalitatea. A stfel că, im ediat după
C răciu n , la invitaţia clubului Panionios A tena, steliştii au petrecut
o săp tăm în ă în G rec ia. “A fost ceva de vis, îşi am inteşte N icolae
G a v rilă . A m făcu t ex cu rsii la Salon ic, la D elphus, la Kapsunion,
cel m ai su d ic p u n ct al continentului. B ăieţii m ai aveau şi alte
preocup ări, c ă toată ziua erau în Piaţa O m onia, ca să cum pere şi să
v în d ă fel d e fe l de lucruri. S ă facă şi ei u n ban în plus. Ţ in m inte că,
la u n m o m en t dat, Ilie Bărbulescu avea de dat u n set de pahare de
p o rţelan şi tăb ărîse p e o chelneriţă d e la restaurantul hotelului în
ca re e ram cazaţi, “ R eg in a M aris”, ca să i le ia. S e înţelegeau prin
sem n e, ia r el, c a argu m en t suprem , dădea bo b îm ace paharelor ca
să au d ă fata c e clin ch et fru m o s şi adevărat rezulta. D in cauza
cum părăturilor, p e 31 decem brie au refuzat să m eargă la o recepţie
la am b a sa d a n oastră, aşa c ă am fo st nevoit să m ă duc singur.
A m b asad o ru l n e-a făcu t cad ou 4 cu tii c u v in d e-al n o stru . L a
în to arcere i-am an unţat şi le -a m p ro m is c ă le v o m d e sfa c e p e 1
ian u arie, la p rîn z, c în d o rg a n iza se m o m a să ro m â n e a sc ă .
R ev elio n u l l-am p etrecu t la u n sp e c tac o l d e bu z u k i. C u m
petrecerea s-a spart p e la 4 dim ineaţa, am p lecat la cu lcare. A d o u a
zi, după ce ne-am trezit, E m a, nevastă-m ea, m i-a zis c ă b a x u rile c u
v in c are erau p e b a lc o n fu se se ră atacate. C e s e în tim p la se ?
N e b u n ii ăia d e B u m b escu , B ărb u lescu ş i lo v a n să r ise ră p îrlea zu l

şi luaseră vreo 4-5 sticle. D a r asta n -a fo st sin g u ra g h id u şie p e c a re

m i-au făcu t-o aco lo. L a aero p o rt, la p le ca re, a m tra s s p a im a c e a


m ai m are. B u m b i s-a dus la u n v am eş, n u ştiu c e i-a sp u s, c ă i- a lu at

ălu ia p istolu l. A p o i, su btil, l-a stre c u ra t în b a g a ju l n e v e s ti-m ii.

C în d a trecut valiza p e su b detector, a în cep u t să su n e m a şin ă ria d e

s-au în to rs toţi cu fa ţa la n o i s ă v a d ă c e e. O fiţe ru l c a r e p u s e s e la

cale fa rs a a v ea o fa ţă d e c re d e a m c ă n e a re ste a z ă p e lo c . E m a s e

a lb ise la fa ţă şi în c e rc a s ă e x p lic e c ă n -a re n ic i o le g ă tu ră c u a rm a .

N o ro c c ă B u m b i n u s -a m a i p u tu t stă p în i ş i a b u fn it în r îs c ă altfel

c re d c ă n e m a i ţin e a u în te n siu n e m in u te b u n e ” , p o v e s te şte ,

am u zîn d u -se c o p io s, G a v rilă .


AISBERGUL KUUSYSI

“Atacăm returul cu gîndul la finala Cupei Campionilor. Nu


cred că ridul ne mai poate scăpa, dar vrem să terminăm neînvinşi.
L a ora asta, doar noi şi Paris Saint-Germain ne putem lăuda cu o
astfel de performanţă”. Cuvintele îi aparţin lui Ştefan Iovan şi au
apărut în ziarul “Sportul” sub semnătura lui Mircea M . Ionescu.
Straniu pentru zilele noastre, Fane acorda abia la 25 de ani primul
interviu din viaţa sa. Şi tot în premieră, un stelist vorbea despre
m area finală de la Sevilla. Luat la preţ de matineu în vară,
pronosticul lui Valentin începea să prindă viaţă şi în
subconştientul jucătorilor. Cele două meciuri de la Bucureşti, cu
Vejle şi Honved, plus supremaţia evidentă din întrecerea internă
au fost pilonii schimbării de optică, structura de rezistenţă a unui
vis interzis pînă atunci fotbalului românesc. în fond, mai trebuiau
făcuţi numai doi paşi, iar în luptă alături de Steaua mai rămăseseră
do ar7 echipe: Juventus Torino, F C Aberdeen, Bayern München,
C F Barcelona, IF K Göteborg, Anderlecht şi Kuusysi LahtL Pentru
Verona, Austria Viena, Servette Geneva, F C Porto sau Zenit
Leningrad, cam pioana Uniunii Sovietice, bariera “optimilor'’
fusese mult prea înaltă.
Steliştii au revenit din vacanţă înainte cu două zile de tragerea
la sorţi, program ată joi, 9 ianuarie, într-un a d in sălile hotelului
Atlantis din Zürich. “C u oricine, num ai cu Juventus să n u picăm T.
A şa i-a salutat Iordănescu pe băieţi la revederea p e 19 86 . “E vid en t
că n e doream să cădem cu K uusysi, spune Lăcătuş. C h ia r d acă
elim inase cam pioanele Iugoslaviei ş i U R S S -u lu i, fo rm aţia
finlandeză n i se părea cea m ai accesibilă” . D e altfel, în u rm a u n ui
sondaj realizat de Eftim ie Ionescu, cronicarul ziarului “ Sportul” ,
printre jucători, 6 dintre ei, Stoica, Bölöni, Balint, Lăcătuş, B ălan
şi Iovan, m izau p e Kuusysi. Piţurcă, M ajearu ş i W eissen b ach er
p referau p e G öteborg, D uckadam şi B ărbu lescu p e A b erd een ,
B um bescu şi R ad u 11pe B arcelon a, B elo dedici ş i Stîn g ac iu p e
Juventus. Pentru B ayern şi A nderlecht n u se în scrisese n im en i.
S o arta a ţinut cu cei m u lţi S u b o ch ii lu i Io n A lec san d resc u ,
prezent la festivitatea d in Elveţia, S tea u a a fo st p r im a ec h ip ă
extrasă din urnă, iar a doua, ch iar K uusysi LahtL L a F o fb a n , u n de
“roş-albaştrii” urcaseră d eja pen tru p reg ătirea de iarn ă, ve ste a a

transform at cadenţa de cros a “viteziştilor” în p asu l ştre n g a ru lu i


“M i-a fo st greu să-i stăpînesc, explică l e n e i C h ia r d acă în cadru
oficial păreau să conştientizeze c ă m eciu l n u -i d in a in te ju cat, în

particular discutau deja despre sem ifinale”. O ptim ism u l a m ai fost

alim entat şi d e ştirea c ă p artid a retu r u rm a s ă s e d e sfă şo a re la

U trecht, în O lan da, n u la L a h t l M e m b ru a l C o m is ie i U E F A

pentru cupele eu rop en e şi vicep re şe d in te al F R F , M irc e a Pascu

lu ase deja legătu ra cu E r k k y Paroila, şefu l fed e ra ţie i fin landeze, şi

cu H an n u W ilkm an , co n d u căto ru l clu b u lu i K u u sy si. L a Lah ti

con d iţiile m eteo erau im p o sib ile atîta v re m e cît stratul d e zăpadă

d ep ăşea 4 0 d e cen tim etri, ia r tem p eratu ra n u u rc a m a i su s de


m im ifl 2 0 grad e Cwfah« , R ăsp u n su l fin al av ea s ă v in ă p este cîteva
zile. Pentru a nu p ierde avantajul terenului propriu, nordicii n-au
m ers pe varian ta U trecht, ci au avansat Stadion u l O lim p ic din
H elsinki, adm inistraţia aren ei garantînd pentru o suprafaţă de joc
practicabilă.
Pentru cei d e la Steaua, m ult m ai im portantă decît realitatea
m eteorologică era su spen darea lui Lăcătuş la m eciul tur. C h iar la
c îtev a zile d u p ă elim in area lu i H on ved , V alen tin şi Floren tin
M arin e sc u d iscu tau p rob lem a pe m arginea terenului de
an tren am en t. T o t în aceeaşi idee, A lecsan d rescu obţinuse
tran sferul lui Pistol, internaţionalul de tineret debutînd chiar în
blatul cu F C B ih o r. E r a în să p rea crud, nu putea fi o soluţie. L a un
m om ent dat, “ Sen sei” a aruncat nada. “M ăi Vale, ia uită-te atent la
Puiul N -a pus n ici u n gram pe el de cînd s-a lăsat, ştie cu m ingea şi
n ici n u are n evoie de tim p să se adapteze la jocul echipei. E u cred
că a r putea fi o variantă”. V alen tin n-a zis n ici nu, n ici da, a conti­
n u at să p riv ea sc ă antrenam entul şi a preferat să schim be vorba.
“ L o ţi ăsta e c ev a d e s p e ria t P riveşte cu cîtă rîvn ă se pregăteşte!”, îl
în d e m n ă el p e M arinescu . “A şa e, V ale. V re i să-ţi spun ceva? D acă
a r trebui acu m s ă plec într-o m isiun e specială şi m i s-ar cere să iau
în tru p ă şi u n fo tb a list eu p e B o lo n i l-aş lua. A re toate calităţile
u n u i lu ptător. D o rin ţă d e a învin ge, răutate dusă chiar p în ă la
cruzim e, inteligenţă ieşită d in com un şi un sînge rece p e care nu-1
au m ulţi d intre băieţii m ei de la A ntitero”. C a şi cum nici nu auzise
v o rb e le p ro feso ru lu i său, V a len tin a plecat agale spre vestiare.
A n tre n a m e n tu l se în ch eiase, ia r id eea lui M arin escu trebuia
d iscu tată c u le n e i. “ N u -i d eloc o găseln iţă rea, spu se p e lo c
an tren orul. G în d la g în d cu bu curie, pentru că şi eu voiam să vă
p ro p u n varian ta asta”. D iscu ţia s-a oprit aici, d ev rem e ce telepatía
rezolvase lucrurile. S-a reluat Insă după două luni, im ediat după
tragerea la so rţi “Puiule, vreau să discut ceva cu tine”. lenei l-a luat
deoparte pe Iordănescu şi a început să-l prelucreze. “Finlandezii
ăştia sfiit foarteputerm d*dar cu m ingea au problem e, t l t e la ce
m -am gîndit eu. C um M ăritiş e suspendat şi avem n evoie de u n
atacant care să se impună în întîlnirea de la Bucureşti, eu zic că tu
eşti cel m aiîrid lcaf.X u at prin surprindere, Puiu a făcut ochii cît
cepele, sîngele i-a inundat obrajii, iar vocea i s-a g îtu it “N e a îm i,
sper că glumeşti!”. "H bI qe, am nevoie de tine. T e pregăteşti f@i la
cot cu echipa, iar cînd începem m eciurile am icale intri la joc cîte
o repriză”. “M idi tim ş a a i crefcifcă lenei glumeşte, îşi am inteşte
Iordănescw Q bsă discuţia s-a repetat şi cu A lecsandrescu, şi cu
Valentin, am înţeles că treaba-i serioasă şi ei vorbiseră pe această
temă. A m aflat maiăp oi că ideea i-a aparţinut lui Valentin, dar din
delicateţe fL ’h l l A f i l S l a vrut să treacă peste nea Iteli. să se
impună el. ffiic u n j| cel mai insistent a fost nea I o n .M m iip t la
prelucrat, m i-a zis de o sută de ori că «noi răspundem», iar p înă la
urm ă a trebuit să trec la treabă. L a Forban, eu alergam după
pluton, iar nea îm i în spatele nostru n e urm ărea dintr-un A R O .
N ici o clipă nu gîndeam însă că voi m ai juca vreodată lntr-o
partidă oficială”, explică Puiu.

S E C R E T T IK A L : IO R D Ă I« S C U
*AIEOTCUflldtt
După două să jp tM Ifi la munte, steliştii au plecat în Grecia.
Acasă troienele de zăpadă făceau imposibile antrenamentele, iar
lenei avea nevoie ca băieţii să calce iarba. Se stabilise efectuarea
unui stagiu de pregătire în Italia, iar ca urmare a creşterii cotei sale
formaţia m ilitară găsise adversari serioşi ca Hellas Verona,
campioana Italiei, şi A C Torino. “C risti Gaţu a rezolvat totul,
povesteşte Nicolae G avrilă în perioada d t jucase în Peninsulă, îşi
făcuse o grămadă de prieteni. E i ne-au ajutat cu acel cantonament,
iar acţiunea s-a repetat în anii următori. A m stat în localitatea
FoUonica ş i nu ţin m in te să fi plătit vreodată ceva. La început
ne-au ţinut de milă, iar apoi, cînd numele Stelei însemna mult în
Europa, probabil că şi-au scos investiţia din încasările de la
m eciurile noastre amicale”. L a prim a întîlnire, cea cu echipa
danezului Preben Elkjaer-Larsen şi a neamţului Briegel, lenei a
început în form ula clasică, excepţia constituind-o Lăcătuş,
înlocuit cu Radu ÎL După o repriză albă, în care circulaţia balonului
a ţinut squadra departe de poarta lui Duckadam, la reluare în
echipa Stelei s-a materializat ideea discutată cu două luni în urm ă
Iordănescu a apărut pe teren. Fizic, nu se vedea nici o diferenţă
D oar cîteva şuviţe albe trecute pe după ureche trădau intrarea sa
în al 36-lea an de v ia ţă P e gazon, glezna nu-şi pierduse nici imul
dintre gradele de libertate care, altădată transformau mingea
într-o sferă m ag ică N um ai că dragostea lui Puiu pentru
arabescuri dezacorda partitura jocului de echipă al "viteziştiloi,\
A fost suficient un golprim it la jumătatea reprizei secunde pentru
ca reproşurile să se accentueze. Reuşita lui Stoica din ultimul sfert
de oră al m eciului şi rezultatul de egalitate obţinut în faţa unei
echipe în care jucaseră toţi titularii au m ai scăzut tonurile.
Iordănescu a sim ţit însă că rimează fals. “N ea îm i, gata! Sînt
depăşiri”, aspus el la ieşirea de pe teren. Tehnicianul i-a respectat
dorinţa şi pînă la finalul turneului nu L a mai fo losit în presa de
acasă totul a fost trecut sub tăcere. N ici un cuvinţel despre
reactivarea lu f M i t A l doilea m eci a fost şi p iscu l stagiului în
3
Peninsulă. C liar dacă a avut în faţă o & h ip ă asam blată din piese
grele, M hpfoflfeiml Junior, austriacul Sch ach n er sau
teem aţio n afii itaîifîli Zaccarelli şi D ossena, Steau a s-a im pus
autoritar. Stoica a deschis scorul In m inutul 14, D ossen a a egalat
peste 8 minute, iar în final, după o suită de ratări im ense, Piţurcă
a punctat încă k i i # i i i c i<% # ^ K £ m t M i $ R ^ p i p m r o m e n i
dello Steaua”, & titrat “La Gazzetta dello Sp ort”, sem natarul
încheindu-şi relatarea cu o întrebare: “V om ajunge oare la o finală
europeană - Steaua? E posibil” . “C ăp ătasem m are
încredere în jocul nostru, iar turneul ne-a dovedit în prim ul rînd
nouă că ne putem batedela egal la egal cu Orice trupă din Europa”,
îşi aminteşte Bumbescu. U rm ătorul meci, eu! cu A sco li, a fost
contramandat din pricina zăpezii căzute, el fiind urm at de un 0-0
cu Iiv o m o , un 5-1 cu Riotorto şi un 6-0 cu C am parese. M aşinăria
mergea ceas.
“în Italia am avut parte şi de o surpriză extraordinară, care ne-a
mers la suflet, povesteşte Lăcătuş. Fără să ştie tfalentin a
apărut în cantonamentulnostru. C în d ne-a zis că a bătut drumul
de la Bucureşti special pentru a-şi serba ziua de naştere alături de
noi, am rămas uimiţi”. “A tunci am înţeles că n oi în s e m n a m totul”,
îl completează Duckadam . S e p are însă că V alentin trecea şi
printr-o fază delicată a vieţii sale, iar anturajul băieţilor li era
alinarea. “Fam ilia Ceauşescu n-a fost niciodată unită, explica Ion
Com an. Nicolae era un om bun, chiar îm i am intesc că prin anii
‘50, cînd i-am făcut poate singura vizită acasă, l-am găsit pe sub
masă, în patru labe, judndu-se ca ursul cucei trei copii ai hii. Elena
era însă altfel. Şi pentru familie, şi pentru ţară. O tlmpită care l-a
nenorocit şi pe d , şi poporal român cu stupizeniile ei. Ţin minte
că, într-o vară, d n d ne-a chemat la o şedinţă la Neptun, înainte să
intru in reşedinţă, m-am intersectat cu Valentin, cu soţia Ini, Dana
Borilă, şi cu băieţelul lor. Copilul şi fata plîngeau de mama focului,
iar el era negru de supărare. M i-a fost jenă să-i întreb ce s-a
lntîmplat, dar de la gărzi am priceput că Elena le interzisese
nurorii şi nepotului să-l viziteze pe Nicolae. De altfel, ea a impus
în permanenţă o distanţă faţă de neamul lui”, a povestit Coman.
Deşi generalul a evitat să divulge motivul “problemelor personale”
de atunci ale lui Valentin, se pare că ele proveneau din divorţul de
soţia sa, care, evreică fiind, intrase în dizgraţia primei doamne a
ţării şi se văzuse nevoită să emigreze în Israel

T A C T U L L U I IE N E I

L a mijlocul stagiului italian, tehnicienii au acordat două zile


libere steliştilor. Permisia a căzut cum nu se poate mai bine, atita
vrem e d t In acel week-end oraşul era în carnaval. Băieţii au
chefuit pe cinste, dar nu s-au încadrat în cele 48 de ore dăruite de
antrenori. A şa că luni dimineaţă, d n d era programat
antrenam entul nim eni nu a răspuns prezent la apel. “Doctore,
du-te dupăei şi cheamă-i imediat jos!”, i-a ordonat lenei medicului
Georgescu. “Dochi” s-a conformat, dar s-a întors la fel cum venise,
“îm i, n-am ce să le fa c A u chefuit pînă dimineaţă, iar acum sînt
rupţi”, i-a com unicat nea M arceL Nervos, “principalul” a urcat
personal în cam ere. A fost prima şi ultima oară cînd a făcut-o.
Im aginea ce i s-a desfăşurat în faţă l-a descurajat. Chiar şi aşa,
lenei a tras de fiecare şi după o jumătate de oră i-a scos pe toţi în
aer liber, i-a dus pe un teren de bitum şi i-a aliniat “Nu ştiam ce
vrea să ne facă, îşi amintea Duckadam. Stăteam în frigşi aşteptam.
N e i l i u însă l-a luat pe Puiu şi au încins un tenis cu piciorul vreo
oră, iar noi le-am făcut galerie. D in păcate, atunci s-a ales cu o
entorsă urîtă de pe urma căreia am auzit că suferă şi azi. Pe noi nu
ne-a pus să facem nim fc. Era conştient că nu avea cu cine să se
înţeleagă. Asta era marea lui calitate, că intra în pielea jucătorului
şi avea puterea să treacă peste prostiile noastre fără să apeleze la
sancţiuni. Nu-i mai puţin adevărat că la antrenamentul de a doua
zi, odihniţi, timp de două ore am mîncat pămîntul, de-a ieşit tot
şpriţul din noi”, spunea Duckadam. “lenei era un mare pedagog,
f l i p i ş t a i l a r c e l Georgescu. A înţeles că fotbaliştii nu sînt nişte
îngeraşi. La început voia să-i cheme la antrenament şi după nopţi
nedormite. I-am explicat că ar fi un risc enorm, pentru că dacă §»
ar fi forţat, ar fi putut să le rupă muşchii. Am avut noroc şi cu Ion
Alecsandrescu, care a înţeles şi el inoportunitatea unei astfel de
şedinţe de pregătire. Era crimă să-i scoţi imediat la treabă. Dacă
Iovan n -a v e a ^ rtte id u j^ ># noapte de petrecere, Bumbescu,
Bărbulescu sau Lăcătuş erau laţi. C e s i mai faci cu ei în halul ăla?”,
a explicat doctorul Georgescu, cel care spunea că graţie acestei
îngăduinţe a lui lenei s-a creat acea uniune sufletească dintre
antrenori fi jficători şi s-au evitat, timp de doi ani, accidentările
grave.

ttfiff A D f fM A & lE fc Z 11 Ş l VREM EA

în tim pulîn care Steaua se afla în Italia, finlandezii, care se


antrenaseră toată luna ianuarie la Lahti în sală, cobortseră şi ei mai
în sud, în Portugalia. Iordănescu s-a despărţit de echipă pentru a
vedea amicalul lui Kuusysi cu Vitoria Setubal, iar la revenirea
acasă entuziasm ul îi m ai scăzuse. “N ea Îm i, sînt tari. A u bătut cu
2-0, dar scorul e m ic faţă de ce au arătat pe teren. înainte au mai
jucat două partide şi le-au cîştigat p e am îndouă cu 3-1 şi 4-1. A cum
m i-am dat seam a că n -au fo st întâmplătoare rezultatele cu
Sarajevo şi Lenin grad”. în toate cele patru partM e d f e cupele
europene nordicii reuşiseră să deschidă scorul, dovedind că sînt
aid om a unui aisberg. Lăsau în văzul lum ii doar o bucată, atît cît să
se cread ă c ă p ar victim e sigure. L a o p rivire m ai atentă în
profunzim e, pericolul devenea evident. “Sîn t m asivi, puternici ea
n işte tauri şi fo arte pericu loşi la fazele fixe. L a .di- .w a  ,s I e£ w
diferenţă între corner şi aut din preajm a careului. Aruncă mingea
la bătaie şi de regulă cîştigă aceste dueluri”. Iii P ili
au fo st reluate şi în faţa jucătorilor, material didacdcfund caseta
m eciurilor cu sîrbii. “N e-au m ai trimis una la schim b cu un meci
al nostru, dar au vrut să ne înşele, povesteşte Iordănescu. E ra o
p artid ă d in cam pionatul lor, dar din urm ă cu doi ani. A m făcut
com paraţie între feţele jucătorilor şi ne-am dat seam a cu greu că
erau alţii pentru că sem ănau între ei ca picăturile de apă”.
K uusysi era o surpriză totală. Club foarte tînăr, înfiinţat abia în
19 6 9 şi p rom ovat în p rim a ligă în 1978, gruparea din Lahti făcuse
p în ă în ‘85 num ai figuraţie în cupele europene. A cum însă echipa
nu m ai sem ăn a deloc cu cea pe care D inam o o învinsese cu un an
şi jum ătate în urm ă, 3-0 la Bucureşti şi ihb în deplasare. Se
m aturizase, se ech ilibrase şi, după cele două izbînzi, căpătase
în cred ere în fo rţele p roprii. Ia r atm osfera întreţinută de
experim en tatul an tren or K eijo Voutilainen rotunjea o stare de
sp irit senzaţională. T ru p a era com pusă aproape în exclusivitate
din finlandezi, singurul stranier fiind englezul C arrol. Iordănescu
adusese şi o veste bună din Portugalia. M ijlocaşul Kousa, play-
maker-ul lor, se accidentase destul de serios şi era exclus ca el să
poată juca la Bucureşti.
C u o săptămtnă înaintea turului cu Kuusysi, Steaua a avut
prilejul unui rodaj oficial, în “optimile” Cupei, contra Rapidului. în
meciul de la Braşov, lenei nu l-a introdus deloc pe Lăcătuş, dar nu
l-a avut nici pe Bumbescu, suspendat. în tribunele stadionului
Tineretului, trei blonzi au filmat o partidă în care “roş-albaştrii”
au deschis scorul prin Belodedici şi au plecat In pauză cu avantaj
minim. Golul egalizator al lui Ţiră din debutul reprizei secunde a
transformat un joc tem într-un adevărat test pentru militari. Furia
s-a declanşat abia după ce Bălan i-a luat locul lui Radu 11, iar Balint
a trecut vîrf. Pînă în final Steaua s-a im pus cu 4-2, Lucică şi
Majearu realizînd desprinderea, iar Boloni închizînd tabela. C e l
mai mare adversar al “viteziştilor” rămînea însă vrem ea. Iam a nu
voia să plece sub nici o formă, iar din lupta ei cu prim ăvara s-au
născut reprize alternative de ninsoare, lapoviţă şi ploaie. “N u
ne-am aşteptat ca la Bucureşti să găsim un tim p asemănător celui
de acasă”, au fost primele cuvinte rostite de căpitanul oaspeţilor,
Esa Pekkonen, la sosirea pe “Otopeni”. Acelaşi lucru l-a evidenţiat
şi antrenorul Voutilainen, care a indicat-o însă ca favorită la
calificare pe Steaua. Argumentele lui însumau valoarea echipei
noastre, căldura publicului, rezultatele din turneul italian şi faptul
că, spre deosebire de Kuusysi, formaţia română susţinuse un prim
meci oficial în sezonul de primăvară.
Vrem ea a ţinut cu finlandezii. Toată ziua de luni a nins ne­
buneşte, pentru ca marţi dimineaţă ploaia să-şi aşeze jilţul peste
Bucureşti. “Dacă se opreşte pînă diseară, chemăm elicopterele să
usuce terenul” , i-a asigu rat com an dan tul G a v rilă pe tehnicieni.
Sp re după-am iază, soarele a spart în să plafonul de nori şi im ediat
două com p an ii d e soldaţi, ech ipaţi cu bureţi im enşi, lopeţi şi
găleţi, au intrat p e gazon. Fin lan d ezii n-au acceptat în să să
d esfăşoare antrenam entul oficial pe terenul 6, aşa că după o oră
toată m unca oam enilor lui R u d i K onrad fusese călcată în picioare
la p ropriu. O aspeţii n-aveau nevoie de o suprafaţă de joc uscată.
S teau a în să, da, aşa că la cîteva m inute după ce V outilain en şi-a
trim is ech ip a 1a duşuri, elicopterele s-au lăsat deasupra gazonului
-1
pentru a zvînta. O peraţiunea s-a încheiat la m iezul nopţii şi a fost
reluată d im in eaţa la 6. V alen tin a supravegheat la faţa locului
totul, plecînd spre casă la ora i şi revenind la stadion cînd zorii încă
n u apăruseră.

K O R H O N EN , SO ŢU L FO RTU N EI

M iercu ri, 5 m artie 19 8 6 . C a şi cum nu s-ar fi întîm plat nim ic,


m ie rc u ri d im in eaţă soarele s-a suit în v îrfu l cerului. “ E de bine,
trei le d ăm la ăştia azi”, a decretat Bărbulescu spre nem ulţum irea
lu i B o lo n i. “A tu n c i am sim ţit că nu-i în regulă. B ăieţii erau
su pero ptim işti şi, în ciu d a recom an dărilor antrenorilor, şi-au zis
că totul n u e d ecît o fo rm alitate”, spu n e L o ţi. L a fel au gîndit şi
suporterii. în c iu d a unui frig pătrunzător, ei au năvălit în tribune
c u 3 o re în a in te de joc. L a p oartă controlul a fo st drastic, ţinta
p erc h ez iţie i fiin d sticlele de băuturi. R o m ân ii aveau n evoie de
c ev a tărie p en tru a se încălzi şi, ingenioşi, au găsit cîteva soluţii. L a
peluza d in sp re bulevard, u n grup de ardeleni se strînsese în jurul
u n ei p ite im en se. “M a i d ă-m i, bă, şi m ie o felie” era consem nul în
u rm a c ăru ia p îin e a e ra d esp icată în două, iar în lo cu l m iezului
trona a sticlă i i £ ( & Bftl de palincă. L M t f r a w tatii, un dom n
r iăpM taM ,jg isise o altă ta m ină o carte o i titlul
“M arile bătăfii”*c&re era complet îm brăcată ta piele, inclusiv p e
partea în care foile trebuiau ş | fie libere. A colo |p ş a în să o gură
h lo ean ăseltă prin care curgea licMduls parola i f e d de această
dată:“Qăsârriai citesc şi eu o pagină”. Suspendat, M arins Lăcătuş
■ â l K t e l i # ătu ri de MfeiriaM şi celelalte neveste sau prietene ale
jucftârilcsn la'tribuna zero şi şi-a aprins o ţigară. Pînă la sflrşitul
meciului avea să termine două pachete.
Spre deosebire de alte dăţi, lenei a pritocit m ult p în ă să
o chestiune de strategie, pentru că
eu n-am făcut niciodată aşa ceva, spune eL N u ştiam pe cine să pun
înlocui lui Lăcătuş, asta era problema”. Iniţial ar fi vrut să înceapă
¡ i i RadfflW, dar “Şa ip el^ riti-l im presionase în m eciul cu Rapid.
M ult m ai utilă i s-a părut formula cu Bălan în linia de m ijloc şi cu
Balint i B D l i S P I ifflr ita ftK ) pînă la urmă pe teren la orii « ¡t a i,
cînd elveţianul Frans Gaechter a fluierat startul. “T are, din prima,
da? N e urcăm pe ei! Să nu sufle!” . Stoica voia să repete m atricea
precedentelor succese c u V ejle şi Honved, iar băieţii auacţionat
4
întocmai. Finlandezii stau însă în faţa c şp |j§ ş§.Şi cum i f l f ţ js i
s-ar juca pe un teren de handbal. Prim a breşă apare abia după io
minute, cînd Piţurcă învăluie pe stingă, centrează înapoi, dar
Bălan trage pe lingă f â s ! de la m arginea careului m are. !n
tribunj^suporterii încep să se încălzească. Piţi reia oletlU f la
7 metri, înştşortarul Korhonen parează la co lţu tiiw irtn minutul
20, #ntag£aînvingiS o« «n scuter pe apă, a ju i|j$ &
Stoica, singur i i dbr p t e L U fel 'ffiUftfelfe' L e
ocazie! Treptat, verdele dispare Hta terenul oaspeţilor călcat in
picioare de “vitezişti”. în lipsă de activitate in apărare, Iovan urcă,
dar şutează afară. îl im ită Stoica, iar repriza se încheie cu două
acţiuni ale lui Balint, am bele stopate de ieşirile nebuneşti ale goal-
keeperului oaspeţilor.
“ B ăi, e incredibil, bă, ce noroc au ăştiaT, a exclam at Tudorel
d n d a intrat in vestiar. “N u-i nim ic, băieţi. Im portant e să jucăm,
că v a veni şi golul", i-a asigurat lenei. Boloni i-a aruncat o privire
rece lui Bărbulescu, am endindu-i astfel optim ism ul de dinainte
de m e d , şi ap oi am bele ech ipe au revenit la joc. Pauza n-a adus
nici o schim b are, n ici in distribuţii, n ici sub aspectul derulării
evenim entelor. Aşezîndu-se ca la o m asă debarasată pe jumătate,
steliştii au reluat ofen siva de această dată p e iarba necălcată de
finlandezi în p rim a parte. Debutul reprizei aduce o ploaie de
co raere şi de şuturi blocate undeva la r8 m etri de poartă. Fundaşii
n oştri nu m ai pleacă din careu, Bălan, Boloni şi M ajearu
alim entează in perm anenţă cu baloane, dar in faţa porţii e un baraj
viu. în m inutul 5 4 Sto ica găseşte o fisură, trage cam de la ir metri,
sch io rii sîn t căzuţi, K orhon en urm ăreşte cu p rivirea m ingea
m în jită d e n oroi, dar n u va fi gol n ici acum . Pentru că Jantti
plonjează pe linia porţii şi opreşte balonul cu pieptul. Tudorel se
înverşunează, dar alunecă iar in m om entul şutului, sfera zburînd
peste poartă. M ajearu trece printre doi adversari, îl vede pe Balint
în careul m ic, însă G ab i ratează şi eL Peste un minut, Piţurcă este
în aceeaşi situaţie, Pekkonen se aruncă asupra lui, îl dărîmă, însă,
incredib il, arb itru l nu dă penaltyul cerut de tot stadionul şi de
evidenţă. “ H ai, înap oi la joc!”. îndem n ul lui len ei pare auzit în
p rim ul rîn d de favoritul lui, G ab i Balint, dar m ingea expediată de
d d e la 10 m etri plesneşte bara lui K orhonen. Istovit, M ajearu îi
11
lasă locul lui Radu , însă M arin nu va mai găsi calea norocoasă de
la Vejle. M ai sînt io minute. Nordicii se stiln g în jurul portarului.
PhrcSLniria minge de ping-pong n-ar avea loc să treacă şli&tci nu
m irece, în ciuda ultBne^oracţfarii ¡¡fe lii Piţurcă, Iovan şi B alin t
Fluierul final al lui G aechter pune capăt nefirescului. în ciuda
raportului comerelor, ij-a, al şuturilor, 28-4, şi al celor pe spaţiul

O linişte apăsătoare s-a lăsat şi peste stadion, şi în vestiarul


coborît repede de k, oficială, ş-atmcat în O meSIL
lui, a dat înconjur stadionului şi a intrat în cabină. “ Hai, capul sus
M i ţ R l t t v d i . o să vă calificaţi. O să bateţi în retur şi gata! N u se
poate gfeîjpitiS la infinit norocul pe portarul ăsta. La fe lfâ v o i au
păţit şi sîrbii, şi ruşii. Trebuie să se rupă odată şi vraja astaf. T ot
BărbulesciJI fbstptffllu l care a dat Ia o parte voalul tristeţii. “îi
batem peste dou8 săptămîni şi gataT. Boloni îşi m ocnea însă
supărarea $ parcă vorbea singur. '*î§0H!Bi isâne să cred a l s~n
terminat 0-0. Ne-au alunecat printre degete. M i-e team ă doar de
terenul pe care vom juca la H elsinki”. în tabăra cealaltă, berea
curgea în valuri. Căpitanul Pekkonen, cel care adm irase vremea
polară găsită la Bucureşti, a recunoscut că “terenul alunecos ne-a
avantajat”, iar antrenorul Voutilainen a m ulţumit în principal
apărării, adică întregii echipe, adm iţînd că, în ciuda scorului,
“Steaua mi s-a părut mult mai puternică decît Zenit Leningrad sau
Sarajevo”. Palidă consolare.

*fJU m ai M ER G CU VOI CĂ BA TEŢI SIG U R I”


Noaptea a trecut greu pentru stelişri. Peste trei zile se relua
campionatul, iar totul trebuia şters cu buret^fclloi, la recuperare.
singurele vorbe rostite aduceau aminte de asaltul steril la poarta
lui Korhonen. Vineri s-a plecat la Hunedoara pentru meciul cu
Corvinul, dar, neîndoielnic, militarii traversau tărîmul
ghinionului Drum ul cu autocarul a fost întrerupt de trei pene
succesive de cauciuc, bucureştenii ajungînd la destinaţie abia în
puterea nopţii. Trişti, obosiţi, deznădăjduiţi. A doua zi urmau să
dea piept cu o echipă care nu numai că nu pierduse pe propriul
teren nici un punct în tur, dar îşi obişnuise suporterii şi cu o normă
de 3 goluri pe m e c i Pe care aveau s-o realizeze chiar în prima
repriză a m eciului cu Steaua. Mateuţ 1 deschis scorul repede,
M ajearu a egalat după 5 minute dintr-un penalty obţinut de
Belodedici, dar pînă la pauză Mateuţ şi Gabor au mai punctat de
două ori. Scorul a rămas acelaşi şi la sfîrşitul partidei, pentru că
Piţurcă, Boloni şi Iovan parcă xerografiaseră şuturile spre poarta
finlandezilor. “Ne-au călcat în picioare cei de la H unedoara,J|i
am inteşte Lăcătuş. Ne-au bătut şi la fotbal, dar şi la pumni. V ă
imaginaţi ce am păţit acolo, dacă la următorul meci contra lor, în
Ghencea, nea îm i nu ne-a cerut decît să ne ăaibl i lia.. M
înduraserăm la Hunedoara. Ş i ne am amintit, mai ales că înaintea
acelui joc blătuiseră partida cu Dinamo. N-am mai ţinut cont ca în
alte dăţi de semnele Moşului (n.a. - Ion Alecsandrescu), care, cînd
ne puneam pe goluri, ieşea la marginea terenului şi ne cerea să ne
oprim. Atunci, de dudă, le-am dat m I-am bătut cu ii-oF.
Suita celor două rezultate slabe ale Stelei a declanşat panica
generalilor. în cele două săptămîni pînă la retur, vestiarul
steliştilor a fost luat cu asalt de uniforme. “N u ştiau ce să ne mai
promită, povesteşte Duckadam. A u început cu lei, au săltat
binişor, dar pe m ăsură ce se apropia plecarea o luaseră razna de
tot. Vorbeau acum de mii de mărci, apoi anunţau alte m ii de
dolari, de ne vîjîiau creierii”. Pentru Iordănescu, priorităţile erau
altele. Puiu aluat fişa statistică întocmită pe baza imaginilor video
de CristianŢopescu şi arevăzut iar şi iar meciul cu Kuusysi. lenei
a continuat pe partea cealaltă, a apăsat pedala moralului, avlndu-1
ca aliat pe Valentin. “Vreţi să vă spun ceva?", le-a zis el băieţilor.
“E li Bici nu merg la Helsinki pentru că sînt convins că vă veţi
califica”,j jflri urcat în avion. în ciuda aparenţelor, fiul cel mare al
şefului statului nu agrea stadioanele. îi plăcea fotbalul, dar prefera
să-l vadă la televizor în liniştea apartamentului său de
două camere situat în spatele “Intercontinentalului”. Cei apropiaţi
spun chiar că nu era mort după sportul rege, dar, tip ambiţios,
ţinea cu tot dinadinsul să termine bine tot ce începea. Plecase pe
drumul ăsta aşa cum făcuse şi în karate sau bridge, iar la capătul iui
dorea să găsească triumful în Cupa Campionilor pentru Steaua şi
calificarea “naţionalei” la Mondialele din Italia. Ş i încă ceva. Să-şi
respecte promisiunea faţă de Piţurcă, Stoica şi Boloni, cărora să le
înlesnească un transfer afară. Treptat, toate s-au realizat, motiv
pentru care Valentin îşi propusese să se retragă Ia finalul lui 1990,
dar nu î n a i n t e t r i m i t e să joace în străinătate pe Lăcătuş şi pe
Hagi. Dar nu oricum, ci numai împreună şi la o echipă mare.
“Adică de talia Stelei”, cum îi plăcea să spună.

C O N S O L ID Ă R I M E N T A L E

înainte cu # rile de plecarea spre Helsinki, Steaua a mai jucat


uriiiltim meci în campionat. Pe propriul teren, “roş-albaştrii” şi-au
găsit cu greu cadenţa în faţa celor de la FC A rgeş. Marcaţi de
importanţa returului cu Kuusysi. ei n-au mai dat mingii acele
traiectorii miraculoase, dar, în cele din urmă, au învins cu i-o. Din
nou Belodedici a urcat in atac şi a reuşit să găsească leacul contra
sterilităţii colegilor din prim a linie. Golul lui, marcat la capătul
primul sfert de oră, a fost şi singurul dintr-un meci înscris parcă pe
aceeaşi traiectorie a neşansei, atîta vrem e cît, din nou, Balint,
Bölöni, Lăcătuş, Piţurcă sau Majearu n-au izbutit să-l învingă pe
Cristian. Singurul lucru bun rămînea victoria, cele două puncte
echivalînd cu o doză de moral numai bună înaintea decolării. Deşi
crisp at şi el de perspectiva unui eşec, lenei nu s-a abătut de la
principiL Im ediat după meciul cu piteştenii le-a dat liber elevilor
săi, anunţînd startul cantonamentului pentru vineri seară. în lipsa
cam pionatului, finlandezii au continuat pregătirea cu un meci de
verificare susţinut la Göteborg, împotriva unei alte echipe
calificate în “sferturile” C C E . Suedezii au învins cu 2-1, scorul
sporin d îngrijorarea în tabăra Stelei, pentru că trupa lui
Voutilainen m arcase din nou.
“E i, hai că dracul nu-i chiar aşa de negru”, a spus lenei, luni
după prînz, cînd cauciucurile avionului au scîrţîit pe betonul
aeroportului din H elsinki. Prin cercul de lumină al hubloului,
soarele m uşca din um ărul tehnicianului nostru. La plecarea de pe
“O topeni” fulgii m ari de zăpadă i se lipiseră parcă de suflet,
îngreunîndu -1 o dată în plus. “U ite că nu ninge şi nici nu-i
tem peratură sub zero grade”, i-a spus el încet lui Iordănescu. “Să
vedem în să cum o fi diseară”, a replicat neîncrezător Puiu. Cîţiva
ziarişti nordici prezenţi la întîlnirea cu lotul Stelei au dat şi primele
veşti dinspre Kuusysi. “N u joacă Jantti, pentru că a luat al doilea
cartonaş galben la Bucureşti, în schimb ar putea reintra mijlocaşul
Kousa”. Iordănescu nu s-a m ulţumit cu atît şi l-a rugat pe tuiul
dintre cei care vorbeau engleza sâ-i traducă declaraţia lui
Voutilainen, apărută în cotidianul “Helsingin Sanomat”. “Pentru
a ne debarasa 4 e emoţiile fireşti în tf“*pa Joc decisiv, trebuie să
deschidem scorul în primele zece minute. în acest scop îl vom
folosi şi pe Kousa, chiar dacă va fi necesar să-i aplicăm un bandaj
irfb is la gen a jiillu l accidentat”. Puiu a mulţumit, după care s-a
îndreptat spre autocarul rezervat echipei noastre. “N ea îm i, e
bine. Optimismul pe care l-am avut noi la tur s-a transferat către
ei. Spun că ne vor da gol repede pentru a-şi asigura calificarea”.
“Iar eu spun că dacă terenul e uscat, n-au cum să ne bată” . în
spatele celor doi tehnicieni. Boloni a intervenit ferm. “N ea îm i,
vorbesc serios, trebuie să conştientizăm singurul lucru clar. C ă
sîntem mai buni ca ei. Asta trebuie să priceapă băieţii”.
încă de luni seară, de la antrenamentul efectuat pe stadionul
Palogenta, din imediata apropiere a “Olimpicului”, lenei a început
bombardamentul psihologic. “Gabî, gîndeşte-te numai la faptul
că la Bucureşti ţi-au lipsit cîţiva centimetri şi m ar cai! Tudore,
Jantti ăla, care ţi-a scos mingea cu pieptul de pe linia porţii, nu
joacă, e suspendat. Piţi, portarul ăsta al lo r nu se poate baza pe
noroc la infinit. A scăpat în Ghencea, nu va mai avea aceeaşi soartă
aici”. Asaltul a continuat şi la hotelul “ Haaga”, unde fuseseră
găzduiţi steliştii. “Trebuia numai să-i montez, explică lenei.
Pentru că în privinţa valorii ştiam că sîntem peste ei. Era musai
să-i fac să sară peste acel prag psihologic de care se loveau atunci”.
Speranţele tehnicianului au crescut substanţial, marţi seară, la
intrarea pe stadionul u p e fp e avea să se joace m edul. Chiar dacă
iarba bătea mai degrabă spre culoarea paiului ars de soare, chiar
dacă mingea mai sărea din pămînt de parcă avea hexagoanele
cusute tn relief, suprafaţa de joc era uscată şi ăsta era cel mai
important lucru. Umiditatea se simţea doar în aer, trădînd
apropierea de Golful Finic şi M area Baltică. Sub privirile cîtorva
sute de spectatori veniţi din toată “Ţara celor iooo de lacuri”,
steliştii au iuţit ritmul pe măsura acomodării cu solul, încheind
antrenamentul în aplauzele asistenţei. “Hai că merge, nea îmi”, a
decretat Lăcătuş în drumul spre vestiare. Prezent la marginea
terenului, trimisul “Sportului”, Gheorghe Nicolaescu, afugitîptr-
unul din birourile stadionului pentru a transmite ultimele veşti,
iar la întoarcere l-a anunţat pe lenei că în ţară se acceptase
televizarea meciului. M are lucru pentru acea vreme. Era primul
joc al Stelei în deplasare pe care suporterii îl puteau vedea în
această campanie. U na dintre puţinele bucurii ale românilor.

V U L C A N U L D IN G H E Ţ A R

M iercuri, 19 martie 1986. Drumul autocarului spre Stadionul


Olimpic curge lin plnă cu un kilometru înainte de arenă. “De unde
au apărut, frate, ăştia?”, se întreabă Bumbescu în momentul cînd
m aşina a virat către ultima linie dreaptă. Valuri-valuri, suporterii
“alb-albaştriloF’ păşeau agale spre intrarea principală străjuită de
impozanta statuie a legendarului Paavo Nurmi. Gazdele se
pregăteau să sărbătorească ziua naţională a fotbalului, atita vreme
d t calificarea în semifinale ar fi însemnat o premieră nesperată de
nimeni. Peste 30.000 de oameni, record la acea vreme pentru
soccerul finlandez, s-au aşezat în tribune cu speranţa că, după 0-0
la Bucureşti, jumătate de miracol se înfâptuise. “N id nu zid că sînt
nordici”, a exclam at M ajearu, care acceptase să iasă pentru
inspecţia terenului tocmai în ideea că aici va fi mai linişte. “N-am
avut nici o superstiţie cît am jucat fotbaL Singurul IfH U pe care -1
evitam era să merg pe gazon înaintea niffiftKlior din deplasare.
M ăriţi plăcea să m ă hgpiuie publicul şi preferam să dau ochii cu
¡ftafeia la încălzire“* Explică M'fţL Dotaţi cu tobe şi trom pete,
iuporfgrii M Kiiusjfşi îfi lăsau im presia unor eschim oşi care
eşuaseră pe o plajă a M editeranei şi descoperiseră plăcerea
surfingului. “C e zici, maestre, de ăştia? Se şi văd calificaţi”, li
sncttEf Bumbescu o întrebare lui Florentin Marinescu, nu înainte
de a-i mai da un ghiont în spate. “Sînt şi ei optimişti, dar te rog să
jaftmaiibţizeri de glumede-astea fizice. E ultima oară cîndte rog,
da?”. Bumbi a zîmbit şi a ieşit în monomul condus de Sto ica la
îne& ârfe la ISid e optimist ca înaintea j c n U ! bir.
Zîmbeşte şi face un semn cu ochiul fotografului de pe pistă.
Imediat în spatele steliştilor au apărut şi albii, ridicind tribunele In
pţdoâre. “Ia l i R au facuţjitîta tam-tam p i Kousa şi nici
rezervă”, i remarcat imediata Puiu. “Ş i Cu Kousa, fi fără el,
important e să punem mingea jos, să pasăm mult la În ceput că pe
urmă o să cadă şi golul”, a replicat uşor indiferent lenei, după care
a pornit spre banca de rezerve. Elegant ca întotdeauna, şi-a şters
îndelung locul cu batista şi s-a aşezat uşor ca pentru un spectacol
pe care însă avea să-l privească în picioare. De emoţie şi de frig.

O TW U&DO f ^ 3 d e m in u t e

fijte i ceasul arbitrului ceh Vojtec Christov nu arăta încă


minutul 4, Steaua bifa prim a mare ocazie. Sprint Lăcătuş pe
dreapta, centrare ţintită pe Stoica în mijlocul careului, dar
Pekkonen apare In ultima clipă şi trimite în corner. Finlandezii se
scutură, simt c i nu trebuie să lase mingea jos şi o aruncă din orice
p oziţie sp re careu l nostru. B ărbu lescu se prăvăleşte în calea lui
N o rd m an , Io van resp in g e cen trarea destinată lui C aroll. “C u
c a lm f, strigă B olo n i, fâcîn d sem n fundaşilor să se depărteze de
D uckadam . L o ţi răm în e în spate. B alonul curge spre Stoica. C u
pieptul sco s în a in te ş i p as d e răţuşcă, căpitanul u rcă în terenul
advers. M ajearu îi sim te intenţia, fuge în spatele fundaşului direct,
aco lo un de ajun ge şi m in gea. M u stăcio su l e sin gu r la 7 m etri.
P ătu rile d e p e b a n ca n oastră d e rezerve sar de pe picioarele
jucătorilor, M iţi pendulează, e gol?...Nu, pentru că în m om entul
şutului, “ N u triei” p arcă-i trage cineva preşu l de sub p icioare şi
cade. A hl R ată m cea m ai m are ocaziei a m eciului şi îl pierdem şi pe
M ajearu , ju că to r d e m oral, care v a fi m arcat d efinitiv de
o p ortun itatea irosită. “ H a i c ă se poate! N u -i nim ic, o luăm de la
capăt” , le strigă len ei, după care se întoarse spre Iordănescu. “C ît
i-o m ai ţin e n o ro cu l p e ăştia, Puiule?”. G azd ele prin d curaj, iar
d u p ă p rim a ju m ătate d e oră, ajutaţi d e o eroare a lui Iovan, se
ap rop ie la cîţiva m etri de D uckadam , însă N ordm an trim ite peste.
“A c u m am avu t n o i n oroc”, îş i spun e le n e i ca pentru sine, iar ca
să-l lin iştească parcă, B o lo n i înch ide p rim a parte cu un şut bun,
d ar ia ră adresă.
în vestiar, capetele sînt plecate. M ajearu aruncă furios noroiul
d in tre cram poan e, sem n c ă nu poate uita ocazia d in m inutul 16.
le n e i îl ved e şi-i tran sm ite lui Puiu să-l încălzească bin e pe Bălan.
A p o i îş i c o n tin u ă op era de restau rare a m oralului. “ Sîn tem
ap ro ap e d e calificare. N o ro cu l nu-i p oate ţine la infinit. începem
m ai tare rep riza a d ou a p en tru c ă acum i-am sim ţit că n ici pe
p ro p riu l teren jo cu l lo r nu diferă. R ăm în eţi calm i. D acă nu luăm
gol, avem şa n sa p relu n girilor şi a loviturilor de la n m etri. H ai, la
treabă» cu încredere!”. îndemnul lui lenei s-a difuzat în teren.
Steaua începe repriza a doua la manşă. Belodedici urcă, îl vede pe
Balint, dar colegul de cameră pierde startul spre minge. Imediat
după această fază, Majearu îi lasă locul lui Bălan. “Piticul” pare o
maşinărie de recuperat mingi. Aleargă atît de mult în d t ar merita
şi el o statuie lîngă cea a lui N urm i Cu încă un aghiotant în spate,
Stoica mai lansează un atac. Lăcătuş pleacă decis, îi pasează lui
Piţurcă, însă şutul vîrfului nu găseşte poarta. Finlandezii se retrag
în jumătatea lor. Stoica rămîne în spate să-şi tragă sufletul. Boioni
simte şi face rocada. Marius mai pleacă într-un sprint, îl deschide
excelent pe Loţi, mijlocaşul nostru nu mai trage tare, ci înalţă
balonul peste Korhonen. Ieşit dintre buturi, goal-keeperul
gazdelor se întoarce ca pe bulevard, aleargă spre propria poartă şi
prinde balonul din aer cu faţa la plasă. Incredibil! “Roş-albaştriT
par descumpăniţi. Nordicii profită de căderea adversarului.
Kaivonurmi plonjează spre careul nostru şi se strecoară pînă la 12
metri. în faţa televizoarelor românii n-au puterea să vadă cum
totul se năruie şi închid ochii. La Helsinki, Duckadam îi face însă
mari d t cepele, se arcuieşte ca o panteră şi deturnează şutul pe care
scria eliminare. Uf, din ce ne-ai scăpat, Helmuth! lenei se
propteşte de stîlpul băncii de rezerve şi nu mai aşteaptă decît
prelungirile. Acasă, microbiştii se gîndesc la acelaşi lucru, dar cu
groază. în timpul în care steliştii vor disputa cele două reprize de
d te 30 de minute, ei vor fi condamnaţi să privească Telejurnalul
La Helsinki, lenei e epuizat Se uită spre Radu 11, aflat la încălzire,
şi-i spune să mai aştepte. Apoi se întoarce iar cu faţa la joc. La
dţiva paşi de e l Bălan mai recuperează o minge, Stoica şt Boioni
pasează ca pentru trecerea timpului, dar la un moment dat mingea
zboară sp re d reapta la B alint. S e accesa schem a din m eciul cu
H onved. Lăcătuş fuge în centru. G ab i sprin teazăjjraaM fcitlM g .
de m argine. Centrează p e jos, M arius face paravan pentra Piţurcă.
V îrfu l Stelei ajunge prim ul la m inge hăituit de 4 fundaşi. B anca
Stelei şe m ută p arcă în teren. Piţi pendulează, cu coada ochiului
ved e un spaţiu lib e r în stîn ga lui K orhon en , se scutură scurt de
H a n ik a in en şi ap oi trage, E rîndul finlandezilor din tribună să
în ch id ă och ii. D egeaba. M in gea trece prin m ulţim ea de picioare,
K o rh o n en se lăţeşte disperat, în să n-o ajunge. Goooooolllllll!!! 1-0
pen tru Steaua. în jurul lui V icto r se înalţă o piram idă roşie. “Gata,
băăăăă! G ata! B ravo, Piţi! Este, băăăăT. D upă 9 0 de m inute în tur
f i 8 6 în retur, blestem ul se rupsese. A părarea nordicilor îşi dăduse
ob ştescu l sftrşit. P en tru p rim a oară în istoria echipei, Steaua se
califica în p rem ieră în sem ifinalele unei com petiţii europene. Şi
n u o ricare, ci C u p a C am p io n ilo r. C ălcîn d trainic p e drum ul
d efrişat d e U n iversitatea C raio v a şi D in am o, “roş-albaştrii” îşi
con tinuau m arşu l spre finală.

P A L M A C U P IC IO R U L , P A L M A C U P R IM A

E x p lo z ia de bucurie de Ia cabine a fost peste cea din m eciurile


cu V ejle sau H on ved . “A cu m u laserăm atîta tensiune în noi încît,
dup ă ce a căzut golul, am răbufnit nervos. Petrecerea din vestiar a
c o n tin u a t şi în avion . Im ed iat du p ă ce com andantul M ih ai
N icu lescu a tran sm is felicitările echipajului, sticlele de w h isky au
în ce p u t s ă circ u le în su veică. P e u ltim ele scaune, m aestrul de
cerem on ii B um b escu batea «cuba» cu Iovan. M -am dus şi eu să-i
îm brăţişez p e băieţi, povesteşte M arinescu , dar cînd am ajuns în
spate B u m b i m i-a m ai dat u n ghion t. îl avertizasem să înceteze,
aşa că i-am aplicat pe loc corecţia. Am ridicat instantaneu piciorul,
iar în clipa următoare era căzut”. “Să moară mama, cu ce m -a lovit
ăsta?”, a întrebat buimac “Colonelul” în hazul general. “SenseiuT
îi dăduse o palmă amicală cu piciorul. “Deşi totul a fost ca o joacă,
din acea clipă Bumbi a renunţat să m ă mai provoace cu glume
fizice", spune rîzînd Marinescu. Spre dimineaţă, înainte de ora 5,
eroii reveneau la Bucureşti. Deşi şi-a propus să doarmă cîteva ore,
Valentin n-a pus geană pe geană. Şi-a mai făcut o cafea, s-a felicitat
cu dţiva prieteni şi a plecat spre aeroport. Tot acolo, dteva sute de
fani stelişti se încălzeau în jurul unui foc de tabără. Plecaseră din
case, pe jos, imediat după ultimul fluier al lui Christov, făcuseră o
escală pe Plevnei, în faţa clubului, iar acum îşi aşteptau zgribuliţi
idolii. La fel şi generalii, care au organizat o primire festivă, cu
flori, şampanie şi d te o minge pentru fiecare.
“Doar atît?, a întrebat Lăcătuş zâmbind. Lăsaţi asta, să vedem
flotai”. Promisiunile disperate ale ofiţerilor de dinainte de meci
trebuiau acum onorate. “Era firesc să primim un leu mai mult peste
cei 18.000 încasaţi după eliminarea Honvedului. Ei însă au uitat şi
de mărci, şi de dolari, iar peste dteva zile ne-am trezit cu numai dte
15.000 de lei. N-am vmt să-i primim. Imediat, noul ministru, Vasile
Milea, a fost anunţat Noi eram obişnuiţi cu Olteanu, care dacă
promitea ceva se dădea peste cap să rezolve. De această dată, Milea
a venit furios şi a început să urle la noi. «Să vă intre bine în cap, în
ţara asta toţi trebuie să muncim, nu să facem averi!», a spus d . Am
mai făcut noi puţin scandal, dar ne-am dat seama că nu aveam cu
cine să ne înţelegem, aşa că am luat 15.000 şi ne-am văzut de treabă.
N id Valentin nu avea ce face. Din bun-simţ, nu putea şi n id nu
voia să intervină la ministru”, încheie Duckadam.
în aceeaşi seară, alături de K uu sysi, alte 3 form aţii părăseau
C u p a C am pio n ilo r. D u p ă 1-0 la Barcelona, catalanii reuşiseră un
i-i pe “ D elle A lp i” g raţie căru ia elim in au p e Ju ven tu s T orino .
Sp an iolii desch iseseră scorul p rin A rchibald, fuseseră egalaţi în
ultim ul m inut al p rim ei reprize în u rm a unui şut al lui Platini, dar
se ap ăraseră b in e p în ă în final. A nd erlecht învin sese cu 2-0 pe
B ayern M ünch en , rem on tîn d astfel acel 1-2 din tur, iar G öteborg
con servase în m eciul cu A berdeen un 0-0 suficient pentru accesul
în sem ifin ale atîta v rem e cît în Sco ţia obţinuseră tot o rem iză, dar
cu goluri: 2-2. S teau a in tra în careul de a ş i al Eu ro pei de braţ cu
C F B arcelon a, IF K G ö te b o rg şi R S C A n d erlech t Sim andicoasă
com p an ie.
N O TRE R E SPE C T ,
ANDERLECHTl

Abia la aterizarea în Bucureşti lenei a aflat echipele calificate


în semifinale. preferinţe să mai am acum?”, i-a răspuns el tot
sat o fatiSbare Ini ö e fa tÄ n Vintiln, sosit la aeroport pentru un
reportaj difuzat la prima eÄ lÄ 6 ®S *il ştiri a dimineţii. “Acum nu
m alşşqffşsM - Singurul kKWjpHcane mi l-aş dori ar fi să jucăm
returul în Ghencea. A doua zi, la Geneva, vrerea tehnicianului s-a
înfăptuit. Steaua a fost ultima echipă extrasă. Pe panoul de
prezentare împerecherea arăta astfel: IF K G öteborg - O f
Barcelona, R S C Andeiiecht Steaua Bucureşti. “Să mai accentuez
asupra valorii adversarului, una dintre cele mai puternice echipe
din întreaga üBfRÜSkif fotbalului belgian?”, a spus “principalul”
imediat după ce a primit vestea din Elveţia. L a ora respectivă,
Anderlecht era o forţă nu numai la ea acasă, ci în întreaga Europă.
Triumfase de două ori în Cupa Cupelor, în 1976 şi 1978, şi o dată
în Cupa U EFA , în urmă cu 3 ani. Ajunsese să joace alte 3 finale şi
cîştigaiii de două ori şi Supercupa £ & $ p # L “Violeţii” din
Bruxelles traversau cea mai bună perioadă din întreaga lor istorie
octogenară. Echipa era antrenată de fostul internaţional olandez
Arie Haan, călăul lui Z o ff la Mundialul argentinian d is âJpi»,
Tunarul de atunci al “ Portocalei m ecanice” avea acum la dispoziţie
un lot asezonat cu 6 “stranieri”: danezii M orten O lsen, Frim ann
şi A n d ersen , islandezul G u d john sen, iugoslavul Peruzovici şi
spaniolul Lo zan o. V ed e ta ech ipei era în să copilul teribil al
B en eluxului, E n zo S c ifo , cel care erupsese la Europenele din
Franţa, şi el un italian naturalizat M ai m u lt Vercauteren, V an den
B ergh , V a n d erey k en sau G ru n erau n u m e ce stîm eau fiori de
team ă şi respect pe toate arenele lum ii.
A p ro p ierea C am pionatului M ondial din M exic a com prim at
d esfăşurarea com petiţiilor intercluburi. L a exact două săptăm îni
după izb în d a de la H elsin ki urm a m eciul de la Bruxelles. “A m
intrat im ed iat p e fir cu fam ilia W ildt, care avea o societate de
turism acolo, actuala M axitours, povesteşte N icolae Gavrilă. D e la
L u c ian a şi D an am aflat că belgien ii erau superîncîntaţi după
tragerea la sorţi. Sp u n eau că n oroc m ai m are ca ăsta n ici nu se
putea”. D e altfel, proprietarul clubului, C onstant V and en Stock,
pregătea deja finala. Pentru că era nem ulţum it de jocul lui Lozano,
c are -1 seco n d a în atac p e E rw in V a n den Bergh, şi pentru că nu
p utea tran sfera u n alt ju cător în tim pul com petiţiei, m agnatul a
pus la cale o strategie. îl d orea pe vîrful Pol D e M esm aecker. C u m
M o len b eek , clubul u n de evolua jucătorul, se afla în pragul
falim entului, V a n d en S to ck a decis ca în perspectiva m arii finale,
u n d e nu con cep eau să nu ajungă, A nd erlecht şi M olenb eek să
fuzioneze. A rticolul 53 bis din regulam entul U E F A era portiţa prin
care belgien ii puteau să m ai transfere un fotbalist fără a com ite o
fraudă. P în ă la urm ă, Steau a i-a scutit de avatarurile unei astfel de
inginerii.
En tu ziasm u l c elo r d in B ru xelles avea să p ălească destul de
repede. Duminică, la prim ul m eci în G hencea, 25.000 de oam eni
i i venit la stadion pentru a ved ea a e m i f i a a t e i S ir o p e i, iar
p r in t e e i j i trei reprezentanţi ai Anderlechtului în frunte cu A rie
Haan. Adversarul, H E fost I i i i ljt m sac de box
în care “viteziştii” au dat cît au p u tu t C aseta tehnică a reţinut un
s j j t i de 26-3 dl şuturilor spre poartă, de a o h â J lfiilf'c a r e şi-au
atins ţinta ştd e 9-0 al com erelor. Tabela s-a oprit num ai
Boloni marcînd de două ori, întîi din penalty şi apoi cu o bom b ă
din a f a m a i ^ 4 l Br^ A u 0 dată. Spectacolul a fost însă tolaiţ& r
“Steaua, strălucitoare între minutele 75 O&l&jtvea să titreze
Laurenţiu Dum itrescu a doua zi în cotidianul “Sportul”. Ş i tot
acolo, dar pe ultima pagină, stătea înghesuită o ştire, conţinînd un
num ăr de cuvinte m ai m ic decît al unui anunţ de p ierdere a
legitimaţiei, din care m icrobiştii au putut afla că “U E F A a hotărit
ca finala C d ¡¡¡JÎb ă loc p ţ f ? l i $ ® a Sevilla”. C hiar dacă Barcelona
obţinuse calificarea în sem ifinale şi avea, deci, şanse să m eargă
m a departe, forul continentai a hotărît să program eze m eciul
d ecisifpe pămintişpţaipl. “N u ne m aigîndeam noi atunci la locul
finalei.Im gM iM Iera să ajungem acolo”, explică Gavrilă. De altfel,
nici F R F nu a luat în calcul eventuala cam panie prelungită a unei
echipe româneşti în cupe, proiectînd un ţintar al întrecerii interne
care a om is acest “amănunt”. M otiv pentru care Steaua a cerut ca
m eciul c u Dlnam o, program at M | zile înaintea turului de la
Bruxelles, să fie devansat cu 48 dt$S&,;C u m “naţionala” antamase
un “amical” în Ţara Galilor, era im posibilă disputarea derbyului.
lenei avea însă nevoie de un joc pînă la întllnirea cu Andcrlecht.
A şa că s-a ajuns la soluţia program ării partidei Petrolul-Steaua
m ai devrem e cu două etape decît figura in calendarul
com petiţional. Bură Belodedici, m enajat de le n e i ca u rm are au n ei
în tin d eri u şo are, “ro ş-a lb aştrii” a u m ers şnu r. Lăcătu ş a d eschis
scorul în c ă d in m in u tu l io , ia r B o lo n i a p arafat victo ria cu 2-0 cu
u n şut a se m ă n ă to r celu i d in p artid a cu F C O lt. “C am p io an a a
rep etat «planul A n d erlech t» ”, şi-a intitulat G h e o rg h e N ertea
cro n ic a m eciu lu i. Ş i, în tr-ad evăr, a d ou a zi du p ă reven irea de la
P loieşti, le n e i şi Io rd ăn escu declanşau “operaţiunea A nderlecht”.

“ C E , T Ă T I C U ’ , N U Ţ I - A I E Ş I T V I Z A ? 1«

îm p re u n ă cu Io n A lecsan d rescu , “principalul” s-asuifcîn avion


şi a p le ca t s p re B e lg ia p en tru a u rm ă ri la fa ţa lo cu lu i d erb yu l în
c are v iito ru l ad v ersar întilnea p e F C B ru ges. A casă, “roş-albaştrii”
şi-a u co n tin u a t an tren am en tele sub com an d a zbirului
Io rd ăn escu . “ N u le con ven ea deloc cînd răm îneau cu m ine, spune,
zîm b in d , P u iu . N e a îm i le p erm itea m ai m ulte, e u eram © a l
m ilită ro s. îm i p lă c e a d isc ip lin a şi n u acceptam n ic i o derogare
p e n tru n im e n i. M a i c îrîia u ei, d a r treb u ia să se su pu n ă. C h ia r
T u d o re l, fo stu l m e u c o le g d e ech ip ă, cel c u c are eram atît de
ap ro p ia t în c ît n u e x ista vac a n ţă p e care să n -o fa c e © îm preun ă,
aju n se se să -m i rep ro şeze că-1 ned rep tăţesc, că ţip m ai m ult la el
d ecît la P is t o l D e aceea, cîn d reven ea le n e i răsuflau uşuraţi” . P în ă
la p le c a re a sp re B ru x elles, sîm b ă tă seară L ăcătu ş a d at o bere
p e n tru îm p lin ire a v îrste i d e 22 d e an i, ia r d u m in ică d im in eaţă
steliştii a u d isp u tat u n m eci-test cu fo rm aţia d e tineret, la c are a
asistat, firesc , şi V a len tin . î n G h e n c e a a ap ăru t la u n m om en t dat
şi R ic ă R ă d u c a n u , c el c a re e r a co n v o c at frecv en t la m iu ţele
“b ă trîn ilo t'’. L a sftrşitu l an tren am en tu lu i R ic an u l-a zărit p e fiul
şefu lu i statului p lim b în d u -se g în d itor, cu ţigara în tre d inţi, p rin
faţa vestiarelor. C h iar dacă pe acea platform ă m ai erau şi
suporteri, Rică a aruncat una de-a lui stîm ind hazul general. “C e-i
laÄ B ^ JÄ Ä cu ’, că te văd cam abătut? Sau nu ţi-au dat ăştia viza să
p ie i IÜ®i cu ecM păr. Dacă azi replica poate fi luată doar drept
glumiiţă, pis atunci o astfel de ironie putea deveni extrem de
periculoasă pentru cel ce-o lansa. Spre deosebire de încuiaţii care
ne conduceau, Valentin avea simţul umorului, m otiv pentru care
s-a amuzat, l-a bătut pe umăr pe Ricanu şi l-a invitat la un m eci în
l H după revenirea sa de la Bruxelles.
După-amiază fotbaliştii au mers la “Polivalentă” pentru a face
galerie echipei de handbal a clubului între fotbalişti şi colegii lor
care transpirau între semicercuri s-a creat în acea perioadă o
prietenie tnrin M . “C e m ai focuri de tabără încingeam cu
Drăgăniţă, cu Berbece, cu Stingă!”, îşi am inteşte cu nostalgie
Bombescu. Apropierea dintre secţii s-a transformat treptat şi în
superstiţie. Fotbalul şi handbalul m erseseră m ină în m ină pe
frontul cupelor europene. La 4 zile după elim in area Honvedului,
trupa lui Radu Voina se califica în sferturile de finală ale Cupei
fc«*B|Amloi:!în dauna la a & tfN â f i # la V fL Gum m ersbach, iar
înaintea “dublei” c M tap Ă g g h t ajunsese în semifinale eliminînd
formaţia suedezi i K Redbergslids Göteborg. Relaţiile s-au păstrat
pîhă azi cînd, de exemplu, Lăcătuş îi enum eră printre cei mai
apropiaţi amici pe pivotul Virgil Nicolae şi pe extrema Dumitru
Berbece.

P R IM Ă V A R Ă A C A S Ă , T O A M N Ă L A B R U X E L L E S

C er senin, soare, peste 20 de grade şi o delegaţie de suporteri


formată ad-hoc din personalul aeroportului “Otopeni” i-au
[ntim pinat p e stelişd lu ni la prînz, la p lecarea sp re B ruxelles. în 6
luni d e cru c iad e eu ro p en e, d atele p ro b lem ei se sch im b aseră.
C risp area d e d in ain te d e îm b arcarea pentru V ejle basculase acum
în tr-o atitu d in e e x tre m d e degajată. “C îştig aserăm o m are
în c re d e re în n oi, e x p lic ă B o lo n i. Ş o cu l K u u sysi n e-a întărit şi ne-
a d at fo rţă . D u p ă p ăre re a m ea, la H e lsin k i n u am în v in s d o ar o
ech ip ă e x tre m d e in co m o d ă, c i şi felul n ostru d e a fi. Iar asta se v a
v e d e a în su ita d e jo cu ri c e au urm at” . C e le 3 ore de zb or au p ierit
rap id în g h iţite d e a v a lan şa g lu m elo r lu i Lăcătu ş şi B u m b escu .
M u lt m a i so b ru , L o ţi a p refera t s ă -şi o m o a re tim p u l citind, iar
D u ck a d a m d o rm in d . D o a r Iord ăn escu p ărea p u ţin agitat scoţînd
ş i b ă g în d sistem atic în m ap ă hîrtiile p e care num ele fotbaliştilor
belgien i erau scrise cu litere m ari şi apăsate. Problem a era în să alta
şi d e fa p t aceeaşi. L a B ru xelles, n orii grei înco nju raseră aeronava
lăs în d im p resia c ă S teau a e ech ip a care aduce ploaia. “H a i că am
ş i în c e p u t a n tren am en tu l d e aco m o d are”, a exclam at Lăcătu ş
d u p ă c e a sp rin tat v îrto s d e la sc ara avion u lu i p în ă în aero g ară
p en tru a sc ăp a d e b iciu l rece al p erd elei d e apă. “C u m e, n ea îm i?”,
l-a ab o rd at P uiu d irect p e le n e i, care apăru se im ediat după ghişeul
fo rm a lită ţilo r v am ale. F a ţa su rîzăto are a “prin cip alu lu i” l-a m ai
lin iştit u n p ic. “A u făcu t 3-3 la B ru g e s, d ar au condus cu 2-0 şi 3-1.
C h ia r d ac ă ă ştia zic c ă S c ifo traversează o p erio ad ă p r o a s tă
p u ştiu l le -a făcu t to t jo cu l. în faţă, V a n d en B erg h e p erico lu l
n u m ă ru l 1. D in fe ric ir e p en tru n o i, cu ap ărarea stau m ai slab.

O lsen a re o m a re e x p e r ie n ţă se plasează fo arte b in e ca să înch idă


cu lo arele, d a r a r e m a ri p ro b le m e cîn d în tîln e şte un a d v ersar cu
viteză. D e altfel, to a tă lin ia d e fu n d e cam g reo a ie şi p oate fi
su rp rin să c u sch im b u ri rap id e d e m ingi, p ase dintr-una, «un-doi»-
twf*. d -a încheiat lenei scurta introspecţie tehnico-tactică. în
aproxim ativ ffllL sferturi de oră steliştii au ajuns în centrul
orj^ d u i, acnl la “President” i-au întîm pinat cu
d fife tfliffiarcijţâISi Standard iid g e * încearcă să-şi
aijăfniţeâscă- B â B n i, plăcut im presionat de bannenil a t ^ a t Jb
a a e a fâ is ş e care jririffitfleBfl. M triseseri o urare de bun venit
naşpnţilor din România, l a faţa lui, cîţiva jurnalişti trecuseră la
treabă, ţintele vizate fiind în special lenei şi atacanţii. D upă
prînzul scurt şi un somn de două ceasuri, seara steliştii au făcut şi
primul antrenament pe un stadion aflat în imediata apropiere a
arenei centrale. Dar ploaia parcă înnebunise.
Pentru marţi, lenei a prins în plan doar antrenamentul oficial
1
programat la ora partidei, 20:00, un ceas mai tîrziu a Bucureşti.
Pînă atunci, steliştii s-au suit în autocar pentru un drum de 60 de
minute la capătuIcămiaportul AnversTIs-a desfăşurat în întreaga
lui splendoare,‘Soarele se lupta temeinic cu n oriîşi pentru scurte
perioade W $ M I $ W lş e a - să răzbească înfăţişlndw H rom ânilor
într-o altă lumină M impozanta catedrală din centrul istoric, cît
şi vitrinele sclipitoare ale celebrilor giuvaergii evrei plasate în zona
modernă ă l lM » Excursia s-a încheiat cS un tur al Bruxellesului,
bom at de imaginea futuriştii l A t a i i 0 a M i . d e verdele crud al
^ & d h r d b |u r u l Palatului Regal, dar şi de porţile reci ale
stadioiţpkî H ejssel, locul tragediei consumate în urmă cu un an
la fin aK Iu p ei Campionilor. P etot finspd^ălltorieî, Pniu }-a tras
lîngă dl.şBG E«tf1Ţ apescaţ i-a pus în braţş un teanc de ziare şi a
ascultat c a p i elevsilim r fluxul informaţional. După ce i-a adus la
cunoştinţă faptul l f biletele se epuizaseră cu o zi înainte,
jurnalistul a trecut & declaraţiile adversarilor. Dacă antrenorul
A rie H aa n v ed ea o calific are în fin ală n u m ai în situ aţia în care
ech ip a sa v a elim in a ero rile d in m eciu l cu F C B ru ges, iar
V e rc a u te re n atră g ea aten ţia asu p ra fo rţei p sih ic e a rom ân ilor,
F rim a n n a păru t cel m ai îngrijorat: “ M ă im presionează viteza de
jo c a viito ru lu i ad v ersar şi m isiu n ea p rin cip ală a noastră, a celor
d in lin ia d e m ijlo c, răm ln e d e a stopa, d e a în cerca să în cetin im
acţiun ile parten eru lu i d e joc”. A lătu ri d e gîndurile gazdelor, o ştire
a a p rin s b e cu leţu l în m in tea lu i Puiu. “D in p ricin a u n ei răceli,
V ercau teren ar putea lip si m îine”. Iordănescu a zîm bit, dar a băgat
la c ap şi a c e astă v arian tă. E r w in a r fi trebu it să fie om u l lui
B u m b esc u , p en tru c ă L o zan o acţion a cu pred ilecţie p e stîn ga
atacului, în zo n a lu i lo v an . S c ifo trebuia blocat cît m ai departe de
p o a rta n o astră, ia r p en tru asta B o lo n i şi S to ic a erau avertizaţi.
“ S a rc in a p rin c ip a lă a ech ip ei răm în ea p ăstrarea balonului, îşi
a m in te şte Io rd ăn escu . C în d p asam , cu greu p uteam fi opriţi.
A c e s t ex tra o rd in a r jo c d e circu laţie a m in g ii era arm a n oastră
n u m ă ru l unu” .

O P E R A Ţ IE R E U Ş IT Ă , P A C IE N T U L M O R T

M ie rc u ri, 9 ap rilie 19 8 6 . D im in eaţa a trecut u şor. P rin tre


trecăto ri ob işn u iţi sau vîn ători d e autografe, le n e i şi-a dus băieţii
la trad iţio n a la p lim b are g ăzd u ită d e această dată de o grăd in ă
p u b lică aflată la cîteva sute d e m etri d e “P residen t”. N -avea nici o
în d o ia lă în p riv in ţa fo rm a ţie i d e start. D in tr-o fe ricită lip să de
activitate d o cto ru l G e o rg e sc u d even ise turist, iar carton aşele nu
lo v iseră p e n im en i în returul cu K uusysi. A ş a că, la ora 16:30, cu o
cafea şi o p răjitu ră în faţă, teh nician u l a anunţat “ n ”-le standard.
“ N u n e sp u n ea p rea m u lte lu cru ri d esp re ad versar, explică lo van ,
pentru că dorea să scadă tensiunea în jurul meciului. Era convins
că ajunseserăm să conştientizăm singuri importanţa meciului şi
nu voia să ne streseze suplimentar. Vorbea aproape numai despre
noi, încercînd să ne facă să înţelegem că de noi depinde totul”. Cu
două ore şi jumătate înainte de joc, autocarul a pornit către arena
ce purta chiar numele proprietarului clubului. Oraşul era deja
conectat la meci, astfel că şi fără să cunoşti topografia locului era
suficient să urmăreşti şirul suporterilor pentru a ajunge la teren.
Curios, maşina n-a înaintat pînă în zona vestiarelor, ci a oprit
imediat după ce a intrat în incinta superbului Astrid Park,
paradisul verde din jurul stadionului. Mai bine de o sută de metri,
steliştii au mers la pas printre fanii violeţilor într-un pelerinaj greu
de imaginat azi înaintea unui derby din campionatul nostru. Nici
în tribune ostilitatea n-a depăşit limita bunului simţ. Sem n de
civilizaţie sau de subevaluare a unei surprinzătoare echipe sosite
din Est? Probabil şi una, şi alta.
“Sîntem atenţi, da? Cînd avem mingea pasăm mult, ne
mişcăm tot timpul. Cînd e la ei, începem presingul din terenul
advers. Trebuie să-i ţinem cît mai departe de poartă ca să ne facem
misiunea mai uşoară”. în vestiar, vorbele lui lenei se aşezau
liniştite peste ritualul stelist al îmbrăcării echipamentului.
Antrenorul miza pe suprafaţa de joc zvîntată, care permitea o
astfel de strategie. Frica de ploaie trecuse, iar gazonul de pe
“Constant Vanden Stock”, chiar dacă mai făcea pe ici, pe colo, cîte
o burtică, aducea cu cel pregătit acasă de Rudi Konrad. Băieţii au
respectat ad-litteram strategia tehnicianului. Imediat după ce est
germanul Adolf Prokop a fluierat startul partidei, Boloni şi Stoica
şi-au împins colegii în terenul belgienilor. Bumbescu s-a lipit dc
Vandenbergh parcă pentru a-i şopti la ureche că stratagema cu
răceala e o chestie fumată. Balint şi Lăcătuş declanşează morişca
pe dreapta. Stoica urcă mult, dar in mijlocul careului luftează chiar
tn momentul şutului. Era minutul 4 şi prima şarjă stelistă smulgea
aplauzele asistenţei. Morten Olsen îşi pierde pentru prima dată
cumpătul, iar strigătul lui se transformă imediat în două şuturi
slabe pornite din ghetele lui Scifo şi Vandereyken. Steaua
redeschide ţesătoria de pase. Balonul desenează zig-zag-uri prin
iarbă, Boloni îi face semn lui Stoica să rămînă în gardă, ajunge în
preajma careului, trage tare, dar mingea zboară peste poartă.
Impresia generală e că românii controlează jocul, chiar dacă
slalomul lui Frimann se opreşte în braţele imense ale lui
Duckadam. “Viteziştii” pasează mult, confiscînd parcă timpul. E
minutul 30 şi abia acum gazdele se apropie iar de buturile noastre,
lovitura liberă a lui Van den Bergh izbindu-se de fermitatea lui
Helmuth. Ai noştri dau imediat replica, Balint o rupe la fugă, dar
sprintul lui se topeşte la 5 metri în faţa hii Vekeman, înlocuitorul
lui Munaron. Haan îl scoate pe Vercauteren şi-l introduce pe
Grun, semn că adversarul îi citise strategia iniţială. Iar Prokop
pune punct unei reprize sărace în faze de poartă.
“Pînă aid e foarte bine. Continuăm tot aşa. Important e să nu
primim gol”, au fost remarcele lui lenei la pauză, plan după care a
curs şi partea a doua. Belgienii au ieşit însă mult mai decişi de la
vestiare. Profitînd de lipsa de decizie a lui Majearu, Scifo începe
să forţeze pe dreapta. Prima pasă bună li prilejuieşte lui Frimann
un şut în forţă, iar lui Duckadam o nouă intervenţie salutară.
Stoica şi Boloni invită iar la calm, teleghidînd mingea pe trasee
simple pentru noi, dar atît de Întortocheate pentru ei. “Deja jucam
fc ş r f ^ îş i aminteşte B alin t Anderlecht nu m ai găseşte d e d t o data
< f t p f* l g g « B « b poartă minute, însă goal-keeperul..
nostru par# W jf..f jip e decît spaţiul pe care -1păzeşte. N u m ai că
§H B ip nu era p W p » ¡Sile să joace îm potriva spectacolului, ia r
încercarea de a m enţine scorul alb a sucom bat cu un sfert de oră
înainte de fin a l Părăsit de adversarul direct la m arginea careului
nostru, Scifo s-a tupilat pe dreapta, a aşteptat calm m ingea trim isă
din cornar ş i geniul din el#&rupt. în locul unui şut tare şi cu ochii
închişi, Enzo s-a uitat o clipă la Duckadam, l-a văzut că a ieşit să
inchidăttpghiul şi a desenat din gleznă un -feb fin care s-a oprit în
plasa porţii române, i-o pentru Anderlecht. Imediat, len ei l-a scos
|j»8fltiftmaJtedba|)ă cîteva minute şi pe Balint, în locdyjor intrînd
Bălan şi Pistol. Fără r i d un efect la vreo poartă. D u pă un joc
controlat M terenului Steaua pleca acasă învin să. E
adevărat că la' limită, lăsînd uşa deschisă speranţei că fotbalul
românesc va ş â S p t Jk A ş ffiit r - o finală europeană. H H încerca o
senzaţie de profundă nedreptate, îşi am inteşte Boloni. C a şi Ia
Budapesta, jucaserăm m ai bine, dar plecam Învinşi. A ve am o
problemă la jocurile din deplasare. E adevărat că pe teren propriu
aveam mult tupeu, iar afară încercam în special să păstrăm
m ingea. E ra însă o chestiune m entală. înainte de «dubla» cu
Kuusysi, conducătorii ne-au angajat chiar u n psiholog care să ne
t jt e B p i de m eteahna asta. O m ul însă n-a ştiut să tw A e a s d i pe
li m t e f e # aliştfli(Sr. aşa că n-a rezistat m ai mult de două-trei zile”,
povesteşte Boloni.
Firesc, nici H aan nu putea sta liniştit după un rezultat atit de
strîns. “Uitaţi un lucru foarte important, asupra căruia am atras
atenţia şi care s-a văzut în această seară, s-a apărat el In faţa
jurnaliştilor im ediat după jo c Fotbalul rom ânesc a făcut progrese
rem arcabile în ultim a p erioadă de tim p. Ech ipele sale de frunte
au intrat în zonele înaintate ale com petiţiilor continentale, echipa
naţională a obţinut victorii în faţa un or reprezentative de marcă.
Iar in partida care s-a înch eiat acum Steaua a dat dovada că poate
evolua cu m ari şanse în faţa oricărui d u b din lume. A plicarea unor
elem en te d e tactică pretenţioase, cum sînt pressingul şi
sch im b area o am en ilo r la m arcaj, execuţii tehnice rafinate şi
in gen io ase, totul practicat d e jucători cu un viu tem peram ent,
co n d iţie esen ţială astăzi pentru d a s a internaţională, au
d em o n strat c ă ech ip a cam p ioan ă a R om ân iei a parcurs prin
m eritele sale ş i ale an tren orilor ei drum ul p înă la sem ifinale”.
V o rb e le dom nu lu i A rie , fru m oase şi adevărate, n-au putut
am eliora atm osfera din avionul care a făcut cale întoarsă în
aceeaşi noapte. Steliştii se sim ţeau ca şi cum zburdaseră p rin parc,
d ar con stataseră că, pe undeva pe alei, cineva le furase portofelul.

Ş I- A R E V E N IT P IŢ I

în viitoarea m eciu rilor d in cam pionat şi cupele europene nu


era în să tim p pen tru lam entări. P în ă la returul cu belgienii, Steaua
treb u ia să dispute alte d ou ă m e d u ri într-o întrecere internă în
ca re S p o rtu l Stu d en ţesc şi D in am o, atunci antrenată de
selecţio n eru l Lucescu, nu m ai făceau n ici un pas pe lin gă drum .
P ro gram u l a fo st cu m nu se poate m ai bun, cuprinzînd două
verificări oficiale, am bele în G hencea. L a 4 zile după revenirea de
la B ru xelles, S te a u a a dat och ii cu A S A T îrg u M ureş. B oloni
avu sese g rijă să sirin g ă carton aşe pen tru a nu juca îm p otriva
fo ştilo r coechipieri, iar în aceeaşi situaţie, de suspendare, se mai
afla Lăcătuş. Cu Bălan la mijloc şi Radu II in faţă, lenei a încercat
să repete pentru refcSft năpustindu-se din prim a clipă peste
adversar. La început planul a luat apă, Fanici transformînd în goL
încă din mtontu l ;. o centrare a lui Szabo. Im ediat insă a început
¡bffSjpi, Radu II egalînd în minutul H Pînă la sftrşitul jocului,
N itefflştîf #v$au să mai marcheze dp ijo ri, prin Iovan, care şi-a
trecut în cont o “dublă”, şi Bălan. Faza prim ei reuşite a lui
“M oţăţei” a f§ s| o m ostră de 3
st |ptlil şi creativitate.
Belodedici i-a pasat lung lui Balint, G abi a fugit cu un adversar în
spate, a călcat mingea, dar şi-a conffnuafcincursiunea. Apărătorul
n-a s e s iz a tliiiic şi a continuat să alerge, spre hazul trib unei,¡©pi la
cot cu “Găboajă”, în timp c c în urma tandemului Iovan catapulta
balonul în plasa lui Varo. Senzaţional!
B liittJ^ p ^ P & în a in te a returului a adus Rapidul în Ghencea.
tlbarte atettţî Ia eventualele accidentări, “roş-albaştrii” au rufei
economic şt astă s-a văzut pe p a r c u r s u ljd M f reprize ]ki care
fazelep-ău mai apărut cu frecvenţa de altădată. Răbufnirea a venit
însă înainte de pauză, cînd Piţurcă l-a învins pe Toader de două
ori în acelaşi minut. La reluare, giuleştenii au redus din handicap
graţie tutui penalty transformat de Rada, dar p î d f l i final H i Piţi
fc H U fut diferenţa cu H i f l revenise de la vestiare. “După acel
meci mi-am zis că putem să-i batem pe belgieni, explică lenei. In
tdfima perioadă apărarea juca aproape fără greşeală, la lţfe p |s e
pasa aşa cum lm i doream, însă în faţă lu cm d feiH i:â ta ^ g lH S n i
trebuie. Hat-trick-ul lui Piţurcă din acel ultim joc m-a liiiîpife
M i-am dat seama c ă l i ţ i a reintrat în formă. Aveam nevoie de
revenirea lui, M ă confhm tam însă cu o altă p e ş if e a A La
Bruxelles, Majearu încasase al doilea cartonaş galben şi ffA s fc s t .
stea în retur. Lucică Bălan era soluţia, nu m i-era team ă că n-o să
facă faţă pentru că băiatul jucase extraordinar d ecîteo ri apelasem
la el. M ă gîndeam în să că pe spaţiile restiîn se unde vom fi nevoiţi
să ne d esfăşurăm , capacitatea lui M iţi de a scoate din joc, prin
dribling, adversarii m i-ar fi fost de m are folos”.

3 0 .0 0 0 D E L E I LA C A L IF IC A R E

“T o v a ră şe m inistru, ştiţi că m iercuri avem u n m eci capital.


Pentru p rim a oară o echipă rom ânească se poate califica în finala
u n ei com p etiţii europene. Am o m are rugăm inte la
dum neavoastră. V ă rog să prim iţi brigada de arbitri într-o scurtă
vizită” . N ico lae G a v rilă intervenise la V asile M ilea pentru acest
fa v o r şi n u a plecat d in b irou l de la “O rizont” p înă nu a prim it
acceptuL “A flasem că fluieră un neam ţ, V o lk er Roth, şi ştiam că
pentru ăştia e o m are onoare să fie invitaţi la oficialităţi ale statului.
C u atît m ai m ult la m inistrul apărării, dom eniu pentru care ei au
avut în to tdeau n a o con sid eraţie aparte” , povesteşte fostul
c o m a n d a n t C e le d ou ă săptăm în i dintre m eciuri fuseseră
infernale p en tru conducerea clubului. C ererea de bilete depăşise
d e 10 o ri cap acitatea stadionului, iar în afară de asta trebuiau
rezolvate şi alte problem e. C e a m ai im portantă era cea legată de
p rim a d e joc. “C re d că şi-au dat seam a că greşiseră faţă d e noi după
ce-i elim in aserăm pe finlandezi, explică D uckadam . A şa că,
p en tru even tuala calificare în finală, ne-au prom is o sum ă
su bstan ţială, cea m ai m are d e p în ă atunci, 30.000 de lei de om .
în sem n a în să m ai puţin de jum ătate dintr-o D acie. D acă stau să
m ă gînd esc că pentru fotbaliştii din zilele noastre asta înseam nă
p rim a pentru o v icto rie în deplasare în cam pionat, îm i dau seam a
că noi, cei de atunci, am cam jucat numai pentru glorie”, încheie
Helmuth.
Vestea primei a îmbujorat obrajii “viteziştilor”. Şi glndurileau
început să zboare spre meci. “Loţi, dau gol în primele io minute!".
Altădată circumspect şi taciturn, Piţurcă l-a luat prin surprindere
pe colegul bade cameră. Optimismul lui Bărbulescu dinaintea tu­
rului cu Kuusysi i-a revenit pe loc în memorie, motiv pentru care
Loţi I ® invitat pe V i m s ă revină cu picioarele pe păm în t “în
capul meu fflM t jife d t a lliă spune Boloni. Gîndeam că trebuie
să ajungem la prelungiri, dar pentru asta nu trebuia să luăm goL
Că unul tot le dădeam. îmi închipuiam însă cît de greu va fi”. Bel-
gienii păreau dinu forţă ofensivă. La dteva d e după meciul tfirt
tur învinseseră în campionat pe Lierse cu 3-0, dar sîmbătă, în timp
M Steaua bătea Rapidul, Anderlecht pierdea la Beerschot cu 2-0.
Arie Haan folosise un dispozitiv axat pe apărare. în faţa liberoului
iQÎ8en fixase o linie de 4 fundaşi, o alta de 4 mijlocaşi, lăsîndu-1 în
l^ fl R im ai pe Lozanot Wm den Bergh fusese menajat ş i in dus
totodată într-o nouă strategie de derutare a adversarului, intoxicat
cu versiunea că internaţionalul nu va putea juca la Bucureşti.
Enigma s.-a dezlegat marţi, i r t l f a p e a i ”, cînd vîrful de atac a
apărut în fruntea delegaţiei oaspeţilor. De la aeroport au
plecat direct k hoM ul*Flora¿u n de îşi rezervaseră camerele şi
unde au dat şi primele declaraţii. Exuberanţa ce a urmat tragerii la
sorţi îşi pierduse aproape toată substanţa, iar vorbele jucătorilor şi
antrenorilor pot I regăsite idendc parcă în aprecierile la adresa
Stelei a k seniorului presei valone, Jaques Lecoq: “Fotbalul pe care
ni l-a oferit campioana României (n.a. - în partida tur) a cuprins
toate atributele t&ctMi modeme, H i joc deschis, care nu a
sacrificat d eloc spectacolul in dauna obţinerii rezultatului. E a ne-a
d oved it c ă traseu l d e p în ă acu m nu rep rezin tă u n ben eficiu al
intim p lării, c i efectu l valo rii d e an sam blu a echipei” .

C O N ST A N T V A N D EN STO C K ,
P R IE T E N U L L U I P IŞ T I

în G h e n c e a, la fin ele antrenam entului d e m arţi la prinz, len ei


şi lo rd ă n e sc u au p rim it vizita lu i Ş te fa n K ovacs. P işti sim ţea
n evo ia să d ea o m in ă d e aju tor p e care cei doi tehnicieni nu s-au
codit s-o ap uce. C in d a i în faţă u n o m care l-a condus p e m arele
C r u y ff s p re d o u ă iz h în z i în c e a m ai im p o rtan tă com p etiţie
eu ro p ea n ă a cluburilor, e o tâm penie să nu-1 asculţi. “îm i, aţi făcut
o treab ă extraord inară aici, iar ca d ovadă nu-ţi dau decît u n asp ec t
Fap tu l c ă acu m , în lum e, Steau a nu m ai e d o ar Steaua, ci S ta r sau
S te rn , s a u E strella, sau L ’E to ile, spu n e totul d esp re ecoul
p e rfo rm a n ţe lo r vo astre. M îin e aveţi prileju l să d oved iţi că
R o m â n ia a re fo tb al d e clasă” . K o v a c s n u ven ise cu cin e ştie ce
in o v a ţie teh n ic o -tac tic ă p e c are s-o im p u n ă, ci n u m ai cu cîteva
sfa tu ri p e c a re p rie ten u l lu i îm i le -a ascultat. “ P işti e ra u n m are
stra te g şi lu ptăto r. P led a p en tru în cre d e re a ce trebu ia să le-o
in su fiu b ă ie ţilo r şi a ic i e ra m p e aceeaşi lu n gim e d e un dă” , îşi
a m in te şte le n e i. în fo tb alu l m on d ial, P işti era u n num e.
D esp ă rţin d u -se d e le n e i, el a ţinut să răm în ă şi p en tru a urm ări
an tren am en tu l o fic ia l al A n d erlech tu lu i. S p rijin it d e gardul
tun elului d e la v estia re şi înco nju rat d e cîţiva suporteri, P işti s-a
o p rit d in savu ro asele lui p ovestiri, l-a apucat de b raţ p e fotograful
R o m p resu lu i, P e te r C lem en t, p e care -1 cu n oştea m ai de m ult, şi
i-a sp u s: “î l vezi p eb ă trîn elu l ăla care traversează terenul? în 19 39 ,
pe cînd jucam extremă stingă la Charleroi, i-am dat un gol din
apropierea liniei d$ com er.,£l era portarul lui Anderlecht”. După
care Kovacs a plecat în întim pinarea oaspetelui. C în d a ridicat
capiii di» iarbă, venerabikds-a îndreptat de spate atitciti-a permis
vîrsta şi l-a îmbrăţişat pe Pişti. Omul era Constant Vanden Stock,
P ^ S a ta d ig d tiA m a i cunoscute echipe A g B e lg ia , sase a doua zi
avea să se confrunte cu Steaua pentru unloe în m area finală.

# a £ » C » M r E Ă C Ă R I ,,i r î l | I U A ÎN FINALĂ
aprilie 1986. E ora io dimineaţa. P în A li med mai
sînt şase ceasuri şi jumătate, dar oamenii au împînzit deja străzile
ce duc spre arenă. Biletele s-au pus în vînzare luni, dar, vorba
bancului, se terminaseră de duminică. C in e avea o rudă b in e
plasată în Ministerul Apărării se putea compara cu un cîştigător la
Loto. Clbfi azi, bişniţarii se descurcaseră. Tichetul de peluză, care
costa 35 de lei, se vindea la negru cu ctfp ap i.2 0 0 . S a u m lI J I S I d s
se vînduse, pentru că acum nu mai era nici unul, f l i n t e pilcurile
■ fie nerăbdători-care-şi fixaseră taberele în fkţa porţilor, autocarul
SteleiS-* strecurat cu greu In drumul lui spre Băneasa. “A vem
apfflg IPVţgcle voi după-amiază”, le-a strigat lenei prin uşa
întredeschisă a maşinii, după care s-a adresat către Ţopescu:
“Cristi, vorbeşte-le la staţie aşa cum ştii tu mai bine. Transm ite-le
să aibă răbdare şi să ne încurajeze pînă la sftrşit. D e fapt, ce-ţi mai
i S S l S p A l s f ta jd b B g la n a t |# H * Apoi dialogul s-a leg # , cu
lordănescu. “f c t f f e j p i t r u că M ajearu nu joacă, normal, o s j| !
băgăm pe Bălan. El va juca în dreapta, iar Balint va trece pe stingă",
i-a spus l o r i , de parcă nu mai discutaseră de o m ie de ori pe
această temă. “Dacă în deplasare jucam sistem 4-4-2, acasă, în cele
m ai m ulte cazu ri trec ea m la 4 -3-3, cu M aje a ru ex tre m ă stin gă.
P en tru c ă el a fo st su sp en d at la returul cu A n d erlech t, am jucat eu
în faţă alături de P iţu rcă şi Lăcătu ş“ , ex p lică Balin t.
L a întoarcerea de la pădure, lumea ocupase toată strada din
faţa stadionului, iar cu două ore înainte de joc, cînd steliştii au ieşit
să vadă terenul, arena era plină ochi. “Sevilla! Sevilla!”, a răsunat
atunci cînd geaca m aro de piele a lui Tudorel a apărut de sub
tribuna a doua. “N u ne auzeam la doi metri, aşa vacarm era. C a
niciodată, parcă nu m ai aveam răbdare să înceapă meciul.
Sim ţeam fanii atît de aproape, încît parcă jucau şi ei”, îşi aminteşte
Lăcătuş. L a cabine, liniştea contrasta cu nebunia de afară. Fiecare
îşi urm a în tăcere ritualul de dinainte de m eci. Duckadam
îm brăcase aceleaşi lucruri de stradă ca la ultim ele victorii în
G hencea, Boloni şi-a desfăcut punga cu cram poane strînse încă
de pe vrem ea cînd descoperea fotbalul la T îm ăveni şi, cu ajutorul
unui patent de m ici dimensiuni, a început să înfileteze concentrat
obiectele conice. C ele m ai m ici în faţă, cele m ai mari în spate.
Lăcătuş n-avea însă stare. Trebuia să facă o ghiduşie, aşa că s-a dus
pe furiş şi i-a schim bat tricoul lui Bum bescu, cel cu numărul 4,
aşezîndu-i pe raftul de deasupra lui un altul cu num ăr de rezervă,
spre disperarea “M arelui B lond”. “Eh, păpuşă perversă, spune
rîzînd «Colonelul». C înd ţi-era lumea mai dragă, făcea el cîte una
d-asta. Bolon i avea o superstiţie, să iasă ultimul din vestiar, dar
nebunul ăsta de M arius se ascundea după uşă. Loţi se uita în spate,
iar cînd nu m ai vedea pe nim eni, pleca şi el la încălzire. După
cîteva secunde avea surpriza să-l zărească pe Lăcă în spatele lui.
Şi-i trăgea o înjurătură înfundată pe ungureşte”. “Da, aşa îm i făcea,
confirm ă B olon i. D ar eu îl iubeam . îm i plăcea obrăznicia lui şi
chiar îl Încurajam să fie şi mal r&v,$i mai f i a ”.
Deşi erau obişnuiţi cu stadioane mult mai mari, belgienii s-au
im p erii cînd a s apărut pe teippdn spatele brigăzii de aiih$tri. D e
jur împrejurul lor, 30.000 de oameni păreau că se vor prăvăli peste
garduri, iar în dreapta “roş-albaştrii” înălţau în văzduh strigăte
parcă din ¡¡salturile arm iei rom âne la
Plevna sau Smîrdan. Iar la 16:30 punct, cînd Volker Roth a fluierat
startul, comando-ul lui lenei s-a năpustit spre poarta lui Vekem an
după acelaşi scenariu infernal. M eciul se joacă num ai la poarta
dinspre 'SM £iL Lăcătuş m m $â e un fau lt din p rira ă g Secunde,
mingea merge mult, dar oaspeţii rezistă trei m inute înălţînd
disperaţi spre văzduh balon după balon. în următoarele secunde
însâvor cădea. Bălan recuperează mingea pe dreapta, înaintează,
la m arginaWBMMflat Piţurcă fuge din centru spre partea Ap iisi,
L u ricfft traSeazăo diagonală, Peruzovici îl p ierdenA acţiun e de
« H iw îl,jie Piţi, care intră în careu, nu m ai preia balanni ce se
îndreşetaspre colţ,ci;doar îi schimbă fulgerător direcţia pfeMPfeâ
şut cn Stîngul. Mingea pleacă “pe lung”, Vfckeman s e i ^ h â e * îl
ţine tricoul, dar n-are cum s w ajungă. Gooooooolllllllllllll! 1-0
pentu Steaua. Piţurcă îşi respectase promisiunea de-a înscrie in
primele z e S ^ f e K i S i 't e i ^ f e doar patru restabilea egalitatea pe
totalul celor două m sd u ri, Olsen dă neputincios din mînă, iar
Sîrbul P ţp g§ g|g p e uită spre fanionul de la colţ unde Piţi îi ţine în
tifflffPe toţi coechipierii. Stadionul e un vulcan în plină activitate.
Van den Bergh porneşte m ingea de la centru, dar nu poate
construi nimic. A i noştri sînt peste tot, Balint parcă încalecă o
motocicletă pe stingă, ajunge la linia de fund, mai driblează un
adversar, întoarce la Piţurcă, dar şutul “nouarului” n-are aceeaşi
forţă ca la gol. Peste un minut, reduta e încercată pe partea opusă,
cu Piţi dispecer şi Iovan Analizator, dar V ekem an trim ite în
corner, “A lb ii” n-au tim p să-şi tragă sufletul. Lăcătuş obţine o
lovitură liberă, pasează repede ş l scu rt la Boloni, şutul lui Loţi
exp lo dîn d iar în m ănuşile bătătorite ale aceluiaşi goal-keeper.
“H aide, răm înem aici, trebuie să vină golul, sînt căzuţi!”, a strigat
Stoica, m obilizîndu-şi colegii. Piţurcă îi năuceşte iar pe O lsen şi
P eru zo vid , e sin gu r la 6 m etri, însă portarul oaspeţilor face
m inu n i. Stadio n u l oftează o clipă de ciudă, apoi m uşcă iar din
tim p anele oaspeţilor. E m inutul 23. A lt corn er de pe stînga.
C lătinînd u şo r din cap în alergare, Boloni se îndreaptă spre colţ.
îşi fixează m ingea, se uită spre careu, acolo unde Bum bescu cere
b alo n u l cu un gest la rg al m îinii. V an den bergh încearcă să-l
m archeze, dar “ C olonelul” sare cu un cap peste. Retrim ite la
m argin ea careului, central. Balint e acolo, nea G avril, tatăl lui
G ab i, se rid ică în picioare la tribuna zero, belgienii se aruncă în
disperare de cauză în faţa balonului, “Găboajă” apucă să tragă, tare,
tare de tot, m in ge a sparge barajul “albilor”, trece printre cîteva
perech i de picio are, V e k e m an nu vede nim ic, răm îne ţintuit şi
....gooooooooolllll!!!!!!. 2-0!!!!. Incredibil. în tribună, oam eni care nu
s-au văzut niciodată se îm brăţişează, se pupă, plîng de bucurie. La
acest sco r Steau a e-n m area finală. “Sevilla! Sevilla!” , strigă iar tot
stadionul. V ercau teren trece pe la fiecare coechipier şi încearcă
să le sp u n ă ceva. C u greu se face auzit, aşa că le ţipă în ureche
în cercîn d să-i con vin gă că nu-i totul term inat. A poi, ca să ofere
puterea exem plului, îi pune o m inge pe cap lui Vandereyken, însă
m ijlocaşul o trim ite peste poartă. E ra prim a intrare a oaspeţilor în
careul lui D uckadam . Steau a reia iu re şu l Lăcătuş scapă singur cu
Vekeman, dar portarul îi plonjează cu succes la picioare. Tot
Marius schimbă rapid cu Stoica, reprimeşte în poziţie de inter
dreapta, însă trimite peste poartă. Tudorel se mai repede să
recupereze o minge la centrul terenului, îl agaţă pe Olsen şi
imediat se aude fluierul lui Roth. Neamţul vine la locul faptei şi
pune mina la buzunarul cu cartonaşe. Tudorel mai are emul, luat în
meciul cu Honved, cînd a oprit aiurea o minge cu mina, dar
germanul nu ţine cont de asta. Nici de faptul că peste cîteva clipe
va destrăma visul carierei oricărui fotbalist, acela de a juca într-o
finală de Cupa Campionilor. “Galben” pentru Tudorel! “în acea
clipă mi-a venit să ies de pe teren, povesteşte cu tristeţe Stoica. A
trebuit însă să mă calmez. Mi-a fost tare greu, dar calificarea nu
era jucată. M-am gîndit numai la asta şi din acel moment mi-am
fixat un gînd, acela de a da tot din mine pentru ca băieţii să ajungă
la Sevilla”. Nervos, Boloni a venit lîngă Tudorel şi a început să
gesticuleze. “Eram supărat pe el pentru că luase «galben» degeaba,
la mijlocul terenului, explică Loţi. Şi pentru că absenţa lui din
eventuala finală era enormă pentru echipa noastră. Apoi, la
cabine, ne-am calmat şi am jucat doar cu gîndul la Sevilla1” .
Pe drumul pînă la vestiare, lui lenei i-a revenit în memorie is­
toria Craiovei din urmă cu 3 ani. La pauza meciului cu Benfica, ol­
tenii aveau 1-0 şi erau calificaţi în finală, însă depindeau de un
singur gol primit. C a şi Steaua acum. “Bravo, băieţi! Păstrăm
ritmul, dar nu ne aruncăm pe ei. Pasăm şi îi aşteptăm. Sîntem la 45
de minute de o mare performanţă. Dublaţi-vă atent în apărare,
ajutaţi-vă în fiecare fază, trageţi de voi pentru că ar fi păcat să dăm
cu piciorul unui mare triumf! Hai, la treabă!” . îndemnul teh­
nicianului e ascultat cu sfinţenie. Fundaşii se lipesc de adversarii
direcţi, Bălan, Stoica, Boloni şi Balint aleargă ca nişte nebuni, iar
Lăcătuş şi Piţurcă stau la lim ita ofsaidului. Tudorel reuşeşte o re­
cuperare, Piţi pleacă din marcaj, Peruzovici pierde startul, revine,
dar stelistul retum ează dezarmant m ingea cu călcîiul, Stoica intră
in careu, tribunele sîn t în picioare, dar Vekem an se aruncă în
cram poanele rom ânului blocîndu -1incredibil. Belgienii nu pot
construi. Belodedici iese din apărare, şutează de la peste 35 de
m etri, însă portarul oaspeţilor se întinde şi trimite în corner. Belo
se înverşunează, urcă în careu, aşteaptă centrarea, cap, gol? Nu,
pentru că V ekem an răsare iar demenţial în faţa balonului. “înapoi!
înapoiT, îi strigă Helm uth. Belo se repliază, dar urcă Iovan. lenei
face sem ne disperate cu mîna. Belgienii recuperează m ingea şi o
trim it în zona părăsită de “M oţăţei”. Vercauteren e la prim ire,
intră puţin în unghi, dar nu -1mai are în faţă decît pe Helmuth.
“N u, Doamne!”, im ploră spectatorii. Belgianul trage, însă Duca îşi
d esface braţele ca u n vultur uriaş, se arcuieşte şi respinge. Ufffl
P rin ce-am trecu t Loţi sim te pericoluL îi strlnge pe “roşii” pe lîngă
el şi linişteşte jocul. Pasele steliştilor curg bine p înă la B a lin t
Lăcătuş e la centrul terenului pe dreapta cu m îna ridicată. G abi
aruncă m in gea d incolo de A ndersen, fundaşul dreapta. Lăeă
sprintează, Peruzovici îl lasă pe Piţurcă şi fuge să dubleze. M arius
nu-i dă nici o şansă, e prim ul la m inge şi-l zăreşte pe Piţi singur la
u m etri. Centrează din viteză, m ingea trece printre Andersen şi
Peruzovici, V ekem an iese disperat din poartă şi se lungeşte în aer.
M în a îi e p rea scurtă. Balonul ajunge pe capul lui Victor, poarta e
goală. Piţurcă loveşte atent şi....goooooooool!l!!!!!!!. M ingea e-n
plasă, Piţurcă e-n plasă, Steaua e-n finală! E 3-0!!!!!! “Sevilla!
SevillaT. Cazanul din G hencea clocoteşte. Belgienii sînt la păm înt
chiar şi la propriu. Joacă degeaba ultimele 20 de minute şi spun
mersi că din nou Piţurcă şi mai apoi Bălan se lovesc de opoziţia
aceluiaşi Vekeman. Radu 11şi Weissenbacher sînt trimişi în cîm p
pentru a mai cîştiga nişte clipe. M ai sînt cîteva secunde. Pe bancă,
Alecsandrescu muşcă din filtrul Kentului, lenei invită la calm,
Iordănescu e cu un picior în teren, iar Iordache parcă vrea să iasă
pe ultimele baloane înalte trimise de belgieni spre careul elevului
lui, Duckadam. Dar totul e gata. Fluier final! Explozie de bucurie.
Steaua este prima echipă din România calificată în finala unei
cupe europene. Spectatorii sînt în delir, lenei e luat pe sus,
jucătorii fac turul stadionului, apoi poze de final, iar în drumul
spre vestiare unii îşi aruncă tricourile în tribună. C el al lui
Bumbescu este realmente smuls cu greu de un spectator de la
tribuna a doua dintr-o adevărată grămadă spontană. Peste roşul
aprins, urmele verzi ale alunecărilor şi kilogram ele de sudoare
îmbibate în el îl transformă într-un trofeu fără preţ. Steliştii intră
în cabină la bustul gol, iar în urma lor rămîne o tabelă care spune
totul şi pe care, sub rezultat, Cristi Ţopescu a avut ideea de a scrie
ce era mai important: “ST E A U A ÎN FIN A LA ! F E L IC IT Â iU .
M U L Ţ U M IR I, S U C C E S LA S E V IL L A T Iar dedesubt trei
cuvinte care au făcut înconjurul lumii: “N O T R E R E S P E C T ,
A N D E R L EC H T T

“ N U M A I Ş T I A M P E C I N E S Ă M A R C Ă M !”

“Aşa cum a jucat Steaua, cred că nici un club de pe întreg


globul nu-i putea rezista”. Deznădăjduit şi cu glasul stins, Arie
Haan încerca să le explice jurnaliştilor belgieni cum fusese posibil
aşa ceva. “ Primele 25 de minute au fost infernale. Eu n-am văzut o
form aţie jucfnd In ritm ul, cu inspiraţia şi cu precizia cu care a
evoluat cam pioana R om âniei în această partidă”. Iar cuvintele nu
aparţin vreunui diletant, ci celui care a jucat cu O landa două finale
consecutive de C am p io n at M ondial. în spatele lui, Vercauteren
abia îşi găseşte cuvintele: “C e pot să spun?! Apărarea noastră a fost
total depăşită în unele m om ente. D iferenţa care a decis rezultatul
a fost aceea d intre viteza de joc a gazdelor şi a noastră”. într-un alt
colţ, M o rten O lsen repeta din două în două fraze acelaşi lucru:
“Sîn t decepţionaţi” Iar în final a concluzionat: “C red eam că vom
juca finala, d ar Steaua a fost m ai puternică decît m ă aşteptam. C u
sinceritate spun că au fost m om ente în care nu m ai ştiam pe cine
să m arcăm , atît de iute jucau rom ânii”. Iar S c ifo a încheiat
conferinţa de p resă organizată în faţa vestiarelor printr-o rem arcă
preluată d e toate m arile agenţii de presă: “Steaua este una dintre
cele m ai bun e ech ipe p e care le-am văzut de cînd joc fotbal”.
în fericirea d e nedescris din cabină, V alentin abia a putut să
se fa c ă auzit c în d a anunţat locul banchetului. P este cîteva ore,
în soţiţi d e n eveste sau prietene, steliştii scăldau în vin m arele
triu m f. “ C in e v a n e ţinea la curent şi cu ce se întîm pla la
B arcelon a”, p ovesteşte Lăcătuş. în tur, G öteborg învinsese cu 3-0
şi părea calificată. “ Ş i n oi voiam să se califice ei, continuă M arius,
pentru că astfel evitam să jucăm pe terenul spaniolilor. D in păcate,
am strins p um n ii degeaba, pentru că Barcelona a m arcat un gol în
p rim a rep riză, alte d ouă după pauză şi a cîştigat la loviturile de
departajare. A sta era, n-aveam ce face, urm a să întîlnim B arţa la ea
acasă”. B ucuria era p rea m are pentru a se m ai gîndi cineva ce va
fi. C e l m ai im portant lu cru e că se ajunsese p înă aici. C ă Steaua
con tinuase d rum u l d esch is de C ra io v a şi de D in am o şi că
răzbătuse acolo unde nu izbutise să se Înalţe nici una dintre
echipele noastre.
Ceea ce spectatorii au v ă Â Â n Ghencea şi telespectatorii pe
micile ecrane s-a reluat pentru toată lumea în ziarele de a doua zi.
“Steaua are tricourile roşii ca ale lui Liverpool, dar azi a jucat m ai
b in N fo äl fostă I M p î S I l t a Angliei. Cd|puţin în prim a repriză
putea fi 4,-0”, a consemnat G érard E tch even y f o a t f A d S
fraiK&£“L!Î%Uipe’,.'‘A ni văzut multe echipe deprim rang, darnici
una nu a jucat aşa bine ca Steaua astăzi. Piţurcă şi Lăcătuş sînt
înaintaşi de rlasăş«Bt făcut ce-au vrut cu apărarea lui Anderlecht”,
sînt frazele apărute în “E l Pais” sub semnătura spaniolului Jo s e
M aria Sievert. Suedezul Stefan T p ta , trim is de conducerea
ziarului “Aftonbladet” să scrie despre ceea ce ei credeau că va fi
jgşpjfp a din Anală a compatrioţilor lor de la 1F K Göteborg, a
notat consterna*!1“Rezultat fantastic! A fost ca un ş o c Steaua joacă
un fotbal ixploztv. Este o mare t ă l p i . Rareori am văzut
com binaţii de m are rafinament între 4,-^ jucători, ca astăzi!”.
Evident mîhniţi de rezultat, cronicarii belgieni au avut puterea să
reflecte evidenţa. “Echipa română a dat o veritabilă lecţie de fotbal
compatrioţilor noştri, care se pot consola spunîndu-şi că au fost
învinşi de o echipă mai puternică decît a lor7’, a apărut în “Le Soir7’.
La noi, c a M m a Stelei a ţinut toate pagfinlte M S ale ziarelor
centrale. Noroc că în acea perioadă partidul şîtovarăşii nu avföR
vreo acţiune» iar microbtegîlbăftos care a intrat în posesia zlaxaUk
s-a putut delecta cu poze mult mai largi şi comentarii mult mai
numeroase decît se obişnuia în acea vreme. Toate despre
făuritorii minunii, jucătorii, S H P i şi iP H P if^V rii singurei
echipe române ce urma să joace o finală de cupă europeană.
XIII
SEVILLA CĂ DACĂ N-AR FI,
N U S-AR MAI POVESTI...

P în ă la fin ala d e la Sevilla m ai erau d oar trei săptăm îni. Steaua


a am înat m e d u l cu G lo ria Buzău, program at în w eek-en d-ul ce a
u rm at triu m fu lu i c u A n d erlech t, iar du p ă 3 zile de b eţie a
succesu lui, băieţii lui le n e i s-au apucat iar d e treabă. în paralel cu
p reg ătirea ech ip ei, la club agitaţia era in fernală. Im ed iat după
stab ilire a c elo r d ou ă fin aliste U E F A a pus în m işcare
c o m an d am en tu l d e organ izare a jocului d e la Sevilla. A editat
b iletele d e intrare, a stabilit hotelurile în care v o r locui form aţiile,
arb itru şi oficialităţile forului european, după care a înştiinţat cele
d ou ă club uri. C o n fo r m uzanţei, stadionul a fo st îm p ărţit în trei.
S -a u elib era t u n n u m ă r d e ap ro x im a tiv 10 .0 0 0 de b ilete pen tru
lo caln ici, ia r restul s-a îm p ărţit între finaliste. “D acă nu m ă înşel,
n o u ă n e-au rev en it cam 27 .0 0 0 d e bilete”, îşi am inteşte N icolae
G a v r ilă . Im ed iat, secretaru l clubului, C ristia n G aţu , a plecat în
S p a n ia . “A stat săracu l trei zile la A m b asad a rom ân ă din M ad rid
fă ră c a ă ia să -i d ea m ă c a r o m asă. A trebu it să se d escu rce cu 3
d olari d iurn ă. A insp ectat hotelul «M acarena», un de u rm a să stăm
n oi, şi a rid ic a t tich etele. L a rev en ire a în ţară a începu t în să
tăm bălăul” . Ilie C e a u şe sc u a fo st in fo rm a t d esp re p roblem a
biletelor. C u m , p e v rem e a aceea, era exclus c a ap roape 30.000 de
rom âni să plece la un meci de fotbal, G avrilă a încercat o m anevră.
“ S ă le luăm şi să le vin dem noi, to varăşe gen eral” , a propu s
com andantul. “ Pe de o parte vom în cerca să nu le plasăm
suporterilor Barcelonei, iar pe de altă parte putem scoate şi noi un
com ision”. Ilie însă n-a vrut să audă. “ E adevărat că nici n-aveam
legi în Rom ânia pentru a putea presta o altfel de activitate, dar mă
gîndisem să le dau lui D an W ildt în B elgia, iar el să le distribu ie
prin firm a sa de turism . T otu l trebuia făcut în taină, pentru că
U E F A nu accepta aşa ceva. D e altfel, la o săptăm înă du pă ce a
trim is biletele, au început să ne som eze să le şi plătim. L -am bătut
la cap în fiecare zi pe Ilie, care, ca de obicei, am in a să ia o decizie.
Pînă la urmă, strîns cu uşa, a hotărit. “ Păstrăm vreo m ie de bilete,
iar restul le înapoiem ”, a spus Ilie. “ Problem a era că şi acestea
trebuiau plătite” , continuă G avrilă. “ D acă îm i am in tesc bine,
preţurile variau între 14 şi 35 de dolari bucata. A m rezolvat-o prin
interm ediul Tarom ului, care avea valută, iar noi am achitat m ai
tîrziu contravaloarea în lei. A cu m se punea problem a îm părţirii
tichetelor şi a alegerii oam enilor. V reo 250 am păstrat noi la club
pentru nevestele jucătorilor, cadre din m inister şi alte pile. Pentru
celelalte am hotărit să luăm legătura cu prim -secretarii c elo r 6
sectoare ale Capitalei. L e-am distribuit în m od egal şi le-am cerut
să întocm ească liste cu cei ce vor m erge. D acă îm i am intesc bine,
preţul excursiei era de vreo 1.200 de lei de persoană şi includea
biletul de m eci şi transportul dus-întors pînă la Sevilla. Plecarea
era dim ineaţa, iar întoarcerea după m eci. T im p de cîteva zile,
activiştii de la sectoare au selecţionat atent toate cererile. Au
răm as numai cei cu dosare curate ca lacrim a, în general oam eni
legaţi de structurile partidului sau ale Securităţii. T oate listele au
ven it ap o i la n o i la clu b , ia r eu a treb u it să le sem n ez ş i s ă le trim it
m ai d e p a rte p e n tru în to c m ir e a fo rm a lită ţilo r d e v iză. A fo s t o

a d e v ă ra tă n eb u n ie. P în ă c u c îte v a zile în a in te d e m e c i n u s-a ştiu t


e x a c t c in e m e rg e , d a c ă m erg e, cu m m erg e. A m an g ajat 9 avio an e,
p e n tru p la ta c ă r o r a a m fă c u t to t fe lu l d e jo n g le rii. C e l în c are se
afla u s o ţiile şi ju rn a liştii, u n B o e in g , a fo s t p lă tit d e u n a fa c e rist
a ra b , T a h e r se n u m e şte , ş i fa c e şi azi b u s in e ss în R o m â n ia . E r a
s te list în fo c a t ş i lu c ra c u statu l n o stru . A v e a a fa c e ri cu c im e n t şi
s h ip p in g . D a c ă n u g r e ş e s c , e l e r a io rd a n ia n , d a r z ic e a că-i
e g ip te a n . E r a c ă s ă to rit la A t e n a şi fu s e s e d e c la ra t p e r so n a n o n

g r a ta la C a ir o . A ş a ţin m in te . C e r t e c ă n e -a aju tat fo a rte m u lt.


O ric u m , la c ifr a lu i d e a fa c e r i, c h ir ia a e ro n a v e i e r a u n m iz ilic ” ,

p o v e s te şte G a v r ilă .

U N A R O D R E P T P R IM Ă ŞI M ÎN C A R E D E A C A S Ă

D u p ă c e a te r m in a t d isc u ţia d e s p r e b ilete, c o m a n d a n tu l a

a ta c a t fr o n t a l p r o b le m a r e c o m p e n s e i în c az u l v ic to r ie i fin ale.

“ H a i, d o m ’n e, c ă n u m a i c îştig ă m n o i. B in e c ă a m aju n s aic i” . Ilie

e r a c o n v in s c ă S te a u a n u v a fa c e m a re lu cru la S e v illa . T o c m a i d e

a c e e a a ac c e p ta t p e lo c so lic ita re a lu i G a v r ilă c a p r im a s ă c o n ste a

în c îte u n A R O n o u d e căciu lă. “T r e b u ia în să să le d ă m şi c e v a ban i,

d a r n e a Ilie m -a lă s a t p e m in e s ă m ă d e sc u rc . P în ă în S p a n ia n u

fă c u s e m r o s t d e c ît d e c îte v a m ii d e d o la r i p e c a r e i-a m îm p ă rţit

s o ţ iilo r la s o s ir e a p e a e ro p o rt. A c o lo în s ă l-a m în tîln it p e S a n d u

V o g i, c a r e e r a a n g a ja tu l c lu b u lu i R e a l M a d r id . E l se o c u p a ş i d e

o r g a n iz a r e a p u te r n ic u lu i tu rn e u d e la D o m a A s s e s o r e s , la c a re

p a r tic ip a u c e le 3 c îş tig ă to a r e a le c u p e lo r e u ro p e n e . A m o b ţin u t

p r o m is iu n e a c a , în c a z u l v ic to r ie i, s ă n e d e a p e lo c u n a v a n s d in
cota de participare la competiţie. în plus, am discutat cu Valentin,
care a luat legătura cu Vardinoianis pentru a ne facilita un
concediu la Atena. Grecul a acceptat imediat, pentru că era mai
bogat ca Onasis şi avea interese faţă de fotbaliştii rom âni Oricum,
el se Împrietenise cu Valentin şi cu Iordănescu, după ce -1
transferase la echipa aia din Creta. De altfel, plecarea jucătorului
a făcut parte dintr-o tranzacţie economică, nicidecum ca azi cînd
se virează banii în contul clubului”, îşi aminteşte Gavrilă.
Pentru prima oară în istoria participărilor Stelei în cupele
europene s-a hotărît să se ia mîncare de acasă. Toţi adversarii
militarilor, de la Vejle pînă la Anderlecht, sosiseră în România cu
containere întregi de alimente. “Ăştia cred că o să-i otrăvim!”, se
amuza Ilie, fără a înţelege altă raţiune a demersului. Totuşi o
reţinu, iar acum deschise serios subiectul. “Adevărul e că şi eu, şi
Cristi Gaţu ne-am pus această problemă”, rememorează Gavrilă.
“Aşa gîndeam atunci. Cum operaţiunea nu costa în plus decît
cazarea bucătarului, am hotărît să luăm totul de acasă. Începînd
cu carnea de vită şi de pui, continuînd cu cartofii şi brinza telemea
şi încheind cu cîteva cutii de vin de Jidvei. M ai pusesem însă şi
cîteva zeci de sticle de şampanie de-ale noastre, pentru că, cine
ştie?, poate aveam nevoie de ele să sărbătorim triumful”. “Tot greul
a căzut pe mine, povesteşte doctorul Marcel G eorgescu Am fost
personal în comuna «30 Decembrie», de unde am făcut
aprovizionarea. Totul a fost pus în vid, inclusiv plinea, iar la Sevilla
am avut bucătăria noastră. C e m-am mai amuzat acolo cu
bucătarulTănase, care se blocase In fâţa aparaturii găsite. Avea tot
felul de butoane şi butonaşe de nu dibuia ăsta nici de unde se
aprinde aragazul. De unde era să ştie, săracul dacă atunci vedea
întiiadatămaşinăriilealea.A trebuitsă totţimpullftig|el,dar
ştdtaxaţiitâldesecuritate. CuHnuseîntimplecegîndeaIlie, sala
respectivăastat sigilatăpestenoaptesaucît nuneaflamacolo”.

CE Ui i
ALB D o O m u tH taSffiîP& E SC lJ
înainte deâfallii nea Marcel a primit şi 1 întîmpinare dela
UEFA în ce priveşte medicaţia. “Eram obişnuiţi cu controlul
AplâM din tururileJllijiipii» aşa că n-a fost o problemă, îşi
aminteştedoctorul. Ml-au cerutcalasosireaînSpaniasăprezint
o listă cu toate substanţele pe care le dădeambăieţilor. în acea
perioadă aveam 4 mediteamente importante pe OBS? le
administram. Revitalozele, pentru sistemul imunitar, pentru
refacerea patului sangvin şi pentru recuperarea după efort,
Nevrostenin şi Actiphos, ultimul fiind un complex de săruri
minerale, pentru sistemul nervos, şi Sargenor, care gil0 PI>
aminoacizi, pentru ficat Toateierausub formă defiolebu.vabil&
importate din Vest, şi le achiziţionam di l i ’î l®# » farmacia
Partidului. înplus, aveamooalămareînvestiarlafijgSHKRHiitP
eapuneamnişteprafiui preparatedelaboratoarelearmatei după
oreţetăfuratădinOcddent,pecareledizolvamîn5 litrideapă.Hi
forma o combinaţie de săruri minerale cu gust bun. în fiecare
pauză băieţii beau cîte un polonic din acea zeamă, care-i tonifia
pentru a doua repriză. J&klt medicamente nu luau, 'PŞri nu le
trebuiau, atîtavreme dt cel mai bunrecuperator, hrana, îl aveau
dinbelşugla orice oră la cantină. Mîncau de rupeauşi nueraca
acumcînd sportivii servesc doar peşte, pui şi vită. Păi, dacă nu-i
dădeamlui Bumbescu, lui Bărbulescu sau lui Lăcătuş o friptură
de porc, nu se sculau sătui de Ia m asă. «Colonelul» m ai m în ca şi
cîte două străchini de supă. N -av e am ce să le fac. D ac ă aşa se
sim ţeau ei bine, i-am lăsat în pace”, con chid e doctorul, n u înainte
de a adăuga că, la Sevilla, i-a avertizat p e toţi să nu cu m va să ia
vreun m edicam ent fără să anunţe. “Pe vrem ea aia, băieţii îşi m ai
tratau gripele cu Sirogal, dar acesta conţinea substanţe aflate pe
lista celor interzise. Le-am atras atenţia să n u fa că aşa cev a că
sîntem m încaţi cu toţii. V ă daţi seam a că, pentru o asem en ea
eroare, Ilie era în stare să m ă bage la în ch iso are” , ex p lic ă n ea
M arcel.

IU R E Ş U L D E LA V ÎL C E A

C u exact o săptăm înă înaintea m arii finale, S teau a a susţinut


ultimul joc oficial în cam pionat, la R îm n icu V îlcea. A ve a 6 puncte
înaintea Sportului Studenţesc şi u n m eci m ai puţin. M ai erau în să
9 etape, iar soarta ridului nu era decisă. D e aceea le n e i a introdus
prim a echipă, cea cu Stoica titular, în ciuda faptului că T u d orel nu
avea drept de joc la Sevilla. C h iar dacă gazdele stăteau pe o poziţie
liniştită în clasam ent, A lecsan d rescu şi-a luat toate m ăsu rile
pentru a evita eventualele accidentări, m otiv pentru care m eciul
i-a fost încredinţat lui Ioan Igna. M arcel P igulea, an tren oru l
C him iei, a încercat să contracareze fo rţa o fen siv ă a m ilitarilor
prin marcaj om la om pe tot terenul la Lăcătuş, Piţurcă şi B alin t şi
prin blocarea construcţiei, soluţia gînd ită fiin d tam p on area lu i
Stoica şi B oloni. M ecan ism ul Stelei fu n cţion a în să ca un
ceasornic elveţian şi p în ă la pauză era deja 2-0. C e i păziţi şi-au
părăsit zonele predilecte de acţiune, au intrat în com bin aţii
năucitoare şi au inversat rolurile cu m ijlocaşii, B oloni şi Stoica
fi nalizind din m ijlocul careului baloane prelucrate pe flancuri de
Piţurcă. D e la jumătatea reprizei secunde Tudorel i-a lăsat locul
lui B ălan într-o form ulă gîndită pentru confruntarea de pe
“Sanchez Pizjuan”. Pînă în final, Piţurcă şi Iovan au m ai înscris de
două ori, fixînd tabela la un reconfortant 4-0. “M i-am dat seama
atunci că băieţii sînt în vînă, iar victoria la scor a venit ca un
adevărat tonic pentru m oral”, îşi aminteşte lenei. Urmau cele 6
zile p înă la m eciul meciurilor.

T R IC O U R I A L B E C A F C S E V IL L A

V in eri, 2 mai 1986. lenei n-a abdicat de la politica lui lejeră în


raport cu jucătorii. D upă m eciul de la Vîlcea, el i-a lăsat liberi
pentru a petrece sărbătoarea de 1 M ai cu familiile. “Ştiam că sînt
profesionişti sută la sută. N -am avut nici o îndoială că nu se vor
odihni aşa cum ar fi făcut-o în cantonament”, explică lenei. A
doua zi la prînz toţi se aflau la stadion pentru şedinţa de
recuperare. Faptul că finala era program ată în nocturnă a
schim bat un pic planul de pregătire. Steliştii au închiriat stadionul
“23 August”, singurul din Bucureşti cu instalaţie de iluminat, iar
de la o ra 21:15, aceeaşi cu a finalei, au dem arat antrenamentul.
C h iar dacă în ziare nu a apărut nici un cuvinţel despre programul
“roş-albaştrilor”, suporterii au aflat şi vreo 200 au luat drumul
arenei. T ehn icien ii n-au făcut nim ic ieşit din comun. Florentin
M arinescu a început cu şedinţa de stretching, după care au urmat
schim buri de p ase pe perechi de jucători. Finalul şedinţei avea să
ridice un sem n de întrebare pentru fani. îm părţiţi în două echipe,
tradiţionalul “tinerii” cu “bătrînii”, steliştii au demarat sarabanda
paselor din m axim um două atingeri. Printre ei, lordănescu asuda
din greu alături de B alin t, Lăcătu ş sau B elo d ed ici. N u era o
noutate participarea lui P uiu la joc, su rp rin zătoare era d o ar
intensitatea la care lucra. Im ediat după sem ifin ala cu A nderlecht,
V alen tin a reluat d iscu ţia cu le n e i d esp re n ecesitatea d e a -1
reactiva p e secund. “ L ip sa lui S to ic a afecta nu n u m ai calitatea
jocului, ci şi cantitatea lotului. A veam doar 16 jucători, iar la m ijloc
nu m ă puteam baza decît pe varianta Pistol. M ă gîn d eam în să că
puştiul nu poate duce pe um eri o asem enea responsabilitate. A şa
că am început iar să-l prelucrez pe Iordănescu”, p ovesteşte len ei.
V erb al, Puiu refuza propunerea. Sp u n ea tot tim pu l că n u m ai
putea face faţă, că era d e p ă şit în fond, rep roşu rile du pă rep riza
jucată în iarnă contra Veronei îl m arcau încă. El, un îndrăgostit de
m inge, nu rim a deloc cu jocul com bin ativ al Stelei. “ E r a un
fotbalist fenom enal, spune Boloni, d ar stilul lui n e scotea din ritm .
N o i ne obişnuiserăm cu un joc fluent, iar el de m ulte ori încerca un
dribling în plus care ne deregla com plet. D acă p ierdea m ingea, ne
p rindea faza în faţă şi trebuia să tran sp irăm serios ca să o
recuperăm ”. Puiu sim ţea toate astea, dar, pe de altă parte, nu putea
refuza franc solicitarea lui V alentin. A şa că trăgea d in greu la
fiecare antrenam ent.
Şedinţa de pregătire de pe “23” s-a încheiat cu serii prelungite
de lovituri de la 11 m etri. “A m pregătit finala num ai pentru 9 0 de
minute. N ici o clipă n-am vrut să m ă gîndesc la prelungiri. A veam
convingerea că-i putem bate în tim pul regulam entar, chiar dacă
jucam la ei acasă. C hestiunea cu penalţyurile am lăsat-o la
latitudinea jucătorilor. E i au hotărlt să răm înă m ereu după
antrenament să se ia la întrecere cu Duckadam şi S tîn g a d u Eu îm i
propusesem să le insuflu ideea că se vo r im pune p ln ă tn
prelungiri'’, spun e len ei. L a finalul antrenam entului, la vestiar,
steliştii urm au să prim ească două veşti, am bele legate de
vestim entaţie. C e a b u n ă ţinea de costum ele de prezentare care
fuseseră com andate în urm ă cu două zile la “Apaca” şi care acum
sosiseră. L a sacourile gri şi pantalonii bleumarin urmau să asorteze
căm ăşi albe şi cravate cu însem nele clubului. V estea rea se referea
la ech ipam en tul d e joc. U E F A înştiinţase federaţia rom ână că
Steau a trebuie să evolueze în alte culori decît cele tradiţionale.
Barcelon a avea tot roşu şi albastru, dar Steaua fusese desemnată
organizatoare. M otiv pentru care era forţată să schim be tricourile.
“L a început, Die n ici n-a vrut să audă. A u rlat la noi de parcă aveam
vreo vină. D e asem enea, jucătorii erau m arcaţi, dar au priceput că
d acă aşa-i regulam entul trebuiau să se conform eze. A m luat
im ediat legătura cu reprezentantul firm ei «Adidas», dar nu ne
h o tărîserăm asup ra culorii. N e-au com unicat că au num ai două
variante. N e -a m hotărît la tricourile alea albe pentru că F C Sevilla,
ech ip a care juca m eciu rile de acasă pe «Sanchez Pizjuan», avea
acelaşi e c h ip a m e n t A m vrut să ne apropiem astfel de sufletul
spectatorilor andaluzi”, povesteşte Gavrilă.

B A R C E L O N A ÎN P IC A J

Sîm bătă, 3 m ai 19 8 6 . D acă în “Sportul”, ziarul de specialitate,


jucătorii n-au găsit sîm bătă decît cronica meciului lor de miercuri,
d e la V îlc e a , în sch im b C ristian Ţ op escu îşi făcuse datoria.
C o n sp ec ta se p resa span io lă şi aflase destule am ănunte despre
viito rii ad versari. B arcelo n a era în vrie. D upă pierderea
cam pionatului, catalanii irosiseră şansa de a se reabilita în Cupă.
Fin ala cu Zaragoza d e p e stadionul V icente C alderon din M adrid
seîncheiaseIncoruldefluierăturialesuporterilorformaţiei“blau-
grana”.După(¡¡¡fiiitil RubenSosaadeschisscorulînminutul34,
barceloneziis-aunăpustitînatac.Toatăreprizasecundăaustatla
poartaZaragozei,dargoluln-avenitşialdoileaobiectivs-airosit.
“Acumnumai avemaltăşansăpentrua salva sezonul Sîntem
condamnaţi săcîştigămCupaCampionilor'’, adeclaratimediat
după joc antrenorul TercfVenables, pentru a-i potoli pe fani.
Britanicul aveaînsă şi el problemedeefectiv. Extrema stingă,
Caldere, seaflaînsituaţialuiTudorelStoica, iarvlrful Archibald
eraîn#fifiSli§®6prinOlandasubîngrijireadoctorului Smith,un
celebrufizioterapeut înfinaluljoculuidin“sferturi” cuJuventus,
atacantul simţise o arsură puternică în muşchi. Medicii au
diagnosticatorupturăfibrilarăşiauestimatcăpauzajucătorului
nuvafi mai lungădetrei săptămîni. De atunci însătrecuse mai
line deolunăşijumătateşi scoţianulnu-şirevenea. Exasperat, a
lăsatBarcelonaşiaplecatlavindecătorulluidinAmsterdam.Din
acest motiv a lipii şi în finala Cupei Spaniei. Nimeni nu mai
credeacăla“oraSevilla” va fi apt dejoc. Sîmbătălaprtnzînsă,
ArchibaldarevenitîncapitalaCatalunyei,iarsearaarezistatlatot
antrenamentul comandat de Venables. Unul ţinut cu porţile
închise, lacareziariştiin-aupututintra.Tehnicianul convenise
cu conducătorii Barcei să păstreze In mare taină ştirea că
internaţionalulenglezvafipeteren.
La Bucureşti, pentru antrenamentul de seară, Steaua a
îmbrăcatunsetdetricourialbeşi s-apregătitdinnoupe“23” la
luminareflectoarelor.“Eracevastraniupentrunea.Nujucaserăm
niciodatăînaltetricouri decîtceleroş-albastre,aşa căne-avenit
unpic greula început", îşi aminteşte Lăcătuş. Problemele mai
serioaseerauînsă altele. Bumbescua ieşitlaunmomentdat din
antrenament schimonosit de durere. “Nea Marcele, mă dor
genunchiidenumaipot”,i-aspuselmediculuiGeorgescu. Bumbi
strînsesedindinţiînultimelezile, nuspusesenimănui, daracum
simţea că nu mai rezistă. Doctorul mai avea unpacient dupăce
dereticase la musculaturalui Balint şi la călcîiul lui Bărbulescu.
Cea mai gravăafecţiuneeraînsăalui lenei, careşchiopătavizibil
dinpricinaunorproblemelacăldişiaentorseidelaFolonica.“Ar
fi trebuit să mă operezlatendon, dar numai deastanu-mi ardea
atunci. Slavă Domnului că eu amfost singurul accidentat şi că
băieţii s-aurefăcutcutoţii pînălaorafinalei”,spunelenei.

DORINŢA LUI LOŢI


Duminică, 4 mai 1986. Cu unvrafde casete video subbraţ,
Iordănescuaintratînsaladeşedinţedesubtribunaadoua.Avea
înregistrările meciurilor Barcei cu Juventus şi Göteborg din
“sferturi” şi semifinale, finala de Cupă cu Zaragozaşi meciul din
campionatcuRealuL“VărogsăţineţicontdefaptulcăBarcelona
nu-i oechipătipic spaniolă”, aînceputlenei discursul.“Venables
aimpusacestepaselungiprincare,deseori,scurteazăconstrucţia.
Observaţi că fundaşii centrali Alesanco şi Migueli aleargă foarte
bineşilanseazădirectvlrfurile. E adevăratcăspanioliirămînspa­
nioli. Sînt iuţişi foartetehnici.AtenţielaCarasco, căaredribling
mincinoşiAveţigrijăcăVictorvajuca,afostdoarunzvoncăesus­
pendat.Are otehnicitatefoartebunăşiocapacitatedeefortmare.
Atenţie şi la Schuster, Gabi, Loţi, voi trebuie să-l blocaţi!”, a în­
cheiatlenei “Bre, neaîmi, darArchibaldălajoacă?”,întrebăBum­
bescu. “Ei spuncă-iaccidentat, cazîncareîlvorfolosi peAlonso,
d ar eu cred că va intra de la în c e p u t Im p ortan t pentru noi e sa ju­
căm ce ştim . A părare în zonă, B elo şi B u m b i nu faceţi m arcaj om
la om , ind iferent de adversar. R ăm în eţi pe p oziţie tot tim p u l în
faţa careului. N u vă duceţi după jucători în m arg in e că sîn tem
curăţaţi. în r e s t cu calm să dezvoltăm jocul nostru. Pe m in e num ai
asta m ă interesează pentru că dacă-1 facem b in e n -avem cum să
p ierdem ” , a încheiat m obilizator le n e i. L a ieşirea d in sala de
şedinţe, Boloni l-a tras deoparte pe antrenor. C în d erau num ai ei
doi, vorbeau în ungureşte. “ N ea îm i, aş vrea să te ro g u n lu cru.
Sim t nevoia să le transm iţi băieţilor şi m ai m ult ideea de v icto rie
a noastră. E im portant pentru ei să audă din gura dum itale nu că
e bine doar că am ajuns în finală. Spune-le că m ergem la S e villa s-
o cîştigăm . A pasă m ai mult pe chestia asta”. len ei îl aprobă pe loc
p e “veteranul” lui. “S ă ştii, Loţi, că nici eu nu m -am gînd it la altă
variantă. C red că am fost foarte clar, dar dacă tu zici c ă n u -i su fi­
cient o să subliniez de cîte ori am prilejul pentru a le intra în cap” .
U ltim ul antrenam ent dinaintea decolării a fost unul de num ai
60 de minute. L a capătul lui, jucătorii au fost strînşi din nou în sala
de şedinţe pentru discursul m obilizator al lui Uie. A tunci au aflat
oficial şi de prim a pe care urm au să joace, şi de con ced iu l in
G recia. “ E bine, Lăcătuşule?” , a întrebat generalul. M ariu s a dat
aprobator din cap, dar doar atît, fără nici o com pletare. “ Im portant
era să cîştigăm noi finala, că pe urm ă ştiam că o să p rim im ceva.
A tunci însă nu-m i ardea să m ai cer ceva. îm i doream d oar să ne
întoarcem acasă în triu m f şi după aia mai vedeam noi", povesteşte
Lăcătuş. Seara a curs uşor. Cantonaţi la “H aiducului” , jucătorii au
telefonat Ia fam ilii, au încin s cîte o partidă de rum m y sau au
deschis robinetul p ovestirilor hazlii din tim pul lungilor canto­
nam ente. P uiu Iordănescu a încercat să îm bine utilul cu plăcutul.
E ra şi el adept al teoriei lui Boloni, aşa că a început să deapene a-
m intiri cu Barcelona. “V o i ăştia tineri cred că nici nu ştiţi că i-am
m ai bătut o dată, chiar la ei acasă. E ra în toam nalui ‘71 şi am învins
în C atalun ya cu 1-0. N ăstase a m arcat atunci, în prim ul sfert de
oră, după care am m ai scos u n penalty clar pe care nu ni l-a dat ar­
bitrul. în finalul m eciului am avut şi eu o ocazie bună, dar am tras
pe lingă. A poi, la retur, spaniolii ne-au dom inat rău pe «23 August».
A sensi, u n v î r f d e al lo r tare de tot, a deschis scorul la începutul
reprizei a doua. A p o i ia r am ratat eu o ocazie bună după o pasă ex­
celentă a lui M a r c u T o t el a obţinut însă un penalty din care N ăs­
tase a egalat, ia r după cîteva m inute V io rel a m arcat şi golul
victoriei. A tunci am fost prim a echipă din Rom ânia calificată în
p rim ăvara C upei C upelor. Iar Viorel, ce jucător era ăsta! Păcat că
a răm as în G erm an ia. E ra un superfotbalist” . “H ai, nea Puiule,
lasă-ne cu fosilele dumitale!”, îi rupse Lăcătuş firul nostalgic. “T u
erai m ic, Lăcă. A ve ai 7 ani”. “ Da, şi ţineam şi cu Dinam o, şi nu m ă
interesa Steaua dumitaleP, încercă să-l aţîţe M arius. “ Iar eu aveam
ap roape 22 de ani, cîţi ai tu azi”. “A tunci trebuie să bat şi eu pe Bar­
celona, nea Puiule, ca să am şi eu cu ce să m ă laud cînd m -oi lăsa de
fotbal ca m ata1” . “Vezi, aicea voiam să ajung!” , încheie Iordănescu,
su n în d totodată “îm p răştierea” la cam ere. A doua zi dim ineaţă
u rm a îm b arcarea pentru Andaluzia, tărîm ul speranţelor.

Z B O R S P R E A N D A L U Z IA

L u n i, 5 m ai 19 8 6 . A ran jaţi, ferchezuiţi, îm brăcaţi în noile


costum e de prezentare, steliştii au ajuns la aeroportul “Otopeni”
puţin după ora 8. Peste nici două ore, aeronava T arom închiriată
special pentrudelegaţia“roş-albastră” va decolaspre Sevilla. In
jurul autocarului care a tras la singura poartă de acces, ciţiva
jurnalişti româniîncearcăsăprindăultimeledeclaraţii dinaintea
plecării. Gîndurilesteliştilor,îngrăditeîncanoaneleepocii,vorfi
încrustateînplumbîn“Sportul”,“Scînteiatineretului”,“Scînteia”
şi “România liberă”. Pentru liniştea poporului, trebuiau să fie
optimiste,darmisiuneacronicarilornueraatîtdedificilă. Steliştii
chiar credeau în şansa lor. “N-aveamnimic de pierdut Eu, cel
puţin,eramchiarrelaxat”,îşiaminteşteDuckadam,celcarelaora
respectivăsebazapeunprecedentfavorabil:“AcumdoianiRoma
apierdutCupaîndetrimentulhii Liverpool chiarpe«Olimpico».
De ce n-arrepetaşi Barcelonaboacănar. Iovanştie că-1 va avea
înpazăînspecialpeCarasco,darmergepeteorialui lenei:“Cred
căi-amghicitmişcările. Darnueuîlvoiurmăripeel,d-1voiobliga
sămăurmăreascăelpe mine. Cu altecuvinte, vomîncerca să ne
impunem noi jocul”. Bumbescu are două probleme. Prima e
legatădedurerile delagenunchi, care, chiardacăaumai cedat
încăîlsîdie.A douaeincertitudineafolosiriiluiArchibald.Merge
glonţ spregrupul deziarişti pentrua-i întreba dacă a mai venit
vreovestepeagenţii. Răspunsul negativparcăîl stîmeşte şi mai
rău “Pînălaurmă, ce marechestiee şi cuăsta?Asta-i culmea, să
măsperii eudeell”, seîmbărbăteazăBumbi, ridicîndu-i totodată
mingealafileului Bărbulescu“Păi, normal, lafaţata, firescmi s-
arpăreasăseîngrozeascăăla Cîndosătevadă,osăaibăimpresia
căavizitatCastelul lui Dracula”, zice Ilie, dupăcareîşi aranjează
cravatacapentruuninterviutelevizat iapoziţiadedrepţi Infaţa
gazetarilorşiredevineserios:“Dacăvorjucalafelcapînăacum, îl
voiaveaadversarpeVictor. Sîntemcamdeacelaşicalibru,ştiucă
edestul de tehnic, dar nici băiatu’ nu-i paraşutat ieri în fotbal”,
spuneIlie, nereuşindsătermineofrazăfărăsămaiarunceoperlă
de-alui. Balintşi Belodedicistauseparatşideladepărtarepardoi
liceenicarepunlacaleoevadaredelaoreledeatelier.Lanici22de
ani, Beloareprilejulsăjoaceîntr-omarefinală,precumaceleape
carelesavuraîncăsuţapărinteascădelaSocolpeacoperişulcăreia
antena stătea cu braţele îndreptate către fraţii sîrbi. “Găboajă”
pritoceşteîntainăfazavieţiiluLînabsenţaluiStoica,vatrebuisă-
1blochezepeSchuster,culmea,mijlocaşulpecare-1idolatrizează.
Ştiecăefoartetehnic, cădelaelpleacăatacurileBarcelonei, dara
mirositşi că-iplacefazadefensivăcasareaînochi.“Odatădacăaş
avea prilejul să sprintez spre poarta lor şi mi-arfi suficient”, îşi
şopteşteînbarbă,revăzîndcuochiiminţiigolurilecuSportulsau
cuDinamo,mostredevitezăşiforţă. LudcăBălans-atrasîntr-un
colţ pentru a mai “bea” o ţigară. Dibuit de ziarişti, striveşte
şmechereşte chiştocul de călcîiul pantofului şi lereaminteştecă
el a mai jucat un meci important în Spania, pevremea cînd FC
Baia Mare întîlnea pe Real Madrid. “Noi amdeschis scorul pe
«Santiago Bemabeu», dar pînă la urmă ampierdut la diferenţă
mare. Azi, datele problemei sînt total schimbate. Joc într-o
formaţie de clasă europeană, cu experienţă internaţională şi va
trebui să demonstrămce auscris ziariştii francezi desprenoi, că
sîntem revelaţia anului”. Boloni îşi calculează cuvintele cu
meticulozitateacucarecontabilulcautăîncifreprofitulnet Pune
la minus toate individualităţile Barcelonei, aşazălaplus spiritul
deechipăal Steleişicumrezultatultindesprezeroconcluzionează
că “decisive rămîntonusul demoment şi mentalitatea fiecăruia.
Noi venim după o serie de rezultate bune, ei par intraţi într-o
gaurăneagră. Dacăni Siesperiem,dacă ne organizămbinejocul
şi avemrăbdare, credcăvaieşibiine".Alăturideel, Stoicaîncearcă
să pareze lovitura destinului care l-a transformat din căpitanal
echipeiînsuspendatpentrumeciuldecisiv.“Nudezarmez.Avem
o echipă tare care va mai juca finale. O prind pe următoarea.
Importanteînsăacumsăo cîştigămp asta. Oricumvoi fi alături
de biiisfi* pentru că voi găsi o formulă ca să stau pe bancă”.
Majearuseplimbăprinaeroportparcăpentruanudanas în nas
cuvreunpurtătordepix şi agendă. Mircea M. Ionescu, cel care
împreunăcuIoanChirilă aufăcut partedindelegaţia oficială, îl
descoperăabiaînaintedeîmbarcare. Miţi nuvrea să dea nici un
pronostic. Speră doar ca forma bună din meciul cu Sportul să
continueşi-şi imagineazăungol lafeldespectaculos precumcel
dinRegie.*Stai liniştit, Meserie, căvafi i-o pentrunoi, dargolul
iivoidaeu.Ascultata minecevăspunT.Optimismullui Lăcătuş
e la fel de debordant precumcursele lui de pe dreapta. Ca şi în
teren, Piţurcăîl completeazăcuodeclaraţietemperată, unduind
printreafective măgulitoarepentruadversari, darpunctîndşi el
imperativ: “Trebuie să învingem, este marea noastră şansăf.
Avionul seridicălindela sol, ca o imensăcutie metalică în care
speranţele nu mai ascultă de legea gravitaţiei. “Sperăm ca la
întoarcereaeronavanoastrăsăfiemaigrea,cuCupaCampionilor
în ea”, anunţă stewardesa Geta Oprea, declanşînd în minţile
steliştiloro înşiruire de imagini virtuale ale unui triumfla care,
pînăînurmăcuunan, nuîndrăzneasăsegîndeascănimeni

ALVARO, DUŞMANUL BARQEI


După5 oreşiunsfertdecălătorie,incluzlndaici şioescalăde
alimentareIaTimişoara, BAC-uls-aaşezatfărăproblemepepista
aeroportului San Pablo din Sevilla. Dacă la Vejle, Budapesta,
Helsinkişi Bruxelles,fărăexcepţie,steliştiiaufostîntimpinaţide
frigşinori,aid,pecerulAndaluziei,soareleerauniculstăpîn.Cele
aproape 30 de gradeîn termometre şi în imediata apropiere a
oceanului transformaserăatmosferaîntr-unfel desaunăîncare
erai nevoit sărespiri apă. “Staţi liniştiţi, searanuvorfi mai mult
de23 degradeşi osăvăobişnuiţi şi cuumiditatea”. Cuvintelede
întîmpinare ale ambasadorului românConstantinŞandrusînt
luatecurezervădestelişti, asaltaţiimediatdecîtevazecideziarişti
careauvenitsăvadăminuneadinest. Declaraţiilealornoştrisînt
însă laconice. Camerele de luat vederi focalizează pe Piţurcă,
BalintşiLăcătuş,oameniidegol,darinterviuridaunumaileneişi
Iordănescu. Ca nişte rachete teleghidate, întrebările caută cu
insistenţă două puncte delicate. Prima se referă la prezenţaîh
delegaţieafiuluişefuluistatuluiromân, iaradoualarecompensa
stabilităpentruromâni în cazul cîştigării trofeului. Tehnicienii
noştri eschiveazăînsăşi sîntpriviţi cuînţelegeredeziarişti, care
mutătirulspreproblemedetacticăşiefectiv. Discuţianudurează
mai mult de un sfert de oră, timp în care preşedintele Nicolae
Gavrilăşi secretarulclubului, CristianGaţu, repereazăautocarul
destinatStelei.Alăturideelseaflăofurgonetăpentruatransporta
alimentele aduse din ţară şi o limuzină pusă la dispoziţia
conducătorilor. într-ojumătatedeoră,convoiulseîndreptacătre
centrul SevilleL Valentin a preferat să meargă în autocarul
echipei,motivpentrucareGaţuşiGavrilăaufostsinguriipasageri
aimaşiniidelux.
“Bienvenidos, senoresl”. Salutul venea de laAlvaro, şoferul
desem nat de organizatori să con d u că lim uzina. “S p e r să cîştigaţi
m iercuri, ca să ne răzbunaţi” . A lvaro era student la ag ro n o m ie şi
m ai cîştiga un ban prestînd tot soiul de activităţi ocazionale. A cu m
se n im erise la fix pentru c ă era m icro b ist şi ţinea cu F C Sevilla.
“ N e m ern icii ăştia de la B arcelo n a n e-au bătut în u ltim a etapă
acasă, deşi nu m ai aveau n ici o şan să la tidu. N o i cu u n egal n e sal­
vam . A şa am retrogradat şi lu m ea e supărată pe ei. O să ved eţi la
m eci că neutrii vo r ţine cu Steaua”. “ în sflrşit, o veste bună”, răsuflă
G avrilă. M ai cu italiana lui Gaţu, m ai cu un p ic de franceză, m ai
din m îini, cei trei se îm p rieten iră rapid. D ru m u l de la aero p ort
spre centrul oraşului în su m a cam 15 kilom etri. Pe dreap ta, un
im ens teren viran începea să se populeze cu corturi. “C e -i asta,
Alvaro?” , întrebă Gavrilă. “ Duşm anii dum neavoastră. S în t o parte
din suporterii Barcelonei. Ziarele anunţă că v o r ven i circa 5 0.000.
M ulţi se v o r instala aici, m unicipalitatea rezervîn d un spaţiu în
care vor intra peste 10.000 de corturi. C a să atragă clienţi, agenţiile
de turism dau biletul gratuit în preţul transportului, iar pentru cei
m ai săraci organizează acest cam ping”.

C A ZA Ţ I LA “M A C A R EN A ”

în m ai puţin de o oră, toată delegaţia Stelei intra pe uşa


hotelului “M acarena”. C otat la 4 stele, stabilim entul ales d e U E F A
pentru cam pioana noastră se afla în apropierea centrului Sevillei,
la aproxim ativ jum ătate de oră de m ers pe jos faţă de stadionul
“ Sanch ez Pizjuan", O rganizatorii satisfăcu seră toate cererile
Stelei. “ D uble” pentru jucători şi “single" pentru conducători,
acces în bucătărie, sală de m ese separată, două încăperi de studiu
şi analiză video. De asem enea, pentru seara de m iercuri spre joi
erau reţinute cam erele tn care urm au să locuiască soţiile
jucătorilor. PSnă atunci Insă, steliştii şi-au păstrat perechile
tradiţionale: D uckadam -B ălan, Boloni-Piţurcă, Iovan-Bum -
bescu, B ărbulescu-W eissenbacher, Balint-Belodedici, Stoica-
Radu U, M ajearu -Stîngaciu . D u pă plecarea lui Petcu, Lăcătuş
îm părţea cam era cu ultim ul sosit, Pistol.
în tim pul In care rom ânii se acom odau cu hotelul “M acarena”,
pe aeroportul S a n Pablo de zece ori m ai mulţi ju m alişd prim eau
în flashuri B arcelon a hii Venables. Prim ele declaraţii sînt excesiv
de n ervoase. Ju lio A lberto, fundaşul stingă, nu poate concepe să
p iardă finala, “ ch ia r dacă rom ân ii joacă foarte dur din cîte am
văzut. Ia r faptu l c ă reprezintă echipa arm atei spune m ulte”.
C olegul lui de linie, stoperul M igueli, îşi face curaj singur. Vorbele
sale se tran sfo rm ă a doua zi în ridul uriaş al cotidianului “E l
M u n d o D eportivo": “M ă doare-n cot de cum o să joace PiţurcăT,
ia r în textul de dedesubt continuă: “N u putem rata această finală!
S ă i se exp lice lu i P iţurcă cum joc eu şi cine sînt, nu invers” .
V en a b le s su sţin e în con tinu are teoria salvării sezonului prin
cu cerirea acestu i trofeu, “p e care l-aş dori şi pentru a uita de
excluderea ech ipelor engleze din cupele europene”. C arrasco este
tranşant: “O ricum a r fi, trebuie să luăm C upa1”, iar M arcos nu vede
alt cîştigător decît B arcelona pentru că “n oi sîntem m arii favoriţi
ai finalei”. D espre folosirea lui A rchibald însă, nici un cuvînt, doar
p rocen tul d e io la sută aruncat de tehnicianul englez ca şanse de a
ju c a “ N u v a fi el, v a evolu a A lon so, pentru noi nu-i n ici o
p ro b lem ă”. C u ace ste cuvinte V en ables a pus punct m inicon-
ferin ţei d e la aero gară, invitînd jurnaliştii la hotel pentru o
con ferin ţă m ai am plă. D acă Steaua stătea în oraş, adversarul s-a
retras la35 dekilometri Inafara Sevillei, InlocalitateaCarmona.
Pentruseaffde dupljoc, preşedinteleNuiiezînchiriaseoimensă
sală de mese k Hotel Alphonse XlIl, âcolo unde era programat
fastuosulbanchetlacarefuseseinvitatşi RegeleJuanCarlos.

TEREN JPOTf-fAT
După tnasa de prînz şi odihna de după-amiază, steliştii au
plecat cătt»8Benito Villamarin”, stadionul lui Betis, cealaltă
formaţiedinSevilla,pentruoşedinţădeantrenament Peste3©de
jurnalişti sînt ladatorie. Participătoatăechipa, inclusivTudorel
Stoica. La apariţia lui Iordănescu, echipat la fel cu toţi ceilalţi
jucători,ziariştiiîşidaucoate.“Nueantrenorulsecund?Fantastic
cebinesemişcă1”. IoanChirilăledăcîtevadatedespre“puştanul
cucărarepe mijloc”, dar excludevarianta ca Pulusă joace. “Da’,
daH8ip§&dus pelistţ insistă reprezentaţi-presei. Nea
Vaneanuştiaînsădespr$M$odiscuţie, poateşipentrufaptul că
deşi a făcut parte din delegaţiei, nu a locuit la acelaşi hotel cu
fotbaliştii. întSHcesttimp,dietlîpsădeactivitate,Gavrilăşi Gaţu
s-auhotărîtsăfăcăoplimbarepînăla“SanchezPizjuan”. L-auluat
dreptghidpeAlvaroşi auijţms înfaţaarenS*SdB®t ziceai că-i
stadion, ci mai degrabă o clădire imensă”, explică azi fostul
gomandantaÎclubului.“Amintratînăuntrufărănici oproblemă
amvăzut mai întîi tribuna, amlocalizat poziţiile unde vor sta
suporteriinoştri, apoiamcoborîtlavestiareşiînceledinurmăam
păşit pe gazon. Aici amobservat un lucru ciudat Se trasa deja
terenul pentru meci, dar noua dungă de pe laterale era mai In
interiorcucîţivametridecticeaveche. L-amîntrebatpemuncitor
deceoface, daromul mi-aspuscă aşaaprimitdispoziţie. între
timp, pentru că m ă în fu riasem şi ridicasem tonul, a apărut
directorul adm inistrativ, care a încercat să-m i explice că nu văd
eu bin e şi c ă aco lo trebuie să stea linia. A m am eninţat că voi
com u n ica totul la U E F A şi am plecat valvîrtej cu gîndul de a-i
spune lui le n e i d e întîm plare. D in clte am priceput rfiai tîrziu, cei
de la B arcelon a ceru seră îngu starea terenului. E ra contrar
psih olo giei u n ei ech ip e gazdă care-şi propunea să atace.
B arcelon a se tem ea în să d e contraatacurile noastre purtate pe
flancuri şi de aia au procedat aşa”, îşi am inteşte Gavrilă. lenei nu
a fost în să im presion at de descoperirea comandantului. “Lăsaţi-i,
d o m n e , să fa c ă ce vor. P e m in e nu m ă interesează decît jocul
nostru. D ac ă m erge, îi batem şi-ntr-o cutie de chibrituri” .
T eh n ician u l avea altă problem ă. Trebuia să-l convingă pe Puiu că
are n evoie d e el. D ar Iordănescu continua s-o ţină pe-a lui: “N ea
1 m i, lasă glum ele, sînt depăşit, gata, cariera m ea s-a încheiat acum
3 an i”. V alen tin, A lecsandrescu şi len ei erau însă de altă părere.

A C A S Ă L A T A T Ă L N O S T R U T R A IA N

M arţi, 6 m ai 19 8 6 .0 dată cu sosirea oficialităţilor U E F A în


oraş a dem arat şi program ul riguros întocm it pentru conducerile
celo r două cluburi. L a cafeaua d e dim ineaţă, G avrilă a prim it
hirtia cu activităţile obligatorii im puse de forul european. D acă
pen tru ech ip ă era bătut în cuie doar antrenam entul oficial de pe
“ Sa n ch ez Pizjuan”, ştaifurile aveau zi plină. D in partea Stelei au
fo st invitate 6 persoan e, dar com andantul nu va fi însoţit decît de
C r is ti G aţu . V alen tin n -a vrut să audă de nici un protocol,
A lecsan d rescu a ţinut m orţiş să răm în ă lîngă băieţi, colonelul
P iţurcă avea în c ă m ult de lu cru pentru organizarea prim irii
suporterilor, ia r Floren tin M arin escu plecase dis-de-dim ineaţă
B L trenul pentru a ved ea stîn ca de G ibraltar. A ş a că, la o ra
prînzului, G avrilă şi G aţu se îm b arcau sin gu ri în lim uzin a
condusă de prietenul A lvaro şi plecau la celebrul p alat A lcazar,
a c c t o p t ie guvernatorul Sevillei oferea u n dineu pentru U E E A şi
cele două delegaţii. “A fost ceva im presionant, povesteşte G avrilă.
R eşed in ţa fH n iB ' regilor spanioli din Andaluzia era o construcţie
im punătoare form ată din m ai m ulte clădiri d e l î p m aur.
D om inaţia arabilor din u rm ă cu secole se păstrase superb
încrustată în acest loc, c a d e altfel în mai tot oraşul. A m parcurs
încăperile nepopulate şi nu m ai ştiam unde să ne uităm . P este tot,
zidurifeerau ornate In stil oriental, cu filigran auriu, iar din loc în
Iod' din C oran îţi dădeau, deopotrivă, im p resia de
j f i S â l i şi f i s M i ”. Prezenţa jurnaliştilor la d ineu a indus în
program ul o fi# Iş ÎJp conferinţă de presă de jum ătate de oră. Pus
în tem ă încă de la h o te L com andantul şi-a întocm it im plan de
bătaie. Bănuia care v o r fi întrebările, iar răspunsurile trebuiau
bine cîntărite pentru a nu avea neplăceri acasă. Prim ul dintre ele
i-a lăsat m ască pe jurnalişti. “C ît contează că veţi juca practic în
deplasare?”, a sunat interogaţia, la care G av rilă a răspuns
stupefiant “N -o să vă vină să credeţi, dar ne sim ţim ca la noi acasă.
S în t convins că ştiţi, poporul rom ân s-a creat din unirea dacilor
cu rom anii. C el care a cucerit spaţiul unde trăiau străm oşii noştri,
îm păratul Traian, Trajanus, cum îl num esc spaniolii, s-a născut
de fapt aici, în Sevilla. D e aceea, eu consider că sîntem veri prin
alianţă cu dumneavoastră”. A doua zi, ziarele au inscripţionat pe
manşete vorbele lui Gavrilă. A u urmat întrebările legate de echipă,
pe care com andantul le-a deturnat către lenei. “C u m
dumneavoastră nu aveţi un cuvlnt de spus In alcătuirea
formaţiilor?", auÎntrebatgazetarii, careşi-auargumentat ideea
prinaceeacă“noiştiamcăînEstconducătoriipotimpunecevor”.
‘Nuştiucumeînaltepărţi, darlanoi esteexcluşi”. Spre finalul
celor30 deminuteavenit şi celebraîntrebarelegatădeprime.
Gavrilăsepregătise, aşacăapunctatpeloc: “Noi jucămpentru
mlndrie şi culorile ţării!”. “Ce era să le zic ca să nu ne ia în
băşcălie?",seîntreabăazifostulpreşedintealStelei.Adouaziam
aflatşieuceprimădevictorieaveauei.Totdinziare,undeipjjiii
culiterede-oşchioapăanunţacă«Barcelonajoacăpentru33.000
dedolari, iarSteauapentruglorie»”.
înparalel cureuniuneadelaAlcazar, însaladeconferinţede
lahotelulMacarena,leneitreceaşielprinaceeaşisituaţiedelicată,
“în cazulîncareamdştigamîine,Steauaarfisinguraechipădin
EuropadeEst carecucereşteCupaCampionilorEuropeni. Sînt
convinscăstatulromânîivaonorapejucătoriaşacumsecuvine”,
leneireuşiseşielsădribleze.Restulafostsimpluşidezarmantde
optimistpentrureprezentanţii mediadintoatălumeastrînşiîn
stabilimentulsituatînapropiereaceleimaivechibisericicreştine
dinSevilla.îndemnulluiBoloniprindeaviaţăşiînfaţapresei.“Eu
credcă şanselesîntîmpărţiteînmodegal. Fiţi siguri cădacăam
ajuns pînă aid nune-amzis căe suficient Amvenitsăcîştigăm
Cupa,nusăfacemturism.ŞtiucăBarcelonaareoserieÎntreagăde
vedete, darnoiavemoechipă. Cit despreloculdisputăriifinalei,
nu mise pareechitabil, darnidinsurmontabil”,aspuslenei.

PAHARELE LUI GAŢU


Spreseară,programulconducătoriloraînsemnatunaltdineu,
de această d a t § « fe r it |g U E F A . Trio u l G avrilă-G aţu -A lvaro s-a
îm barcat m ai f a w i p l e c î t ora la care ar fi trebuit să pornească
pentru că şoferul aţin u tsă le prezinte rom ânilor facultatea în care
studia. “N # w liit a i| § sala de clasă în care învăţa, d ar nu asta a fost
im portant, ci faptul c& facultatea de agro nom ie îşi avea sediul
î n t i N p f f i i ş | p H f e ^ .i i n d e p e p e m u r i lu cra celebra C arm en ,
eroina operei b l Bizet”. L a ora i fe&Qf M aşina intra pe sub poarta
unui im ens ranch, proprietaţgapreşedifitelui echipei F C Sevilla.
“A fost ceva devist O grădină impozantă d e un superb verde crud
îi aştepta pe:«Sipeste 20o d e invitaţi. A m început cu un d rin k p în ă
s-au strîns t o ţ lT a u n m om ent dat l-am pierdufedn ochi pe G aţu,
dar cînd ne-am revăztttCristi tocm ai term ina dintr o suflare un
păhărel de tequilla, pe care după ce-1 aşeză pe tava ospătarului rosti
«5!». D upă care m ai luă unul, îl dădu pe git şi spuse «6!». “D om ’
com andant, Jni-am propus să înch in cîte un ţoi din ăsta pentru
fiecare d in o etn ritab u i ai noştri”, explică Gaţu, spre neliniştea lui
G avrilă, care observase că ochii m arelui handbalist se cam
S U n ^ A U - a m înţeles. în ciuda aparenţelor, spo rtivii slnt
fricoşi. A u em oţii mari, au superstiţii şi p înă la ora m eciului sau a
concursuluitetSgircă să-şi găsească m ereu puncte de sprijin. Apoi,
uită şi se apucă de treabă”, explică fostul comandant. D upă vreo
oră şi jumătate, invitaţii l i fo st poftiţi să m ănînce. “A m fost
separat de Gaţu şi condus la m asa unde se m ai aflau preşedintele
Barcelonei, Nunez, şi preşedintele Com itetului de O rganizare a
finalei, portughezul Rodriguez A ntero Da Silva Resende, care-i
ţinea locui preşedintelui ţ JE F A , Jaq u es G eorges. Francezul
anunţase cu o zi înainte că nu poate veni la Sevilla din pricina unei
gripe ce-1 ţintuise la pst, T oţi se uitau la m ine ca la o curiozitate.
E ra m colon el şi şefu l unei echipe d e după C ortin a de Fier'’, spune
G avrilă, lăsind im presia că occidentalii îl priveau cu o com pasiune
n edeclarată. “C u N u n ez am vorbit num ai banalităţi. N u m i-a dat
im p resia d e su perio ritate p e care a afişat-o B erlu scon i înaintea
fin alei d in ‘8 9 . E r a m ult m ai deschis, d ar cred că n ici nu se gîndea
c ă a d ou a zi n u o să n e învin gă. Sin gu ra întrebare legată de echipă
a fo st aceea agasantă a prem ierii. Ş i lui i-am spus ce declarasem la
con ferin ţa d e p resă. N -am suflat nici u n cuvînt despre A R O sau
d esp re înţelegerea cu San d u V o g i pentru prim a de cîteva sute de
dolari ca să nu d evin penibil” , explică G avrilă.

E C H IP A M E N T U L A S O S IT N O A P T E A

în tim p c e la ran ch u l d in sudul S e villei trupele de zarazuela


d estin d eau atm osfera, iar G aţu şi G avrilă, m ari iu bitori de
an im a le , erau dezgustaţi d e u cid erea unui tau r în tim pul
m in ic o rid e i organ izate ilegal, pen tru că stagiunea se deschidea
ab ia p e 2 1 m ai, steliştii în ch eiau antrenam entul d e p e “Sanch ez
Pizjuan” cu o m iu ţă în care Lăcătuş îi uim ise p e jurnalişti cu cheful
d e jo ac ă p e c are -1arătase. C am erele d e luat ved eri strîngeau însă
c ad rele p e fizicu l d e ad o lescen t al secun dului Iord ăn escu , care
u n d u ia c u m in g e a la p ic io r p rin tre Iovan sau B um bescu. lenei,
A le x a n d re sc u şi V a le n tin p ăstrau în con tinu are taina. D u pă
r e în to a rc e re a la “M ac are n a” şi d u p ă m asa d e seară, cei trei,
îm p reu n ă cu Iord ăn escu , s-au aşezat în jurul unei m ese din holul
hotelului. E c h ip a e ra ştiută, nu puteau fi sem n e de întrebare. în
lo cu l lu i S to ic a v a ju ca B ălan , sarcin a lui fiin d de a -1 b loca pe
Sch u ster, ia r aju to r îi v a fi B alin t. P ro b lem a era p e b an ca d e
rezerve. le n e i avea m işcarea gîndită, d ar nu p rim ise în că acceptul
lui Iordănescu, caz în care nu putea conta decît pe Stîngaciu, R ad u
11, W eissen bacher şi Pistol. E r a p rea puţin, m otiv pen tru care, la
un m om ent dat, ridică ochii către Puiu şi-i spuse: “ H ai, gata, du-te
la culcare, că m îin e trebuie să ai u n ran d am en t bu n ”. R ep lica ven i
p e loc. “ Lasă, n ea îm i, că nu tre’ să jo c eu. M ă duc să văd
echipam entul, că a sosit, după care îi supraveghez u n pic pe băieţi
şi apoi m ă culc”. într-adevăr, tricourile şi şorturile so siseră d e la o
reprezentanţă “A d id as” din Fran ţa ab ia la io şi ju m ătate seara.
Iordănescu şi-a făcut program ul, a trecut pe la cam ere, d u p ă care
a coborît în hol. “A m m ai stat acolo un d m p pentru că sim ţeam că
nu m ă ia som nul”, povesteşte Puiu. “ în tr-u n tirziu am u rcat în
cam eră, dar n-am putut să adorm decît spre dim ineaţă. C h ia r dacă
nu acceptam ideea să m ai joc, gîndurile n u -m i dădeau pace. în
subconştient p osib ilitatea de a intra exista. M ă în treb am dacă
într-adevăr aş m ai putea să dau tot ce aşteptau ei de la m ine. A sta
m -a m ăcinat toată noaptea” . în tr-o altă cam eră, D u ckadam
dorm ea buştean, fără vise. Pentru el ce v a urm a v a fi aievea.

P R IN S E V IL L A C U 3 D O L A R I ÎN B U Z U N A R

M iercuri, 7 m ai 19 86 . C u ochii um flaţi de som n, Iordănescu


cobora agale spirala de m arm ură ce ducea spre sala de m ese a h o ­
telului M acarena. D upă cîteva ore de linişte, creierul începu se să
m acine aceeaşi problem ă. N ici nu l-a sim ţit pe T udorel, care l-a
ajuns din urm ă şi l-a luat de după um eri. “ Ei, ce faci, te-ai odihnit?",
întrebarea lui Stoica l-a readus la realitate pe Puiu. “ E u credeam că
în afara lui V alen tin, le n e i şi nea Ion nim eni nu m ai ştia de
propunerea care m i se făcuse. A m aflat apoi că în afara lui T u d or
m ai fuseseră consultaţi şi Loţi, şi Piţi”, rem em orează Iordănescu,
tn tim pul cln d Iord ăn escu frem ăta cearşaful sub el, cei
ap roape o m ie d e su po rteri rom âni erau gata de îm barcare pe
“O topeni". C u toţii fu seseră puricaţi la sînge, de la şefi de
în trep rin d eri p în ă la m ecan icii de la service-ul din Pantelim on.
P en tru a p rim i ap robare d e viză, ei au avut nevoie de 3 sem nături
d e reco m an d are d in p artea directorului unităţii unde lucrau, a
secretaru lu i de p artid şi a Serviciu lu i de C ad re de la Sector.
D osarul întocm it de Securitate a triat mulţi dintre aspiranţi. Apoi,
în două-trei şedinţe ţinute în clase de liceu, fericiţii adm işi au fost
p relu craţi serio s de şefii de la serviciu. “ S ă vă susţineţi în m od
sp o rtiv echipa, să nu beţi, să v ă com portaţi civilizat, să nu intraţi în
con tact cu p erso an e străine şi să nu vă treacă prin cap să răm îneţi
acolo!” , au fo st prin cip alele im bolduri ale reprezentanţilor
Partidului. T rie re a a continuat p înă la ora 4 dim ineaţa, în ziua
plecării, cînd au fo st elim inaţi ultim ii suspecţi. C h iar unul dintre
d ire c to rii d e la A v e rsa a fo st dat jos din avion tot pe baza unei
sesiz ări a Secu rităţii, iar în aceeaşi situaţie cu el s-au m ai aflat
cîteva p erso an e. A p o i, d in sfert în sfert de oră, toate celelalte
avioan e au decolat sp re Sevilla.
G a v rilă şi G aţu au plecat în jurul orei 7 spre aeroport pentru a-i
întim pina. Fără să-şi dea seam a, cei doi au intrat în aerogara, dar au
d ep ăşit punctul de gran iţă ajungînd p înă spre pistă. D upă ce au
văzut locul p e unde urm au să intre suporterii au dat să se întoarcă.
V a m eşii în să i-au oprit. “C risti avea paşaportul la el, aşa că a putut
-1
trece în ap oi, îşi am inteşte G avrilă. E u însă m i uitasem la hotel.
N o ro cul m eu a fost că luasem un ziar în care alături de titlul acela
c u T raian şi cu găselniţa cu rudenia era şi o poză im ensă de-a mea.
A şa m -a recunoscut vam eşul şi m i-a dat voie să revin”. C h iar dacă
a plecat printre ultimele, Boeingul în care se aflau soţiile
fotbaliştilor şi ceilalţi ziarişti români a sosit primuL G a vrilă le-a dat
tuturor biletele de meci, nevestelor le-a pus în braţe cele d teva sute
de dolari, după care le-a îm barcat în autocarul de transfer şi le-a
anunţat că se vor vedea direct la m ed . “Singura pe care am văzut-o
înainte a fost Ileana, soţia lui lenei. D in superstiţie nu venea
niciodată la meciurile noastre şi n-a făcut-o nici atunci. A şa că,
după-amiază, ne am î ntîlnit şi am dus-o la hotel, unde a văzut jocul.
Făcuse ceva cumpărături, ca toate fetele, şi era im presionată de
valoarea istorică a oraşului”, povesteşte Gavrilă. La interval de un
sfert d e o r fy p le la lte avioane au aterizat în Sevilla. La ieşirea din
aero g ară îi aşteptau 4.2 de autocare. Fiecare om ştia din ţară
n u m ăru l autobuzului tn care urma să urce, iar absolut toate
grupnrflfe erau prevăzute cu ghizi rom âni care au prezentat
supo rterilo r, în o r e le d ® pînă la m ed , centrul istoric al Sevillei.
T u m u l G irald ei, Piaza de Espagna, sarcofagul hii Cristobal Colon,
numele sub care spaniolii îl cunosc pe C ristofor Colum b,
descoperitorul Americii, au fost punctele de reper ale itinerariului.
D e cumpărături nu putea fi vorba pentru că de 3 dolari, cît a primit
fiecare diurnă, nu se puteau lua d ed t un kilogram de banane şi
dteva vederi. M otiv pentru care, la prtnz, pachetele cu hrană rece
de acasă şi apa de la ţîşnitori au fost singurele lucruri îngurgitate
de suporterii români. în d u d a recomandărilor primite tn ţară, 13
turişti au cerut azil politic înainte de m ed , iar alţi 20 au ales
libertatea după ce au urmărit finala, ştire pe care Gavrilă avea s-o
afle din gura ambasadorului Şandru şi pe care toate cotidienele
spaniole au publicat-o chiar a doua zi.
L Ă C Ă T U Ş ÎL S P E R IE P E S E C U R IS T

C o n fo r m obiceiu lu i, d u p ă m icu l dejun, le n e i şi-a dus băieţii


la o p lim b are. P ăd u rea B ăn easa a fo st d e această dată înlocuită cu
un su p e rb p a rc d in im e d ia ta ap rop iere a hotelului. D acă
teh n icien ii erau în g în d u raţi, iar “b ătrîn ii” ech ipei m editativi,
gru p u l p o n tiştilo r a sp art tăcerea. Lăcătu ş îl rep erase din prim a zi
p e s e c u ristu l ca re în so ţe a grupul, iar acu m socotea că ven ise
m o m en tu l să-i dea şi lu i fiori. B ăieţii se fotografiau unul p e celălat
p e aleile parculu i, ocazie cu care M ariu s l-a abordat p e om ul lui.
“ H aid eţi, to v ară şe m aio r, să v ă pozaţi cu noi! S ă aveţi şi
d um n eavo astră o am intire, nu de alta, dar după m eci n oi răm înem
aici cu toţii”. Secu ristu l a zîm bit, d ar nu era ilsu l lui. L a întoarcerea
în hotel, e l s-a ap rop iat de L ă că şi p e un ton fals şugubăţ i-a zis: “Ei,
ai glum it, n u-i aşa?". T ăcerea lui M arius a fost suficientă pentru a-i
d eclan şa firicelu l rece ce a stăruit p e spin area m aiorului p înă în
av io n u l d e înto arcere.
D u p ă c e au rezo lvat p rob lem a turiştilor, G av rilă şi G aţu,
în so ţiţi d e această dată şi d e Floren tin M arinescu , s-au aruncat în
m a ş in a lui A lv a r o şi au d em arat sp re un alt dineu. C e l oferit de
fe d e ra ţia sp an io lă. D u p ă vreo jum ătate de oră, în faţa
c o m an d an tu lu i s-au în făţişat d oi băieţi tineri care l-au abordat
d irect. U n u l d in tre ei vo rb ea rom ân eşte. “ D om nu le colonel,
M a ie sta te a S a R eg e le Ju a n C arlo s, îm p reu n ă cu R eg in a vor
p a rtic ip a la m eciu l d e d ise a r ă A r fi bucuros dacă aţi accepta să vă
p rim e a sc ă alătu ri d e p reşedin tele B arcelon ei, Llu is N unez”. C e i
d o i fă c e a u p a rte d in su ita regală, ia r d u p ă ce au aflat c ă G av rilă
“este on orat”, rom ân ul a cerut să m ai fie însoţit de o p erso an ă “A şa
am c o n sid era t că e b in e, să m ai fie cin eva” , povesteşte fostul
preşedinte stSlist. “D upăbârtcbet m -am întors la hotel şi i-am zis
f É T É B f i l É á l meargă, dar n ii^ H p p d ţ să audă. Pentru el nu conta
decît m eeiuLA şa că, p înă la u rm l|p n ilsi^ p fc fc ă m ă voi prezenta
to ttflb â B am basadorul nostru, dom nul Şand ru ”. regulă, af
spus tînărgls A tunci, cu 20 de m inute înainte de m eci, v eţi fi
C oaduşila salonul de protocol de la tribuna oficială”.

M I I ? Jir e illD R , T U D O R EL A N T R E N O R

L a “M acarena”, după m asa de p r f K î n tim pul cît echipa era la


odihnă, lenei a prim it vizita lui Ştefan ICovacs. “îm i, dă-le oniB&
fă-i să creadă Şs puterile lor, să nu sespérie pentru
sînBflH nim ic peste ei!”, i-a spus Piişâ, “D acă vo r sta U t e p e p i-
doare, v o r1n v in g e.Ia r pentni ţine, îm i, v a fi o m are realizare. E u
a n ţ ţ | fi| g | fill două ori C u pa asta cu A jax, dar cu totul altceva e s-
o cucereşti ca antrenor al unei echipe rom âneşti”. Firesc, discuţia
s-a purtat în lim ba maghiară, iar după o oră reputatul tehnician a
părăsit hotelul. S e apropia ora 16:00, cea a discuţiei dinaintea
p lecăm la stadion. C în d jucătorii coborau din cam ere, le n e i l-a
t o t deoparte pe Iordănescu. “Puiule, trebuie să te hotărăşti! T e
ja r a p e listă?”. întrebarea ferm ă a “principalului” i-a dat de înţeles
lui Iordănescu că treaba e serioasă. “N ea îm i, dacă dum neata crezi
că e nevoie de m ine, pune-măl”. “D ar dacă apelez la tine în timpul
m edului?”. “A ş prefera să nu apelezi”. “A sta o să vedem . E u oricum
intenţionez să te b a g în ultim ul sfert de oră. N u m ă interesează
d e d t să faci foza de atac şi, la nevoie, să ţii m ingea. N u am nevoie
de tine în apărare”. “Sp er să nu ai deloc, nea îm i”. Iordănescu ce­
dase. Discuţia cu Valentín, asigurarea pe d iré o prim ise de la Alec-
sandrescu că “o r ic S B fi, noi, conducătorii, răspundem ” şi mirajul
uneiultimenunţica mingeal-aurăpus. FaptuleraÎmplinitPen­
trumajoritateajucătoriloranunţul listei derezerveaveasăfieo
surpriză. Dupăceacitittitularii, lenei afăcutopauză, şi-aridicat
capuldinhlrtiapecareoaveaînfaţăşicuofaţăghiduşăazis:“Ştiţi
lace m-amgîndit, băieţi? Pentruc|pp*achinuitPuiulaantrena­
mente, astă-searăîlvoi trimiteşi peelpeteren, iarTudorel, care
mereuzicecăpebancăe multmaiuşor, osăstealingăminesă
vadăşi el dt sesuferăacolo. Iarpefoaievafitrecutantrenorse­
cund”.Spusăsubformădeglumă,informaţiaadestinsatmosfera,
darpuţinicredeaucăintenţiaantrenoruluisevamaterializa.
*
Acasă, la Bucureşti, suteledemii demicrobiştinuştiaunici
înainte cudteva oredemeci dacăjoculsevatransmitepemicul
ecran. Televiziunea o dădea pe economii, chiar dacă toate
costurilelegate deaceastăpartidăerausuportatedeSteaua. De
altfel,clubuldinGhenceaplătisetoatetransmisiiledepînăatunci,
începîndtuVcife şi încheindcuAnderlechj. înaintedeplecarea
la Sevilla, Valentin fusese personal la mamasa pentrua-i cere
aprobareatransmisiei, darlucrurileaveausăserezolvefavorabil
abiaînziuajocului Oricum, cuexcepţiafonilordincentrulţării
sau din Moldova, toţi ceilalţi îşi îndreptaseră antenele, pentru
oriceeventualitate, cătrebulgari,slrbi sauunguri.

•D A C Î lt € A P Ă M € !Î & ţ t ţ ~ Î R E I BOABE

leneiacoborltprimulînholulhotelului. Eraora18:00şipeste
jumătatedeorăseplecalastadion.S-aaşezatdestinspeunfotoliu,
a scos din buzunar o hîrtie şi a început să noteze 5 num e im ul sub
altul: M ajearu, Boloni, Piţurcă, Iovan, Bărbulescu. C h ia r daca le
vorbise băieţilor doar despre im m eci de 90 de m in ute în care să
tranşeze totul, le n e i n u uitase de varian ta p en altyurilor. l i s t a
scrisă pe îndelete atunci era rezultanta discuţiilor avute în tim p cu
Iordănescu. M iţi era socotit de toată lum ea cel m ai sigur. A l doilea
em L o ţ i . â î a r dacă nu m arcase ultim a oară în R egie, le n e i m iza
însă p e ÎMposîbilifatga'tepetării unei execuţii slabe. Pîţi exersase
¡§p m ulte p i cu succes în cam pionat p ostura de executant, iar
¡PBalam ud* ţaâgeattsatfc şi p lasat îi m ainvea în rezervă
pesBelodedici, Balint şi Lăcătuş. La apariţia fotbaliştilor, n ea îm i
a împăturit foaia, şi-a lu atS8*îm |tiSBe cinem a ştjy||$jB%bVolubiL
T re b u ia să dau tonul kopîSm ism >Em oţiile m ă gîtuiau şi p e m ine,
E ra necesar să-i scot din tensiune, să-i
fac să joace aşa cum ştiau ef^explică lenei. L a “şi jumătate”, cu toţii
erau î i % F i e c a r e respectat locul, d ar atm osfera era
apăsătoare. Lăcătuş nu m ai avea c h e f de glum e, Io v a n era
în grijorat “C în d am ieşit din cam eră, m i-am făcut cruce şi m -am
rugat la Dumnezeu doar să nu ne facem de rîs”, povesteşte Balint.
“I-am zis U M ) că dacă scăp ăm m două-trei goluri să fim
mulţumiţi. M i- e if 1 fW p teribilă de ei”. D o ar Bărbulescu a m ai
avut puterea să strigp sfo | 2 a ragazzi” în m om entul în care
autocarul a dem arat, d t o â t t e n l nit i-a răspuns. M aşin a a
străbătut cu greu distanţa relativ scurtă pînă la stadion. O raşul era
invadat de suporterii B arcelonei, în să ceva era s rjgmiu.
“Duşmanul* era Imbrăieatîjs roşu şi albastru, iar binom ul crom atic
l-a determinat p e | | S i| | i | f e | l S p i n i prim ul şi
nu vom prim i gol, Je e a iă tt^ v o i nouă!”. “Iar
euosăvfi dau o boabă şi o sădştigăm cu î-or, fl completă Lăcătuş;
mişctnd un pic stabilopodul ce se aşezase temeinic pe sufletele
steliştUor.

Ş E F D E G A L E R IE , A L E X A N D R U A R Ş IN E L

Gavrilă a fost primul din delegaţia Stelei care a ajuns la.


stadion. Însoţit de ambasadorul Şandru, el a urcat la tribuna
oficială şi şi-a descoperit locul chiar pe primul rînd, unde erau
aşezate 7 scaune. în faţa lor, in dreptul scării de acces spre gazon,
un covor era făcut sul. “Acesta se va desface şi pe el vor păşi
jucătorii Cupa va fi înmînată de Rege, chiar aud, în loja ofidală”,
i-a explicat Rodríguez. în partea dreaptă, Gavrilă a găsit şi un
teanc de programe de m ed. A luat un vraf, a strigat-o pe soţia sa,
Ema, care se afla deja sub tribuna oficială împreună cu nevestele
jucătorilor, şi i le-a dat. Aptă a mai luat cît a cuprins intr-o mină şi
fe-a trimis suporterilor care se aflau la tribuna întîi. Grosul fanilor
români aveau biletele cele mai ieftine, situate la peluză, într-un
sector fără scaune. Intraseră fit stadion imediat după ce se
deschiseseră porţile, iar acum încercau să facă faţă vacarmului pe
-4
care declanşaseră susţinătorii Barcelonei. Lupta era însă inegală
atft din punct de vedere numeric, d t şi din cel al dotărilor. Se
lansase moda tuburilor de spray prevăzute la capăt cu goarne, iar
spaniolii aveau fiecare d te o bucată. A i noştri încercau să
compenseze prin voce, dirijaţi pînă în final de un şef de galerie
inedit; actorul Alexandru ArşineL
Avertizaţi de întfmplările tragice petrecute cu un an în urmă la
Bruxelles, cînd finala C C E dintre Juventus şi Liverpool a fost
înecată în sîngele celor 39 de morţi, U EFA a luat măsuri draconice.
I .60

Faţă de capacitatea stadionului s-au vîndut 5.0S0 debilete mai


puţin.Aufostmobilizatetrupecalarăzboi:poliţianaţională,poliţia
municipală,gardacivilă,protecţiacivili,echipajeantitero,poliţişti
deghizaţi înspectatori. LaunfiMiiBiSjlat, pili dintre suporterii
Sfeşfşgl, aflat ta apropierea românilor, * w i l * « o felie de
mandarinăînfaniistelişti.înclipaurmătoareafostîmpresuratde
4 poliţiştişiexpulzatdinstadion.Lasolseaflauechipajelesalvării,
toatedotatecuaparaturăultraperformantădereanimare, şi cele
•A pompierilor, la. aer, din momentul deschiderii porţilor
stadionuluişipînălaplecareaultimuluispectator,4 elicoptereau
survolatînpermanenţă. întregefortulfinanciarfăcuti-acostatpe
spanioliaproape3milioaneştjjanătatedepesetas. Nu-imaipuţin
adevărat că şi reţeta a fost consistentă, ridicîndu-se, conform
eetîdăaiîuMeătalan“Sport”,la230demilioanedepesetas.Oparte
dinaceştiTanl.v^iga[^teiaiiţ|âA W uidinGhencesuSau,mai
exis ititeiifl centralizatalstatuluiromân.
lâHfc a i i <r
Imagine-simbol: Io va» ridică trofeul înm înat cîşdgătoarei Cupei
Campionilor Europeni
P iţu rc ă ş i S to ic a aşteap tă s ă cad ă m o n ed a c are ara tă c in e aleg e te r e n u l la
m ec iu l cu H o n v ed , d e la B u c u re şti

B e lo d e d ic i n u i-a fo st u til S t e le i d o a r î n a p ă ra re , el m a i ş i în s c r ia d in
c în d în c în d
1
V a le n t in C e a u ş e s c u ş i l o n B u m b e s c u î l fe lic ită p e
A le c s a n d
------------ re s™
---™ c u lXaeunnt,Kîn
e L ă c ă tu ş . M a r iu s m a rc a se
v r e m u r ile î n c a re c e le b r a ţig a re tă g o lu l d e 2-0 în p a r d d a cu
r e p r e z e n t a u n lu x î n R o m a n ia H on ved

P e t r e c e r e l a S t e a u a c u fa m iliile S to ic a , B ă la n ş i V a le n t in C e a u ş e s c u
B a lin t (stin g ă) a fo s t g h in io n is t u l m e c iu lu i t u r c u K u u s y s i

H IB

F a z a g o lu lu i 4 d in m e c iu l c u V e jle . B a lin t î l sc o a te d in p o a r tă n e N i e k e n
v a g a s a î n u r m ă la L ă c ă t u ş , a c ă r u i c e n t r a r e v a fi r e h ia t ă î n p o a r t ă d e
S to ica
165

Andrei Vochin
Danezii au fost anihilaţi fără probleme în Ghencea
învulcanuldinGhencea, Iovan, Belodedid, Bumbescuşirestulsteliş-
tilorieslaîncălzireînainteapartideicuAnderlecht

Stoica(stingă) şi Vercauteren(dreapta)schimbăfanioanelesubprivi­
rilearbitruluigermanVolkerRoth
Gabi Balint (la minge) a marcat golul de 2-qîmpotriva belgienilor
T f - » -a i
'»■ •
»1
H

Balint a jucat foarte bine ca aripă stingă


O ta b e lă isto ric ă : S tea u a - A n d eriech t3-o

i c e i c a re a u fă c u t p o s ib ilă m in u n ea: S tîn g a c iu , B o lo n i, B u m b esc u ,


§ jv a n , P iţu rc ă , W e isse n b a c b e r, B elo d ed ici, D u ckad am ( r in d u l d e s u s d e
la s t in g ă la d r e a p t a ) . L ă c ă tu ş, R a d u U , B ărb u lescu , Sto ica, B ălan , B a lin t
( r ia d u l d e jo s d e la s t in g ă la d r e a p t a ).
ï

R a d io g ra fia S te le i în c o tid ia n u l L ’E q u ip e în a in te a fin a le i

S t e liş t ii p ă ş e s c în c r e z ă t o r i p e g a z o n u l d e p e s t a d io n u l “ S a n c h e z
P iz ju a n ” .E r a u g a ta p e n tru fin a lă

FINAL CO PJ|ClU 8S CAMPCOMFS EUN0TC08


■ B riU ratM
ÎKiAifC
30,1» MQMMŞ ÜMUA

W k Preferencia
W Sm B m ic o a * M a te
m ' V0 ta MB» «
K s. g ţ n 1- mi
m f
2
âr%
ţi a r w ~5»
122
S§§| MU
i if i w? 054013 «a. «wifc u m tana*
- sţ m £ ir ,

B ile tu l m e d u lu i
"................ Duckadamşicolegiisăidm
Programulfinalei apărarenuaufăcut mcinci'i.irc
Majearuratează

Lăcătuşşuteazăputernicşie 1-0

Balint în scrie şi el: 2-0 şi C u p a vine la Bucureşti


T re c u s e ră 120 de m inute de egalitate. U rm a u p enaltyurile decisive

D u ck a d a m e x u ltă du p ă ce apărase ş i al p a tru lea p e n a lty e xe cu ta t de


spanioli
CelmaipreţiostrofeulalcluburilorsoseainRomânia,iarceicareîl
purtauintrauînlegendă
ntAUSCĂPARTBU.COMUNBTKQMAiti

n M U K ELHMSA BTOK,
M M M i m UUNOS Al PAUBEt

STIMA4 QŞIKAl OVACANPMMI (MKI!

Omaredeoamenii an ZiarulSportul,adouazidupătriumfio
aşteptatpestelişti1a primăpaginăcuPartidulComunistşi o
Otopeni bandăcuanunţareasuccesului

leneişi Iordănescu, ceimaititraţiantrenoriromani


B u cu ria su ccesului1de Ia S e villa d in seara de 7 m a i 1986 şi d up ă c ite va
zile la B u cu reşti
■ ¡in

S te a u a ‘8 6 . W e iss e n b a c h e r, B u m b e sc u , P iţ u r c i, B e lo d e d ic i, lo v a n ,
B o lo n i ( r in d u l d e s u s , d e la s t in g ă la d r e a p t a 1). le n e i, D u c k a d a m ,
A le c s a n d re s c u , S tîn g a c iu , lo rd ă n e sc u ( r in d u l din m ijlo c , d e la s t in g ă la
d r e a p t a ) . B a lin t, B ă la n , S to ic a , L ă c ă tu ş , M a je a ru , B ă rb u le s c u , P isto l
( r in d u l d e jo s d e la s t in g ă la d r e a p t a ).
STEAUA DE BUDAPEST

în locul program elor luate, G avrilă le-a aşezat pe cele editate


de Steaua. “A m scos vreo 5.000 de caiete de prezentare a clubului
nostru, tşi am inteşte fostul com andant. Aveau o calitate grafică
excepţională pentru acele vremuri. Erau scrise în 3 limbi: română,
spaniolă şi engleză. I-am propus lui Ilie să vindem dintre ele la
m ed , dar n-a fost de acord. Pînă la urm ă am I m cu noi cîteva sute,
iar restul au răm as acasă. După finală, acel program care in ţară ne
costase cam 40 de lei bucata s-a dat acolo cu 40 de dolari. E ra o
afacere, n u r . D upă vreun sfert de oră în care s-a m ai plimbat, a
auzit-o p e soţie strigîndu-L “A m crezut că-m i m ai cere programe,
aşa că am cam repezit-o. E a insă arăta cu degetul spre cărţulie. C u
greu am înţeles ce voia. A m luat şi eu una, am desfăcut-o la mijloc,
unde erau posterele cu cele două echipe, iar cînd am văzut ce scria
am sim ţit cum începe păm intul să m i se m işte sub picioare. Sub
poza băieţilor noştri scria «Steaua de Budapest». Eram disperat
num ai la gîndul că se va afla in ţară şi va ieşi tămbălău. A m plecat
im ed iat să-l caut p e Rodriguez. în tre tim p m -am consultat cu
am basadorul, care m i-a dat acordul să fac ce cred eu de cuviinţă.
A p o i m -am îndreptat spre locul unde se afla Valentin. I-am zis şi
lui, d ar m i-a transm is că nu-1 interesează aşa ceva, să fac ce vreau.
A ş a că m -am dus întins la reprezentantul U E F A . I-am spus
răspicat că în condiţiile astea noi nu m ai intrăm , să joace cu
B udapesta. Ă sta s-a înnegrit, a început să-şi ceară scuze, să-m i
spună că program ele fuseseră editate la Zürich şi veniseră abia în
dim ineaţa jocului şi că n-au nici o vină. E u o ţineam însă pe a mea”,
îşi am inteşte G avrilă. P înă la urm ă, com andantul a cerut ca pe
board-ul d e afişaj ce ţinea loc de tabelă tradiţională de marcaj să
defileze numele corect. Aşa că, pe toată durata partidei, spaniolii
au menţinut scris “Steaua de Bucarest - C F Barcelona”, iar la
staţiile de amplificare anunţul a fost făcut la interval de io minute
pînă în debutul jocului.

ÎN S P Ă IM ÎN T Ă T O R U L “ S A N C H E Z P IZ JU A N ”

în timpul în care Gavrilă se agita ca un leu în cuşcă, steliştii


ajunseseră deja la stadion. Au intrat în vestiar, şi-au lăsat genţile şi
au plecat să vadă terenul. “Aici a fost cel mai greu pentru noi”,
rememorează Belodedici. “Cînd am văzut ce era în tribună, ce
vacarm s-a creat ,de nu ne mai auzeam la doi paşi, eu, unul, m-am
cam tăiat”. Acelaşi lucru îl simţiseră toţi, fără excepţie. “Bucătarul
Tănase şi organizatorul Cruţescu au izbucnit în plîns. Atm osfera
era de-a dreptul înfiorătoare. Nu mai jucaserămm niciodată în
faţa a 60.000 de oameni ostili”, spune Balint. “Eram la 5 metri de
Miţi, ţipam efectiv la el şi nu mă auzea. Şi dacă nici eu n-aveam
voce, nu mai avea nimeni”, îl completează Stîngaciu. După 10
minute de plimbare pe gazon, steliştii s-au grăbit să se-ntoarcă la
vestiare, să se ascundă undeva într-un colţ. “Nu, nu, rămîneţi pe
loc!”, le-a strigat lenei. “Trebuie să vă obişnuiţi cu atmosfera!” .
După alte 10 minute, tiptil, fiecare s-a strecurat pe sub tunelul de
acces spre cabină. Boloni s-a aşezat pe locul lui, şi-a scos punga de
crampoane şi patentul şi a început în tăcere să le înfileteze tacticos.
Piţurcă şi-a mai dat un lustru la ghetele lui ponosite, dar
aducătoare de noroc. Bumbescu şi-a tras pe el chiloţii şi maioul
pe care le purtase şi la ultimele meciuri cîştigate. Duckadam a
înşfăcat sulul de leucoplast şi a început să-şi strlngă jambierii în
jurul gleznelor pînă l-a terminat, deşi suficienţi îi erau doar cîţiva
centim etri, iar Iordăn escu a prin s şi m ai tare intre dinţi cruciuliţa
de la gît. C in d a intrat in cabină, le n e i a găsit o atm osferă de
înm orm ln tare. A m ai bătut cu degetele în panourile vestiarului,
aşa cum făcea d e fiecare dată, a îndepărtat cu piciorul o pietricică
p e care num ai el o vedea şi a spart tăcerea cu voce hotărîtă. “H ei,
ce-i cu vo i, c ă v ă v ăd cam galbeni? C ap u l sus! S e ara asta va fi a
voastră. A cu m trebuie să arătaţi că sînteţi bărbaţi adevăraţi şi ştiu
c ă o veţi face! E păcat, băieţi, dacă am ajuns p înă aici, să nu luăm
C u p a. G în d iţi-vă că acasă o ţară intreagă v ă priveşte. Faceţi-le o
bucurie!”. C uvin tele lui le n e i m erseseră la ţintă. Im ediat, privirile
steliştilor s-au ridicat din p ăm înt precum floarea soarelui atunci
cind astrul răsare d e dincolo de bariera orizontului. “N oi, ăştia m ai
cu sin ge, ne-am uitat im ul la altul şi n e am spus că trebuie să ieşim
p rim ii”, povesteşte B um bescu. “Eu , Loţi, Piţi, Iovan şi Bărbulescu.
P en tru m in e şi pen tru B olo n i atm osfera nu era o noutate. E u m ai
jucasem în cupele europene, bătusem la Leeds şi fusesem pe San
S iro , iar el era obişn uit cu atm osfera de la m eciurile «naţionalei».
O ricu m , p e m in e m -a întărîtat m ereu ostilitatea tribunei. A casă,
d ac ă n u m ă în ju ra n im en i, n ici n u -m i ven ea s ă m ai b ag o
alu n ecare, d a r în deplasare, cu publicul fu rios fel cîrcă, scoteam
fu m p e nări” , exp lică B u m b i.

“ M A I E S T A T E , A M V E N I T S Ă L U Ă M C U P A !”

M a i era u n sfert d e o ră p în ă la întîlnirea cu R egele. V ăzîndu -1


iritat d e ce se întîm p lase cu p rogram ul de m eci, cei doi tineri din
su ita lu i Ju a n C a rlo s au ţinu t să d iscute cu G avrilă. “ D om nule
c o lo n e l e n o rm al să fiţi intrigat pentru ce s-a în tîm p lat N o i vrem
să ştim d acă în toată această p oveste M aiestatea S a are vreo vină” ,
s-a interesat cel care vorbea româneşte. Firesc, răspunsul
comandantului a înlăturat orice urmă de îndoială. “C um e posibil
să gîndiţi aşa? C e vină are Regele?”, a răspuns prin două întrebări
Gavrilă, care i-a asigurat că îşi va respecta promisiunea de a onora
invitaţia Suveranului. După care s-a apropiat de Rodriguez şi pe
un ton ameninţător şi suficient de puternic ca să fie auzit de cei
din preajmă i-a strigat “...vă muma-n cur, las’ că vă învăţăm noi şi
fotbal, şi geografie!”. Fără nici un periaj, fraza a fost redată a doua
zi în cotidianul catalan “El Mundo Deportivo”. G avrilă trebuia
însă să se calmeze. Cu exact 20 de minute înainte de startul finalei
a fost condus, împreună cu ambasadorul Şandru, la salonul de
protocol. înăuntru mai erau Nunez, din partea Barcelonei,
locţiitorul lui Jaques Georges, preşedintele U E F A , precum şi
preşedintele şi secretarul federaţiei spaniole. “Era emoţionat
pentru că nu în fiecare zi ai o astfel de întîlnire. Iar pentru mine, ca
militar, avea o semnificaţie aparte. Juan Carlos m-a impresionat
nu numai prin ce reprezenta, ci şi ca statură. Era un bărbat
adevărat”. După ce a intrat în încăpere, Regele s-a dus direct Ia
preşedintele Stelei, căruia i-a întins mîna şi i-a spus: “Domnule
colonel, vă felicit că aţi ajuns pînă aici!” . Apoi a trecut la Nunez.
“Domnule preşedinte, mă aşteptam ca în acest an să aduceţi toate
cele 3 cupe în Spania, dar acum sînt bune şi două". Ibericii avu­
seseră un sezon foarte bun în Europa. Real Madrid, Atletico
Madrid şi Barcelona se calificaseră în finale. în ultimul act al
Cupei Cupelor, Dinamo Kiev învinsese pe Atletico, dar în prima
manşă a finalei Cupei U EFA Real bătuse cu 5-1 pe FC Köln şi nu
mai putea scăpa trofeul. Acum se socotea că venise rindul Barţei.
Optimismul Regelui era alimentat de tot ce apăruse în presă
înaintea m eciului. “C u p a nu n e poate scăpa!” , “ Slntem m arii
favoriţi ai acestei finale!”, “ B arca joacă m eciul vieţii şi trebuie să-l
cîştige", sln t num ai cîteva titluri ce apăruseră în dim ineaţa de 7
mai. M ai mult, la tribuna a doua, pe o eşarfa im ensă se putea vedea
scris “ Barcelona - C am pioan a Europei”. Totul era pregătit pentru
m area sărbătoare a catalanilor. Inclusiv acea recepţie de la
som ptuosul H otel A lphonse al Xlll-lea, la care era invitat ş i Juari
C arlos. D upă ce a dat m in a cu toţi cei din sală, Regele a revenit la
G avrilă.
C om andantul înţelesese mesajul, aşa că după ce Suveranul a
d orit să adreseze un salut fam iliei C eauşescu p rin interm ediul
reprezentantului Stelei, G av rilă a replicat: “M ulţum esc,
M aiestate, am să transm it. în legătură cu m eciul însă, vreau să vă
asigur că nu ne m ulţum im că am ajuns pînă aici. A m venit ca să
cîştigăm C u p a” . Ju a n C arlo s a zîm bit îngăduitor, după care l-a
invitat din nou în pauză la o ceaşcă de cafea.

5 5 .0 0 0 C O N T R A 28

A cela şi optim ism dom ina şi vestiarul Barcelonei. Singura


p roblem ă d e efectiv a lui V enables, A rchibald, se rezolvase, iar
englezul fusese anunţat în prim ul “11”. înainte de a ieşi la încălzire,
ca ta la n ii au p rim it vizita preşedintelui Nunez. Întîm plarea e

relatată d e Ju a n D om enech, ziarist la cotidianul m adrilen “A S ”, şi


preluată de “G azeta Sporturilor'’ cîţiva ani m ai tîrziu. Jurnalistul
susţine că N unez a intrat în vestiar însoţit de un sponsor, care i-a
întrebat p e jucători dacă n-ar fi cazul să dea ceva bani rom ânilor
pen tru a ceda jocul. N ic i unul dintre oficialii rom âni prezenţi la
Sevilla n-a confirm at varianta. D om enech relatează că Alesanco,
căpitanul B arţei, a refuzat din start propunerea. “N o i sîntem
55.000, iar ei 28. C um să reziste? îi batem pe terenT, iar discuţia s-
a încheiat aici. Barcelona era sigură de victorie.
O ra 19:41, un ceas m ai tîrziu la Bucureşti. C on form
proTM&Miafc Steaua e prim a care iese la încălzire. în capul
tun eln M apare Bum bescu. Im ediat după el, B ărbulescu. A p o i
Iovan şi B ă lt it fc lo n i vine şi el pentru că din superstiţie trebuie
să stea in spatele lui B u m b i Arşinel montează galeria care se aude
un pic, după care sucom bă în vulcanul declanşat de apariţia
m arilor favoriţi. Ş ş ş f t f a ş J pare acum un m uzeu în flăcări.
Tuburile cu aer comprimat, tobele, petardele şi artificiile creează
înfricoşătoru l ^ ctacol de sunet şi lumină îm pins spre apogeu de
intrarea triumfatoare în arenă a lui Archibald. A i noştri m erg în
| i a i t e £ « f c stingă a terenului, vizavi de m icul grup de suporteri
români.
Tudorel Stoica îl ia pe după um eri pe Iordănescu şi-l prezintă
în faţa soţiilor. Valeria, nevasta lui Puiu, nu ştia nim ic despre
punerea lui pe lista de rezerve. A vea să se dum irească abia cînd
Tudorel i-a desfăcut fermoarul de la trening şi i-a arătat tricoul alb
de pe dedesubt “Atunci m i-au dat lacrimile”, îşi amintpş»#»Puiu.
încălzirea a durat aproape 20 de m inute. în partea spaniolă,
fiecare şut al lui Carrasco, Victor, A rchibald sau Sch u ster era
însoţit de “ 01e”-ul tribunei. Ibericii au plecat prim ii la vestiare,
lăsînd senzaţia că au de gînd să curme rapid tensiunea ce-i apăsa
şi să apuce de toartele Cupei. A i noştri au m ai răm as vreo două
minute, profitind parcă de liniştea ce se lăsase peste arenă.
Intermezzo de care a profitat şi dirijorul Arşinel, a cărui trupă s-a
auzit din nou scandînd numele Stelei şi al Rom âniei.
PROBLEMA LUI VAUTROT
Ora 20:10. îmbrăcaţi lo alb. stcfiştii apar pe tunelul din stingă
‘ oficialei”, avtndul tn frunte pe tuşicrul Dclmer. î n partea cealaltă,
cap de coloană e M idie! Vautrot. Francezul fusese desemnat să
conducă finala, toţi fiind de acord c i aceasta poate fi mare lui
şansă de reabilitare. In u rm i cu doi atu, după semifinala Cupei
Cam pionilor dintre A S Rom a şi Dundee United, preşedintele
Italienilor, Dino V id a, a declarat că a avut o discuţie cu Vautrot
pentru a-l convinge să ‘ tragă" pentru echipa lui. Investigaţia
declanşată de U E F A n-a putut dovedi nimic relevant, dar vllva
creată nu putea dispărea peste noapte. Aşa că, la momentul Se-
villa. toţi ochii erau pc francez. Tot pentru e l In ziua meciului so­
sise şi lorgos Vardinoianis. C u puţin timp tn urmă, nemulţumit i
de cum ‘ fluierase’ un m ea de al lui Panathinaikos, grecul Îl ame­
ninţase In stil mafiot cu pistolul. Vautrot a scris totul tn raport, iar
U E FA l-a suspendai peo perioadă îndelungată. în afara apropierii
lui de Steaua. Vardinoianis a bătut drumul pînă în Andaluzia şi
pentru a-şi rezolva problema. S e baza pe vorba bună pe care
M ircea Pascu. membru In forul european, o va pune în favoarea-i
şi pe prezenţa in corpore la Sevilla a mai marilor de la Zurich. De
a ltfel la finalul m eciului d avea să coboare pe gazon, lntr-un gest
de sfidare la adresa celui care-i produsese suspendarea.

S T A R T IN IN F E R N

1 Starea de spirit al lui Vautrot nu trăda vreo tensiune aparte.


După salutul echipelor, Iovan şi Alesanco au fost chemaţi Ia
jumătatea terenului pentru a alege mingea şi terenul Norocul e
de partea spaniolului Barcelona avînd lovitura de începere.
D uckadam pleacă în poarta d in stînga, d ar solicită intervenţia
arbitrului pentru a scoate în afara terenului u n tub de sp ra y
aterizat în q u h IA # 6 m etri. crainicu l
încearcă să potolească torentul de petarde şi fum igen e p arcă fă ră
sftrşit. Elicopterele patrulează în continuare deasupra stadionului.
JLora 2D:i6. într-o atm osferădeCupâtă p arsă din scenele de luptă
ale film elor istorice regizate de Se rg iu N icoiaescu , C a rra sc o
loveşte prim ul m ingea, Archibald o dă înapoi, iar stoperul M igu eli
trimite în a lt s p e careţiltiostru, de unde Bels|© |iici o işespingdtju
capul. Prei&BŞiiŞni, pasează frontal la Piţurcă, dar vîrful Steteifceste
sem nalizat în ofsaid. B a rţa reia atacul p e u r i a ş i tipic englezesc
impus de Vanables. Iovan îi ia faţa lui M arcos şi respin ge în afara
terenului. “A u vrut să ne term ine în prim ele m inute. A tu nci m i-a
H pt team ă într-adevăr", îşi am inteşte Fan e. P e p artea cealaltă,
B ă r b u le s c iilia pulsul lut & r r a s c o ,^ i a ^ ii# id..jprtMmi>dÎB Ş i n ă
într-un panou publicitar. Schuster bate lovitura liberă dinlateral,
d at B um bescu e ma§ rapid ca A rch ibald şi ţrim iţ$ în corner.
Î M f l lc d # în delir, ai noştri sînt toţi în careu. G erard o, fundaşul
dreapta, urcă gLţjl, d arşu tu ld e la 15 m etri explodează în reclam a
din stînga lui D uckadam . Span iolii încearcă din nou pe stînga.
Julio Alberto, celălalt firndaş lateral, plonjează şi el în atac şi obţine
o altă lovitură liberă pentru Schuster, şutai neam ţului lo r t t ş ş l
3
parat cu siguranţă de şvabul nostEU. D uckadam . E abia m inutul 8.
Boloni sim te că nu-i în regulă ş is t i l^ i iaeo ech ip ieri să iasă din
careu. îl aşază cu m îr|f,p rc ă pe Ba lin t.trimite s p r i U c lB u ş. însă
faza nu are continuitate, Pîţurcă sparge gheaţa, dar şutul lui din
întoarcere nu găseşte poarta lui Ijis a iL Barcelona revine ln a ta c
Pentru că Schuster e M ocat flH S i e Bălan şi Botint, M arcos se
transformă în coordonator şi fmalizator. Belodedid li simte
intenţia de a pătrunde din iinia a doua, îl ajunge la io metri de
Duckadam şi-şi dă drumul la o alunecare salvatoare. Bărbulescu
ţipă la tuşier, acuzîndu-1 că n-a ridicat ofsaid, dar d n e să-l audă?
Im portante că a trecut primul sfert de oră, c |e to t Q ^ i că Barţa
simte că are un adversar bine organizat în feţă. Tim pde io minute,
m ingea moare la mijlocul terenului ca dispărută într-o gaură
neagră. “ N -am făcut o partidă spectaculoasă, dar din, punct de
vedere tactic ne-a ieşit totul. Am stat foarte Mnfclnteren şi ne am
completat unul pe altul de minune’’, rememorează BoloaL
Bum bescu e m ereu primul în duelul lui cu Archibald. “Alerga
foarte mult, era periculos, dar m-am prins imediat că e fricos. I-am
pus cîteva capace în primele minute şi am reglat conturile. După
j i a a început să treacă mai rar pe la băiatu, iar cu timpul s-a liniştit
definiif#” , îşi aminteşte Bumbi. Tot Marcos e cel care ajunge
primul la poarta lui Helmuth, dar lovitura de cap a spaniolului
n-are cum să-i dea emoţii uriaşului. M ai degrabă piciorul ridicat
de Carasco pînă la freza portarului nostru, H H g^enesâJBHBpK
imediată a lui Belodedid. Cel mai tinăr jucător alfinalei asărit în
apărarea colegului său, s-a oprit în pieptul lui Carasco, i-a cerut
socoteală, dar VauQPot a găsit de cuviinţă să le arate “galben”
am îndurora. “A tu n d mi-am dat seama că începuseră să-i lase
nervii. N u au putut să pătrundă n id pe dreapta, ftlsfpe stingă, n id
pe centru. Trecuse jumătate de repriză şi nu făcuseră vS&8& Au
început să lovească”, rememorează Lucică Bălan. Balint cade
prim ul sub lama ud gaşă a lui Julio Alberto. Peste două minute
Boloni îşi potriveşte mingea pe stingul, dar balonul îi sare şi
finalizarea devine un veritabil dropgol rugbystic. Bumbi mai
cîştigă un duel cu Archibald. Pe respingere m ingea zboară în
dreapta spre Lăcătuş, Julio Alberto ajunge primul, dar o dă încet
spre Urruti, M arius insistă, însă Vautrot fluieră fault Ia român,
căruia îi arată şi cartonaş galben. Jocul basculează din nou spre
terenul nostru. Schuster se insinuează în careu, centrarea lui
Pedrazza îl găseşte singur, dar lovitura de cap sftrşeşte în peluză.
Parcă pentru a se răzbuna, peste un minut, neamţul trage cu
pămîntul de la distanţă, dar Duckadam e atent şi prinde. Venables
se ridică de pe bancă şi-i ordonă lui Pichi Alonso, ucigaşul
Goteborgului, să iasă la încălzire. îi e clar că Archibald e sub
papucul lui Bumbescu. La mijlocul terenului, Boloni muşcă din
fiecare palmă de teren. Recuperează mingea de la Alesanco, dar
Vautrot fluieră iar. Fault pentru Barţa, cartonaş galben lui Loţi.
Marcos intră şi mai tare la Bălan, dar francezul nu mai umblă la
avertismente.
Mai mult, colegul lui, Delmer, îl opreşte pe Lăcătuş, plecat de
la limita ofsaidului. Jocul se mută iar în terenul nostru. Schuster
mai încearcă o şarjă, îi pasează lui Archibald, britanicul
prelungeşte în cel mai fin stil latin pînă la Carrasco, centrare
înaltă, Duckadam iese, dar nu ajunge mingea care se îndreaptă
spre poartă, Marcos e atît de aproape de ea, în tribună ai noştri
închid ochii, e gol? Nu, pentru că Bărbulescu apare ca fumul din
lampa lui Aladin şi îndeplineşte dorinţa rom ânilor aruncind
mingea în corner. Spaniolii prind iar culoare în obraji.
Iliuţă, eroul celei mai grele faze a meciului, vrea să transforme
parcă filmul jocului într-o suită de imagini la limita suportabilului,
pasează prea încet lui Duckadam, dar Helmuth se revanşează şi
pluteşte ca o felină prinztnd mingea. Repriza se îndreaptă spre
remiză, dar şutul Iui Piţurcă din ultimul minut, oprit doar de plasa
laterală a lui Urruti, înseamnă încă un cui înfipt în încrederea
spaniolilor.

CADOURI PEN TRU REG E

La pauză, Gavrilă a coborît aşa cum promisese la salonul


oficial pentru o nouă întîlnire cu Regele. Juan Carlos nu mai era
atît de optim ist “L-am văzut în momentul în care i-am înmînat
micile cadouri cu care mă pregătisem şi pentru care primisem
încuviinţarea camarilei ca să le pot oferi. Un fanion mare, cusut
în fir de aur, pe care erau inscripţionate datele meciului, stema şi
culorile echipei noastre. Pe el am prins două insigne, una pentru
Rege, alta pentru Regină. Tot pentru doamnă am oferit o ie
superbă din borangic, confecţionată manual la Breaza. Carlos a
rămas cu gura căscată şi m-a întrebat cine poate face aşa ceva.
I-am expicat că rate opera unor artizani români, după care i-am
mai dat o cupă imensă din cristal pe care o comandasem la
Pădurea Neagră, lîngă Oradea. Mi-a stat pe buze să-i spun că acest
ultim cadou vine în compensaţie pentru Cupa Campionilor pe
care o vom lua noi, dar mi-a fost teamă ca remarca să nu fie
deplasată. Regele a primit darurile, mi-a mulţumit, după care, în
glumă, i-a reproşat lui Nunez că din partea Barcelonei n-a primit
niciodată vreun suvenir. Apoi s-a îndreptat către oficialii de la
U E F A , care i-au explicat cum trebuie să procedeze la finalul
meciului pentru decernarea trofeului. I-au explicat că se va
desface covorul roşu, fotbaliştii vor urca, iar el va înmîna doar
Cupa, medaliile căzînd în sarcina altcuiva”, povesteşte Gavrilă.
în vestiarul Barţei, pereţii se îngustau parcă strivind umerii
băieţilorluiVenables.“Eranormalsăfieaşa,explicăBoloni. După
Jifta repriză noi găsiserămrăspunsurile la unele întrebări pe
careeide-abiaacumîncepeausăşilepună”. Dintribunaoficială,
ÎVuiiezatransmismesajulcăprimasevadubla.Maresimpatizant
iX Baffceianeî, paţţnmtl societăţii “Tudor”, cea care fabrica
acumulatori, suplimentase din propriul buzunar recompensa.
Dincolo,lanoi, leneiapăsapedalamoralului.“Bravo,băieţi!Ce-a
fost mai greua trecut. De-acumimportant e să dămdrumul la
pase, sădrculefflingea,pentrucăsîntobosiţi.Aţivăzutcănusînt
zmei. Hai, căsepoate!”.

PDftJ, MASBJLtffilPRIZĂ
Apariţiapeterenaechipelor,nemodificatelapauză,reaprinde
vîlvătaiape“SanchezfSşjfflnf.Spanioliischimbătactica.Alesanco
strigăînpermanenţălafundaşiilateralisănusemaiaventurezeîn
atac.Loţisimtepasultremurataladversarilor,încăsprepoartalui
Umadfi şi mai încearcăun şut. Majearuîl sprijinăfLjpestecîteva
minutev<Hfdllui şuierăla cîţiva centimetri debara spaniolilor.
fostprimul csHgg-aluat pieptcu¡tJe depărere Boloni.
Cîndaînceput să-i driblezeşi săseîndreptecu faţa numai spre
terenul loramînţeles cutoţii că aşatrebuiejucat Noi amprins
curaj, iarei aumai făcutunpasînapoi”.Acum, Steaua stăpîneşte
joculşi teritorial. Paseleîncepsăseînlănţuie. Boloniîmpingeun
balon spre Majearu, “Nutria” îl culcă pe Gerardo, pasează la
Riţurcă,Victor întregeştetriunghiul cuunbalonpentruBoloni,
spanioliinuştiupeciae&ămaialerge. Loţi schimbărapidşuMiţi.
are mingea pe sdngul, dar nici de această dată “trasorul” nu
nimereşteţinta.Stadionulintrăînsăîntăcere, iardelapeluzadin
d reap ta s e au d v o c ile r o m â n a şilo r lu i A rşin e l. A siste n ţa ren u n ţă la
flu ierătu ri ş i ap lau d ă. “A tu n c i m i-a m dat sea m a că n u m ai pu tem
p ie rd e m e c iu l” , s e d e stă in u ie B e lo d e d ic i. “ U r m a u n c o rn e r la
p o arta n o astră. în c lip e le c în d îm i cău ta m o m u l p e c are să-l iau în

m arcaj le -a m su rp rin s ch ip u rile lu i V ic to r, S c h u ste r şi A rch ib ald .

A v e a u n işte fe ţe d e o a m e n i speriaţi, deznădăjduiţi. în acel m o m en t

m i-a m z is c ă v a fi s e a r a n o a stră ” . S c ă p a ţi d in iu reşu l ro m â n ilo r,


s p a n io lii tre c d in n o u în teren u l n o stru . S c h u ste r e x e c u tă ia r u n

c o rn e r lu n g d in d r e a p ta Ped raza trage d in p rim a, m in g ea se scurge


p r in fa ţa p o rţii, A rc h ib a ld d ă d ru m u l la o alu n ecare c a d e fu n d aş,
d e v ia z ă m in g e a , d a r n u -i im p u n e d e c ît o traiec to rie la c îţiva
c e n tim e tri d e b a r a lu i D u c k a d a m . A re n a eru p e d in n ou ca p en tru
u n u ltim a sa lt. le n e i s im te a m e n in ţ a r e a î ş i în to a rc e cap u l sp re

b a n c a d e re z e rv e şi-l c h e am ă p e Iord ăn escu , căru ia îi zice p e u n ton


b lîn d : “ P u iu le, te ro g fru m o s, sp u n e-m i, in tri sau n u intri?” . D u p ă
c a re , fă ră s ă aştep te răsp u n su l, c o n tin u ă tăios. “T re b u ie să intri! N u
v ezi c ă a m sc ăzu t la joc? H a i, la încălzire!” . P u iu s-a rid icat im ed iat

d e p e b a n c ă . S - a u itat o c lip ă în trib u n ă p en tru a o rep era p e V a leria


şi a în c e p u t s ă alerg e. L a m a sa p rese i, ru m o are. “C h ia r e p o sib il aşa
cev a?” , s -a u în tre b a t in c lu s iv ju rn a liştii ro m ân i. P h ilip p e
R e th a q u ie r, d e Ia “ L ’E q u ip e ” , m e rg e g lo n ţ la Io a n C h irilă . “ D a, are
3 6 d e a n i ş i n -a m a i ju c a t în tr-u n m e c i o fic ia l d e 3 sezo an e” , îl
lă m u re şte N e a V a n e a . E z io D i C e s a ri, d e la “C o rrie re d ello Sp o rt” ,

îş i an u n ţă c o m p atrio ţii c ă Io rd ăn escu a m ai jucat o repriză în iarnă,

în “ a m ic a lu l” cu V e ro n a . E s te m in u tu l 73. P u iu se d ezech ip ează şi

p le a c ă îm p r e u n ă cu le n e i s p re m a rg in e a teren u lu i. “ B ă ie ţii au

n e v o ie d e în c re d e re şi d e m o m e n te în ca re să-şi trag ă sufletul. N u

m ă in te re se a z ă s ă fa c i fa z a d e a p ă ra re . Ţ in e m in g e a cît v re i, d ar
numai în terenul lor!”, i-a turuit lenei, după care l-a strigat pe Bălan,
cel chemat la înlocuire. “Bravo, Lucicăf. “Baftă, nea Puiuler. După
schimbul de amabilităţi de la margine, Puiu sprintează uşor spre
axul terenului. Din afară pare stăpînul cercului de la centrul
terenului. Are pe spate numărul 13. N oroc sau ghinion? im ediat
intră în joc. Agaţă mingea, se uită în dreapta, Schuster îl întîmpină,
iar Puiu, discret, îi strecoară balonul printre picioare. “A fost ceva
extraordinar, îşi aminteşte Belodedici. Noi, cei mai tineri, nu ştiam
nimic. Cînd l-am zărit pe teren am tresărit un pic, dar cînd am
văzut ce-a făcut cu prima minge m-a bufnit şi rîsul. Şi m-a
alimentat cu o forţă şi cu un curaj greu de explicat acum în cuvinte”,
în fapt, Puiu făcea exact ce-i ceruse lenei. La faza următoare, tot el
se îndreaptă către minge, dar fentează din corp, balonul se scurge
către Boloni, Loţi ridică privirea, Piţurcă i-o agaţă şi fuge de
Migueli. Mingea îi vine teleghidată, Piţi e singur la 16 metri,
balonul îi sare în faţă, are posibilitatea voleului devastator, dar
Alesanco apare ca prin miracol şi-l blochează chiar în momentul
şutului. “Aia a fost cea mai mare ocazie a noastră” , crede Boloni.
Spaniolii mai încearcă ceva, dar totul se loveşte de barajul lui Iovan,
Bumbescu, Belodedici şi Bărbulescu. “în apărare n-aveam
probleme, dar nu mai puteam urca în atac” , explică Iovan.
“Simţeam cum mă apasă miza imensă. Altădată zburdam pe
dreapta, acum, din cauza presiunii şi a fricii de a nu greşi, parcă nu
mă mai ţineau picioarele. Cred că dacă finala era tur-retur, altfel se
juca. Riscam mai mult şi unii, şi alţii, şi făceam spectacol” . Sh ow ­
ul a existat şi la Sevilla, iar protagonistul s-a numit lordănescu. Cu
10 minute înainte de final, Puiu arestează mingea. Şi-o dă puţin
înainte, Victor şi Marcos se reped ca ulii, dar lordănescu o trage
imediat inapoi, m oment In care cei doi se dau cap tn cap. C a într-
o supercoridă, Puiu pare toreadorul, iar adversarii biete animale
tnfilnte. Boloni sim te că acum are nevoie de floricelele pe care
altădată le dezavua. “A şa, Puiule, driblează-il”, L ă strigat Lo|fc
Urruti începe s i tragă de timp. Incredibil, spaniolii se gîndesc la
prelungiri, ei care îşi propuseseră să lichideze conturile în primul
sfert de oră.
Venables e uluit şi face o m işcare de neînţeles pentru toată
lumea. Iese Schuster, intră Moratalla! “M i-am frecat mîinile de
bucurie”, recunoaşte lenei. “Neamţul era cel mai periculos om ai
lor”. M inutele se scurg greu şi pentru români, şi pentru spanioli,
iar fluierul lui V autrotvine ca o izbăvire. Final.

S P R IH T O Î.IR E A L A L LU I B Ó l G N Í

OştUe se prăbuşesc pe teren. lenei îl felicită pe Iordănescu şi-i


şopteşte ceva la ureche. M asorul M itică Neagu trece cît poate de
repede pe la fiecare pentru un masaj sc u rt Lui Lăcătuş îi arde de
glum e. M arşează şi Bum bescu. Boloni îşi înşiretează din, nou
ghetele, socotindu-le parcă responsabile că n-au direcţionat bine
m in gea spre poarta lui U rruti. Vautrot fluieră scurt. M ajearu
încalţă la loc ghetele, Iovan pleacă la tragerea la sorţi a terenului
începe prim a repriză a prelungirilor. Bdldni m ai încearcă o dată
şutul, d ar m ingea zboară iar peste poar t it Sp an iolii apelează la
h o ţii Archibald se izbeşte de ¡M o n i în careuŞiim ploră penaltyul.
Vautrot îi zîmbeşte ca unei curtezane m incinoaseşi-l & le semn să
s e ridice. M arcos im ită procedeul peste cîteva minute, dar pînă şi
suporterii B aicei se amuză. A i noştri prind curaj. Belo e furat de
fază, uită de recom andarea lui lenei de a nu ataca decisiv şi se
repede la cenW iI te r e n u lp is M ia m in gea lui C arrasco. Sp an iolu l
a r e J i i ^ i f e f c ^ A l i n g i i f t a f t r t l i l f t î i strecoară m ingea printre
picioare şi o tuleşte spre poartă. A r e v iţ ^ ă d e sprin ten B 1M 1 J&
urma. S e declanşează o cursă de 4 0 de m etri în care L o ţi talonează
d isp erat Poate oare să reziste? D oam ne, are şi el 33 de ani. B o lo n i
în să se ţin e scai de C arrasco şi într-u n fin al îi su flă m in gea. U fi
“M i-era o ruşine de Loţi, de nici nu-m i venea să m ă uit în och ii lui”,
povesteşte Belodedici. “îm i reparase greşeala ş i cred eam că o
să-m i zică v reo două. A m avut noroc că L o ţi nu m ai putea scoate
o vorbă. S i li t a la m ine, parcă ar fi vrut să m ai spun ă ceva, d ar n u
m ai avea suflu”, îşi aminteşte Belo rîzînd. A rchibald încheie p rim a
repriză a prelungirilor cu un sprin t ob osit p în ă în p reajm a lu i
Duckadam.
Vautrot dă sem nalul de schim bare a teren u lu i Fotbaliştii fură
în treacăt o g a ră de apă şi se aşază pe poziţii pentru ultim a zvîcnire.
S ţeaua pasează cu calm. Iordănescu m ai încearcă u n dribling, dar,
obosit, pierde m ingea. Bum bescu îl salvează cu preţul unui carto­
naş galben. Bărbulescu îşi am inteşte de H onved, încearcă o nouă
terepentină dar Urruti nu e A ndrusch. M ajearu vrea să dem on ­
streze că ăsta-i cel m ai bun m eci al lui de cînd e la Steaua, însă şutul
M - ş i găseşte ţinta. C atalan ii încearcă şi u ltim a varian tă ilicită.
C arrasco îi pasează cu m în a lui M arcos, care înscrie. Stadion ul
sare în aer, dar Vautrot nu-şi perm ite să-şi com prom ită seara rea­
bilitării. E clar, nim ic nu se m ai poate întim pla. Sp an iolii nu m ai
forţează gîndindu-se că în finală au ajuns tot în u rm a loviturilor de
departajare. D e aceea, Venables ¡Ujfcw llt fjfe teren pe Pichi Alonso
în lecul lu i ArChîbald. Şi la noi, Mbifa 11îl schim base pe Piţurcă.
Fluierul final găseşte am bele bănci în picioare.
N E B U N IA P U Ş T A N I L O R

Taberele se regrupează. lenei se caută în buzunarul de la haină


şi scoate hîrtiuţa scrisă după-amiază în hol la “Macarena”. Trece
printre jucători şi anunţă; “ Bat Majearu, Boloni...”, dar face o
pauză. Piţurcă ieşise, dar şi Radu 11 era un specialist. “Baţi,
Marine?", a întrebat lenei. “Nea îmi, nu sînt încălzit. Abia am
intrat şi-mi tremură picioarele”. Refuzat, lenei şi-a îndreptat
privirea spre Iordănescu. Puiu i-a luat-o înainte. “Nea îmi, nu.
Orice poţi să-mi ceri, numai asta nu. Pentru mine a fost ultimul
joc. De acum voi fi doar antrenor. îţi dai seama că dacă ratez n-am
să mă mai pot uita vreodată în ochii băieţilor. Te rog să mă
înţelegi!”. lenei era în dificultate. Colac peste pupăză, Iovan a venit
şi el să anunţe că nu poate trage pentru că-1 supără piciorul.
“Recunosc acum că am minţit, spune Fane. Mi-a fost frică, ăsta-i
adevărul”. Al cincilea, Bărbulescu, n-a spus nimic, dar cine să
execute a treia şi a patra lovitură? “Lasă, nea îmi, că bat eu şi te fac
cel mai mare antrenor al Europei în seara asta”. Vocea lui Lăcătuş
l-a făcut să tresară pe le n e i “A fost o nebunie. M-am hotărît aşa,
dintr-o dată, cînd am văzut că nu se înghesuia nimeni. E
explicabil, aveam 22 de ani şi nu realizam ce răspundere îmi iau.
Acum, n-aş mai bate în ruptul capului”, spune Marius. Imediat
după el s-a înscris şi Balint, aşa că lista era întocmită. “Pentru
mine, faptul că rezistaserăm atît de bine, că nu primiserăm gol, era
deja o mare satisfacţie”, explică Balint decizia luată. De acum nu
mai conta, aşa că am fost detaşat”. De Duckadam n-a avut timp să
se ocupe nimeni. Doar Stîngaciu a venit la el şi i-a şoptit la ureche:
“Helmuth, tu o să ne aduci Cupa! Hai, mă, să facem, mă, ceva
pentru ţara asta, pentru echipa noastră! Uite, eu o să stau la
marginea terenului şi o să m ă rog pentru tine". “Lasă, mă, asta, I-a
întrerupt Duckadam. Ia spune, tu ştii unde bat ăştia?”. “D e unde,
mă, că n id nu ştiu cine o să tragă. D ar nu asta contează. T u n-ai ce
pierde. Eşti singur în faţa a 70.000 de spectatori, n-o să te
condamne nimeni acum dacă primeşti goluri. Dar o să aperi, n-ai
cum să nu aperi măcar una! Tu nu vezi d t de mare eşti? H ai, sus,
Dumnezeu să fie cu tine şi cu noiT, l-a îmbărbătat Dan şi a plecat
spre marginea terenului murmurînd prima rugă.

D U C KA D A M , CU D DE LA D U M N E Z EU

Vautrot a ales poarta dinspre peluza unde se aflau suporterii


români, iar Steaua a fost desemnată prim a executantă. C e i 10
jucători s-au aşezat în cercul de la centrul terenului, în tim p ce
portarii s-au dus spre careu. Primul executant e Majearu. “Baftă,
Miţi!”. “Nutria” pleacă agale spre poartă. U rruti se aşază între
buturi şi încearcă să-i prindă privirea românului. M ajearu evită să
ridice ochii. Îşi aşază mingea la punctul cu var, se dă înapoi patru
paşi şi hotărăşte să tragă în dreapta portarului. E ra cel mai tare
adversar al lui Duckadam la penaltyurile de după antrenamente,
în tribune, huiduielile muşcă vîrtos din timpanele alor noştri. Miţi
se îndreaptă spre minge. Paşii îi sînt uşori. Pune stîngul înainte şi
loveşte cu latul dreptului în diagonală. Plasat, dar, vai!, prea în cet
Urruti pleacă spre dreapta şi respinge. Stadionul ia foc. “ Barşal
Barţa! Campeones!”. “Eram extenuat fizic. Poate era bine să fi
refuzat şi eu, dar nu m-a întrebat nimeni. Pentru toată lumea era
firesc ca eu să bat", spune cu tristeţe Majearu. “în acea clipă am
crezut că pierdem. Dacă cel mai bun executant al meu ratase, nu
mai aveam la ce să mă mai gftidesc”, recunoaşte lenei.
Duckadam schimbă loculînpoartă cu Urruti şi parcăoumple
cu fizicul lui. îşi m urmură ca pentru el: “Hai, Helmuth! Primul
penalty e cel mai important. Dacă ghiceşti, pe urmă îi |oci tu pe
ei". Spaniolii îl trimit pe Alesanco. Căpitanul echipei ¡§-a asumat
responsabilitatea de a deschide seria loviturilor. Duckadam îşi
îndoaie genunchii pe linia porţii. Tribunele pregătesc v A fc A
nebun al succesului. Spaniolul se retrage. Se ■ 0p®8fte..ftamam
săritor în înălţime care aşteaptă tunetul sacadat al spectatorilor.
Vine spre minge. Duckadam nu se grăbeşte. Stă puţin pe loc, după
care îm pinge în picioare şi pleacă în dreapta. Acolo ajunge şi
mingea. Duckadam apără!!! “Sînt salvat”, îşi spune Majearu şi
lipeşte o palmă de încurajare pe spatele lui Boloni, care s-a ridicat
pentru a executa. “Bat în stingă lui. C u Sportul am dat tot acolo şi
probabil că portarul a văzut caseta. îşi va spune că schimb colţul,
pentru că am ratat, şi d-aia n-o fac. Important e să nu dau afară,
aşa că trebuie să am grijă. Ah, şi cit îmi doream să nu ajung la
momentul ăsta”, îşi spuse Loţi în drumul spre careu, ţin u ţi gîndea
altfel Boloni îşi pune balonul pe var cu o mişcare hotărită. Lasă
senzaţia că n-are ch ef să mai prelungească agonia. Se îndreaptă
spre m inge, trage, dar, de frică, nu trimite lîngă bară. Urruti
schim bă şi el colţu l mergînd pe teoria alternanţei. Şi-i iese! De
furie, Loţi trage în mingea respinsă, dar golul nu poate fi validat.
Stadionul renaşte iar. Lui Loţi îi vine să se bată singur. “De ce a
trebuit să gîndesc atît? De ce? A ici nu e locul unde trebuie să fii
cerebral A ici îţi trebuie nebunie şi inconştienţă. Ce-am căutat eu
aici? D e ce m-am băgat?”. Oftatul greu al tribunei a stopat procesul
de conştiinţă al lui Boloni. “ Esteeeee! Bravo, Duca! Nu-i nimic,
Loţi! Duca a apărat ia rf. Băieţii jubilau alături de micuţa galerie
rom ân ă. “D u p ă p rim u l p en alty a În ceput, d e fapt, jo cu l
psihologic”, explică H elm u th. “M -am g în d it c ă ai n oştri
schim baseră colţul la prim ele două lovituri. Pedrazza, al doilea om
al lor, gîndea la fel. M izam pe faptul c ă el v a cred e că voi sch im b a
şi eu colţul după prim a lovitură parată. D e-aia am p lonjat tot spre
dreapta”.
L a centrul terenului, Lăcătuş stă în că lin gă B ărbu lescu . “Bă,
Die, eu decît să trag plasat şi să m i-o p rin d ă ăsta, m ai b in e dau
peste poartă. S ă m oară m ă-sa, ii trag u n a Iu ăsta d e-i sco t ochii!
O ri la bal, ori la sp itaF . Încurajîndu-se singur, M ariu s s-a ridicat
şi apăşithotărîL A lu a t mingea, şi-a înţepenit-o la n m etri, s-a uitat
scurt la Vautrot, după care a plecat decis. T rei paşi, u n şut in p lin
şi... suspans. M in gea explodează In “tran sversală” , d a r sare în
păm înt după linia porţii. G o o o llM . E i-o pentru Steaua! Lăcătuş
sparge aerul cu pum nul şi se Întoarce rîzînd la centru. “ B ravo ,
Lăcă! S ă n-am parte, şi eu o să dau la fel”, li sp u se B ărbu lescu .
“A devărul e că m i-a cam trem urat m in a cînd am aranjat m ingea,
B in e c ă nu m i-a trem urat şi p iciorul”, se con fesează M ariu s.
Pentru p rim a dată spectatorii n u m ai o vaţion aseră in u rm a
loviturii unui rom ân. în liniştea instalată, p aşii lu i D uckadam se
auzeau parcă frem ătînd iarba de pe linia porţii. “T ot în dreapta m ă
duc, fie ce-o fii N -o zice ăsta că sînt nebun să aleg acelaşi colţ. D ar
uite că eu s în t S ă vedem dacă m eige”, Îşi şopti D uckadam . Faţă
în faţă cu el, Pichi A lonso p are înspăim întat. N -are voie să rateze.
L o gica lui curge însă prin albia săpată d e H elm uth. Elan u l
spaniolului e mare. Trage în dreapta portarului nostru. Duckadam
plecase insă înainte şi, incredibil, p rin d e m in g e a ! A l treilea
penalty apărat. D e bucurie, şutează balonul în înaltul cerului.
V autrot se ap ro p ie d e el, d ar H elm u th se scuză. “N u m i-a dat
carton aş g alben atunci. M -a p riv it d oar m ai dur, m ai dojenitor,
dar atun ci am sim ţit d in p riv irea lu i c ă p arcă şi el se dăduse de
partea n oastră. D eşi e ram o echipă m ică, ven ită din nenorocitul
ăla de e st al E u ro pei, d eşi ju cam în deplasare, deşi ratasem două
penaltyuri, aveam acu m p rim a şansă”, povesteşte D uckadam .
U rm ează B alin t, al doilea kam ikaze al echipei. în tribună, n ea
G av ril, tatăl lu i G ab i, îşi m u şcă unghiile. G ăb oajă p are în să m ult
m ai calm . î ş i aran jează m eticulos balonul la punctul cu var. Pe
laterala careului d e 16 m etri, cu zîm betul p e buze şi m îinile lipite
u n a d e alta c a p en tru rugăciune, D uckadam se trînteşte în fund.
“D o am n e, îţi m u lţu m esc, D oam n e, c ă m -ai ajutat!”. Pentru
p ortarul Stelei to t ce îl înconjura acum dispăruse. E ra doar el cu el.
A p ă ra se 3 p en altyu ri, n u ştia cîte v o r m ai fi şi n ici n-avea c h e f
a cu m s ă fa c ă v re o socoteală. “U ite -1p e G ăb oajă. Ă sta bate bine,
dar tot i-am luat cîteva navete de bere d e3 ani, de cîn d n eîn trecem
la 11 m etri d u p ă an tren am en te”. D u ckadam nu p rivise n ici u n a
d intre execuţiile coech ipierilor şi n -o v a face n ici acum . D u pă ce
B alin t şi-a fixat b alonu l p e punctul cu var, H elm uth s-a lăsat uşor
p e spate şi a în ch is o ch ii. H u idu ielile tribunei îi spărgeau tim pa­
nele. “ O r izbucni, ca la M iţi şi Loţi, sau aud iar oftatul ăla atît de
plăcut?”. N e b u n ia tran sform ase fluierul lui V au tro t într-un ţignal
şters p ierd u t în spaţiu. “ H uuuuuuuuuuuuuuoP. “A hhhhhhhh!”.
“C e , a m arc at G ab i?”. L in iştea căzuse iar ca o gh ilotin ă peste
cap etele sp a n io lilo r care um pluseră stadionul “Sanch ez Pizjuan” .
“A şa e, a dat gol! E 2-0 p en tru noi! B ravo, G abi!”, apucă să-i strige
D u ckadam , d u p ă c are se în d reap tă cu pasul lui apăsat de urs
grizzly sp re lin ia p o rţii. “H elm u th, te arunci decis în stingă!”, îşi
spuse. “ N u trebu ie să-ţi fie ru şin e d acă v e i fi p ă c ă lit O rice p o rtar
îşi alege u n colţ la i i m etri, d ar d e te a m a d e a n u fi p en ib il, n u
îm p in ge în p icioare hotărît, iar cîn d o fa ce e p rea tîrziu. T u trebu ie
să r iş t if, se îm b ărb ătează H elm u th , d u p ă c a re îş i fo calizează
p riv irea pe o ch ii lu i M a rc o s. “ H ai, băiete, că-ţi cam tre m u ră
p icioarele. C e oi zice tu, că d acă am p lecat de trei o ri în d reap ta
sîn t chitit p e partea aia? U ite că acu m m ă su cesc. S ă n u te su ceşti
şi tu, da, băiete?” . S em n alu l lu i V a u tro t se au d e d e ac e astă d ată
extrem de clar. H elm u th îşi în fu n d ă în c ă o d ată m ă n u şile u n a
într-alta, se înco voaie şi începe să tropăie u şo r d in p icio are. “H ai,
băiete, dă-o la m ine! H ai, prim u l pas...., al doilea..«, e b in e aşa— , al
treilea,.... H ai, trage! A m plecat! Şi___ T e-am p ăcăliiiiiit, uite-o, e
iar la m ineeeeeee! EsteeeeeeeeeeT. în clip a u rm ătoare B o lo n i era
deja de gîtul portarului. “ B ravo, D uca! B ravo, băiete!". H elm u th nu
realizase în să că totul se term in ase. “C e -i gata?” . “G ata ! A m
cîştigat!” “A m luat C upa!” . “ B ravo , bă! A m lu at-o, bă, e a
noastrăăăăăă!” . “C u p a C am p io n ilo r, bă, e a n o a s tră ă ă ă ă f. D e
bucurie că a scăpat de corvoada ultim ului penalty, B ărbu lescu n -a
sprin tat spre D u ckadam , ci s-a d u s d ire ct la m asa p e c are era
postat trofeul. C am erele de luat vederi au surprin s eu foria n e b u n ă
a lui Iliuţă, năpustindu-se ca u n u liu asu p ra C u p ei. “ D a’, ce. frate,
eu m ă dusesem la Sevilla să-l iau pe D uckadam ? M erse se m să iau
C upa”, a explicat el u lterior gestuL

“ D O M N U L E C O L O N E L , A Ţ I A V U T D R E P T A T E !”

în loja oficială, doi oam eni contrastau cu peisajul trist aid om a


unui v ers d in B acovia. A m b asad oru l Şan d ru şi com an d an tu l
G av rilă uitaseră d e p ro to co l şi m an iere şi, în m om entu l cînd
D uckadam a parat ultim ul penalty, au explodat ca două sticle de
şam panie. N edum erit, R egele s-a ridicat în picoare. “Ş i acum ce se
întîmplă?". “S -a term inat, M aiestate! A d ştigat Steaua", i-a explicat
p reşedin tele federaţiei spaniole. Ju a n C arlo s a răm as m ut preţ de
cîteva secunde, du p ă care l-a căutat cu p rivirea p e G avrilă. “L a un
m om en t dat am sim ţit o m ină c are m ă bătea pe u m ăr şi care m i-a
întrerupt urletul d e fericire, îşi am inteşte fostul preşedinte. M -am
în to rs şi l-am văzut p e R ege” . “ D om nule colonel, aţi avut dreptate
cîn d m i-a ţi spu s c ă v en iţi să cîştigaţi. Felicitări!” , i-a zis C arlo s,
dup ă care i-a în tin s m în a şi a dispărut urgent, urm at d e cam arila
sa. E r a sem nul că se alesese p raful d e toată cerem on ia decernării
trofeului. C o v o ru l roşu a răm as înfăşurat sub scara d e la oficială,
iar în teren a cob orît d oar Rodriguez. “A la care m i-a dat C u p a avea
o faţă d e p arcă-i m u rise cineva. Festivitatea n -a durat m ai m ult de
d o u ă-trei m in u te” , p ovesteşte Iovan. C în d “M o ţ ă ţ e f a ridicat
trofeul, lu m ea toată, neclintită în că din tribune, a avut puterea să
aplaude. G a le ria n oastră în să era în delir. A rşin el lăsase com anda
grup u lui p en tru a d a autografe. D ar n u rom ânilor, ci spaniolilor.
“ L e -a zis c ă e fratele lui D uckadam ”, explică M ih ai C h iriţă, im ul
d in tre fa n ii stelişti p rezenţi p e “ San ch ez Pizjuan” . în p artea
cealaltă a stadionului, soţiile p lîn geau în hohote, îm brăţişîndu-se
şi p u p în d u -se fiecare cu fiecare. în tre ele, V alen tin nu m ai era fiul
şefu lu i statului, c i fratele m ai m are. lld iko, soţia lui H elm uth, abia
m ai p utea răsufla. “C in e este doam na?”, a întrebat u n suporter al
B a rc e i în făşu rat în tr-u n im en s steag roş-albastru. “E n evasta lui
D u c k a d a m f. A ic i n u era n ici o farsă. U im it, spaniolul s-a apropiat
de ea, i-a sărutat m în a, şi-a scos cravata de la gît şi i-a dăruit-o lui
lld ik o . “ Ş i acu m o a m acasă, spu n e D u ca. A m p u s-o alături d e
m ănuşile cu care am apărat penalţyurile. D u pă m eci, u n cop il de
m ingi a ven it la m in e şi m -a im p lorat să i le dau lu i. O r id t d e
generos aş fi eu, o asem en ea am intire n u p u team s-o p ierd ”.

C U P A E R A P L A N I F I C A T Ă P E N T R U ‘8 7

L a m ai puţin de jum ătate de oră după ce D u ckadam ap ărase


şi al patrulea penalţy, steliştii erau deja în vestiar. T u ru l de on oare
a fo st scurt, cu două opriri, la peluza cu tabela, în d rep tu l
spectatorilor rom âni, şi la oficială, în faţa fetelor. în cab ină, trei
lăzi cu şam panie adusă de acasă aşteptau m icul festin. “N -aţi vrut
să m ă credeţi? M ăcar acum daţi-m i dreptate!” . D in tr-u n co lţ al
vestiarului, V alen tin zîm bea ştrengăreşte. P rem o n iţia lu i,
încredinţată băieţilor în că d in toam n a lu i ‘85, se în fap tu ise.
“Sin cer să fiu, eu gîndeam că vo m d ştig a C u p a C am p io n ilo r u n
an m ai tîrziu, în 19 87, spune V alen tin. A m avut n orocu l u n u i
traseu favorabil şi forţa m orală d e a n e im p u n e şi aca să la
adversar”. len ei n-a avut p rea m ult tim p să se bu cu re. N ic i n u
obişnuia. C u m la eşecuri nu se u rca p e p ereţi de d u d ă , n ic i la
izbînzi n u sărea peste c a l E ch ilibrul p e care şi l-a păstrat m ereu
l-a îm piedicat să facă din înffingere înm orm întare şi d in victorie
nuntă. A ieşit tiptil din vestiar şi a plecat la con ferin ţa d e p resă,
unde peste o sută de jurnalişti îl aşteptau să developeze secretele
din filmul echipei-m inune. “C in e e acest fenom enal Duckadam?” .
“C u m v-a ven it ideea să-l folosiţi pe Iordănescu?". “C e m ăsuri
speciale aţi luat pentru acestă finală?”. “C u m v i s-a părut
Barcelona?”. C alm , lenei şi-a m ăsurat cuvintele, d n tărin d fiecare
silabă. Pe de o parte pentru a nu spune ceva care să-i dăuneze la
revenirea acasă, iar pe de alta ca s ă nu jignească un ad versar şi aşa
îngenun cheat. A ced at o sin g u ră dată, la întreb area trim isului
cotidianului “Sp o rt” din B arcelona. “E ste echitabil ca o finală de
C u p a C a m p io n ilo r să fie d ecisă la penaltyuri?”. le n e i s-a înroşit
un p ic d e m în ie, d a r v o c e a n u i-a trădat en ervarea. “H otărîrea
U E F A p oate fi discutabilă. C riteriu l de departajare este însă unul
spo rtiv, n u se d ă cu banu l. O ricu m , eu aş fi fo st d e ¡acord şi gţţ
rejucarea.
P o ate că atun ci fo ru l eu ropean ar fi ales u n teren cu adevărat
n eu tru p en tru a c rea d in start con diţii egale am belor
com petitoare”. Fap t rar în vest, ultim a frază a tehnicianului rom ân
a sm u ls aplauze jurnaliştilor. P arcă nevenindu-le să creadă ce s-a
în tîm p lat, la fin al au m a i cerut cîteva detalii d espre eroul din
p oartă, p e c are gazetarii l-au com parat acolo, în sală, cu celebrul
acto r am erican Silvester Stallone. “A cestui Ram bo, cu m îi spuneţi
d u m n ea vo astră, îi p rev ăd de aic i înainte o fru m oasă carieră
in te rn a ţio n a lă” . D estin u l n-a vru t în să să ţină cont de
rec o m an d area lu i le n e i. P en tru D uckadam , m eciul de la S evilla
av ea s ă fie ultim u l jo c internaţional din carieră.
în tim p ce le n e i se în treţin ea cu ziariştii, suporterii rom âni
aju n seseră în faţa vestiarelor, acolo un de băieţii au ieşit pentru a
p reze n ta C u p a . P regătită pen tru flam enco, Sevilla răsuna acum
su b trop ăitu ra h o re i d in C arpaţi, jucată ad-hoc p e platform a din
a fa ra stad io n u lu i. “N u m ai v o iau să plece, p ovesteşte G avrilă.
M i-a u cerut să-i d u c la hotel ca să-i felicite p e băieţi, dar nu puteam
p en tru c ă av ea m sarcin ă clară c a de la stadion să-i îm barc im ediat
în au to care şi să -i trim it la a e ro p o r t A u d ecolat ab ia p e la 5
d im in eaţa p en tru c ă lip seau vreo 20, care n ici n-au m ai reven it în
ţară”.
1
M SB L A R E A g e L A M IE Z U L N O P Ţ II

A casă, pentru printia oară sub d ictatura C eau şescu , oam enii
au ieşiinechem flţi de jdm enH nstradă. A nunţiil făcut d e T eo h arie
C o c a C o sm a la televiziune, înainte de a ced a legătu ra în studio,
cum că steliştii urm au să sosească în aceeaşi noapte, i-a indus în
eroarep em tcrab işf£ K p t o ă fiic b lp tile Bucureştiuhii, suporterii
s-au echipat ia , fe g ă f i a u tpaţ, m ajoritatea pe- jos, drunaţil
Otopeniului. C oloana se îngroşa cu fiecare kilom etru parcurs, iar
în rinduriferei nu d oar stelişti, ci ş L M j ş ^ a i i a l
celorlalte echipe. Poate de necrezut pentru zalele n oastre, în acel
m om ent dinam ovişti şi rapidişti, fluturînd cu lorile ech ip ei lor,
strigau alături de susţinătorii “roş-albaştrilor”, “C am p io n ii!”,
“Steaua” şi “DuckadamT. U ltim ul slogan a născut şi u n b an c en-
vogue la acea vrem e. C ică, ieşind la geam , o bătrânică a r fi văzut
m area i e oam eni. A uzind un |lt num e decît; A lu i C eau şescu ,
singurul posibil de scandat pe străzi în acea vrem e, s-ar fi întrebat
mirată. “Da’ ce, ita ic ă , l-au schimbat?”. î l Jta fflÎÎ 9 m inute cît au
d u i ® p g i ^ i a & , Helm uth devenise eroul R om ân iei. A larm ată
de m ulţim ea care um pluse străzile, M iliţia a scos trupele din
unităţi. Pentru cei veniţi din Berceni, barajul s-a postat la intrarea
în P ia ţ a M r ii . O am enii legii au fost înghiţiţi însă d e fluviul um an
ce se revărsa şi de pe Splai, şi dinspre restaurantul “Budapesta”, şi
dinspre “11 Iunie”. Paşnici, fonii au trecut m ai departe, iarşp re ziuă
au ajuns la ,tiţg p p ifc..iteiM ău aflat băieţii urm au să sosească
abia spre seară. M ajoritatea s-auînt0ts,jdar unii au răm as pe loc
întinzîndu-se p e p a jiştea din foţa aeroportului de team ă ca nu
cum va să fie minţiţi şi să nu-i poată prim i pe cei care realizaseră
cea m ai m are perform anţă a fotbalului rom ânesc.
F E S T IN L IN IŞ T IT

“ B ravo, M ajearu! A i văzut că ai ajuns mare?*, L ă hotelul


“M acarena”, Pişti K ovacs i-a întîm pinat pe stelişti. In u n jiă c u h
ani, la un trial pe “23*, el îl luase deoparte pe M iţi şi, părinteşte, îl
rugase să se ţină de treabă. Văzuse în el un m are talent, iar acum
ţinu să-i aducă am inte. “N utria” îi m ulţum i şi intră în hotel
îm p reun ă cu ceilalţi colegi. în hol, un organist şi-a început
program ul cu “M arşul triumfal” din “Aida” lui Verdi. în faţa lui, pe
o m asă tron a u n tort im ens pe care şeful stabilim entului îl
com an d ase special pentru stelişti. “în Sevilla, nici Real, nici
B arcelon a nu erau iubite, povesteşte BelodedicL D e fapt, Spania
este îm părţită clar pe regiuni distincte. C hiar oamenii spun că sînt
spanioli ab ia după ce se prezintă ca basci, catalani sau andaluzi.
Lo cu l unde trăiesc reprezintă m area lor m îndrie, apoi vine ţara ca
întreg” , explică B elo, cel care a trăit şi jucat 3 ani în Peninsula
Iberică.
D u p ă ce au urcat în cam ere, unde au făcut schim b de locuri
pentru a sta îm preună cu soţiile, steliştii au cobortt în sala special
pregătită pentru celebrarea evenimentului. Aşezaţi la m ese de cîte
4 sau 6 persoane, ei n-au transform at sindrofia într-o răbufnire
de entuziasm . D im potrivă. “ L a banchetul nostru de la hotel parcă
eram la nuntă. N u ştiam nici să ne bucurăm. D e fapt, la început nu
realizam , ia r după cîteva ore ni se părea firesc că am cîştigat. A bia
la sosirea acasă, cînd am văzut m area aia de lum e de la aeroport
care se om ora efectiv pentru garoafele pe care le aruncam, ne-am
dat seam a de ce m are lucru realizaserăm ”, îşi am inteşte Iovan. în
faţa unui pahar de Jid vei, noaptea a trecut liniştit, de parcă nim ic
senzaţional nu se întîm plase.
O C O L U L P Ă M Î N T U L U I
Î N T R -0 S I N G U R Ă N O A P T E

Jo i, 8 m ai 19 8 6 . L a p rim ele ore ale d im in eţii, ro tativele


m unceau din greu. “ Sportu l” a scos p este 3 0 0 .0 0 0 de ex em plare,
dar, incredibil, perform an ţa Stelei nu ţinea capul p rim ei p agin i.
C e e a ce pen tru p resa din toată lu m ea e ra ev en im e n t, p en tru
com u n işti trecea pe planu l d oi. P e 8 m ai 19 8 6 P artid u l u n ic
îm p lin ea exact 65 de ani de existen ţă, ia r ro m ân ii erau
condam naţi să citească sloganu ri g reţoase şi p oeziile ilu stru lu i
n ecunoscut G e o C io lcan . A b ia în su bsolu l p rim e i p ag in i a
“ Sp ortului” un titlu m are anunţa că “ Steau a a cîştig at C u p a
C am pio nilo r Europeni”, trim iţînd m icrobistul la pagin a a p atra şi
ultim a. A colo, în sfîrşit, com entariile lui Io an C h irilă, M irc e a M .
Ionescu, de la faţa locului, şi M ircea C ostea, de acasă, şi-au putut
găsi locul. D ar nici aici nu s-a putut fără Partid. O casetă plasată
în capul p agin ii conţinea inform aţia că “ D u pă c îştig area C u p e i
C am p io n ilo r Eu ro pen i la fotbal, jucătorii, an tren o rii şi
conducătorii ech ip ei Steau a au sublin iat în d eclaraţiile lo r că
dedică celei de-a 65 an iversări a Partidu lu i C o m u n ist R o m â n
superba victorie obţinută la Sevilla” . “A iu rea, n u m ai la aia nu ne
gîndeam noi, explică Lăcătuş. A m citit ap oi acasă că am trim is şi
o telegram ă lui C eau şescu . E ra u lu cru ri făcu te de secretarii de
partid care vorbeau în num ele nostru. N o i n-aveam treabă cu aşa
ceva, iar V alen tin n ici nu voia să audă. D e altfel, cu el discutam
multe, vorbeam de ce se în tîm p lăîn ţară şi ne dădea dreptate. D ar
niciodată n-a fost om ul care să se bage, să se ducă la taică-său să-i
ceară ceva. Iar de politică avea oroare” , m ai spune Lăcătuş.
Firesc, acolo unde m ai aveau lo c de “ m ăreaţa sărbătoare” ,
jurnaliştii rom âni au umplut paginile cu elogii. Fără excepţie,
“Rom ânia liberă", “Scînteia”, “Scînteia t fp p B B ia jf, “Flacăra” şi
“Săptămîna* au scris despre performanţa Stelei. în săptămînalul
condus de A drian Păunescu, O vidiu Ioaniţoaia nota: “Bucuria
este o explozie de o clipă. D ar victoria este consecinţa logică, este
rezultatul m atem atic care însum ează efortul orelor şi orelor de
antrenam ent, voinţa tenace şi încrederea în forţele proprii (...)
D ovedind toate aceste calităţi, fiecare în parte şi toţi împreună,
cam pionii Rom âniei au dobîndit victoria suprem ă în cea mai
im portantă com petiţie continentală a cluburilorde fotbal”. în
“Săptăm îna”, verbul acid al m arelui scriitor Eugen Barbu se
revărsa acum asupra celor care m in im aliz aseră posibilităţile
steliştilor, cu trim itere directă la M ircea Lucescu. “Steaua -
cam pioana Europei. Probabil cea m ai m are perform anţă a
fotbalului rom ânesc din toate timpurile, realizată la Sevilla după
u n m eci de un dramatism nebănuit Deci, se poate! Au fost oameni
care au crezut num ai în alte echipe, deşi de doi ani «roş-albaştrii»
au obţinut perform anţă după performanţă, demonstrînd că sînt
o echipă care putea să servească drept schelet şi «naţionalei», fapt
în stare să ne fi condus, cu siguranţă, la Mundialul dm M exic”.
D acă jurnaliştii rom âni erau strînşi în chingiteenzurii, cei de
peste graniţă au explodat de-a dreptul, “â * reparat un şir de
injusteţi şi sîn t de două ori satisfăcut”, a scris Jean Philippe
R eth acker în cotidianul francez “L’ Equipe”. “M ai întîi pentru
victoria acestei adm irabile cam pioane a Rom âniei, care a urcat
într-un tim p record de pe poziţia de sim plă Concurentă a
plutonului european pe cea m ai de sus treaptă a consacrării.
M odul cum s-a calificat p în ă în finală, fotbalul spectaculos pe
care-1 joacă, n u m ero şii ju cători tin e ri p e c are-i are, totul a
reprezentat u n su m m u m d e argu m en te, p en tru o v ic to rie
indiscutabilă. M ă bu cu r şi fiin dcă se rep ară n ed rep tatea seriilo r
de su ccese datorate m ai m ult hazard u lu i, p rin c are B a rc e lo n a a
ajuns în finală. Partidele cu Ju ven tu s şi cu G ö te b o rg au fo st p ro b e
con clud en te de calificare ia ră g lo rie”. B ria n G la n v ille d e la
“ Su n d ay T im es” a găsit o exp licaţie cla ră su ccesu lu i r o m â n ilo r
“Steaua joacă sigu r şi a reuşit cel m ai im p ortant lu cru: s ă resp in g ă
atacul p sih ic, să fa că faţă atm osferei stad io n u lu i. Ş i e ab so lu t
norm al ce s-a întîm plat! C h ia r şi seria lui D u ckad am m i se p are
logică. E a a reprezentat diferenţa dintre decizia şi p u terea d e luptă
a unei ech ipe şi nesigu ranţa şi sim p litatea jocu lu i celeilalte.
V icto rie absolut m eritată. Ş i cu ea un suflu nou, cred eu, p en tru
fotbalul european. Su flu l adus d e o ech ip ă n ou ă” . E x u b e ra n t ca
orice italian, E zio D i C esari, trim isul ziarului “ C o rrie re dello
Sp ort” , a notat după finală: “ B ravo ech ip ei rom âne! M i-a plăcut
en orm totul: curajul ei, forţa sufletească de a rezista zecilor de m ii
de suporteri d in Barcelon a, solu ţiile tactice p erfec t găsite. Ş i.
bineînţeles, m -aîncîntat acest excelent D uckadam ! T oţi în această
tribună îl num esc eroul finalei. Ş i au dreptate!” . A gen ţia “ R euter”
explică în com entariul ei de ce nu trebu ie să m ire izblnda
rom ân ilor: “ Steau a s-a dovedit a fi o ech ip ă fo arte înzestrată şi
inventivă, iar tinereţea ei relativă sugerează faptul că va d eveni o
putere de prim ran g în scurt tim p”. în afara lui D u ckadam ,
“ R euter” a reţinut prestaţia lui Lăcătuş, B alint şi Piţurcă, “ch ia r
dacă nu au reuşit să înscrie”, soliditatea liniei de apărare şi, în m od
special, jocul lui Loţi. “V eteran u l Ladislau B ölöni a fost cel m ai
bun jucător de Ia m ijlocul terenului". ‘ Steau a alcătuieşte un grup
foarte compact şi deosebit de omogen, fără fisură", a telegrafiat
imediat după m eci “ France Presse”. “Rom ânii practică un joc
inteligent, care lasă un loc important imaginaţiei, un joc prin
devieri, colectiv, dar şi cu individualităţi de valoare, precum
Boloni, Lăcătuş, Piţurcă - oaia negră a Anderiechtului - şi Iovan".
Firesc, spaniolii au pus în prim-plan eşecul Barcelonei.
“ DeceptionT, “ E l calvario de Venables", “O înftîngere istorică”,
“N ici din penaltyT, au fost doar cîteva manşete apărute joi pe
prim a pagină a ziarelor Marca", “E l Correo de Addalucia”, “El
M undo Deportivo” şi “Record”. “Sinucidere barceloneză într-o
cavalcadă a penalţyurilor. Steaua a adus o mare decepţie pentru
un oraş care a preparat totul pentru a sărbători triumful”, a scris
‘ La Vanguardia”, iar “ Diario 16” a explicat: “Această echipă
română, care a venit cu toată modestia sa în Spania, nu putea fi
învinsă de jocul catalanilor, întrucît numitul Duckadam a trebuit
să aştepte două ore ca să aibă ce apăra, lăsîndu-şi în final cartea sa
de vizită pe stadion, după loviturile de la i i metri”.
Steliştii aveau să descifreze impactul produs cu o seară înainte
abia joi dimineaţă. “ Plecare era prevăzută pentru seara, aşa că
toată ziua am hoinărit prin oraş, povesteşte Duckadam. Fetele
erau la cumpărături, iar noi prin berării. Sărbătoarea noastră
de-abia începea. Lum ea ne-a recunoscut imediat şi a trebuit să fa­
cem poze cu trecătorii, cu suporterii Barcelonei, chiar şi cu po­
liţiştii A m dat la autografe de m-a durut mîna. Pe orice. Ţin minte
că la un m oment dat două doamne trecute bine de prima tinereţe
mi-au întins cîteva bancnote de 5.000 şi de 10.000 de pesetas şi m-
au rugat să m ă iscălesc pe ele. M ai bine mi le dădeau mie, că şi aşa
eram vai de m am a noastră. în afara celor 9 dolari diurnă, am mai
prim it după finală 200 de dolari din p artea lu i San d u Mhgjl, aconto
la un turneu în vară. în rest, m ai n im ic”. P în ă după-am iază, la
plecareaavionulvii stelişfîia u avut program liber ş l & p berechet
să-l cinstească pe Piţurcă, cel care îm p lin ea 30 de an i ch iar a doua
zi după finală. M isiu n ea se încheiase, sosise clip a relaxării.

O T JB U L O iA S M i

“înainte de toate, dorim să urăm bun venit la bordul aeronavei


noastre B A C cam pionilor Europei! Faţă de cu rsa de luni, se sim te
că avionul este m ai greu, datorită C upei. Personalul aeroportului
din S jâ fiîk vă transm ite de asem en ea felicitări!” V o c e a
stewardesei G eta Oprea, cea care pronosticase în că d e la sosire că
Steaua v a cîştiga, a însem nat d e d lcu l bu n ei d isp oziţii care a
continuat M fcltiw T llici m ăcar nu-i aşa grea p e cît m ă aşteptam ” ,
a com pletat-o Iovan, după f P P s-a plim bat d in m in ă în
m ină p m m avionul pentru ca fotbaliştii şi nevestele lo r s ă m ai
facă o fotografie. Fascinat de com anda aeronavei, D u ckad am a
intrat în cabina piloţilor şi a stat acolo cîteva ore bu n e. “C o n fo rm
graficului de zbor, trebuia să facem o escală la T im işo ara pentru
alimentare, p o vesteşti H l& lg fh . Lu m ea aflase şi se strîn sese la
aeroport. Pînă la urm ă însă nu a S U S t í S ü t o i în Banat.
stabilise ca pe deasupra Italiei să zburăm m ai jos, la n um ai 8.000
de m etri altitudine, din pricina un or exerciţii organizate la bazele
W S& A acolo. A sta însem n a un consum su plim entar d e
cherosen şi o întîrziere de cel puţin o oră. C on tro lorii de zb or au
aflat însă că în avionul ăla se afla cîştigătoarea C u p eiC am p ion ilor
şi, au hotărît să ne lase să continuăm la. n .0 0 0 i e m etri,
felicitîndu-ne şi ei pentru p erform anţa obţinută. îm i p are rău
pentru tim işoreni, dar aşa s-a întfmplat”, explică eroul de la
Sevilla. C tnd com andantul a anunţat că s-a intrat In spaţiul
rom ânesc, Duckadam a revenit pe scaun alături de Ildiko. La un
m oment dat, lenei a venit în spate, unde se aflau cei doi. “Nea îmi,
cum facem cu C upa cînd coborîm?", l-a Întrebat portarul. “Păi,
simplu, T udor şi lovan vor ieşi primii cu ea din avion”, a răspuns
nea îm i. “în clipa aia am sim ţit cum mi s-a urcat sîngele în cap.
D acă putea, nevastă-m ea sărea din avion. N u am fost niciodată
om ul care să apar In p rim p lan , dar acum făcusem şi eu un lucru şi
nici în acest m om ent nu m i se dădea îndietate. Fane lovan stătea
pe scaunul din faţă cu o sticlă de whisky în mină. Sim ţeam nevoia
să beau ceva, ia r banii m i-i uitasem în bagajul lăsat Ia cală.
«Moţăţei» însă auzise toată discuţia, aşa că s-a întors la mine, mi-
a întins sticla şi m i-a spus să stau liniştit L-a chemat şi pe Tudorel,
au discutat şi apoi am hotărît să ieşim toţi trei, Fane în stingă,
Stoica în dreapta şi eu în mijloc", detaliază Duckadam.
L a Otopeni, în momentul în care pasărea de oţel a apărut la
orizont s-a declanşat nebunia. Peste 30.000 de oameni, sosiţi încă
din noaptea precedentă sau din cursul zilei, au erupt într-un cor
tumultuos; "Steaua!”, “Cam pionii!”, “Duckadam!”, au fost
scandările care s-au auzit poate şi de la Snagov. Suporterii
ocupaseră spaţiul de la esplanada aeroportului, pînă în apropierea
D rum ului N aţional Bucureşti - Ploieşti. în aerogară, zeci de
ziarişti, fotoreporteri şi cam eram ani au surprins m omentul în
care tridentul Stoica - lovan - Duckadam a deschis uşa avionului.
‘ A m intrat în salonul de protocol, unde ne aşteptau conducătorii
C N E F S , ai clubului nostru, colegi de la alte secţii, îşi aminteşte
Lăcătuş. A colo am zăbovit însă puţin, pentru că afară era o
nebunie. Eu, cel puţin, cînd am ieşi la balconul ăla, am izbucnit în
plîns. De-abia atunci m i-am dat seam a cită bucurie le aduseserăm
pam enilor. A m v p ^ | pe rînd toţi, d a r tr a M cam rupţi după cît
petrecuserăm . D upă aia am început să le aruncăm dori şi fa­
nioane. S e băteau pe ele. A m sflrşit prin a ne scoate parpalacele
de pe noi, sacourile, cravatele, CdMS e m ai, a s se poate red a în
cuvinte ce nebunie a fost”, povesteşte M ariu s sudecîndu-şi
m îneca de la tricou. “Uite, şi acum cînd revăd în gînd acele clipe,
m i se face pielea de găină”, încheie el. Aşteptat de naşul N aghi, cel
-1
care sfătuise în A n a piardă trenul n u trii ile a u a , M arius şi
M ariana au plecat direct la Braşov. D e fapt, de liâ ffftp ffl|'iip a r te
au m ers spre oraşele lor, iar alta a continuat petrecerea Ia
“H aiducului”, " l l i l l U n simţit într-adevăr că n e distrăm ” ,
mărturiseşte Duckadam. “C u B |la n , cu Bărbulescu, cu Stîngaciu,
cu toţi cei ce eram cazaţi în hotel. Dar, de aici nu m ă m a i întreba că
nu mai ţin m inte nimic”, a spus rîzînd H elmuth.

P R IM IŢ I D B ,Ş E F U L S T A T U L U I

Vineri dimineaţă, la prim a o i^ G a v d î& ş-a înfiinţat la uşa Iui


I S d & « ş e s « i . “Bravo, nA jp p M i o treabă bună! Ia spune, cum
J t & f t T . Com andantul ş tia jd i trebuie să raporteze m ai întîi
“aspectele negative”, iar apoi să treacă la cele bune. C ln d a auzit de
incidentul cu program ul de m eci, politrucul a sărit de pe jisitişi.
“Cum, S l i l l f c f L r i tolerat aşa ceva? De ce te-am trimis eu acolo,
să te plimbi? C e măsuri ai luat?”. “I-am explicat ce se petrecuse,
povesteşte fostul preşedinte, că am intenţionat să nu las echipa să
| i M | dar n i era şufigiea% A şa c i i trebuit să întocmesc, cu
ajutorul celor din federaţie, un protest pe care să-l trimit la U E FA .
Bine că am ciştigat m eciul, că altfel era d e rău” , explică G avrilă.
După ce a prim it asigurări că “nem ernicii de capitalişti vor plăti
pentru eroare", Ilie i-a ordonat colonelului să prezinte echipa în
faţa m inistrului. ‘ Ă ştia erau rupţi, plecaseră care încotro, iar nea
llie îi voia în după-am iaza aceea. A m reuşit cu greu să amin, dar
luni trebuia să-i aduc pentru că şeful statului hotărîse să ne
decoreze” , rem em orează Gavrilă. ‘ Iniţial, Ceauşescu îl desemnase
pe G o g u Rădulescu să decem eze medaliile, povesteşte generalul
Ion C om an . Firesc, se bucurase că o echipă rom ânească reuşise
să cîştige, d ar nu a lăsat im presia că lucrul acesta e ceva
extraordinar. D e fapt, pentru el era norm al să fim prim ii în orice
dom eniu. A tunci i-am explicat ce înseam nă C upa Cam pionilor,
ce făcu seră băieţii ăştia şi p ină la urm ă a cedat şi a acceptat să
con fere O rdinele «Steaua R SR » clubului şi «Meritul Sportiv clasa
1 şi 11» jucătorilor, antrenorilor şi celorlalţi implicaţi”.
Lun i dim ineaţă, cu chiu, cu vai, G avrilă a reuşit să-i strîngă pe
toţi la club. ‘ E ra m ca vai de m am a noastră. Pletoşi, nebărbieriţi,
cu ochii roşii după beţiile m onstruoase pe care le-am tras, spune
D uckadam . C e era să facem? In oraş nu puteam ieşi că sărea lumea
p e noi. D e unde p în ă atunci m ergeam la stadion pe jos, acum
trebuia să ch em taxiul ca să m ă ducă două străzi m ai încolo. în
acea zi, ne-am strîns la stadion şi apoi am plecat la ministru. M ilea
a ţinut neapărat să ne vadă înainte de prim ire. D ar cînd am apărut
şi-a tras o p alm ă peste frunte şi a început să urle. «Gavrilă, ce
păzeşti? T u nu-i vezi cum arată? Parcă i-ai strîns de pe m arginea
şanţului. U nul e-n blugi, altul în sacou». N e-a dat o oră să ne
aranjăm , spunîndu-le fiecăruia în parte ce să facă. «Tu te tunzi, tu
te bărbiereşti» şi alte alea. A m plecat imediat la club, am luat ţinuta
de prezentare de Ia Sevilla, iar ap oi ne-am ferchezuit. D u pă o o ră
ne-am prezentat iar. Lăcătuş, c are avea p ărul cel m ai m are, se
raşchetase şi el un pic p rin faţă, u n p ic p e la perciu ni, u n p ic p rin
spate. C în d l-a văzut, M ilea s-a înfipt in el. «M ă, n u ţi-am zis s ă te
tunzi?», l-a întrebat ră stit «Ba da, tovarăşe m inistru». «Şi d e c e nu
ai executat?». «Ba am ex e c u ta t tovarăşe m inistru». «Păi, 3 4.
c b î

idiotul care 84 tuns?». «Frizerul du m n eavoastră, to varăşe


ministru», replică la care M ilea a tras o înjurătură şi n e-a dat liber.
O ricum , arătam acceptabil faţă de p rim a în făţişa re”,
rem em orează, distrîndu-se, Duckadam .
încă o d a t 4 % le n ifa n - a vrut să audă de festivitate. “A m pighft:
cu el, dar m -a refuzat cifeg o ric ”, spad li (Savrilă. “N icC aM m m ai
insistat p e n tra M ştiam ţ i i j® 4 p lace să p ozele, să iasă înLftflI A
stat tot tim pul departe de politică”. L a ora prinzului, autocaru l
Stelei i-a depus pe cam pioni în faţa clăd irii C o n siliu lu i d e Stat.
încolonaţi, steliştii au păşit înăuntru, unde au trecut la prelucrare.
E rau acolo E m il Bobtţ, L in a C io b ă n it, fo n C o m an , M an ea
M ănescu, MiCii -Cfeauşeacu. Petru En ache, Ilie C eau şescu şi
H aralam bie A lexa. în tim p ce fotbaliştilor li se explica m odul în
care se iau m edaliile, cu m îna stingă, pentru a putea da n oroc cu
dreapta, Lăcătuş s-a desprins de f f f l Ş f l i a ^ f t î î n tavan a
A itfS E n sisp relK z u l general, dar şi spre d isperarea secu riştilor
prezenţi la fiecare colţ: “S ă m oară m am a, ce p erdele m ari au ăştia
aiciT. D upă un sfert de oră au intrat într-o sală im ensă, s-au aliniat,
iar după citevâ m inute, j e uşa de f t â n ţ . a intrat N ieol&e
C eauşescu. “Totul a fost extrem d e protocolar”, povesteşte lenei.
S-a început cu citirea D ecretului prezidenţial:
D ecret prezid enţial
p rivin d conferirea u n o r ord in e ale R epu blicii
Socialiste R om ânia echipei de fotbal Steaua a
C lu b u lu i S p o rtiv al A rm a te i, com ponenţilor, a n tre n o rilo r
ş i u n o r te h n ic ie n i ai echipei, precum
şi u n o r cadre d in conducerea clu bu lui

P e n t r u c o m p o rta re a d e o s e b ită a e c h ip e i d e f o t b a l S te a u a a

Clubului Sportiv al A r m a te i în în tre c e re a d in tre ech ip e le c a m p io a n e

d e f o t b a l d in E u r o p a ş i c îş tig a re a “ C u p e i C a m p io n ilo r E u r o p e n i”,

é d ifia 1 9 8 5 - 1 9 8 6 , p r e c u m ş i p e n tr u c o n trib u ţia a d u s ă la cre şte re a

p r e s t ig iu lu i s p o r tu lu i ro m â n e sc p e p la n in te rn a ţio n a l,

P r e ş e d in te le R e p u b lic ii S o c ia lis te R o m â n ia d e c re te a z ă :

A rt. a - S e c o n fe r ă O r d in u l “S t e a u a R e p u b lic ii S o c ia lis te

R o m â n ia ” c la s a I e c h ip e i d e f o t b a l S t e a u a a C lu b u lu i S p o r t iv a l

A rm a te i

A r t . 2 . - S e c o n fe r ă O r d in u l “M e r it u l S p o r t iv ” cla sa I to v a ră ş ilo r

H e lm u th D u c k a d a m , Ş t e fa n Io v a n , A d r ia n B u m b e s c u , M io d r a g

B e lo d e d id , I lie B ă rb u le s c u , G a v r ilâ B a lin t, L u c ia n B ă la n , L a d is la u

B o lo n i,M ih a iM a je a r u ,M a r iu s L ă c ă tu ş , V ic to r P iţu rc ă , M a r in R a d u ,

1
T u d o re l S to ic a - co m p o n e n ţi a i e c h ip e i d e fo t b a l S t e a u a ; E m e r ic en ei

- a n tr e n o r p r in c ip a l A n g h e l Io rd ă n e s c u - a n tre n o r s e c u n d , Io n

A le c s a n d r e s c u - v ic e p r e ş e d in te a l C lu b u lu i S p o r t iv a l A r m a te i

“ S t e a u a ”, ş e fu l se c ţie i f o t b a l

A r t . 3 . - S e c o n fe r ă O r d in u l “M e r it u l S p o r t iv ” c la s a a I l - a

to v a r ă ş ilo r: C o n s t a n t in P is to l, A n t o n W e isse n b a c h e r, D u m itr u

S t în g a c iu - c o m p o n e n ţi a i e c h ip e i “ S t e a u a ”, N ic o la e G a v r ilă -

p re ş e d in te le C lu b u lu i S p o r t iv a l A r m a t e i “S t e a u a ” , M a r c e l D o g a r u -
s e c re ta ru l C o m ite tu lu i d e P a r t id a l c lu b u lu i, F lo r e n t in M a r in e s c u -

in s tr u c to r c u p r e g ă t ir e a jiz ic ă a e c h ip ă , V a s ile Io r d a c h e - a n tr e n o r

p e n tr u p r e g ă t ir e a p o r t a r ilo r e c h ip e i, C r is t ia n G a ţ u - s e c r e ta ru l

c lu b u lu i, M a r in C ru ţe sc u - o rg a n iz a to r d e c o m p e tiţii la d u b , M a r c d

G e o rg e s c u - m e d ic u l e c h ip e i, M it ic ă N e a g u - m a s o ru l e c h ip e i.

N icolae C eau şescu


Preşedintele R epublicii Socialiste R om ân ia

A urm at apoi decorarea. ”C u toată prelu crarea lor, s-a ales


praful de ce ne spuseseră. N ea Io n A lecsandrescu s-a fîstîcit tot, a
luat medalia cu dreapta şi era să dea noroc cu stingă”, îşi am inteşte
Duckadam. După decernarea Ordinelor, “Sfinxul” a luat cuvin tul,
citind ce-i com puseseră cei de la Partid:

M u lt iub ite şi stim ate tovarăşe N icola e Ceauşescu«


Secretar general al P a rtid u lu i C o m u n ist R om ân,
Preşedinte a l R e p u b licii Socialiste R om ânia,
C om andant suprem a l fo rţe lo r arm ate,

V ă ro g 0 *m i p e rm ite ţi s ă e x p r im cele m a i p r o fu n d e se n tim e n te

de d ra g o s te , în a ltă c o n s id e ra ţie ş i a le a s ă p r e ţ u ir e fa ţ ă de

d u m n e a v o a stră , m u lt stim a te to v a ră şe se c re ta r g e n e ra i a l p a r t id u lu i,

c o n d u c ă to ru l în ţe le p t ş i v iz io n a r al R o m â n ie i s o c ia lis te , lu p tă to r

n e o b o sit p e n tru p a c e şi c o la b o ra re in te rn a ţio n a lă , p e r s o n a lita te

p ro e m in e n tă a h a n ii co n te m p o ra n e , p e n tru o n o a re a d e o se b ită d e a n e

p r im i

D e a se m e n e a , p e r m ite ţi-n e s ă d ă m g la s re c u n o ş tin ţe i n o a stre

fie r b in ţ i ş i c e b r m a i p r o fu n d e m u lţu m iri p e n t r u fa p t t d c ă e c h ip e i d e


fotbal“Steaua” i-afiacordat înalte distincţii ale Republicii Socialiste
România, în acestezile dnd întregul popor a sărbătorit împlinirea a
6j de ani de lafăurirea gloriosului nostrupartid comunist.
Vă raportăm, mult stimate tovarăşe comandant suprem, că
echipa de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei “Steaua” şi-a
îndeplinit exemplar misiunea. Participînd lafinala celor mai bune
echipe defotbal din Europa, a reuşit să aducă în România socialistă
trofeul “Cupa CampionilorEuropeni”.
Această performanţă este urmarea excelentelor condiţii pe care
partidul şi statul nostru, dumneavoastră personal, mult iubite şi
stimate tovarăşeNicolae Ceauşescu, le-aţi creattinerilordin România
pentru a se împlini pe multiple planuri în acest timp eroic ce-l
denumim cu toţii,cu îndreptăţitămmdriepatriotică,“Epoca Nicolae
Ceauşescu”.
Dragostea neţărmurităfaţă de patria noastră socialistă,faţă de
trecutul eiglorios, multimilenar, oînaltă disciplină şi o intensă muncă
au stat la baza suitei de victoriipe care le-a obţinut în această ediţie a
“Cupei CampionilorEuropeni” echipa “Steaua”.
Continuăm astfel tradiţiile Clubului Sportiv alArmatei “C.CA”,
care, sub directa dumneavoastră îndrumare, în perioada dnd, din
însărdnarea partidului, aţi îndeplinit funcţii de cea mai mare
răspundere în conducerea oştirii, a înscris străludte pagini în istoria
sportului din ţara noastră.
Raportez, tovarăşe comandant suprem, că acest succes va
constitui pentrufotbaliştii duhului “Steaua” un puternic imbold în
obţinerea unor noi victorii pentru a ridica fotbalul românesc,
mişcarea sportivă naţionalăpe cuhni totmai înalte, pentru a ne situa
mereu la nivelul încrederii acordate de conducerea partidului de
dumneavoastră personal, şi a ne aduce contribuţia specifică la
m i t limi JgbUticS partidului şi statului nostru de pace şi de
colaborare între toate ţâril^ffl§$,: •
Să trăiţi, tovarăşe comandantsupremi

“Sfinxul” i-a cedatapoi locullui Fane Iovan, momentîn care


ghionturile celordingH^Irtfc dinspate s-au înteţit, iar hohotul
derîs abiaputeafi stăpînit DacăAlecsandrescusemai uitasepe
text, “Moţăţei” se afla la prima lectură, fraza Impleticindu-se
repetatşi gîtuindu-seînemoţie:
Multiubiteşi stimatetovarăşeNicolaeCeauşescu,
SecretargeneralalPartiduluiComunistRomân*
PreşedintealRepubliciiSocialisteRomânia,
Comandantsupremalforţelorarmate,

Nu vom uita niciodată această zi de mare sărbătoare, pentru că


onoarea de aji primiţi şi decoraţi de Preşedintele ţării este suprema
satisfacţie a oricărui sportiv, mai presus derit orice victorie obţinută
undeva în lume.
Marea noastră bucurie,pe care o trăim dmpHnacum, estecu atît
mai intensă cu dt, ca reprezentanţi ai armatei ştai mişcării sportive
din România, am izbutit să răspundem prin fapte preocupării
permanente pe care dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe
secretar general, conducătorul nostru iubit şi încercat, înflăcărat
patriot revoluţionar, o manifestaţi pentru prosperitatea şifericirea
poporului, pentru afirmarea şi creşterea prestigiului internaţional ci
României socialiste, pentru cauza socialismului şi păcii în lume.
în aceste momente emoţionante, ne exprimăm nemărginita
recunoştinţă fa ţă de Partidul Comunist Român, a cărui glorioasă
aniversare a sărbătorit-o întregul popor,fa ß de dumneavoastră,
strălucit emu între eroii neamului, de la care am învăţat că numai prin
muncă intensă şi patos revoluţionarputem sluji cu credinţă patria.
în calitate de căpitan al echipei “Steaua” pe stadionul din Sevitta,
raportez, tovarăşe comandantsuprem, că, asemenea întreguluipopor
şi arm ată sale care au înăm pinat cu realizări deosebite cea de a 6 j-a
aniversare a partidului nostru drag, şt noi, sportivîijnilitari, ne-atii
prezentat la m ăreţul eveniment din viaţa partidului şi a ţării cu o
victorie de prestigiu, pe care am dedicat-o acestuim inunat jubileu.
V ă încredinţăm , m ult iubite şi stimate tovarăşe comandant
suprem , că toţifo tb aliştii echipă “Steaua” îşi vor consacra întreaga
putere de m uncăpentru a îm bogăţi patrim oniul sportiv al clubului şi
al ţării cu noi succese,pentru a dovedi că şi în fotbai ca şi în multe alte
dom enii, Rom ânia se poate situa în prim ele rînduri ale ţărilor lum ii
S ă tră iţi tovarăşe comandant supremi

Încîntat de cele auzite, Ceauşescu şi-a tras stativul


m icrofonului m ai spre el şi a început să vorbească tare, rar şi
sacadat:
Dragitovarăşicomponenţi
aiechipeidefotbal"Steaua”,
Stimaţitovarăşi,

A ş dori să vă adresez tuturor celor care aţi jucat la Sevitta, precum


şi celorcare au contribuit la organizareaşipregătirea echipă, cele mai
calde fe lic ită ri pentru această mare victorie p e care aţi obţin u te,
cîştigînd C upa C am pionilor Europeni la fo tb a l
Vă adresez, de asemenea, cele nun calde felicită ri cu prUejtd
acordării Ordinului “Steaua Republicii Socialiste România¥ clasa I
echipei, secţiei defotbal a clubului “Steaua”, precum şi pentru Ordinul
“Meritul Sportiv” clasa 1şi a Il-a ce v-afost acordat.
Consideracestea ca o înaltă apreciere a conducerii de partid şi de
statpentru actM H H desfăşurată pentru excelentul rezultat obţinut
cucerind Cupa Campionilor Europeni lafotbaL
Fără îndoială, această înaltă performanţă sportivă reprezintă
rezultatul eforturilarâe pregătire pe care le-aţifă cu t de a riştiga, în
primul rind în ţară, campionatul şideavâputea prezenta la concursul
internaţional Este, s-arputea spune, o victorie afotbahdui românesc
în general a mişcării sportive româneşti care, în anii construcţiei
socialiste, a cunoscut o dezvoltare puternică şi căreia partidu l statul
nostru îi acordă un uriaş sprijin, pentru a se putea prezenta cu
rezultate rit mai bune în ţară, rit şi m competiţiile internaţionale.
IM pornim de la faptul că sportul inclusiv sportul de
performanţă constituie o latură însemnată a dezvoltării fizice Şt
morale a cetăţenilorpatriei noastre socialiste, constructori conştienţi
ai noii orinduri sociale. Deci, sportul trebuie să rărrnnă totdeauna o
preocupare de seamă a tineretului, a poporului nostru, ca o parte a
întregii activităţi de construcţie socialiste, defăurire a unei huni în
care om ulepe deplin stăpîn pe destinde sale şi îşifăureşte în mod
conştientpropriul său viitor liber şi independent
Fără îndoială dştigarea primului loc în rîndulechipelordefotbal
din Europa constituie o mîndrie, reprezintă un eveniment important
pentru “Steaua”, pentru fotbalul românesc, dar, după cum se ştie,
victoriile nu sfnt numai un moment de mulţumire, ci orice victorie
trebuie să devină şi unprilej de reflectare mai adîncă la ceea ce trebuie
f ă c u t în c o n tin u a re . N u este su fic ie n t s ă câştigi lo cu l I - treb u ie ca , în

c o n tin u a re , în în tre a g a a c tiv ita te , s ă d em o n strezi c ă a cea sta n u a fo s t

c e v a a c c id e n t a i c i re z u lta tu l u n e i în a lte p r e g ă tir i. T re b u ie d e c i s ă

a c ţio n a ţi ş i în co n tin u a re în a ş a f e l în t it s ă d em o n stra ţi c ă a cest I o d

a fo s t p e d e p lin m e rita t şi să luptaţi p e n tru a o b ţin e ş i în ca m p io n a tu l

n a ţ io n a l d a r ş i p e p la n e u ro p e a n ş i m o n d ia l lo cu ri c ît m a i bu n e.

A c e a s t a a r tre b u i s ă d ete rm in e co n d u cerea m işcă rii sp o rtive, ş i a

fo t b a lu lu i ro m â n e sc , s ă a n a liz eze cu mai mare serio zita te rezu ltatele


în re g is tr a te în ultimii a n i u n e le m in u s u ri - in c lu s iv în d o m e n iu l

f o t b a lu lu i t in d a m p ie r d u t u n d e jo c u ri cu m u lte i m u ltă u şu rin ţă - şi

s ă d e te rm in e m ă s u r i h o tâ rite p e n tru a r id ic a n iv e lu l g e n e ra l al
s p o r tu lu i ro m â n e sc la n iv d u l co n stru cţiei g en e ra le a so cia lism u lu i în

p a t r ia n o a stră . S ă f a c e m în a ş a f e l în t it lo tu rile sp o rtiv e , d in toate

d o m e n iile , s ă s e p re z in te în co m p e tiţiile in tern a ţio n a le c u o tem ein ică

p r e g ă t ir e , c u h o tă rire a f e r m ă d e a rep rez e n ta t it m a i d e m n cu lo rile

trico lo re ro m â n e şti.

A m c o n v in g e re a c ă c lu b u l “S te a u a * v a tra g e ş i ei co n c lu z iile

n e c e sa re ş i p e n tr u celela lte ra m u ri d e a c tiv ita te , c ă v a lu a to a te

m ă s u r ile p e n tr u a r id ic a p r e g ă tir e a e c h ip e i d e f o t b a l - c ă în ş iş i

fo t b a liş t ii v o r în ţe le g e c ă tre b u ie ş i m a i m u ltă e x ig e n ţă , m a i m u ltă

d is c ip lin ă ş i m a i m u ltă te h n ic ă ş i h o tă tîre.

în c ă o d a tă , v ă f e lid t d in to a tă in im a p e n tru a cea stă m a re victo rie

ş i v ă u re z v o u ă fo t b a liş t ilo r , în tre g u lu i d u b , su ccese to t m a i m a ri!

U re z sp o rtu lu i ro m â n e sc s ă o b ţin ă n o i v ic to rii în to a te d o m e n iild

M u lt ă să n ă ta te ş i fe r ic ir e , d r a g i to v a ră şii

L a finalul cuvlntării, Ceauşescu a făcut prim ii paşi către


delegaţia stelistă aflată la circaiş m etriîn faţalu i.“N e-audatcîteo
cupă de şam panie şi ne-au explicat că după ce dăm noroc trebuie
să spunem «Să trăiţi, tovarăşe com andant suprem!», povesteşte
Duckadam . C în d a ajuns în dreptul m eu, am uitat de p rotocol şi
i-am spus simplu: «Sănătate!». M -a privit o clipă în ochi, am avut
im presia că vrea să-m i spună ceva, dar s-a ab ţin u t E adevărat că
am avut emoţii mari, iar pentru m ine a e d m om ent a răm as foarte
im portant Acelaşi lucru m i s-a întîm plat şi în 19 9 8 , cînd am fost
invitatul preşedintelui E m il Constantinescu la C am pionatu l
M ondial din Franţa. Eu, unul, m ă m îndresc că am avut prilejul să
dau m îna cu doi şefi ai statului rom ân”, spune H elm uth,
redevenind serios. D upă ciocnirea cupelor de şam panie,
Ceauşescu a venit în mijlocul grupului pentru poza oficială. “N -a
^şaaigfc m ai nim ic cu noi, rem em orează lenei. A fost foarte
iSBKHfc. U n singur lucru ţin m inte că ne-a spus, pe seam a căruia
băieţii s-an amuzat copios la ieşire. N e-a zis că dacă eram m ai bine
pregătiţi, puteam să cîştigăm înainte de penaltyuri”, povesteşte
fostul tehnician al Stelei. Decorarea a însem nat şi o prem iere în
bani. “A fost de rîsul lumii, îşi am inteşte D uckadam . N e-au dat
1.500 de lei impozabili. A poi, peste cîteva zile am prim it şi a e d e
celebre A RO . N u erau nici pe departe noi, aşa cum ne promiseserâ,
ci fuseseră recondiţionate şi date cu un strat proaspăt de vopsea.
Majoritatea băieţilor le-au vîndut. E u i-am găsit pe nişte d ob an i
din nordul ţării şi le-am cerut 230.000 de lei. Iniţial acceptaseră,
dar cînd au văzut că maşina mînca un kilogram de ulei la suta de
kilometri au scăzut oferta. M -am mulţumit cu 210.000 dc lei pentru
că eram conştient că nu pot lua mai mult pe jaful ăla”, mărturiseşte
Helmuth. U E F A a plătit perform anţa de la SeviDa cu 600.000 de
dolari. Cum Steaua nu putea deţine în acea vreme conturi în valută.
întreaga sumă a intrat în fondul centralizat al statului.

D U C K A D A M M A I Ş I ÎN S C R IE

Abia marţi, la 6 zile după triumful de la Sevilla, steliştii au făcut


primul antrenament Unul moale, dar necesar, pentru că, joi, “roş-
albaştrii” urmau să dispute meciul din “sferturile” Cupei, pe “23
August”, cu Progresul. C u o oră înainte de joc era programată
prezentarea trofeului 70.000 de oameni au umplut ochi cel mai
mare stadion al ţării, curioşi să vadă pe viu prada cea mai rîvnită
a fotbalului european. Apariţia lui Io van şi Duckadam în buza
tunelului de pe “23” a aruncat arena în aer. Timp de jumătate de
oră, eroii de la Sevilla au făcut turul stadionului, s-au fotografiat
după care s-au apucat din nou de treabă. Timpul n-avea chef să se
oprească în loc, iar succesiunea competiţiilor trebuia onorată.
“Viteziştii” n-au ratat prilejul să întregească spectacolul cu un joc
pe măsură. Ca intr-un ritual sacru, Piţurcă a deschis scorul în
minutul 7, dorind să le reamintească fanilor că el s-a ocupat cu
spartul gheţiiîn toate cele4 confruntări de pînă-n finală. După un
sfert de oră, sarabanda paselor a trimis mingea în dreapta, Lăcătuş
a centrat lung in careu, Piţi a întors mingea cu o lovitură de cap,
iar Boloni, din săritură, a pus balonul in vinclu. Trupa lui lenei
părea un adevărat Haarlem dîmboviţean. Momentul culminant
al spectacolului a venit însă la capătul primei jumătăţi de oră a
meciului. în stilul care l-a făcut celebru, Lăcătuş a obţinut un
penalty, iar în clipa în care arbitrul George Ionescu a arătat
punctul cu var, stadionul a început să scandeze numele lui
Duckadam. “Băieţii mi-au făcut semn să vin şi nu aveam ce face,
povesteşte Helmuth. O sută de metri, citam traversat terenul, nu
m-am gîndit dedt la (paie spusesem eu colegilor la antrenamente.
C ă dacă vor să nu aibă emoţii, trebuie să tragă tare şi plasat, pentru
că nici un portar din lume n-ar putea scoate o asemenea minge.
M-âveam în cap decît că trebuie să procedez şi eu la fel să nu m ă fac
de riS.Aşa că m-am dus decis, am tras tareşi am înscris cam cum
o făcuse Marius la Sevilla. Dacă m ă mai lăsam un pic pe spate,
dădeam peste poartă şi m ă făceam de băcănie. Oricum, pentru
mine n-a fost o premieră. M ai înscrisesem pe vremea cînd jucam
la UTA, dar nu din penalty. Aveam un m ed la Reşiţa, iar la un
moment dat am degajat tare, bătea şi vîntul, mingea a căzut prin
faţa careului lor, portarul Popa era ieşit din poartă şi balonul l-a
sărit”, povesteşte Duckadam. Pînă în final, “bancarii” au înscris şi
ei o dată prin Livdu& dar tabela g fe dtfe-o Lăcătuş cu două goluri
care au fixat scorul la 5-1. Spectacolul era aproape com plet Dar
pentru a se întregi era nevoie şi de un joc în Ghencea.
Prilejul s-a ivit după 3 zile, iar adversarul nu putea fi imul mai
nimerit pentru a-1 ridiculiza. Pentru întîlnirea cu Victoria, sora
devotată a lui Dinamo, biletele s-au epuizat în două ore. Rudi
Konrad, administratorul bazei, le-a pregătit şi o surpriză
spectatorilor. în cercul de la centrul terenului, el a vopsit pe iarbă
stema echipei şi a scris: “Steaua, campioană a Europei 1983-1986”.
în acest decor, Lăcătuş, Stoica, Majearu şi, din nou, Stoica au
punctat de 4 ori, ridiculizîndu-şi în restul timpului un partener de
întrecere ameţit de mişcarea browniană a mingii. Era
descătuşarea unei echipe care n-a ştiut nidodată să facă glorie fără
agenera show. O simfonie terminată în trium f în care sudoarea şi
lacrimile de bucurie s-au contopit pentru simplul fapt că unele
fără celelalte n-ar fi putut să existe nidodată. îm preună Insă au
reu şit p e n tru p rim a ş i sin g u ra d ată în isto ria fo tb alu lu i ro m ân esc
s ă a ru n c e E u r o p a su b c ra m p o a n e le lu i D u c k a d a m , Io v a n ,
B u m b e s c u , B e lo d e d ic i, B ă rb u le sc u , B alin t, S to ic a , B o lo n i,
11
M a je a ru , L ă c ă tu ş, P iţu rcă, B ălan , R a d u , W eissen b a ch er, P is t o l
S tîn g a c iu ş i Io rd ă n e sc u . Ş i la p ic io arele lu i le n e i.
XIV
4 ANI PE E f EMEST

“D e ^ i înainte trebuife să aveţi m a i^ g rijE A c u m toată lum ea


vă iubeşte, dar dacă pierdeţi, cît sînteţi voi de cam pioni ai BOîSişpef,
o să vă huiduie de n-o să v ă vedeţi!”. Cum pătat, le n e i le-a atras
atenţia băieţilor asupra riscurilor care presupuneau un asem enea
trium f. Dictonul valabil oricînd şi oriunde, care spun e că e m ai
u ş o r i i a ju n g i™ pisf l i S t i a te m enţii acolo, era, firesc, valabil şi
;| § M Steaua. llHHM izbîndă i-a am eţii Ş Ş jucători, Ip r
rezultatele s-au văzut imediat. M arele rival « profitat de starea de
beatitudine â “viteziştfio ^ şi, în interval de nici o lună, a izbutit să-i
învingă de douăotiLPrim a dată încam pionat, cu 2-1, pe stadionul
din şoseaua Ştefan cel M are, iar a doua în finala C u p ei R om âniei,
cu i-o «p | “23 August”. D acă eşecul din “G ro apă” a fost p ftv itc u
îngăduinţă, deoarece m ilia rii erau lideri detaşaţi In dasam en t şl
nu mai aveau cum să p ia rd ă titiu l celălalt a generat un adevărat
vîrtejia vfrf. N e g m fe s a p ^pggjA ; Ceauşescu s-a prăvălit ca un
taifun peste cei care în urm ă cu o lună deveniseră eroi n aţio n a l.
i-a acuzat el pe G avrilă şi A lecsandrescu,
® M ® ® it | p t t ii% p în ă la urmă, fotbalul este doar un sport în care
pfijţgni, d e la Real M adrid la V oin ţa Şiviţa, nti beneficiază de
im unitate la eşec. Personajul grobian paraşutat d e partid lingă
vestiarul cam pionilor v o ia totul, iar la eşec îm proşca cu n oroi in
stin gă şi-n dreapta. Treptat, în urm ătorii ani, Valentin a încercat
să sep are d in ce în ce m ai m ult echipa de unchiul său. între el şi
Posteln icu n u ved ea n ici o diferenţă, am înd oi i se păreau nişte
m ojici care încercau să transform e fotbalul, deopotrivă, în izvor
de p rop agan d ă politică şi jucărioară personală.

E R O U L D E L A S E V IL L A
A M E N IN Ţ A T C U T R IB U N A L U L M IL IT A R

C u ii p uncte avans faţă d e Sp ortu l Studenţesc şi D inam o,


Steau a u rm a să jo ace ultim a etapă a cam pionatului 1985-1986 la
C raio v a, con tra u n ei echipe calificate deja în C u p a U E F A Pentru
a o d ih n i ech ip a în vederea sem ifinalei cu Jiu l din C u pa Rom âniei,
le n e i a lu at ho tărîrea ca m ajoritatea titularilor să nu facă
d ep la sa rea în B ăn ie. “M e rg d oar D uckadam , B ălan , M ajearu,
W eissen bach er, B ărbu lescu , R ad u 11 şi Piţurcă”, a anunţat
teh n ician u l în săp tăm în a p rem ergătoare m eciultu. “C în d am
auzit, am răm as p erplex, povesteşte D uckadam . Id eea era ca
e c h ip a să jo ace pen tru P iţurcă, aflat în luptă pentru titlul de
golgeter cu H agi. A tu nci m -am ridicat în picioare şi l-am anunţat
p e n ea îm i că eu nu m erg, cu o rice risc”. Ilie C eau şescu şi
A lecsan drescu plănuiseră cu cei d e la C raiova, care urm au să bage
ş i e i o tru p ă cu m ulţi tineri, să bată U niversitatea, dar Piţi să
m archeze cît m ai m ult, diferenţa dintre el şi H agi fiind de un gol
în favo area stelistului. “ N u-m i perm iteam să m ă fac de rîs după ce
cu o lu n ă în u rm ă toată lu m ea v o rb ise de m in e la superlativ,
con tin u ă H elm u th. C h ia r d acă n ea Ion m -a avertizat că sînt
m ilitar şi m -a so m a t să execut ordinele, n-am acceptat aşa ceva.
A m plecat imediat la S e r a t e şi am răm as acolo vreo săptămână”.
M eciul s-a jucat aşa cum p lănuiseră cei de sus. P iţi a m arcat 3
goluri, două din penalty, insuficiente în să pentru a lu a d tlu l de
golgeter atîta vrem e cît în Regie, în partida Sportu l - F C O lt 7-5,
H agi a m arcat de 6 caii D uckadam a fo a t iu at în să în d iscuţia
Gdmiffeffllui de Partid şi tim p de două săptăm în i i s-a dat
interdicţie de a se m ai antrena. C on sid erat dezertor, se p u nea
jK Q S & m să iâ c ă a r a i ¡tauntates “ în tr-^ lrin ă zi m -au chem at la
am inteşte, dezgustat, D uckadam . A m intrat în tr-o sală
unde Ilie Ceauşescu şi alţi generali form au un adevărat pluton de
execuţie. T ot acolo se m ai aflau com andantul G avrilă şi nea Ion
A lecsandrescu. Le-am explicat m otivul gestului m eu, d ar Ilie a
dat-o la întors. «Cfevrei să spui, tu, că Piţurcă nu e un jucător bun?
C X il& n e rita să cîştige titlul de « f e l B & T a m răspuns că nu de
asta e vorba, că, în opinia mea, Piţi dovedise totul în C u p a
d U f t e f f l i P ş i că bănuiam că H agi va da d te goluri îi trebuie
pentru a term ina în frunte. N -am avut cu cine să m ă Înţeleg. «Te
paşte tribunalul militar, mă!», a urlat el la m ine, m om ent în care
i-am răspuns că eu nu sînt m ilitar chiar d acă am grad. C ă sînt
sportiv. C în d jucam la U T A eram textilist, după cum dacă apăram
la Jiu l eram m ineft S -ă înroşit tot la faţă, a început iar să ţipe ca
ieşit d ift p ii| l, m om ent în care m i-am dat seam a că n u aveam cu
cine vorbi. A şa că, după 4 0 de m inute de interogatoriu, am cedat
eu. I-am zis că are dreptate, că m i-am dat seam a ce m are greşeală
am făcut şi sînt gata să suport consecinţele. R eplica m ea l-a
lum inat instantaneu. S-a lim pezit la faţă. s-a întors către
com andantul clubului şi i-a zis pe un ton triu m fă to r «Veri,
Gavrilă, asta-i atitudinea care-m i place. Am endaţi -1 cu 3.000 de
lei şi de m îine să se prezinte la antrenament!»”.

C ÎN D G R E C II F A C D A R U R I

Pentru Duckadam, finala C upei cu Dmamo a fost şi ultimul


m ed oficial al carierei sale. După încheierea sezonului, steliştii au
plecat într-o vacanţă în Grecia, oferită de Iorgos Vardinoianis ca
prem iere după Sevilla. Valentin a refuzat însă deplasarea
considerînd că succesul era doar al băieţilor. “A m trăit o săptămînă
de vis, îşi aminteşte Helmuth. în afară că ne-a invitat cu soţiile, că
ne-a dat de la sosire vreo m ie de dolari să avem bani de buzunar,
ne-a plim bat peste to t A dat o serată pe iahtul său care valora vreo
6 m ilioane de dolari, ne-a plătit toate mesele, am fost la circ, la
buzuki, ce mai, a fost o distracţie pe cinste. Steaua n-a plătit n id un
ban, n id m ăcar transportul, pe care a trebuit să-l suportăm n o i Ţin
m inte că zborul ne-a costat ro.ooo de lei de pereche”. Vardinoianis
nu făcuse gestul numai din simpatie faţă de Steaua. Gîndul lui
declarat era să-l naturalizeze pe Hagi, considerînd că G ică e
m achidon cu rădăcini ad în d în pămîntul Eladei. Niciodată însă
grecul nu condiţionase explidt sejurul din vara lui ‘86 al steliştilor
de transferul “Regelui”. M iza pe ajutorul lui Valentin, avînd im ­
presia că dară e fiul şefului statului îşi poate permite orice. De altfel,
cei doi nu s-au văzut de mai m ultde 4.-5 ori.Totulaînceputlafm de
anilor 70, d n d familia Ceauşescu a făcut o vizită în Grecia, iar Va­
lentin şi-a însoţit părinţii. Atunci au discutat prim a oară. Grecul
ajutase statul rom ân într-o situaţie foarte dificilă, d n d o navă ro­
mânească avusese m ari probleme la Atena. Atunci, Iorgos a inter­
venit imediat. M ai tîrziu, pe timpul perioadei d t Iordănescu a jucat
în Creta, Vardinoianis l-a invitat pe Valentin într-un concediu. S-au
mai intilnitia Bucureşti, cînd fiul şefidui statului i-a întors invitaţia,
primindu -1 cum se cuvine cu ocazia meciului cu Anderlecht, şi la
Sevilla. Apoi, în 1988, grecul a jucat tare, cerîndu -1pe Hagi. Valentin
i-a explicat că nu poate face aşa ceva, iar relaţiile s-au răcit. C ei doi
nu se potriveau însă nid ca firi. Temperamentul expansiv al lui
Iorgos nu se mula defel pe cel al lui Valentín, iar acesta avea să fie
principalul motiv al pasului înapoi făcut de român.

D U C A , D E S T IN B L E S T E M A T

După revenirea din Grecia, Helmuth şi-a luat fam ilia şi a dat
fuga la Orna, la Semlac. Bunica era în culmea fericirii. Nepotul pe
care-1 crescuse dintr-o pensie de 105 lei devenise eroul neamului,
în noaptea de la Sevilla, tot satul a vo n t la ea la poartă ca s-o felicite
pentru isprava pruncului, iar pentru fem eie asta era suprem a
recunoştinţă. Acum, cînd Helmuth a revenit la Sem lac, toată
lumea era a ei. Spre sfîrşitul vacanţei, Duca a m ers cu prietenii la
un foc de tabără pe malul M ureşului A u stat acolo la un grătar şi
un şpriţ pînă spre ziuă. A p o i la revenirea acasă, uriaşul a alnnpcat
pe iarba mustind de rouă, a căzut şi nu s-a mai putut ridica. “M i-a
amorţit mîna instantaneu. Se mai întîm plase de cîteva ori în
timpul meciurilor, dar ca atunci niciodată. M -au hiat pe sus şi
m-au dus la medicul satului, doctorul Blăniţă. M are noroc am avut
cu e i Omul şi-a dat seama pe loc că e ceva grav, nu a încercat să se
dea zmeu şi să mă trateze a c o la M i-a spus că trebuie să m erg
urgent la Arad. Aşa am făcut A m inurat pe mina doctorikMrCrîsmc
şi Olaru, care mi-au pus diagnosticul: anevrism. Asta însemna că
peretele arterei se slăbise, făcuse ceva ca o bulă în care se soinsese
noroc că accidentul s-a produs pe artera claviculará, nu pe un
traiect vitaL S-a luat imediatlegătura cu prim-secretarul judeţului,
s-a comunicat la Bucureşti, iar cei din minister au trimis urgent
un elicopter să mă ia. în acest timp a fost contactat profesorul
Cândea, cel mai mare specialist al nostru în astfel de probleme,
care şi-a întrerupt concediul special pentru mine. Mîna era alb-
vineţie şi nu mi-o mai simţeam, în duda faptului că la Arad mi-au
făcut injecţii cu anticoagulante. Spre seară am ajuns la Spitalul
Militar şi am fost operat imediat Mi s-a făcut o plastie, adică vasul
acela de sînge a fost înfăşurat într-un manşon de plastic. Dacă mai
întîrzdam cîteva zile, acum se putea vorbi la trecut despre portarul
Duckadam”, povesteşte uriaşul, zîmbind amar. Intervenţia
doctorului Cândea a fost o reuşită, dar pronosticul în privinţa
carierei de fotbalist avea să fie extrem de dur. Pus în situaţia de a
alege între a mai apăra şi a mai trăi, Duckadam a preferat viaţa, dar
în momentul în care a luat hotărîrea a simţit cum boala i-a uds o
pasiune pentru care trudise 20 de an i
Din pricina faptului că presa a păstrat secretul, s-a născut
zvonul cum că Helmuth ar fi fost împuşcat în braţ de Nicuşor
Ceauşescu, invidios pe popularitatea pe care goal-keeperul şi-o
dştigase. *Nuri nimic adevărat, respinge Duckadam legenda. E
drept că în ziua precedentă acddentului am mers şi la o vînătoare
cu nişte prieteni, dar nu s-a întîmplat nimic de genul acesta şi cu
atit mai puţin ce vorbea lumea despre Nicuşor. Singura alăturare
cu anevrismul poate fi faptul că şi atunci am căzut de cîteva ori pe
braţ şi poate a contat şi asta, dar atît”. Chiar şi în acest incident Ilie
Ceauşescu a găsit un vinovat, iar el s-a numit Marcel Georgescu,
doctorul echipei, care după o viaţă alături de echipa de fotbala fost
găsit ţap ispăşitor şi trimis la secţia de hochei. “N u cred că nea
M arcel ar fi putut să sesizeze boala de care sufeream . P e vrem ea
aceea era greu să depistezi aşa ceva, în condiţiile în care aparatura
de investigaţie nu atinsese perform anţele de azi”, e de părere
Duckadam. “Ilie m -a acuzat că nu făcusem nim ic pentru portar,
deşi acesta se plînsese de dureri şi am orţeli ale m îinii, spune
doctorul Georgescu. E ra complet fals. Eu m ersesem cu H elm uth
la Spitalul Militar. I-au făcut investigaţii şi la secţia de chirurgie, şi
la neurologie, dar n-au descoperit nimic. îi puseseră diagnosticul
de brahialgie, adică o durere pe nervul brahial. Singura modalitate
în care s-ar fi putut depista ar fi fost o arteriografie generală. E u
îm i reproşez doar faptul că n-am întocmit un dosar cu toate
rezultatele de la testele la care -1 supusesem. A stfel ar fi văzut şi
nemernicul ăla de Ilie că făcusem tot ce a depins de mine, ca medic
sportiv. D ar nici aşa nu cred că aveam vreo scăpare. în aceeaşi
şedinţă în care m -a dat afară, Boloni a vorbit vreo 30 de minute,
explidndu-i că n-am n id o vină, însă a fost în zadar. La fel ca şi în
cazul rugăminţilor ulterioare ale lui Valentin. După vreo două luni
în care a insistat pentru mine s-a lăsat păgubaş, spunînd că efectiv
nu are cu cine să se înţeleagă”, îşi aminteşte cu m îhnire doctorul
Georgescu. Pentru Steaua de la SeviUa însă, renunţarea lui
Helmuth însemna primul fir deşirat dintr-o croială de lux.

U N IC A T

Viaţa trebuia să m eargă înainte, iar “roş-alb aştrif se vedeau


nevoiţi să strîngă din dinţi şi să se m enţină pe coam a valului.
Triumful de la Sevilla aducea de la sine alte două finale extrem de
importante. Cupa Intercontinentală de la T okyo şi Supercupa
Europei. în toam nă Insă, Steaua se va despărţi şi de antrenorul
care o purtase spre m area izbîndă. lenei a fost numit “principar al
unei echipe naţionale in care grosul era dat acum de cam pioana
continentului. Iordănescu a urcat o treaptă asigurînd
continuitatea la nivelul băncii tehnice a “roş-albaştrilor”, iar ca
secund a fost uns un alt stelist, Radu T roi, cîştigător al tidului cu
form aţia d e tin eret Alecsandrescu era consecvent principiului lui
cu care clădise şi echipa de la Sevilla. D in păcate, nici în Japonia
“viteziştii" n-au putut a lin ia cea m ai bună formaţie. Nerăbdător să
intre după o ruptură m usculară, Bdloni a riscat enorm , iar
accidentarea a recidivat într-un joc cu Clujul. în ciuda faptului că
p e drum ul spre T o k yo avionul a făcut o escală la Pekin, unde
specialişti chinezi în acupunctură au încercat să înfăptuiască
m iracolul, Loţi n-a putut fi refăcu t Fără “antrenorul” din teren şi
dezavantajaţi de un arbitraj ostil, steliştii au pierdut cu i-o în faţa
argentin ienilor de la R iv er Plate. La întoarcerea acasă, Ilie
C eauşescu şi-a dat iar în petic, acuzîndu-i pe G avrilă, Gaţu şi
Iordănescu că “au îndoliat poporul”. “Poporul e îndoliat că nu are
cam e”, a m urm urat Gaţu, dar, spre norocul lui, a fost auzit doar de
G avrilă, care l-a călcat pe picior, facîndu-i sem n să-şi ţină gura.
L a M o n te C arlo a fost cu totul altfel. în pauza de iarnă,
tratativele dintre N icu şor şi Valentin s-au soldat cu transferul lui
H a g i în G hencea. Sto ica n -a m ai fo st suspendat ca la Sevilla,
B dloni n-a m ai acuzat vreo accidentare ca la Tokyo, aşa că linia de
m ijloc s-a putut prezenta în Principat în toată splendoarea ei. Iar
G ic ă a fost m onum ental. C u golul lui, “roş-albaştrii” au învins cu
t-o pe D in am o K iev, prilejuindu-i reputatului jurnalist francez
Jean Philippe R ethaquer să consem neze în cotidianul “L ’Equipe”:
“V a lo a rea de an sam blu a acestei ech ip e, ca şi cîtev a talen te care
strălucesc puternic, justifică titlul d e cam p ioan ă a E u ro p e i cu cerit
în sezonul trecut la Sevilla. A ştep tam p e D in a m o K ie v şi ved etele
sale. A m văzut S teau a şi stelele ei în tr-o ec h ip ă b in e org an izată,
care a acoperit terenul d in punct d e ved ere tactic, p le cîn d d e la u n
clasic 1-4-4-2, d ar care a ştiut să fa că să alerge m in g ea ş i s ă p ro fite
de spaţiile lib ere oferite. N r. 10, H ag i, a d ezvălu it o c la să d e jo c
am eţitoare, de stângaci, cîteodată p rin p osib ilităţile d e accelerare
a jocului, alteori, dim potrivă, punlnd ap ărarea d in faţa sa p e p id o r
greşit p rin neaşteptate sch im b ări d e ritm , p rin d rib lin g u ri şi
printr-o perfectă lo vire a balonului, ceea ce i-a p erm is să în sc rie
golul victo riei dintr-o lovitu ră lib eră” . A se m e n e a ap rec ieri
m ăgulitoare aveau să continue tim p d e 4 ani. C u d o u ă sem ifin ale
şi în că o finală a C u p ei C am p io n ilo r jucate p în ă în 19 8 9 , S tea u a
s-a îm brăcat în sm ok in g şi s-a alăturat lui R e a l M ad rid , B en fic a
Lisabo n a, In tem azion ale M ilan o , A ja x A m ste rd a m , FC
Liverp ool, N o ttin gh am Forest, B a y e rn M ü n c h e n , A C M ila n ,
Ju ven tu s T o rin o sau M an ch ester U n ited în clu b u l sele ct al
cuceritorilor Europei. C a singura reprezentantă p e care R o m ân ia
a avut-o vreodată acolo.
XV
EPILOG Î N VORBE ŞI FAPTE

“ R ă m în e a m după a n tre n a m e n t cu b ă ie ţ ii p e n t r u s e r ii d e

p e n a lţ y u r i ş i p a r ia m p e o b e re s a u p e u n s u c . N u - m i a m in t e s c s ă j i d a t

e u p r e a m u lt e , în s c h im b a m b ă u t d e la e i a n i b u n i. E r a u c a m s u p ă r a ţ i

c ă p i e r d e a u a p r o a p e d e f ie c a r e d a t ă , d a r d u p ă S e v illa c r e d c ă a u

r e a liz a t c ă in v e s t is e r ă î r u r -o a fa c e r e p r o fit a b ilă ”

H ELM U TH DUCKADAM
P e r io a d a d e c o n v a le sc e n ţă d u p ă o p e ra ţia su fe rită la b ra ţ s-a

p r e lu n g it s u fic ie n t d e m u lt p e n tru a -1 sc o a te p e “ E r o u l d e la
S e v illa ” d in c irc u itu l m a rii p erfo rm a ţe . î n 19 8 7 , Ilie C e a u şe sc u a

d e c is s ă -l s c o a tă d in r în d u l a rm a te i p e n tru c ă n u m ai p ro d u c ea
n im ic . “ N o r o c u l m e u s -a n u m it g e n e ra lu l C o m a n , c are a

in te rv e n it ş i m i- a g ă s it u n p o s t la A r a d ”, sp u n e D u c k a d a m . în

c iu d a r e c o m a n d ă r ii p r o fe s o r u lu i C în d e a d e a n u m ai relu a
activ itatea , risc u rile fiin d e n o rm e , H e lm u th n -a p u tu t sta d ep arte

d e g a z o n . A m a i ju c a t în tre 1 9 8 9 - 1 9 9 2 la V a g o n u l A r a d şi C P L

A r a d , t r a n s fo r m în d u -s e p e n tru o s c u rtă p e rio a d ă în tr-u n


fa c to tu m : p o r ta r , a n tr e n o r ş i c o n d u c ă to r în ac e la şi tim p . Ş i- a

p ă stra t o b ic e iu l d e a e n e rv a ata can ţii c ă ro ra le -a m ai ap ărat cîteva

lo v itu ri d e la 11 m etri. D u p ă c e a term in at cu fo tb alu l a fo st m a io r

la V a m a N ă d la c , ia r a p o i şi-a d ep u s d o saru l p en tru a ieşi la p en sie


pe caz de boală. A intrat în politică şi ultim a dată a fo st
preşedintele filialei A rad a P N G . A dem isionat după eşecul la
alegerile parlam entare din 2008. P rin cipala bogăţie răm în
perform anţele sportive. A cucerit C u pa C am pio n ilo r Europeni.
A cîştigat două titluri şi o C u pă a Rom ân iei, toate cu Steaua. A
intrat în Cartea Recordurilor pentru cele 4 penaltyuri apărate la
Sevilla. A jucat două m eciuri în p rim a reprezentativă, două în
selecţionata B şi 4 la “tineret” . A fost desem nat cel m ai bun
fotbalist al Rom âniei în anul 1986.
*
“Ă la ca re m i-a d a t C u p a a v e a o f a ţ ă d e p a r c ă -i m u ris e c in e v a .

F e s tiv ita te a n -a d u ra t m a i m u lt d e d o u ă -t r e i m in u te . A p o i, la

b a n ch etu l n o stru d e la h o tel p a r c ă era m la n u n tă . N u ş tia m nici s ă ne

b u c u ră m . D e f a p t , la în c e p u t n u re a liz a m , ia r d u p ă d t e v a o re n i s e

p ă re a fir e s c c ă a m c îştig a t. A b ia la so sire a a c a să , a n d a m v ă z u t m a re a

a ia d e lu m e d e la a e ro p o rt c a re se o m o ra e fe c tiv p e n tr u g a r o a fe le p e

c a re le a ru n ca m , n e -a m d a t s e a m a ce m a re lu c ru re a liz a se ră m ”

Ş T E F A N IO V A N
A rămas în Ghencea pînă în 1990, după care s-a transferat în
Anglia, la Brighton, o echipă de liga a doua. în 19 9 2 s-a reîntors la
Steaua, dar după o perioadă de timp a fost exclus din lot şi a plecat
la Rapid, echipă la care a jucat pînă în 1995 şi cu care a prins un loc
de cupă europeană. Cam pionatul ‘95-’9 6 l-a găsit la Electroputere
Craiova, iar turul următorului la C S M Reşiţa. în iam a lui *97, cînd
M arcel Puşcaş a devenit şeful secţiei de fotbal a clubului, Iovan a
fost numit antrenor în cadrul Centrului de copii şi juniori Steaua.
A fost unul dintre secunzii lui V ictor Piţurcă la prim a echipă a
Stelei, cu care o cîştigat cam pionatul în ao oi. A cucerit C u pa
C a m p io n ilo r E u ro p e n i şi Supercupa. A ob ţin ut 6 titlu ri şi 4 C u pe
ale R om âniei, toate cu Steaua. A jucat de 35 de o ri in prim a
reprezentativă, p entru care a m arcat de 3 o ri. A evoluat de 12 o ri in
“naţionala” de tin e re t în prezent este tot secundul lu i Piţurcă, dar
Ia echipa naţională.
*
“M i-e r a te a m ă în p r im e le m in u te a le f i n a le i C e i d e la B a rc e lo n a

în c e p u s e r ă ta re , d a r tr e p ta t a u d a t în a p o u A fo s t u n m o m e n t d in c a re

m i-a m d a t s e a m a c ă n u m a i p u te m p ie r d e n ic io d a tă a c e l m e d . S ă f i

f o s t p e la ju m ă ta te a re p riz e i s e c u n d e , la u n c o rn e r la p o a r ta n o a s t r ă î n

c lip e le a n d îm i c ă u ta m o m u l p e ca re s ă -l ia u în m a r c a j, le -a m s u r p r in s

d u p u r ile lu i V ic to r , S c h u s t e r ş i A r c h ib a ld . A v e m n iş te f e ţ e d e o a m e n i

s p e r ia ţ i d e z n ă d ă jd u iţ i î n a c e l m o m e n t m i-a m z is c ă v a f i s e a ra

n o a stră ”

M IO D R A G B E L O D E D IC I
în ian uarie 19 8 9 , a em igrat in Iugoslavia fără acordul statului
rom ân. A stat u n an su sp en d at după care a revenit pe gazon sub
tricoul form aţiei Steau a R o şie Belgrad, cu care in 19 9 1 a ciştigat,
tot la pen altyu ri, C u p a C am p io n ilo r E u ro pen i. A devenit astfel
p rim u l om d in lu m e care cu cerea acest trofeu cu două echipe
diferite. în tre 19 9 2 şi 19 9 4 jo acă in S p an ia, la V alen cia, sezonul
u rm ător p leacă la R ea l V allad olid , iar d in 19 9 5, tim p de un an,
evoluează la V illarreal. în tre 19 9 6 şi 19 9 8 traversează O ceanul
p en tru a se tran sfera la ech ip a m exican ă A tlante C iu dad de
M exic o . în 19 9 2 a reven it şi în ech ip a n aţională a R om ân iei cu
care a p articip at la C am p io n atu l M on d ial din S U A ‘9 4 şi la
E uro pen ele d in A n g lia ‘9 6 şi B elgia-O land a 2000. D in 19 9 8 s-a
1
întors a Steaua, un de a m ai jucat 3 ani A cucerit d e două ori C u pa
Cam pionilor Europeni (Steaua şi Steaua Roşie Belgrad), o dată
Supercupa Europei (Steaua), o dată C upa Intercontinentală
(Steaua Roşie Belgrad). A cîştigat 6 cam pionate şi 4 C u pe al
României cu Steaua, 3 titluri cu Steaua Roşie şi unul cu Atlante
Ciudad de Mexico. A jucat de 55 de ori pentru “naţionala”
României, pentru care a marcat de f H i. A re 16 prezenţe în
reprezentativa de tineret,.un gol înscris, şi 3 meciuri la “olimpici”,
în prezent e directorul tehnic al tuturor selecţionatelor de juniori
aleFRF.
*
“P în ă la a n u n ţa rea ech ip elo r n -a m f o s t s ig u r ce a d v e rs a r v o i a v e a

d e m arcat. S p a n io liifă c u se râ m a re teva tu ră cu A rc h ib a ld , ca re fu s e s e

accid en ta t. A z i scria în z ia re c ă e refă cu t, m îin e c ă nu. P în ă la u rm ă a

in tra t. N o i, oricu m , ju c a m în z o n ă ş i eu U lu a m în p rim ire p e cel ca re

a ju n g e a în p re a jm a m ea. E a d e v ă ra t c ă A r c h ib a ld a v e n it cel m a i d e s.

A le rg a fo a rte m u lt, era p ericu lo s, d a r m -a m p r in s im e d ia t c ă e fric o s .

I-a m p u s d te v a ca p a ce în p rim ele m in u te ş i a m re g la t co n tu rile. D u p ă

a ia a în cep u t să treacă m a i r a r p e la b ă ia tu ’, ia r în a d o u a re p riz ă l-a

ş i s c h im b a i

A D R IA N B U M B ES C U
A rămas la Steaua pînă în 1992, cînd s-a transferat pentru 3
sezoane la divizionara B Steaua MiziL D in 1997, la iniţiativa lui
Marcel Puşcaş, a început activitatea de antrenor In cadrul
Centrului de copii şi juniori al clubului din Ghencea. A cucerit
Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa cu Steaua. A cîştigat 5
titluri şi 3 Cupe ale României cu Steaua, un titlu cu Universitatea
Craiova, un titlu şi o Cupă a României cu Dinamo. A jucat de 15
ori pennu prima reprezentativă şi a marcat un gol. Are 7 jocuri In
“naţionala” d e tineret şi 3 la “« lim p id ”. în prezent este antrenor
secund la divizionara B C on cordia Chiajna.
*
“L a re v e n ire a în ţa r ă to a tă h u n e a m ~a în tre b a t d e c e n u m -a m d u s

ş i eu sâ -1 îm b r ă ţ iş e z p e D u c k a d a m d u p ă u ltim u l p e n a lţ y a p ă r u t ş i

m -a m n ă p u s t it la m a s a p e c a re s e a fla t r o fe u l T e le v iz iu n e a

s u r p r in s e s e b in e im a g in e a a c e e a . A m ră m a s m u t P ă i, ce, eu m e rsesem

la S e v illa s ă -l ia u p e D u c k a d a m s a u s ă ia u C u p a ? T o ţ i r o m â n ii c re d

c ă a u v ă z u t la te le v iz o r c ă e u a m lu a t C u p a în b ra ţe im e d ia t d u p ă c e

D u c k a d a m a a p ă r a t a l p a t r u le a p e n a lţ y . A m r id ic a t -o d o a r d t e v a

s e c u n d e . P e c e i c a r e o p ă z e a u îi f u r a s e p e is a ju l d a r d u p ă a c e e a a m

b ă g a t -o e u p e m în e c ă . O r g a n iz a t o r ii m -a u a m e n d a t c u 19^000 de

f r a n c i e lv e ţ ie n i A m s t a t d o u â -t r e i o re s ă m ă r o g d e e i s ă m ă la se în

p a c e c ă m ă n e n o ro c e s c p e v ia ţ ă d a c ă tre b u ie s ă le d a u a t îţ ia b a n i. L a

u n m o m e n t d a t , c h ia r m i a u z is : «C e c o n te a z ă b a n ii ă ş t ia la u n

ju c ă t o r d in t r -o e c h ip ă c a r e d ş t ig ă C u p a C a m p io n ilo r ? » . D e u n d e s ă

ş tie e i c ă e ra m v a i d e m a m a n o a s t r ă ? D u p ă c e i-a m în d u p le c a t, m i-a u

z is c ă n u e g lu m ă c u tro fe u l ă la , c ă p în ă ş i t in d e tr a n s p o r ta t în a v io n

e b ă g a t în t r -im s e i f d e p lu m b , c a în c a z u l în c a re c a d e a v io n u l c u p a s ă

r a rru n â in t a c t ă ”

IL IE B Ă R B U L E S C U
în vara lui 19 8 7 s-a transferat d e la Steaua la Petrolul Ploieşti,
u n d e a jucat n u m ai u n tur. D in ian u arie 19 8 8 evoluează la F C
A rg eş, sezonul ‘88-’89 îl găseşte la D acia Piteşti, iar apoi pleacă la
M an galia, unde joacă p înă în 19 9 1 şi antrenează p înă în 19 9 2. S e
în to arce la Piteşti, fiin d cooptat în C en tru l de cop ii şi juniori al
clubului d in T riv a le. A cucerit C u p a C am p io n ilo r E u ro p en i şi
Sup ercup a. A cîştigat 3 cam pionate şi două C u p e ale R om ân iei,
toate cu Steaua, şi un titlu cu FC Argeş. A evoluat de 5 ori în prima
reprezentativă, o dată în echipa “B”, de 9 ori la “olimpici”, pentru
care a marcat două goluri, şi de 17 ori la tineret, unde a înscris o
dată. în prezent este tot antrenor în cadrul Centrului de Copii şi
Juniori al FC Argeş.
*
“Loţi şi Tudorel auformat creierul acelei echipe. Noi, cei tineri,
eram nişte năzdrăvani Ei gîndeau pentru toţi Ei clădeau tonul la
atac, ei spuneau cind să ne apărăm, iar în afara terenului erau nişte
profesionişti desămrşiţi’’
G A V R IL P E L E B A L IN T
La începutul sezonului ‘90-91 a onorat oferta clubului spaniol
de primă ligă Real Burgos, unde a rămas pînă în 1993. Din pricina
unei accidentări la genunchi a fost nevoit să renunţe la activitate,
primind o pensie din partea grupării iberice. Pînă în 1994 a lucrat
ca director sportiv al FRF, iar apoi a fost “secundul” lui Anghel
Iordănescu la echipa naţională calificată la turneele finale ale C E
‘96 şi CM ‘98. A debutat ca antrenor principal la F C Bihor In 1999
şi a continuat sezonul următor tot în Divizia B, la Sportul
Studenţesc. Pe perioada turneului final al Europenelor din Belgia-
Olanda a fost unul dintre secunzii lui Emeric lenei. A cucerit Cupa
Campionilor Europeni şi Supercupa Europei. A cîştigat 5 riduri
de campion şi 4 Cupe al României, toate cu Steaua. Golgeter al
campionatului intern cu 19 goluri marcate în ediţia 1989-1990. A
participat cu “naţionala” României la turneul final al CM Italia‘90.
A jucat în prima reprezentativă 34 de meciuri în care a marcat de
14 ori. Are 13 meciuri şi două goluri la selecţionata de tineret, 8
jocuri şi 4 goluri pentru “olimpici” şi o întîlnire In echipa “B” a
Rom âniei. A fost medaliat cu bronz al Campionatelor Mondiale
de juniori din Australia 1981. C a antrenor secund, In 2000, a
cucerit Supercupa Europei cu Galatasaray. S -a rem arcat ca un
foarte bun analist media. în prezent este antrenor principal la
Tim işoara.
*
“L a v re m e a re sp e ctiv ă , ruri ju c a m cel m a i m o d e m fo tb a l d in lu m e.

C u m u lt p e s te ce se v e d e a p e sta d io a n e le d e p r e t u t in d e n i A v e a m o

e c h ip ă d e ju c ă to ri u n u l şi u m d ,Jie c a re ,p e p o stu l lu i, era o p ie s ă a p a rte.

P o a te c e i tin e ri v o r n m b l d a r , d u p ă p ă re re a m ea , M iţ i M a je a ru , d e

e x e m p lu , a f o s t u n ju c ă to r m a i m a re ca D a v id B eck h a m ”

l a d i s l a u b o l On i

în toam na hii 19 87 s-a transferat la divizionara B belgiană


R acin g Je t Bruxelles, unde a evoluat pînă în 1989. A continuat In
Franţa, un an la U S Creteil şi încă doi, între 1990 şi 1992, la U S
O rieans. A absolvit cursurile Şcolii de Antrenori de la
C lairefontaine, iar în sezonul ‘9 3-9 4 s-a ocupat de pregătirea
echipei de tineret a clubului francez A S Nancy-Lorraine. A fost
num it antrenor principal al acestei form aţii în 1994, la care a
răm as pînă în 2000. A fost selecţionerul “naţionalei” noastre pînă
In 2001, după care a antrenat pe Sporting Lisabona, cu care a
cîş tigat titlul şi i-a lansat în fotbalul mare pe Cristiano Ronaldo şi
Quaresma. A mai antrenat în Franţa pe Rennes şi Monaco, iar în
E m irate pe A l N asr. C a jucător, a cucerit C upa C am pionilor
Europeni şi Supercupa. A cîştigat 4 titluri şi două C upe ale
Rom âniei, toate cu Steaua. A fost declarat cel mai bun fotbalist al
ţării în anii 1977 şi 1983. A participat cu “naţionala” Rom âniei la
turneul final al Europenelor din Franţa 1984. A jucat pentru prima
reprezentativă 108 m eciuri şi a m arcat 25 de goluri. A e vo lu a t de 13
o ri în selecţionata de tineret şi o dată în echipa “B”. în prezent este
antrenor principal în Belgia, la Standard Liege.
#
“ C e e a ce a m re a liz a t n a i în ‘8 6 a r ji p u t u t s ta şi la în d e m în a c e lo r

d e la D in a m o în C u p a C u p e lo r s a u în C u p a U E F A . R e u ş is e r ă s ă

în ch eg e o e c h ip ă e x t r a o r d in a r ă A u p ă c ă tu it în s ă c u “ d in a m o v ia d e le ”

a le a cu V ic to ria , M o re n ii ş i a lţii c a e i, c a re m im a u jo c u l A c c e p d n d a şa

ceva , L u c e sc u ş i-a fu r a t s in g u r că c iu la , p e n tru c ă la o ra c o n fru n tă rilo r

a d e v ă ra te fo tb a liştii lu i n -a u m a i ş tiu t c a re le e v a lo a re a "

T U D O R E L S T O IC A
A plecat de la Steaua după ce a jucat a doua finală a C u pei
Cam pionilor, cu A C M ilan, în 1989 , pentru a evolua un an în
Franţa, la R C Lens. S-a întors în G hencea şi a m ai disputat un
meci în sezonul ^ o - ^ i, după care a devenit, în două rînduri,
secundul lui Em eric lenei la conducerea echipei. D in 19 9 6 , a
plecat împreună cu fiul său în Belgia, la Anderlecht. A lucrat
pentru clubul Anderlecht ca prospector-observator pentru copii
şi juniori, ocupîndu-se şi de echipa de tineret a grupării din
Bruxelles. între 1998 şi 2000, a fost “principalul’’ reprezentativei
de tineret a României. A cucerit C upa C am pionilor Europeni şi
Supercupa. A cîştigat 7 titluri şi 4 C u pe ale Rom âniei, toate cu
Steaua. A evoluat de 15 ori în prim a reprezentativă, de 5 ori in
echipa “B” şi de două ori în selecţionata de tineret. C a antrenor
secund la Steaua a cîştigat titlul de cam pion în 19 9 4 alături de
Em eric lenei. în prezent nu mai activează în fotbaL
*
“ E u a m p rin s ş i p e rio a d a m a i p ro a s tă a S te le i ş i m i-a m d a t sea m a
241

că performanţa a venit abia în momentul în care s-a terminat cu


vînzdeala jucătorilor şi a antrenorilor. După ce s-aformat echipa,
ajunseserămsă neînţelegemdin semne. Chiar dacăerampuţini în lot,
puteam suplini eventualeleabsenţepeposturi Eu, de exemplu,jucam
orice de la mijloc în sus. îmi mai spunea nea îmi să vin şi-n apărare,
dar de multe ori nu ofăceam. îmi ziceam defecare dată căjiindaşul
trebuie să se ţină scai de mine, şi-lfăceam să priceapă că nu-i bine
pentru el să se aventureze ca să nu aibă vreo surpriză"
M IH A IL M A JE A R U
L a finalul sezonului 1987-1988 pleacă pentru doi ani la Inter
Sibiu. între 199 0 şi 1991 joacă pentru formaţia greacă de primă
ligă Panahaiki Patra, după care revine in ţară la Inter Sibiu, unde
răm îne plnă in 1994- Se transferă pentru un an la Gloria Bistriţa,
iar în sezonul urm ător joacă turul la Corvinul Hunedoara şi
returul la C F R Tim işoara, ambele în . j P M i j i l I în 1997 este
cooptat şi el de M arcel Puşcaş în cadrul Centrului de ^UjgjK |I
juniori Steaua, iar în 1998 devine secundul lui Tudorel Stoica la
“naţionala” de tin eret S-a întors la Centrul de juniori al l l i !
unde a pregătit grupa de 17 ani. A cucerit Cupa Cam pionilor
Europeni şi Supercupa. A cîştigat 4 titluri şi două Cupe ale
Rom âniei, toate cu Steaua. A jucat cîte un singur meci în prima
reprezentativă şi în cea de tineret şi a evoluat de 9 ori în echipa
olimpică, pentru care a marcat de două ori. în prezent e antrenor
la Şcoala de Fotbal “M arius Lăcătuş“ din Bucureşti.
*
“Lumea îşi aminteşte de mine ca despre cel care a intrat la SeviUa
pentru că afost suspendat Tudorel Stoica. Probabil că s-a uitat căam
fost titularşi cuAnderlechtla Bucureşti Oricum, mă bucurcă destinul
m-a trimissăjocalături deungrup defotbalişti devaloaremondială
şi sinifericitcă amprinsprimulV şi la Sevilla, şi Ia Tokyo, înfinala
Intercontinentală,şi laMonte Caria, laSupercupa Europei”
LU CIA N B Ă LA N
Părăseşte echipa tot după finala cu Milan pentru un transfer în
Belgia, la Beerschot Anvers, unde rămîne doar un tur. Pînă în vara
lui *90 joacă in Spania, la divizionara B Real Murda, iar in sezonul
‘90-91 revine în Ghencea. Se retrage apoi la Baia Mare, preia ca
antrenor echipa Phoenix, pe care o promovează din judeţ pînă în
liga secundă, acolo unde şi joacă un tur de campionat în toamna
lui ‘94 pregăteşte pe FC Baia Mare, după care iese din circuit pînă
în 1996, cînd îl găsim ca “principal’’ al formaţiei Inter Giurgiu,
unde, exceptînd un intermezzo de cîteva luni la Centrul de copii şi
juniori al Stelei, rămîne pînă în 1998. Devine apoi observator
federal pentru un tur de campionat, după care revine pe bancă la
Phoenix şi Lăpuşul Tîrgu Lăpuş. Cu ultima formaţie, în calitate
de antrenor-jucător, reuşeşte în vara anului 2000 promovarea în
Divizia C. A mai activat ca antrenor principal la divizionara C
Progresul Şomcuta Mare, după care a intrat în media ca reporter,
analist şi realizator de emisiuni la televiziuni din Baia Mare sau
Cluj. A cucerit Cupa Campionilor şi Supercupa. A dştigat 4 titluri
şi două Cupe ale României, toate cu Steaua. A jucat un singur
meci în prima reprezentativă, două la tineret şi 6 la “olimpici”. în
prezent este realizator de emisiuni la o televiziune din Bistriţa.
*
“înaintedepenalţyurile de la Sevilla, nebunia tinereţii m-afăcut
să-i spun luineaIm căhatşi eu.Refuzaserădestui şi omuleraunpic
în dificultate. Mi-am zis că deăt s-o dau încetşi s-aprindă iHa, mai
bin e o d a u tare, ch ia r cu riscu l d e a trage p e U ngă. N -a v e a m trac, d a r

c în d am lu a t m in g ea p en tru a o f ix a la p u n ctu l cu v a r a cam în cep u t

s ă -m i trem u re m in a . Ş i a cu m , c în d m ă g în d esc, îm i v in e să în ch id

o c h ii A z i n -a ş m a i bate n ici în ru p tu l ca p u lu i”

M A R IU S M IH AI LĂ C ĂTU Ş
Imediat după Campionatul Mondial din Italia 1990 s-a
transferat la A C Florentina, unde a stat un sezon. între 1991 şi 1993
evoluează in Spania, la Real Oviedo. în toamna iui 1993 revine la
Steaua, pentru care joacă pînă în decembrie 1999, timp în care 3
sezoane este şi antrenor secund. Se transferă la FC Naţional în
returul campionatului 1999-2000, iar apoi îl găsim ca “principal”
al formaţiei din Cotroceni. Antrenează în Divizia A pe FC Braşov,
Oţelul, Ceahlăul, U TA şi în liga secundă pe Inter Gaz, iar din
toamna lui 2007 e numit principal la Steaua, pe care în vara
următoare o califică în grupele Ligii Campionilor după o “dublă”
cu Galatasaray. îşi dă demisia în toamna lui m l * dar este
reinstalat după doar două lunL E cel mai titrat jucător din istoria
Stelei. A cucerit Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa. A
cîştigat 10 riduri şi 7 Cupe ale României, toate cu Steaua, fiind
singurul fotbalist de la noi care se poate mîndri cu o asemenea
performanţă. După 1990 a evoluat cu Steaua de 3 ori consecutiv
în grupele Ligii Campionilor, fază a competiţiei în care n-a mai
ajuns nici o formaţie românească. A participat cu “naţionala”
Rom âniei la turneele finale ale Mondialelor din ‘90 şi ‘98 şi
Europenelor din ‘96. A jucat de 84 de ori pentru prima
reprezentativă, pentru care a marcat de 13 ori. A evoluat de 3 ori la
“olimpici” şi de 6 ori la “tineret”, unde a marcat şi un gol. în prezent
este antrenorul principal al Stelei.
“Noi n-am avut vreun superjucător în echipă, ceva de talia lui
Dobrin,BalacisauHagLFtindfoarteintdigenţiînjoc,amreuşitînsâ
săformămotrupăextraordinară.Nu maieranevoiedevorbepentru
a nepune de acord. Era de ajuns oprivire şi ştiam exact unde merge
mingea, cine opreia şi cine trage lapoartă. Iar înfaţă, eu şi Lăcătuş
ne-am înţeles de minune. El venea cu viteza, eu cu combinaţiile. Ce
mai, a fost fantasticF
V ICTO R PIŢU RCĂ
A plecat de la Steaua in vara hii 1989, transferîndu-se pentru
un sezon in Franţa, la RC Lens. Revine la Steaua, dar de această
dată ca antrenor, lucrînd alături deTudorel Stoica sub directoratul
tehnic al lui Emeric lenei. în sezonul 1992-1993 devine “principal”
şi ciştigă primul trofeu de după Revoluţie pentru Steaua, Cupa
României Pentru un an antrenează Universitatea Craiova, iar din
1996 este numit responsabil cu selecţionata de tineret a Româ­
niei, pe care o califică la turneul final găzduit de Bucureşti in vara
lui 1998. Urcă apoi la cîrma “naţionalei” mari, cu care obţine bi­
letul de acces la Europenele din Belgia-Olanda. în urma unui con­
flict cu Hagi şi Gică Popescu este destituit înaintea turneului final.
Revine la Steaua, cu care cucereşte titlul în 2001 şi unde rămine
manager general pînă în 2004. Ca jucător, a cucerit Cupa Cam­
pionilor Europeni şi Supercupa. A dştigat 3 titluri şi 4 Cupe ale
României, toate cu Steaua. Golgeter al întrecerii interne cu 34 de
goluri în 1988 şi deţinător al “Ghetei de Bronz” în acelaşi an. A e-
voluat de 13 ori în prima reprezentativă, pentru care a marcat 6 go­
luri. Are o prezenţă în selecţionata “B”. Din 2005 şi pînă în prezent
rate selecţionerul “naţionalei", pe care a calificat-o la Euro 2008.
*
“ L a Stea u a am avu t ş i n o ro c , ş i g h in io n . Ş a n s a a f o s t s ă a p u c s ă

in t r u ş i c u in p r e lu n g ir ile f in a le i ş i a z i s ă m ă m în d r e s c c ă a m c îş t ig a t

C u p a C a m p io n ilo r p e te r e n , i a r n e ş a n s a s ă m ă s c o a t ă d i n c ir c u it

A le x a n d r u N ic o la e , d u p ă c e m a r c a s e m la V e jle ş i p r in s e s e m e c h ip a .

A m d e v e n it a s t fe l a l d o is p re z e c e le a , a d ic ă p r im a re z e rv ă în to t d e a u n a ’’,

M A R IN R A D U 11
Im ed iat d u p ă cîştig area C u p e i C am p io n ilo r se tran sferă la F C
A rg e ş, u n d e m ai jo a c ă în c ă u n an şi ju m ătate. D in 19 8 8 p în ă în
19 9 0 e v o lu eaz ă la In te r S ib iu , ia r sezo n u l u rm ă to r îş i în c h e ie
c ariera d e fo tb alist la Ş o im ii Sib iu , în D ivizia B . îm b ra c ă tren in gu l
d e an tre n o r preg ătin d fo rm aţii d in eşalo an ele in fe rio a re ca G az
M e ta n M ed iaş, F C O lt, Ş o im ii S ib iu , C im en tu l F ien i, S C M Sib iu ,

M e ta lu l P lo p e n i, M izil, M a n g a lia sau P re fab M o d elu . A cu cerit


C u p a C a m p io n ilo r E u ro p e n i cu Steau a. A cîştigat d o u ă titlu ri cu
S te a u a ş i un u l c u F C A rg e ş ş i o C u p ă a R o m â n ie i tot cu Stea u a.
G o lg e te r a l în tre c e rii in te rn e în an ii 19 7 9 (22 golu ri) ş i 19 8 1 (28
go lu ri), a m b e le cu fo rm a ţia d in P ite şti. A ju cat d e 7 o ri p en tru

p rim a rep reze n ta tiv ă şi o d ată în ec h ip a “ B ” . A re 5 m ec iu ri ş i un


go l la “ o l i m i p i c f , 22 d e p artid e şi 10 g o lu ri la sele c ţio n a ta de

tin e re t. în p re z e n t n u a re a n g a ja m e n t
#

“ P a r a d o x a l p e n t r u o e c h ip ă c a a n o a s t r ă , c a r e f ă c e a s p e c t a c o l ş i

m a r c a o g r ă m a d ă d e g o lu r i, c e l m a i b u n c o m p a r t im e n t m i s -a p ă r u t

a p ă r a r e a . A c o lo s e s t o p a u a t a c u r ile a d v e r s a r u lu i ş i to t d e a c o lo

p o r n e a u a c ţ iu n ile d e a t a c . A c e a s t a a f o s t c h e ia s u c c e s u lu i u n e i f o r m a ţ ii

c u m R o m â n ia n -a a v u t ş i n ic i n u c r e d s ă m a i a ib ă v r e o d a t ă ”

D U M IT R U ST ÎN G A C IU
în 1988 este împrumutat pentru un sezon la FC Oh, după care
revine în Ghencea, unde rămîne pînă în 1995. Se transferă în
Turcia, la Vanspor, unde joacă un an, iar apoi pleacă la
Kocaelispor, formaţie în care evoluează pînă în 2001. A făcut parte
din lotul care a luat Cupa Campionilor Europeni. A cîştigat
Supercupa Europei. A cucerit 7 riduri şi 3 Cupe ale României,
toate cu Steaua, şi o Cupă a Turciei cu Kocaelispor. A făcut parte
din lotul României prezent la turneul final al Mondialelor din
Franţa ‘98. A evoluat de 5 ori în prima reprezentativă, de 5 ori în
echipa olimpică şi de 9 ori în cea de tineret în prezent este
antrenorul portarilor la Unirea Urziceni, unul dintre secunzii lui
Dan Petrescu.
*
■De dte ori afo st nevoie, am intratpe teren şi nu m -am făcut de
ris. Eram tînăr şi-mi spuneam că mai am timp, că trebuie să am
răbdare. N-aveam încotro pentru că într-o linie defu n d cu Iovan,
Bumbescu, Belodedici şi Bărbulescu cu greu cineva ieşea din schemă"
ANTON W EISSEN BACH ER
A plecat de la Steaua în 1988 la schimb cu Ungureanu de la
Universitatea Craiova. După un tur în Bănie se transferă la FC
Bihor, unde joacă pînă în 1991. Emigrează în Germania, iar între
1993 şi 2000 evoluează in eşaloanele 3 şi 4. la aceeaşi echipă, SV
Eintracht Trier. A făcut parte din lotul cu care Steaua a cucerit
Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa. A cîştigat două titluri
şi o Cupă a României cu Steaua. A evoluat o dată în prima
reprezentativă, de 7 ori la “olimpici* şi de 9 ori la tineret In prezent
este stabilit in Germania.
‘ Chiar dacă am jucat numai cîteva meciuri la Steaua, Dumnezeu
m-a ajutat săjiu trecut şi eu pe foaia de joc afinalei de la SeviUa. Să pot
povesti urmaşilor că am ridicat şi eu deasupra capului Cupa
Campionilor*
C O N S T A N T IN P IS T O L

A plecat din G h encea imediat după finala Cupei Campionilor,


transferlndu-se pentru un an şi jumătate la R apid. între 1 9 8 8 şi
1 9 9 0 evoluează la F C Olt, iar după desfiinţarea echipei îm bracă
tricoul lui F C A rg eş. R evine la Steaua în turul cam pionatului ‘9 0 -

’9 1, da r este cedat în a doua parte a cam pionatului la Farul


Constanţa, unde răm lne pînă în 19 9 3. Pleacă apoi pentru un an la
F C N aţional, cariera lui coborînd spre A R O Cîm pu lu ng (Divizia

B), F C A tletic Bucureşti (C), A v e rsa Bucureşti (C ) şi Petrolul


B asco v (D). în prim ăvara lui 19 9 9 a fost antrenor secund la F C Olt

‘9 0 . A făcut parte din lotul cu care Steaua a cîştigat C u p a


C am p io n ilo r Europeni. în prezent locuieşte în Piteşti, dar are cea

m ai grea situaţie financiară dintre foştii jucători din 19 8 6 ,

lucrînd cu ziua p e unde şi cînd apucă.


*
“La acea oră în ţară nu neputea bate nimeni dacă ne concentram
cum trebuia pentrujiecare meri. Poate sînt subiectiv, dar aşa cum pasa
acea echipă a noastră nu am mai văzut alta în lume. Eu am datjrîu
liber personalităţii şi ingeniozităţii jucătorilor. N idodată n-am
schematizat antrenamentele. N iciodată nu i-am certat dnd au dat o
pasă cu căldiuL Ba, din contră, i-am stim ulat să joace şi pentru
spectacol. Aveau cu toţii o valoare mondială şi de aceea n-au abuzat de
libertatea pe care le-am oferit-o. Au ştiut s-ofobsească pentru rezultat
şi pentru delectarea tribunei D in acest motiv nu m-a interesat
n ic io d a tă p r e a m u lt jo c u l a d v e r s a r u lu i Ş t ia m c ă d a c ă ie s e a l n o stru

n im e n i n u n e p o a t e s ta în c a le ”

E M E R IC IE N E I
D upă finala C upei Cam pionilor a fost num it antrenor prin ci­
pal al echipei naţionale, pe care a calificat-o şi a dus-o p în ă în opti­
m ile de finală ale Cam pionatului M ondial din Italia 19 9 0 . în 19 9 1
este solicitat şi acceptă să antreneze “naţionala” U n gariei, ia r în
1993 revine la Steaua pentru un sezon la capătul căruia reuşeşte să
d ştige din nou titlul. N ereînnoirea contractului n -a m ai fo st o sur­
priză pentru unul care m ai fusese dem is în urm a altor succese. A şa
că pleacă din G hencea pentru a prelua prim -di vizionara elen ă Pa-
nionios Atena. Reîntors în ţară, antrenează 3 luni pe U niversitatea
Craiova, după care, în 1997, devine secretar de stat în M T S . D upă
■ L a n este chemat la Federaţie pentru a prelua funcţia de director
tehnic, la care renunţă în octom brie 19 9 8 pen tru a reven i în
Ghencea ca director tehnic. Peste num ai un an este num it d in nou
antrenor al “naţionalei”, pe care o conduce p înă în sferturile de fi­
nală ale Euro 2000. D upă care răm îne director tehnic al F R F . C a
jucător a cîştigat 3 cam pionate şi 4 C u p e cu C C A şi Steaua. C a
antrenor a cucerit Cupa C am pionilor Europeni, a cîştigat 5 titluri
şi 3 C upe ale Rom âniei, toate cu Steaua. în prezent este pensionar.
#
“N e a îm i a in s is ta t s ă e x e c u t ş i e u u n p e n c d ţy . E r a în s ă p r e a m u lt

p e n tru m in e . L -a m r u g a t s ă m ă în ţe le a g ă c ă a ş a c e v a e ra e x c lu s. I -a m

s p u s s ă se g în d e a s c ă la f a p t u l c ă S e v iU a în s e m n a u ltim u l m e u m e d ,

d u p ă c a re ră m în e a m d o a r a n tre n o r. D a c ă a ş f ra ta t, c u m a ş m a i f i

p u tu t eu s ă m ă u it în o c h ii c e lo r ce u rm a u s ă d e v in ă e le v ii m e iT

A N G H E L IO R D Ă N E S C U
în u rm a n um irii Iui le n e i la echipa naţională, Puiu a devenit
antren or principal la Steaua, unde a răm as pînă în 19 9 1. A plecat
In C ip ru un de a antrenat form aţia A northosis Fam agusta, iar în
vara lui 19 9 2 a revenit în G hencea. A cîşdgat din nou tidul cu “roş-
albaştrii” în sezonul ‘9 2 -9 3, după care a fost num it “principal” la
p rim a reprezentativă, p e care a calificat-o la turneul final al C M
S U A ‘94. P rin calificarea în “sferturi”, a reuşit cea m ai bună clasare
a R o m ân iei d in toată istoria participărilor la C u pa M ondială. A
răm as în fun cţie p în ă în 19 9 8 , tim p în care a m ai calificat “na­
ţionala” la turneele finale ale Europenelor din A nglia ‘9 6 şi Franţa
‘9 8 . T im p de u n an şi jum ătate a antrenat reprezentativa Greciei,
iar în p rim ăvara lui 2000 a pregătit form aţia A l H ilal din A rabia
Saudită. în vara anului trecut a antrenat Rapidul, dar după num ai
10 etape a d em isio n at A antrenat A l A in din Em irate îm preună
c u G rig o re Sichitiu , după care, din 2002 p în ă în 2003 a fost din
nou selecţionerul “naţionalei”, fără a m ai reuşi vreo calificare. A
abandonat curînd fotbalul, dedicîndu-se afacerilor şi politicii.
C a jucător, a cîştigat C u p a C am pionilor Europeni, două tiduri
şi 4 C u p e ale R om ân iei, toate cu Steaua. A jucat 6 4 de m eciuri în
p rim a rep rezentativă, pen tru care a m arcat 26 de goluri, şi 3
partide la tineret în care a înscris de două ori. G olgeter al întrecerii
in tern e în an ul 19 8 2 (20 goluri). C a antren or secund a cucerit
C u p a C am p io n ilo r Eu ropeni, două titluri şi o C u p ă a Rom âniei,
toate cu Steaua. C a “p rin cip al” a cîştigat Su p ercu p a Eu ropei, 4
titluri şi 3 C u p e ale R o m ân iei, toate cu Steaua, şi C u p a
C a m p io n ilo r A siei cu A l H ilal. A fo st declarat cel m ai bun
an tren or ro m ân al secolului. A fo st ales sen ator de Ilfov, iar în
ianuarie 2009 şi-a dat dem isia.
Statistică
C U P A C A M P IO N IL O R E U R O P E N I (1985 -19 8 6 )

T U R U L 1 (şaisprezecimi de finală)
M iercu ri, 1 8 septem brie ip 8 ş , V e jle (D a n em a rca )
V ejle B K - S tea u a..............................................................l - l (0-0)
A u marcat: Bamett (69), Radu (89) 11
Vejle B K : A. Nielsen - Sivebaek, Sorensen, E g Gert, Larsen - Simonsen,
Bertelssen, Bakholt (72, Ravn), Hansen - Bamett, O. Nilsen (85,
Andersen). Antrenor Pol Erich Beck
Steaua: Duckadam - Iovan, Belodedici, Bumbescu, Bărbulescu - Balint,
515 11
Stoica, B ni, Majearu (72, Radu ) - Lăcătuş, Piţurcă. Antrenor Emeric
lenei
Miercuri,2 octombrie ip 8ş, Bucureşti
Steaua - Vejle B K ...............................................................4-1 (2 -1)
Au marcat: Piţurcă (8), Boloni (34), Simonsen (37), Balint (51), Stoica
74
( )
Steaua: Duckadam - lovan, Belodedici, Bumbescu, Bărbulescu - Balint,
Stoica, Boloni, Majearu (71, Bălan) - Lăcătuş (80, Radu ), Piţurcă. 11
Antrenor Emeric lenei
Vejle BK: A Nielsen - Sivebaek, Sorensen, E g Gert, Larsen - Simonsen,
Bertelssen (65, Ravn), Bakholt , Hansen - Bamett, O. Nilsen (76,
Andersen). Antrenor Pol Erich Beck

Celelalte jocuri din “ $aisprezecim T


IFK Göteborg (Sue) - Trakia Plovdiv (Bul)................... .3-2,2-1
Dynamo Berlin (RDG)-Austria Viena (A n s) ................. 0-2,1-2
Bordeaux (Fra) - Fenerbahce (Tur)............................. .2-3,0-0
Gomik Zabrze (Pol) - Bayern München (RFG) ...............1-2,1-4
FC Porto (Por) - Ajax Amsterdam (01a)........................ 2-0,0 -0
Sparta Praga (Ceh) - CF Barcelona (Spa) ......................1-2,1-0
Jeunesse d’Esch (Lux) - Juventus Torino (Ita) .............. 0-5,1-4
Akranes (Isl) - FCAberdeen (Sco) .............................. .1-3,1-4
Linfield (Irl.N) - Servette Geneva (Ehr)........................ .2-2,1-2
Zenit Leningrad (URSS) - Vaalerengen (Nor)................ 2-0,2-0
Rabat Ajax (Mal) -Omonia Nicosia (Cip) .....................0-5,0-5
Kuusysi Lahti (Fin) - Sarajevo (lug).............................. 2-1,2-1
Honved (Ung) - Shamrock Rovers (Iri).........................2-0,3-1
Verona (Ita)-PAOKSalonic(Gre) .......................... .3-1,2-1
Anderlecht (Bel) - calificată direct în turul l
T U R U L i (optim i d e finală)
M ie r c u r i, 23 o c to m b rie
1987, B u d a p e s t a
H o n v ed - S t e a u a ......................................................... ............., j - o (1-0)
A m arcat: D e tari (34)
H o n v e d : A n d ru sch - S a llay (70, K erepeczki), S ik esd i, D ozsa, C se h -
G y im e si, Fitos, D etari - B od on yi (86, Laszlo), D ajka, K ovacs. A n tre n o r
Im re K om ora
S te a u a : D uckadam - Iovan, B elodedici, B um bescu, B ărbulescu - Balint,
11
Stoica, B oloni, M ajearu - Lăcătuş (64, R ad u ), Piţurcă. A n tre n o r E m eric
len ei
M ie r c u r i, 6 n o ie m b r ie 1 983, B u c u r e ş ti
S te a u a - H o n v e d .................................. .................................. ,4 -1 (2-0)
A u m arc at: P iţu rcă (1), L ăcătu ş (35), B ărbu lescu (46), M ajearu (52 -
n m ), D etari (64 - n m )
S te a u a : D u ckadam - Iovan , B elodedici, B um bescu, B ărbu lescu - B alint,
S to ic a (88, B ălan ), B o lo n i, M ajearu (88, R ad u ) - L ăcătu ş, Piţu rcă. 11
A n tr e n o r E m eric le n e i
H o n v e d : A n d ru sch - Sa llay (57, K erepeczki), D ozsa (37 G yim esi), G araba,
C s e h - S ik e sd i, F ito s, D etari - B o d o n yi, D ajka, K ovacs. A n tr e n o r Im re
K o m o ra

Celelalte jocuri din “optimi”


Anderlecht - Omonia ......................................................... l-o, 3-1
CF Barcelona - FC Porto ....................................................2 -0 ,1-3
Bayern München - Austria Viena...................................... 4 -2 ,3 -3
IFK Göteborg - Fenerbahce............................................... 4 -0 ,1-2
V eron a-Ju ven tu s.............................................................0 -0 ,0 -2
Zenit Leningrad-KuusysiLahti ....................................... 2-1,1-3 (d.p.)
Servette Geneva - FC Aberdeen........................................ O-O, 0-1

T U R U L 3 (sferturi de finală)
M ie r c u r i, 7 m a r t ie 1 9 8 6 , B u c u r e ş t i

S te a u a -K u u s ys iL a h ti .......................................................... 0-0
S teaua: D uckadam - Io va n , B elodedici, Bum bescu, B ărbulescu - Bălan,
Stoica, B o lo n i, M ajearu (78, R adu 11) - B alint, P iţurcă. A n tre n o r E m e ric
le n e i
K u u s ys i: K o rh o n e n - H a n ik a in e n , P ekonen, Ja n tti, R em es - R in n e ,
A n n u n e n , T ia in e n (58, N o rd m a n ), H u d d - C a rro ll, K a ivo n u rm i (79,
Puhakainen). A n tre n o r K e ijo V o u tila in e n
M ie r c u r i, ip m a r tie 1 9 8 6 , H e ls in k i

K u u s y s i L a h ti - S t e a u a ................ .0-1 (o-o)


A m arcat: P iţurcă (86)
K u u s y s i: K o rh o n en - R in n e, H an ik a in en , P ek o n e n , R e m e s - A n n u n e n ,
T iain e n , H ud d, C a rro ll - K aiv o n u rm i (87, P u h ak ain en ), N o rd m a n .
A n tr e n o r K eijo V ou tilain en
Stea u a: D uckadam - Iovan, B elo d ed ici, B u m b escu , B ărb u lesc u - B alin t,
Stoica, B olo n i, M ajearu (57 B ălan ) - L ă cătu ş, P iţu rc ă (8 9 , R a d u 11).
A n tre n o r E m eric len ei

C e le la lte jo c u ri d in “ sfe r tu r i”
CF Barcelona - Juventus.......................................................1- 0 ,1 -1
Bayern München - Anderlecht............................................2 -1 ,0 - 2
FC Aberdeen-IF K Göteborg............................................. 2 -2 ,0 -0

S E M I F IN A L Ă
M ie r c u r i, 2 a p r ilie i p 8 6 , B r u x e lle s
A n d e rle c h t - S tea u a .................................... ............................. .1-0 (0-0)
A m arcat: S c ifo (76)
A n d erlec h t: V ek em an - D em ol, Peruzovici, O lsen , A n d e rs e n - F rim a n n ,
V an d ereycken , Scifo , V ercau teren (38, G rü n ) - L o zan o , V a n d en B e rg h
(86, G udjohnson). A n tr e n o r A rie H aan
Stea u a: D uckadam - Iovan, B elodedici, B u m b escu , B ă rb u le sc u - B alin t
(81, Pistol), Stoica, Bölöni, M ajearu (77 Bălan) - Lăcătuş, Piţurcă. A n tr e n o r
E m eric lenei
M ie r c u r i, 1 6 a p r ilie 1 p 8 6 , B u c u r e ş ti

S te a u a -A n d e r le c h t ............................. ......................................3-0 (2-0)


A u m arcat: Piţurcă (4,74), B alin t (23)
S tea u a: D uckadam - Iovan , B elo d ed ici, B u m b escu , B ă rb u le sc u (89,
W eissenbacher) - B ălan, Sto ica, B ö lö n i, B a lin t (87, R a d u 11) - Lăcătu ş,
Piţurcă. A n tre n o r E m eric len ei
A n d erlec h t: V ek em an - G ru n , Peruzovici (74, D em ol), O lsen , A n d ersen
- Frim ann, V and ereycken, S c ifo , V ercau teren - Lozan o, V a n den B ergh.
A n tre n o r A rie H aan

C ea la ltă sem ifin ală


I F K G ö te b o rg - C F B a rc e lo n a .3-0, 0-3, 4-5 (d. iu n )
FIN A LA
Miercuri,7 m a i 1 9 8 6 , S e v illa
Steaua - CF Barcelona ........ ............. ..... 1 m . . .0 -0 ,0 -0 ,2 -0
(după loviturile de pedeapsă)
A u transform at: Lăcătuş, Balint
A u ratat: Majearu, Boloni / Alesanco, Pedrazza, Pichi Alonso, Marcos
Steaua: Duckadam - lovan, Belodedid, Bumbescu, Bărbulescu - Bălan (73,
Iordănescu), Balint, Boloni, M ajearu - Lăcătuş, Piţurcă ( 112 , Radu II).
A ntrenor Em eric lenei
Barcelona: Urniţi - Gerardo, Miguelli, Alesanco, Julio Alberto - Victor,
Schuster (84, Moratalla), Marcos, Pedrazza - Archibald (iii,Pichi Alonso),
Carrasco. A ntren or T e n y Venables

C U P A IN T E R C O N T IN EN T A LĂ
D u m in ic ă , 1 4 .1 2 J 9 8 6 , T ck y o
Steaua - River Plate ............................................... .0-1 (0-1)
A m arcat: Alzamendi (28)
Steaua: Stingaciu - lovan, Bumbescu, Belodedid, Weissenbacher - Balint,
Stoica, Bălan, Bărbulescu (70, Majearu) - Lăcătuş, Piţurcă. A ntrenor
Anghel Iordănescu
R iv e r Plate: Pumpido - Gutierrez, Ruggeri, Gordillo, Montenegro -
Enrique, Gallego, Alonso, Alfâro (86, Sperandio) - Alzamendi, Funes.
A n tren or Hector Rodolfo Veira

SU P E R C U P A EU R O PEI
M a r ţi, 2 4 .0 2 J 9 8 7 , Monte C a rto
Steaua - Dinamo K i e v .................................................1-0 (1-0)
A m arcat: H agi (44)
Steaua: Stingaciu - lovan, Bumbescu, Belodedid, Bărbulescu - Bălan,
Stoica, Boloni, H agi (84, Balint) - Lăcătuş (89, Majearu), Piţurcă.
A ntren or Anghel Iordănescu
D inam o K iev : C ianov - Bal, Baltacha, Kuzneţov, Demianenko -
Evtuşenko, Iakovenko, Raţ - Zavarov (77, Morozov), Belanov (50,
Mihailicenko), Blohin. A ntren orV aleri Lobanovski
B IB L IO G R A FIE
♦ Colecţia ziarului “Sportul”, perioada 19 8 0 -19 8 7
* “Steaua, campioana Europei” - H oria Alexandrescu, Editura
Militară, 1986
♦ “Din culisele Supercampioanei” - Constantin Brancu, S ,G M E T A -
PRO SR L
# “H agf-G rigoreC artian u, Editura ProSport, 2000
# 11
“Enciclopedia fotbalului românesc”, voL - Rom eo Ionescu,
Editura Premier, 2000
* Revista “Fotbal Steaua”, mai 1986
# “Fotbal de la A la Z” -M ihai Ionescu, Muncea Tudoran, Editura
Sport-Turism, 1984
CUPRINS

V III Ultimii veniţi: Bălan şi Weissenbacher............7


IX Botez în M area N ordului .............................29
X La braţ cu sora din Ungaria ......................... 45
XI Aisbergul K uusysi ....................................... .77
X II Notre respect, Anderlecht!........................... 102
X II I Sevilla, că dacă n-ar fi,
nu s-ar mai povesti...................................... 12/
X I\ ' 4 ani pe Everest..........................................224
XV Epilog în vorbe şifa p t e ................................233
y w n w w m
1fMţw if BtoffY/ 0) Ml* }~Ijp ) t t y u|pjui
I frvwvMnjywwmiumvmyw n mdwii
h W m v iffjfu i jp M h / m fu + u * w >w j

u t'tko ) n>tfm mftjup r Hntçf^j tM U ]') v|

ö P * f * w * w * i* * " |JI
i m m o i m i i i i r i M
.’fi.WfBW/ty*j)jl wW r.WNÍ»Mil‘.«drowf
N M K IM M Iw M flM N Ü IM il