Epoca antică

Documente cu caracter istoric

Credința în nemurire a geților — Herodot, Istorii, IV, 93–94, V, 3–41
“Iată în ce fel se socot ei nemuritori: credința lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la
Zamolxis, divinitatea ; pe care unii îl cred același cu Gebeleisis . Tot în al cincilea an arunca sortii,
si întotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sortul îl trimit ca solie la Zamolxis, încredințându-i de
fiecare data toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: câțiva dintre ei, așezându-se la rând,
țin cu vârful în sus trei sulițe, iar alții, apucându-l de mâini si de picioare pe cel trimis la Zamolxis,
îl lega de câteva ori si apoi, făcându-i vânt, îl arunca peste vârfurile sulițelor. Daca, în cădere, omul
moare străpuns, rămân încredințați ca zeul le este binevoitor; daca nu moare, atunci îl învinuiesc
pe sol, hulindu-l ca este un om rău; după ce arunca vina pe el trimit după un altul. Tot ce au de
cerut îi spun solului cât mai e în viață”
1. Ce fapte istorice se descriu în In documentul dat se descrie credința dacilor și
document? ritualurile care ei le practicau.
2. Arătați pe hartă locul în care au avut
loc evenimentele descrise.
3. Determinați timpul, în care au avut loc Evenimentele descrise au loc aproximativ între
evenimentele descrise, dacă nu este secolele I-II înainte de Hristos.
indicat în document sau este indicat în
alt sistem cronologic.
4. Cum autorul explică cauzele, In texte nu se prezintă cauza evenimentelor,
stabilește mersul evenimentelor și însă în alte scrieri de ale sale se prezintă ideea
determină importanța lor? că aceste credințe și rituale au fost aduse
geților de către Zamolxis.
5. Având documentul la bază, Autorul nu își prezintă atitudinea față de
determinați care este atitudinea evenimentele descrise ci relatează la persoana
autorului față de evenimentele a III-a ceea ce a auzit de la altcineva „iata cum
descrise. Cum poziția autorului este se cred ei nemuritori”. Documentul dat este
legată cu caracterul documentului în creat în circumstanțele în care autorul,
cauză și cu circumstanțele creării lui? Herodot, afla informații despre geți în timpul
călătoriilor sale, de la niște greci din Pont.
6. Prin ce poziția autorului coincide / nu Poziția autorului coincide cu viziunea
coincide cu viziunea contemporană contemporană deoarece ceea ce relatează
asupra evenimentelor petrecute? Prin autorul este o sursă primară de la care toți
ce se explică această coincidență / ceilalți scriitori s-au inspirat. Deci, în
necoincidență? contemporaneitate nu ne rămâne altceva decât
să primit cuvintele lui Herodot, pentru că sunt
unice, în sensul în care nimeni din acea
perioadă nu a scris despre geți.
7. Evaluați importanța acestui document Documentul dat este inedit, deoarece este
în raport cu alte lucrări istorice primul care amintește ritualele practicate de
similare din această perioadă sau geți și daci și interpretarea lor a morții. De fapt,
consacrate acelorași evenimente. este unicul document care amintește
convingerile escatologice ale geților.

1
Bogdan Murgescu, „Istoria românilor în texte”, București, Editura Corint, 2001
 Epoca medievală
Documente cu caracter personal
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521)2

1. m(u)drom(u) i plemenitom(u) i čistitom(u) i b[o]gω(m) darovannom(u) župa(n) hanĭ(š)

be(g)ne(r) o(t) brašo(v) mno(g)[o]
2. z(d)ravie o(t) ně(k)šu(l) o(t) dlŭgopole i pa(k) dau štire do(m)nïetale za lukru(l) tu(r)čilo(r) kum
amĭ
3. auzi(t) èu kŭ ĩpŭratu(l) au èši(t) de(n) sofïę ši aimi(n)trě nue ši sěu du(s) ĩ su(s)
4. pre dunŭre i pa(k) sŭ štïi do(m)nïjata kŭ au veni(t) u(n) ω(m) de la nikopoe de mïe mě(u)
5. spu(s) kŭ au vŭzu(t) ku ωkïi loi kŭ au treku(t) čěle korabïi če štïi ši do(m)nïjata prè
6. dunŭre ĩ su(s) i pak sŭ štïi kŭ bagŭ den tote ωrašele kŭte [50] de ωmi(n) sŭ ę
7. fïe ĩn ažuto(r) ĩ korabïi i pak sŭ štïi kumu sěu prinsŭ nešte me(š)šte(r) de(n) c[a]ri
8. gra(d) ku(m) vorĭ trěče ačěle korabïi la loku(l) čela (st)rimtu(l) če šttïi ši do(m)nïjata
9. i pa(k) spui do(m)nïetale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amĭ auzit de boęri če sŭntĭ
medžïja(š)
10. ši de dženere mïu negre kumu ęu da(t) ĩpŭratu(l) slobozïe lu mahame(t) beg pre iu iωi va
11. fi voę pren cěra rumŭněskŭ jarŭ èlĭ sŭ trěkŭ i pa(k) sŭ štïi do(m)nïjata kŭ are
12. frikŭ mare ši bŭsŭrab de ače(l) lotru de mahame(t) be(g) ma(i) vŭrto(s) de do(m)nïele
vo(s)tre
13. i pa(k) spui do(m)nïetale ka ma(i) marele mïu de če amĭ ĩcele(s) šïeu eu spui do(m)nïetale
jarŭ
14. do(m)nïjata ešti ĩceleptĭ ši ačěste kuvi(n)te sŭ cïi do(m)nïjata la tine sŭ nu štïe
15. umi(n) mulci ši do(m)nïele vo(s)tre sŭ vŭ pŭzici ku(m) štici ma(i) bine i b[og]ĭ te ve(s)[e]li(t)
amï(n)ŭ

1. Cine este autorul documentului? Care Autorul documentului este negustorul român
este starea lui socială? Postul? Neacșu din Brașov. Acesta nu este implicat în
Ocupațiile? Implicarea în evenimenteleevenimentele descrise, ci doar relatează acele
descrise? auzite de la alți negustori „u(n) ω(m) de la
nikopoe de mïe mě(u) … spu(s) kŭ au vŭzu(t)
ku ωkïi loi kŭ au treku(t) čěle korabïi če štïi ši
do(m)nïjata prè … dunŭre”
2. Ce a văzut autorul documentului? Ce Autorul nu a văzut cele descrise, deoarece nu
atitudine are față de evenimentele se află la sudul Dunării, unde oștirile turcesc
descrise? Confirmați viziunea voastră trec. Autorul este înfricoșat de turci, ceea ce se
prin textul din sursă. deduce din faptul că acesta descrie că chiar
Neagoe Basarab se teme de comandantul
Mehmed Beg care trece Dunărea și intră în
Țara Românească.„frikŭ mare ši bŭsŭrab de
ače(l) lotru de mahame(t) be(g) ma(i) vŭrto(s)
de do(m)nïele vo(s)tre”

3. Prin se explică atitudinea autorului față Atitudinea autorului este determinată de faptul
de evenimentele descrise? Față de că turcii în această perioadă erau o forță de
temut în întreaga Europă, iar Mehmed Beg era

2
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) , originalul documentului aflat la Arhivele Naționale ale României -
Brașov, Fond Primăria orașului Brașov, Colecția de documente Stenner, Seria 1 - Slavo-română, Nr. 472 – Arhiva
Medievală a României.
 oamenii care au participat la aceste un comandat de oștiri foarte priceput. Sosirea
evenimente? turcilor pe Dunăre amenința integritatea Țării
Românești și viața oamenilor, inclusiv și a
negustorilor, deoarece turcii ar fi abuzat de
puterea lor în dictarea prețurilor etc.
4. Prin ce coincid sau prin ce se deosebesc Relatările acestui autor coincid cu alte cronici
relatările acestui autor de alte surse și relatări ale timpului atât autohtone cât și
referitoare la faptul istoric în cauză? turcești, în special în privința campaniilor
turcești în Balcani.
5. Aveți încredere în relatările autorului Am încredere în cele relatate de autor deoarece
acestui document? De ce? se cunoaște atât forța pe care o aveau turcii în
acele timpuri, cât și faptul că numele autorului
mai figurează în unele documente de negoț ale
timpului. Pe lângă aceasta, destinatorul
scrisorii, Johannes Baker, la fel este cunoscut
ca fiind negustor.
6. Împărtășiți opiniile, judecățile, Împărtășesc calificativele acordate armatei
calificativele și concluziile autorului turcești și concluziile de a se apăra și găti de
acestui document? invazia otomană. „umi(n) mulci ši do(m)nïele
vo(s)tre sŭ vŭ pŭzici ku(m) štici ma(i) bine i
b[og]ĭ te ve(s)[e]li(t) amï(n)ŭ”

Epoca Modernă
Documente de ordin literar
Dimitrie Cantemir despre atitudinea moldovenilor față de cultura scrisă (1716)
Pe de altă parte, moldovenii nu numai că nu iubesc învățătura, dar aproape toți o urăsc.
Nici măcar numele științelor și artelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că învățații nu pot fi cu
mintea întreagă în așa măsură încât, atunci când vor să laude știința cuiva, spun că a ajuns
nebun de prea multă învățătură. În această privință o vorbă proastă, care se aude des în gura
moldovenilor, este că învățătura e treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să învețe să citească
și să scrie, să știe să-și semneze numele, să-și poată însemna în condică boul alb, negru, cornut,
caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos.
(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Academiei, București, 1973, p. 311)
 1. Arătați pe hartă regiunea, unde are loc
acțiunea acestei opere literare.
2. După detaliile cotidianului,
vestimentației, comportamentului
oamenilor etc. determinați
aproximativ timpul acțiunii sau scrierii
lucrării. Găsiți indicii care confirmă că
această operă literară a fost creată în
epoca ...
3. Ce imagini ale personajelor și
evenimentelor istorice creează
autorul? Ce în acest portret vă pare
exagerat, denaturat, tendențios? Cum
credeți, cu ce scop autorul a procedat
în așa mod?
4. Cum autorul operei literare explică
faptele personajelor sale? Sunteți de
acord cu argumentele autorului?
5. Din ce pătură socială, grup etnic făcea
parte autorul? Cât e de obiectiv și
imparțial în redarea evenimentelor sau
autorul nu tindea spre asta?
6. În care opere literare poate fi întâlnit
un subiect asemănător? Prin ce poate
fi explicată răspândirea lui?
3
https://72varmegye.eu/blog/bejegyzes/moldova_mare
Lucrarea dată este creată în epocă deoarece
autorul este contemporan evenimentelor
descrise. Timpul reprezentativ pentru
evenimentele descrise este începutul secolului
al XVIII-lea.
Autorul exprimă ideea că națiunea
moldovenească este incultă deoarece detestă
învățătura „Ei cred că învățații nu pot fi cu
mintea întreagă”. Cred că autorul puțin
exagerează, însă în rest acesta are dreptate.
Scopul este de a trezi conștiința națională sau
de a accentua neajunsurile națiunii
moldovenești.
Autorul explică indiferența față de învățătură
atât prin cultura națională în care predomină
ideile precum că învățătura te poate înnebuni,
precum, cât și prin prezența altor necesități în
viața moldovenilor, precum agricultura „să-și
poată însemna în condică boul alb, negru,
cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai
sunt; mai departe este cu totul de prisos.”
Autorul este din grupa socială aristocrată, fiind
lecturat și unul din cei mai înțelepți moldoveni
ai timpului. Acesta este obiectiv și imparțial în
prezența evenimentelor, deoarece este un
reprezentant al națiunii despre care vorbește.
Subiectul dat poate fi regăsit în fabulele clasice
ale scriitorilor români, precum Alecu Donici
sau Vasilie Alexandri sau în mărturiile
călătorilor străini.