ISTORICUL PSIHODIAGNOSTICULUI

 372-287 î. Hr. Lucrarea „Caracterele lui Theofras”

 2500 î.Hr.- în Egiptul antic apar primele noţiuni de psihodiagnoză.
 2200 î.Hr.-Chinezii încorporau militarii pe baza unor evaluări prealabile
 1732-introducerea termenului de psihometrie de către Christian Wolf
 1831- elaborarea unei serii de metode de psihodiagnostic şi tratarea copiilor slab dezvolaţi
 1838- apare psihodiagnosticul-Esquirol
 1848-Seguin a contribuit la dezvoltarea copiilor cu retard mental folosind nişte tehnici de discriminare
senzorială.
 1865-apare lucrarea lui Claude Bernard „Introducere în medicina experimentală” Ideea că
măsurătoarea în ştiinţa experimentală despre ştiinţa de speculaţie este prezentă şi inovatoare.
 1878- crearea metodelor asociaţiilor libere
 1879-marchează momentul materializării ideeilor: măsurarea diferenţelor psihice existente între
oameni, abordarea experimentală cu mijloacele ştiinţei naturii a fenomenelor psihice în cadrul primul
 1884, Galton organizează un laboratorantropometric, unde vizitatorii aveau posibilitatea să şi măsoare
unelecaracteristici fizice, să şi testeze acuitatea vizuală şi auditivă, timpul reacţiei şialte funcţii
senzorial -motorii.
 laborator de psihologie condus de la W. Wundt.
 1885-deschiderea primului laborator psihologic în Russia-Vladimir Bechterev
 1888-Galton-Metoda de calcul al corelaţiei.
 1890- apare primul articol modern despre psihadiagnoză, intitulat „Mental test and Measurements”
motiv pentru care este considerat primul precursor al psihodiagnozei.
 1890-James McKeen Cattell utilizează pentru prima dată termenul de "mental test", evaluând
aptitudinile intelectuale pe baza unor probe ce vizau timpul de reacţie şi capacitatea de discriminare
senzorială
 1894-Termenul de proiecţie-Froid
 1905-apare testul Binet-Simon
 1905-Krapelin fost elev a lui Wundt se interesează de aspectele cutiei oboselii în diferite tipuri de
activităţi şi experimentează un test prin care şi astăzi este aplicat în laboratoarele de psihodiagnoză.
 1917-chestionarul de personaitate R.Woodwoth.
 1920-Robert Woodworth-introduce testele de personalitate
 1927-Edward Strong Blanck- Chestionarul interesul profesional
 1935-Testul sociometric a lui Moreno
 1938-Scala Wexler-Belleuve pentru măsurarea inteligenţei
 1938- Laureta Bender- Test Gestalt
 1940- Chestionarul de personalitate multidimensională
 1950- Chestionarul 16 factori de personalitate Raymond Cattell
 1953- primul cod deontologic
 1957-J. Guilford- proiecţia testului pentru măsurarea activităţii.
 1963-1970- Testarea la calculator a psihodiagnosticului
 1966-APA publică manuale de psihodiagnostic şi standarte pentru teste.
 1966-C. Osgood- Metoda diferenţialului semantic.
 CLASIFICAREA TESTELOR PSIHOLOGICE

CRITERIU CLASIFICAREA SPECIFICUL

1. După conţinutul Teste de aptitudini - Teste speciale Urmăresc evaluarea

măsurat (obiectivul - Teste generale cunoştinţelor şi
testului) - Teste de randament abilităţilor dobândite prin
Teste de achiziţie - Teste educaţionale exerciţiu, şcolarizare,
- Teste ocupaţionale experienţa profesională
Teste de personalitate - Testul 16 F:P
2. După numărul de Teste unidimensionale - Teste de memorie Sunt probe complexe,
dimensiuni auditivă simple, urmăresc
evaluate Teste - Teste de inteligenţă evaluarea mai multor
multidimensionale faţete ale unui construct.
3. După modul de Teste individuale - Interviul Posibilitatea de a
aplicare Teste colective - Observaţia examina simultan mai
mulţi obiecţi
4. După durata limită Teste cu timp impus - Timpul este cronometrat Examinatorul
de timp Teste cu timp liber - Timpu nu este cronometrează durata
cronometrat administrării şi,
indiferent dacă subiectul
a terminat sau nu proba
5. După materialul Teste verbale Utilizează limbaj în producerea răspunsului la itemi
folosit Teste nonverbale Presupun manipularea obiectelor şi se bazează
pe abilităţile de reprezentare spaţială
Teste simbolice Folosesc sistemul simbolistic propriu al subiectului
6. După gradul de Teste înalt - Etaloane Subiectul trebuie să
standartizare standartizate aleagă dintr-o serie de
Teste nestandartizate - Slab structurate răspunsuri oferite
 ANALIZA MATRICELOR PROGRESIVE-RAVEN

SCURT ISTORIC: Matricele progesive ale lui Raven este un test de grup nonverbal utilizat în mod obişnuit
în setările educaţionale.

OBIECTIVELE: Este utilizat pentru măsurarea inteligenţei.

CONŢINUTUL: Testul Raven se desfăşoară în felul următor:

În caz de examen colectiv, fiecare persoană examinată primeşte un exemplar de test, în care se completează
rubricile: „date personale şi familiale” şi „fişă pentru răspunsuri”. Foaia-test rămâne închisă la rubrica „fişă
pentru răspunsuri” până la semnalul dat pentru începerea probei. Persoanele examinate completează întîi
rubricile privind date personale şi familiale, apoi, psihologul le propune un şir de fişe cu desene grafice- 60
desne/probe. Probele sînt împărţite în 5 grupe pe care le numim serii şi sînt marcate cu literele A B C D E. În
fiecare serie sînt 12 probe. Acestea sînt aranjate în aşa fel încât la începutul fiecarei serii sînt probe mai
uşoare, iar la sfârşit probe mai grele. Fiecare filă a albumului, conţine într-un cadru mare, o imagine
compusă din anumite figuri. În fiecare imagine mare lipseşte ultima figură. Găsiţi această figură cu care
imaginea mare se poate completa corect conform regulilor pe care la rezolvarea probei le-aţi descoperit.
Figurile sau imaginile printre care este şi figura care lipseşte sînt marcate cu numerele 1-6 sau 1-8. Scrieţi,
numărul figurii cu care aţi completat imaginea de mai sus în rubrica corespunzătoare a foii de răspuns.
 Aveţi grijă să scrieţi precis, întotdeauna în acea rubrică care e marcată cu numărul probei pe
care chiar o rezolvaţi.
 Treceţi sistematic de la o probă la alta, păstraţi neapărat ordinea probei. Nu omiteţi nici o
probă. Nu vă întoarceţi la probă.
 Rezultatele scrieţile precis în rubricele numerotate ale fieşei personale.
 Greşelile, corecraţi-le cu tăierea numărului pe care l-aţi scris greşit şi nu-l ştergeţi cu radiera.
 Lucraţi precis şi nu vă grăbiţi prea mult.
 Dacă nu puteţi rezolva vreo probă, ghiciţi care din figurile (desenele) de sub cadru s-ar
potrivi la locul gol al imaginii.
Sarcina dvs. este de a găsi acest 2 rânduri acestei figuri, cu care cel mai mult se potriveşte spaţiun liber.
Premisa soluţiilor corecte este judecata logică, despre legea care a format desenul din dreptunghi, spaţiul
liber, care trebuie să-l îndepliniţi.
Numărul figurii selectate trebuie să-l scrieţi, în casuţa corespunzătoare cu numărul din fişa de răspuns.
Timpul este limitat-20 minute. Nu vă reţineţi pentru rezolvarea primelor exerciţii, deoarece sarcinile se
complică permanent. În fişele cu dese nu faceţi nici o însemnare/inscripţie.

VALIDITATEA: Testul măsoară exact ceea ce îşi propune să măsoare. Testul formează o probă perceptivă
neverbală utilizată pentru examinarea inteligenţei generale.

FIDELITATEA: Testul arată aceleaşi valori la o nouă aplicare.

ADMINISTRAREA: Instrucţiunile sunt simple, se descurcă toţi, timpul de aplicare 20 minute, modul de
lucru este individul şi în grup, materialele necesare aplicării sunt fişă pentru răspuns, câte un complect de
fişe cu desene grafice, pixuri, creioane.

SCORAREA: Depinde în primul rând de operaţiile mentale, de calităţile inteligenţei, reuşita este
condiţionată şi de factorii nonintelectuali de personalitate. Pot exista deviaţii la scorare legate de tulburările
emoţionale, retardul mental.
ETALONUL: Performanţele intectuale astfel „măsurate” pot fi ierarhizate în 5 grade diferite de inteligenţă:
GRADUL I Inteligenţa superioară. Performaţa subiectului, raportatp la performanţa medie a grupului de
vârsta din care face parte, atinge sau depăşeşte centilul 95
GRADUL II Inteligenţa peste nivelul mediu. Performaţa atinge sau depăşeşte centilul 75
GRADUL II+ Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90
GRADUL III Inteligenţa de nivel mediu. Performanţa se situează între centilele 25 şi 75.
GRADUL III+ Performanţa depăşeşte centilul 50
GRADUL III- Performanţa se situează sub centilul 50
GRADUL IV inteligenţa sub nivel mediu. Performanţa nu depăşeşte centilul 25
GRADUL IV- performanţa nu depăşeşte centilul 10
GRADUL V Deficienţa mentala. Performanţa nu depăşeşte centilul

INTERPRETAREA REZULTATELOR: Punctajul obţinut prin numărarea răspunsurilor corecte se

calculează atât pentru fiecare serie, cât şi pentru testul întreg. Subiectul poate realiza cel mult 60 de
puncte(cota maximă). Pentru numărarea şi cotarea rapidă a răspunsurilor corecte se recomandă folosirea
grilei de corecţie.
 PLANIFICAREA UNEI ŞEDINŢE DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ ÎN DOMENIUL
EDUCAŢIONAL
1. Informaţii despre solicitanţi: elevii clasei a 12 (ciclul liceal)
2. Scopul
În grup s-a produs un conflict ce nu s-a echilibrat cu timpul, împărţind grupul în mici subgrupuri.
Psihodiagnosticul are ca scop identificarea problemelor de ordin intergrupal şi tot odata detectarea
structurii psihologice globale ale grupului, cu diferitele lui substructuri, în centre de influenţă, grade de
coeziune, etc.
3. Selectarea instrumentelor
Pentru a obţine rezultate relevante corespunzătoare scopului predefinit noi vom utiliza Testul
sociometric a lui Moreno ce ne va ajuta cel mai eficient în identificarea epicentrului conflictului şi
totodată vom vedea subgrupurile formate şi care dintre ele au influenţă negativă asupra situaţiei. De
asemenea putem aplica Chestionarul Privind Stilul Personal de Soluţionare a Conflictelor. Asftel vom
identifica stilurile în care fiecare individ acţionează în cazul declanşării unei situaţii conflictuale ce
ulterior ne va uşura oferirea unor sugestii/recomandări pentru soluţionarea cât mai eficientă a situaţiilor
ulterioare.
4. Verificarea instrumentelor
Instrumentele sunt verificate deja de mai mulţi ani. Unica ce trebuie de luat în consideraţie înainte de
aplicare , este realizarea intructajului cât mai clar pentru elevi, în aşa mod încât aceştia să înţeleagă
corect sarcina propusă şi să o completeze corect.
5. Organizarea şi standartizarea condiţiilor
Încăperea va fi oferită de directorul şcolii.Elevi vor avea nevoie doar de un pix.Se realizează intructajul
în aşa fel, încât pe parcursul testării să nu mai apară întrebări. Profesorul cu care elevii au ore, nu trebuie
să fie prezent, el poate fi considerat ca un factor distrosional. Elevilor se garantează confidenţialitatea.
6. Interpretarea datelor
Datele sunt interpretare de către psiholog. Se vor oferi şi întrebări profesorilor cu care clasa are ore.
Ulterior se poate organiza alte şedinţe dar deja cu profesorii. La care ulterior, vor fi intepretate
rezultatele.